Universul, octombrie 1922 (Anul 40, nr. 221-248)

1922-10-01 / nr. 221

i m snrmN UIWBS II IU£U Opinia ne ară publică, da­­r are nevoia fie exact in­ternată as­ura situației din K­ent, ea nevoie sa fie­­ bine fixat asupra celor ce im­andă ir m­esele Români, acum caii se prepară nou. îgulament i peninsula bal­­mică și în­trâmtori. Din nota Moților trimeasă agorea viorioase reiese că­nțelegerea a luat în consi­­derație recita, victorie re­­ui­tată de Hi­ne lui Kemal și proape a cut uitării rolul e fast ce i-a ucat Turcia lui 'alaat-pașa și Enver-pașa in­­ 1915—118, precum și tptul că Tucia a fost învin­­s în marele r­ăzboiu. La masa arde­a conferin­­d de pace, ar fi logic să se ară seamă ele toate acestea , cel vinofat, de complicita- i­ci gem­anul, ungurul și ulgiu­ul, urmează să i­ ie pe­ epot în justă proporție cu una săvâbită. B­ananii nu poate să uite u­n sufent din cauza înclis­­ări strântorilor, în timpul izvorului nu poate uita că thioriul­ui a fost ultragiat t­rupele lui Hilmi-pașa, nu tote uita sferturile făcute 1913, c­a să obțină în Bal­­i un echilibru stabil, în atresul suprem al păcii, în cei cu Serbia și Grecia, a că ,Mustafa Kemal a câș­­t în 1922, o victorie împo, a Greciei, urmează oare iii că Turcia, la conferin­­ță cei, trebue să apară cu Il sus și să fie tratată ca, sfere învingătoare de căutante modificări, în dezavan­tajul popoarelor, care au înțe­lesul" în Balcani să mențină un anumit echilibru în func­ție de cerințele poruncitoare ale civilizației și ale unei Păci durabile în Orient. Tur­­cia nu e un factor de civili­zație. Victoria lui Kemal nu va transforma Turcia din ceea ce a fost și este, în ceea ce n­u va putea fi niciodată, un factor necesar civilizației eu­ropene. Grecia nu a fost și nu este o putere militară, dar e un fac­tor de civilizație și intrată într’un anume sistem de a­­lianțe ea poate sluji bine cau­za păcei. Acum când Cons­tantin nu mai e o piedică pentru aliați, politica Greciei, sub noul suveran Gheorgh­e al I­I-lea, poate inspira mai mul­at încredere. I O Grecie umilită și slăbită. 1 Turcie întărită, aliată cu chiria sovietistă și învecina­­tă cu Bulgaria, — înseamnă o Bulgarie plasată într’o pe­tiție prielnică pentru intrigi a agitații; înseamnă întreți­­nerea în Balcani a unor focu­ri primejdioase. Frontiera comună, turco­­bugară, de-a lungul Mariței, nu este o soluție fericită a chestiei Traxiei și ea nu poa­­te favoriza luarea unui echi­libru stabil în peninsula bal­­canică. Această fentieră comună nu e convo­cabilă intereselor Rom­âniei, Igoslaviei și Gre­­­­ciei. I T.L..i­----V. -3 _ U­­ rp„--­ Grave complicațiuni în Balcani Lovitura din Grecia schimbă situația Trupe­i grecești pornesc în. Tracia, înfrângerea din Asia Mică, nota aliaților trimeasă în Ango­ra și începutul de răsvrătire din armata de uscat și de mare, a agravat atât de mult criza din Grecia, în­cât, spre a înlătura producerea altor consecințe gra­ve, regele Constantin a înțeles că trebue să se sacrifice în in­teresul suprem al patriei sale. Noul suveran al Greciei, Ghe­­orghe II, urcă treptele tronului­­ în clipe tragice. Tânărul rege se bucură insă de încrederea poporului elen și atitudinea aliaților și în special a Franței, poate să-i fie complet favorabilă, de­oarece nu i se pot imputa lui unele greșeli politice săvârșite sub cele două domnii ale predecesorului său. Franța a avut motive particu­lare să eu agreeze pe fostul rege Constantin. Scenele sângeroase din Decembrie 1916 din Pireu, au rămas în amintirea francezi­lor , ca și politica progerm­ană pronunțată, în