Universul, octombrie 1922 (Anul 40, nr. 221-248)
1922-10-01 / nr. 221
i m snrmN UIWBS II IU£U Opinia ne ară publică, dar are nevoia fie exact internată asura situației din Kent, ea nevoie sa fie bine fixat asupra celor ce imandă ir mesele Români, acum caii se prepară nou. îgulament i peninsula balmică și întrâmtori. Din nota Moților trimeasă agorea viorioase reiese cănțelegerea a luat în considerație recita, victorie reuitată de Hine lui Kemal și proape a cut uitării rolul e fast ce i-a ucat Turcia lui 'alaat-pașa și Enver-pașa in 1915—118, precum și tptul că Tucia a fost învins în marele războiu. La masa ardea conferind de pace, ar fi logic să se ară seamă ele toate acestea , cel vinofat, de complicita- ici gemanul, ungurul și ulgiuul, urmează să i ie pe epot în justă proporție cu una săvâbită. Bananii nu poate să uite un sufent din cauza înclisări strântorilor, în timpul izvorului nu poate uita că thioriului a fost ultragiat trupele lui Hilmi-pașa, nu tote uita sferturile făcute 1913, ca să obțină în Bali un echilibru stabil, în atresul suprem al păcii, în cei cu Serbia și Grecia, a că ,Mustafa Kemal a câșt în 1922, o victorie împo, a Greciei, urmează oare iii că Turcia, la conferință cei, trebue să apară cu Il sus și să fie tratată ca, sfere învingătoare de căutante modificări, în dezavantajul popoarelor, care au înțelesul" în Balcani să mențină un anumit echilibru în funcție de cerințele poruncitoare ale civilizației și ale unei Păci durabile în Orient. Turcia nu e un factor de civilizație. Victoria lui Kemal nu va transforma Turcia din ceea ce a fost și este, în ceea ce nu va putea fi niciodată, un factor necesar civilizației europene. Grecia nu a fost și nu este o putere militară, dar e un factor de civilizație și intrată într’un anume sistem de alianțe ea poate sluji bine cauza păcei. Acum când Constantin nu mai e o piedică pentru aliați, politica Greciei, sub noul suveran Gheorghe al II-lea, poate inspira mai mulat încredere. I O Grecie umilită și slăbită. 1 Turcie întărită, aliată cu chiria sovietistă și învecinată cu Bulgaria, — înseamnă o Bulgarie plasată într’o petiție prielnică pentru intrigi a agitații; înseamnă întreținerea în Balcani a unor focuri primejdioase. Frontiera comună, turcobugară, de-a lungul Mariței, nu este o soluție fericită a chestiei Traxiei și ea nu poate favoriza luarea unui echilibru stabil în peninsula balcanică. Această fentieră comună nu e convocabilă intereselor României, Igoslaviei și Greciei. I T.L..i----V. -3 _ U rp„-- Grave complicațiuni în Balcani Lovitura din Grecia schimbă situația Trupei grecești pornesc în. Tracia, înfrângerea din Asia Mică, nota aliaților trimeasă în Angora și începutul de răsvrătire din armata de uscat și de mare, a agravat atât de mult criza din Grecia, încât, spre a înlătura producerea altor consecințe grave, regele Constantin a înțeles că trebue să se sacrifice în interesul suprem al patriei sale. Noul suveran al Greciei, Gheorghe II, urcă treptele tronului în clipe tragice. Tânărul rege se bucură insă de încrederea poporului elen și atitudinea aliaților și în special a Franței, poate să-i fie complet favorabilă, deoarece nu i se pot imputa lui unele greșeli politice săvârșite sub cele două domnii ale predecesorului său. Franța a avut motive particulare să eu agreeze pe fostul rege Constantin. Scenele sângeroase din Decembrie 1916 din Pireu, au rămas în amintirea francezilor , ca și politica progermană pronunțată, în timpul neutralității Greciei, a celui ce a abdicat alartări în favoarea fiului său, Regele Gheorghe II-lea, cu concursul bărbaților luminați ai țarei sale și cari se bucură de o deplină autoritate morală și politică, atât în țara lor, cât și în Europa, va putea asigura Greciei pacea da care are atâta nevoe, după câțiva ani de război, în condițiu i și poate mai favorabile, în limita impusă de situația creată de recentele evenimente. Poporul român urează M. M. L. L. Ressal, Gheorghe II și Reginei Elisabeta a Greciei, o domnie pacinică și fericită. George II, noul rege al Greciei numai în politica lor de stenții, dar și în politica ele provocatiune. O secțiune s’ar putea execlta recentele evenimentiîi Orient ? L un stat virtual învins în ele războiu, î’nsvrătindu. n potriva hotărîrilor luate s vingători, poate să obțiiaportante concesiuni de politic, economic și texial. ireia a profitat de poziția ială a Greciei spre a ' viiui’ă indirectă In' î. 1 a 1918 până la 1P' le pîicci în Ori Jin.