timpul neutrali­­tății Greciei, a celui ce a abdicat alartă­ri în favoarea fiului său, Regele Gheorgh­e II-lea, cu concursul bărbaților luminați ai țarei sale și cari se bucură d­e o deplină autoritate morală și po­litică, atât în țara lor, cât și în Europa, va putea asigura Gre­ciei pacea da care are atâta ne­­voe, după câțiva ani de­ război, în condițiu i și poate mai favora­bile, în limita impusă de situa­ția creată de recentele eveni­mente. Poporul român urează M. M. L. L. Ressal, Gheorghe II și Reginei Elisabeta a Greciei, o domnie pacinică și fericită. George II, noul rege al Greciei nu­mai în politica lor de sten­ții, dar și în politica ele provocatiune. O secț­iune s’ar putea ex­­e­clta recentele evenimen­­tiîi Orient ? L un stat virtual învins în ele războiu, î’nsvrătindu. n potri­va hotărîrilor luate s vingători, poate să obți­­iaportante concesiuni de­­ politic, economic și te­­xial. ireia a profitat de poziția ială a Greciei spre a ' viiui’ă indirectă In' î. 1 a 1918 până la 1P' le pîicci în Ori Jin.ți, au suie’ modi acesta, un contact te­ritorii turco-bulgar. Bularia va fi apoi încli­nată a lucreze pentru în­ficaia statutului teri dinji în insr­­­vanigiul r Phnâ' fi il­ p7 orie da at­­ ..4I 1 .oa­men. .oile în a. E apoi strâmtori­­jază în prm­­­­­aria și despre scupa în munți­isiimet Jkul Mehmet îl condamnase mmoarte pe Mustafa Kemal. (Ziarele) S’a dus și ?d­e ai face E ’dir cu tresc și pleosc; fimal nu­-ji ai dai pace Sa­ éu­ în Indir. Kiosk. —*­i vrut să­­ știți din viață Pe jarul Mustafa -azi e­ iți sigă 'a față Că -I o mangaia... a stins sub mu­fi­astru Si nu, nici un azi... Mehmet, Mehlat, dezastrul... Azi tu si tu mazil, ăci — vaiî t­fla sorți! Iți fue ca bocluc Și-azi plângi q; groaza morții ^oul rege George ii a depus jurământul intrarea trupelor răzvrătite în Atena Paris, 28. — $ge«fra Kstiaer a primit știrea din Atena despre avan­area reg­elui Const­anîin. © la doua telegramă a Biersfies Ranter, con­­firmă din sever autorizat abdicarea regelui Constantin. * * * SaSonîs, 28­­x $* Confirmi ei regele Cons­tantin a abhisat ín zi­ua de 27 Septembrie, la orela 9 dimineața, Il Rador). Sin Lond 3r : se anunți ei regele Constantin se va retrage în Sîaftl­e-Unite. 'in acest scop s'au și început tratative. * * Atena, 28. — Diadocul a prestat astăzi jură­mântul în faț­a cabinetului demisionat, luând numele George al II lea. Trupele răzvrătite au început să­ intre în oraș, fiind primite cu entasiasm de populație, care le consideră ca liberatoare. Manifestanții au parcurs străzile, aclamând pe Venizelos, Antanta și armata. Revoluția a luat sfârșit fără multă vărsare de sânge. Noul cabinet se va constitui mâine 29 crt. — (Rador.) Mișcare anti-venizelistă Moșită Lafayette,­ 23. —Miercuri seară mișcarea de reacțiune regalistă, inițiată de către generalul Constantinopulos, a fost năbușită de venizeliști, cari a ocupat prefectura poliției. Se raportează că pe străzi au loc demostrațiuni venizeliste. Trup­ele debarcate la Pireu au împresurat clădirile publice. Venizeliști­ formează ani guvern Constantino­pol. 28. —­­Rad r). Din Atena se anunță că generalul venizelit Nider a fost însărcinat cu formarea noului guvern grec. Generalul L­ider a servit sub mareșalul Francis­­ d Esperey in armata de la Salonic, in timpul răz­boiului mondial, și a fost restituit de către regele Constantin. Amata pornește contra kemaliștilor în Tracia Constantinosjol, 28. — (Rador). Trupele, cari s’au revoltat, cerând abdicarea regelui, cer măsuri energice pentru menținerea dom­iimi­iunii grecești asupra Traciei. Trupele, in frunte cu generalisimul armatei, sunt decise să împiedice ocuparea Traciei de către kem­aliști. IIPSE Sla­m­eiBMM Il Berlin 28­ — „Vossische­r Zeitung” scrie următoarele cu­­ privire la situația din Grecia și la abdicarea regelui Cons­tan On : Grecia învinsă nu mai are suflet, Anglia nu caută decât să-și salveze interesele la Dar­­danele și nu se mai preocupă de strîmtorarea protejaților greci. In calitatea­ sa de moș­tenitor al politicei venizeliste, Constantin a trebui pentru a învinse, dezorganizată. Tru­pele revolutionare s-au răscu­lat.. Venizelos, care a știut în­totdeauna să aștepte, va reintra in curîn­d în Atena, unde în­florită franceză va depăși pe aceea a Angliei „Freiheit” scrie: Constan­tin și-a pierdut pentru a doua oară tronul, de astă dată de­finitiv. ,­ Deutsche Tageszeitung “ constată că Franța a repurtat Interesându-ne în cercurile conducătoare ale politicei noa­stre externe asupra punctului de­ vedere al­­ României față de evenimentele grave ce se des­fășoară acum în Grecia, am putut afla următoarele­: . Nu cunoar­tem încă un chip absolut precis caracterul re­voluției din Grecia, fiindcă relațiile oficiale nu sunt încă complete. In orice caz, însă, România nu se amestecă în treburile interne ale Greciei, căci ele o privesc exclusiv. Interesul ilustru este ca situația să nu se complice și să nu tulbure liniștea și pa­cea internațională. Dacă evenimentele din Gre­cia vor avea darul să liniș­tească spiritele și să resta­­bilească ordinea și pacea în acel colț de Orient, cu atât mai bine pentru po­porul elen și de­sigur tot așa de bine și pentru liniștea ce­lorlalte state dimprejurul it....1... .1 ..x­t­.s accentuam că România nu se amestecă cu nimic în desfă­șurarea evenimentel­or inter­ne din Grecia, fiindcă acestea nu o privesc. Grecia își va rândui singură trebu­ri inter­­ne, așa cum va ști mai bine și cum îi­ vor fi interesele. România își va păstra li­nia dreaptă de conduită în politica ei externă, așa cum a avut-o și o are față de toate țările amice și nu se va abate nici o clipă de la acea­sta, înțelegând să vegheze continuu la păstrarea păcii și la apărarea intereselor ei naționale. E. C. ARESTAREA FOȘTILOR MINIȘTRI BULGARI Sofia. 28. — Se anunța oficial că consiliul de miniștri bulgar­i hotărât să ia măsuri în contr foștilor miniștri din robinrt > mobiliseasă — oaia «*raspatssS­alatul nostru din Viena — Vie­na 28.­ Se află­­ i­n Sofia că guvernul di­n Belgrad a ordonat in secret mobilizarea ultim­ului contingent și concentrare de trupe la granița iugo­slavă. * * * San­ Paolo 28.—La Triest se află din Belgrad că guvernul iugoslav s-ar opune ca Adrianopolul să fie restituit Turciei. Sârbii se împotrivesc unei fructtarii comune intre Turcia și Bulgaria.. Râvelte to­rifeatsin Roma 28.7—Se anunță că in Albania au isbucnit noul revolte. Trupele guvernului au suferit o în­frângere lângă Tirana. România și eventralaiels iin­ea Părerea cercurilor noastre conducătoare asupra evenimentelor orientale : îl așa C­ronica externă Din cauza mișcărei revolu­ționare din armata de uscat și de mare și a situației tul­bure din interiorul țărei, re­gele Constantin a abdicat ori în favoarea prințului moște­­nitor Gheorghe, care a și de­pus jurământul, luând nn­-fi’s ßheorghe II. Mișcă­"" ■ [UNK]­­ *• : IUUlUlf.­zelos este foarte puternic în toată Grecia. Se crede că pu­terea va fi încredințată lui Venizelos, în care poporul își pune toate speranțele în cea­­surile critice de azi. Răspun­sul guvernului din Angora la nota aliaților a fost predat ori. Nu s'a transmis încă tex­tul lui. Se anunță că kem­ali­­știi au acceptat punctele prin­cipale din nota aliaților. Si­tuația nu e limpezită, deoare­ce alte incidente se înregis­trează, care pot compromite ușor restabilirea păcei. Se a­­nunță că alte trupe turcești au pătruns în zona neutră. Guvernul din Constantinopol a demisionat. Zilele Sultanu­lui sunt numărate. Cicerin a 23 Septembrie declarat că orice decizie se va lua în chestia Orientului, fă­­­ră asentimentul Rusiei sovie­­tiste, va fi lovită de nulitate. Guvernul Statelor­ Unite a suspendat aplicarea dezarmă­­rei limitate navale, până când Franța și Italia vor ratifica convenția de la Washington. A­celaș guvern, în chestia pe viață, aprobă conținutul ei aliaților trimeasă la­­ gara,­­­ un val de războiu american­ a sosit la strâmtor. Guvernul maghiar a trimis două delegați, la Paris, să tra­teze chestii de ordin final dar, precum și regulamen­ datoriilor Ungariei, față f­liați. In rada Constantinov au rămas provizoriu f­i de războiu greceșc' Consiliul secietă*­­ * lor a acceptat rajr­is lui Robert Cecil al cerei armamei asta reducere va fi mul­­te tratate de In Bulgr­anifestd un puteri bolșevic. Mai mul din Mos­­cova ar Rosia. Problema : Nestatornicia regimului i­ Bosfor — Eșirea ia h, strân­­orilor a lu Dardanele și m MamaIk' I PhrerîB © d-lui Arasutk­S © Blank Ori de câte ori lucrurile se tul­bură în Orientul apropiat, pro­blema strâmtorilor revine la or­dinea zilei și ne amenință în existența noastră de Stat și de popor. Că problema liberei noa­stre plutiri către o mare des­chisă e pentru noi o chestie e­­«i­ii- ly r! vi­­t* r* TvifTr dă­ seama de aceia că dacă cele două Principate dunărene sau putut ridica la rangul Romani­ei de ieri, care ne-a dat România celor 18 milioane de azi, aceasta se datorează în primul rând și în cea mai hotărâtoare măsură tratatului de la Adrianopol, care a declarat, pentru întâia dată la 1828, Marea Neagră liberă pentru vasele de comerț. Nestatornicia așezărilor din Orient ne-a amenințat nu o sin­gură dată cu pierderea acestui bun prețios și de aceia mulți din bărbații noștri cu răspunde­re, în frunte cu regele Carol­ au fost preocupați de problema gă­sirii unui alt drum spre o mare liberă, care să ne fie deschisa atunci când trecerea Bosforului și Dardanelelor ar fi oprită. Unii s-au gândit la Adriatica, alții la Marea Egee, toți însă au pornit de la convingerea că țara nu-ș­i poate lega întregul ei vii­tor de nestatornicia internațio­nală a Strâmtorilor. Printre oamenii publici de la noi, cari s’au ocupat cu mai multă competență de această problemă e și d. Aristide Blank, unul din cei mai buni cunoscă­tori ai chestiunilor economice în legătură cu posibilitățile noa­stre de realizare. Acum un an, bulgarii dorind să capete o ieșire la Marea E­­gee prin Grecia și ca să facă pretenția lor mai interesantă și simpatică aliaților, ne-au pus în cauză și pe noi, căutând sa arate că interesele noastre ar fi, in această cerere, identice cu ale lor. D. Aristide Blank a răspuns atunci afirmațiunilor bulgare printr’un interview apărut­­ în „Universul“ și cu acest prilej, d-sa a făcut o expunere largă și documentată a punctului de vedere românesc în căutarea u­­nu­i al douilea drum spre o ma­re liberă. Evenimentele de acum, din Balcani, a readus la ordinea zi­lei problema Strâmtorilor. împrejurarea aceasta ne-a în­demnat să spicuim, pentru ce­titorii noștri, părerile expuse de d. Aristide Blank prin „Univer­sul“. La lumina evenimentelor de azi din Balcani, ele prezintă un interes fără îndoială mai mare decât atunci când au fost expuse, ca răspuns la provațiu­­nile avortate ale Bulgariei. Eșirea la ArMan­sa D. Aristide Blank arată că la început a fost partizan al unui drum spre Adriatica. Intr'o con­vorbire avută cu regele Carol.­­Suveranul defunct s-a arătat ,­ă Austria s’ar opune cu toată în­verșunarea la deschiderea unui astfel drum. Apoi faptul că acest "ra legat de mari dii­c­rice, de lipsa unui port ilica, pe care ar fi ars construim ■ noi­, îm­pr că el ar fi trebuit s­­rin Serbia, care nu ne f­retenă și prin Mun­te­neastâmpărat și lip­­­ornicie, au convins pe ■­­e Blank că drumul no­se nu poate fi decât cel la Egee. j­va, prin dublarea liniei­ Salonic- Niș, prin normalizarea și din» Marca, liniei Niș-Dunăre, prin construirea unui pod peste acest fluviu și în fine prin rea unei căi ferate du­nărea-Craiova. T.ntmis în Octombrie nr 1 v. • • ’ '''­­­ ’ ,( străinătate, pentru cea uinui mare Împrumut d Aristide Blank a studia amănuntul și realizarea ideei sale trans­ egeiane atât din punct de vedere financiar, cât­ și din cel tehnic. Rezultatele, ,la care d-sa arată că a ajuns, sunt că întregul­­ cost al lucrării, inclusiv materialul rulant, ar fi costat atunci 200 milioane. Lucrarea urma să înceapă în Decembrie 1914, iar în Iulie 1915, linia lui ionic­ Craiova ar fi putut fi da­­tă circulației. In clipele acele și­­ câtă vremi Bulgaria nu intrase­ în război aprovizionarea Rusiei, a Serbi­eii ca și a noastră, se făcea prin Salonic și prin Arhangelsk, arm­­bele insuficiente și din­­ care pri­cină aliații noștri au avut atât­ de suferit. Atât Lloyd George,­ cât și George Clemen­ceau și-ar fi dat seama de importanța ideei d-lui Aristide Blank și lu con­­­vorbirile avute­­ cu d-sa, ambii bărbați de stat și-au exprimat dorința să o vadă cât mai cu­­rând realizată.­­ In interval a survenit creas­tia Galipoli și englezii și-au con­­centrat sforțările pentru deblo­­­l’area Dardanelelor și nu­ sperați1 lor de a deschide­ Marea Nea­­­gră puntri ruși, nu s’au mai gândit la planul schițat­e mai sus. Ceva mai târziu, Bulgarii intrând în război, proectul a tre­buit să fie părăsit cu totul. Importanța liniei Salonic . Azi, după războiul mondial, A­ustria a dispărut și odată cu­ a și dificultatea, de a avea un cum spre Adriatica. Totuși, d. Aristide Blank a rămas la conv­r­agerea că­­ cea mai­ bună cala­­­ cea spre Marea Egee.­­ „Sp. Marea Egee — spune1 d. Aristide Blank — avem Sa­lonicul gate i, linia ferată în cea mai mare parte existentă, iar în ce privește podul peste Dun­năre, pi orice caz trebue să-l construim. Iată d­ar atâtea cuv­­­inte, cari mă fac să rămân la­ ideia mea pentru Marea Egee“. Bulgarii cereau o ieșire con­timă cu noi la portul Cavala, printr’un coridor, care — după cum se­ exprimă d. Aristide Blank — să treacă peste trupul nostru, al ei și al Greciei. D. Aristide Blank s’a opus la acest plan al Bulgariei —și ,­cum mot­tivarea acestei opuneri constitui însăși esența problemei noului drum spre Marea Egee, vom re­produce aici cuvintele d-lui A­­r­istide Blank :" ..Bulgarii ne invită la o ie­șire comună la portul Cavalai printer un coridor, care să trea­că peste trupul nostru, al ei, și al Greciei. Dacă avem naivitatea să acceptăm, vom cădea într’o adevărată cursă. Rostul cel din­ tfu­ al noului drum spre o nouă mare, e să ne cr­eiăm o supapă­ de siguranță pentru vremuri când popoarele balcanice, cari nu ne sunt binevoitoare, ne-ar include Dardanelele. Așa­dar, p­on­estia să ne pluzim și e în mintea fiecăruia că nu putem accepta ca păzitori tocmai ps ?

Next