ți, au suie’ modi acesta, un contact teritorii turco-bulgar. Bularia va fi apoi înclinată a lucreze pentru înficaia statutului teri dinji în insrvanigiul r Phnâ' fi il p7 orie da at ..4I 1 .oamen. .oile în a. E apoi strâmtorijază în prmaria și despre scupa în munțiisiimet Jkul Mehmet îl condamnase mmoarte pe Mustafa Kemal. (Ziarele) S’a dus și ?de ai face E ’dir cu tresc și pleosc; fimal nu-ji ai dai pace Sa éu în Indir. Kiosk. —*i vrut să știți din viață Pe jarul Mustafa -azi e iți sigă 'a față Că -I o mangaia... a stins sub mufiastru Si nu, nici un azi... Mehmet, Mehlat, dezastrul... Azi tu si tu mazil, ăci — vaiî tfla sorți! Iți fue ca bocluc Și-azi plângi q; groaza morții ^oul rege George ii a depus jurământul intrarea trupelor răzvrătite în Atena Paris, 28. — $ge«fra Kstiaer a primit știrea din Atena despre avanarea regelui Constanîin. © la doua telegramă a Biersfies Ranter, confirmă din sever autorizat abdicarea regelui Constantin. * * * SaSonîs, 28x $* Confirmi ei regele Constantin a abhisat ín ziua de 27 Septembrie, la orela 9 dimineața, Il Rador). Sin Lond 3r : se anunți ei regele Constantin se va retrage în Sîaftle-Unite. 'in acest scop s'au și început tratative. * * Atena, 28. — Diadocul a prestat astăzi jurământul în fața cabinetului demisionat, luând numele George al II lea. Trupele răzvrătite au început să intre în oraș, fiind primite cu entasiasm de populație, care le consideră ca liberatoare. Manifestanții au parcurs străzile, aclamând pe Venizelos, Antanta și armata. Revoluția a luat sfârșit fără multă vărsare de sânge. Noul cabinet se va constitui mâine 29 crt. — (Rador.) Mișcare anti-venizelistă Moșită Lafayette, 23. —Miercuri seară mișcarea de reacțiune regalistă, inițiată de către generalul Constantinopulos, a fost năbușită de venizeliști, cari a ocupat prefectura poliției. Se raportează că pe străzi au loc demostrațiuni venizeliste. Trupele debarcate la Pireu au împresurat clădirile publice. Venizeliști formează ani guvern Constantinopol. 28. —Rad r). Din Atena se anunță că generalul venizelit Nider a fost însărcinat cu formarea noului guvern grec. Generalul Lider a servit sub mareșalul Francis d Esperey in armata de la Salonic, in timpul războiului mondial, și a fost restituit de către regele Constantin. Amata pornește contra kemaliștilor în Tracia Constantinosjol, 28. — (Rador). Trupele, cari s’au revoltat, cerând abdicarea regelui, cer măsuri energice pentru menținerea domiimiiunii grecești asupra Traciei. Trupele, in frunte cu generalisimul armatei, sunt decise să împiedice ocuparea Traciei de către kemaliști. IIPSE SlameiBMM Il Berlin 28 — „Vossischer Zeitung” scrie următoarele cu privire la situația din Grecia și la abdicarea regelui Constan On : Grecia învinsă nu mai are suflet, Anglia nu caută decât să-și salveze interesele la Dardanele și nu se mai preocupă de strîmtorarea protejaților greci. In calitatea sa de moștenitor al politicei venizeliste, Constantin a trebui pentru a învinse, dezorganizată. Trupele revolutionare s-au răsculat.. Venizelos, care a știut întotdeauna să aștepte, va reintra in curînd în Atena, unde înflorită franceză va depăși pe aceea a Angliei „Freiheit” scrie: Constantin și-a pierdut pentru a doua oară tronul, de astă dată definitiv. , Deutsche Tageszeitung “ constată că Franța a repurtat Interesându-ne în cercurile conducătoare ale politicei noastre externe asupra punctului de vedere al României față de evenimentele grave ce se desfășoară acum în Grecia, am putut afla următoarele: . Nu cunoartem încă un chip absolut precis caracterul revoluției din Grecia, fiindcă relațiile oficiale nu sunt încă complete. In orice caz, însă, România nu se amestecă în treburile interne ale Greciei, căci ele o privesc exclusiv. Interesul ilustru este ca situația să nu se complice și să nu tulbure liniștea și pacea internațională. Dacă evenimentele din Grecia vor avea darul să liniștească spiritele și să restabilească ordinea și pacea în acel colț de Orient, cu atât mai bine pentru poporul elen și desigur tot așa de bine și pentru liniștea celorlalte state dimprejurul it....1... .1 ..xt.s accentuam că România nu se amestecă cu nimic în desfășurarea evenimentelor interne din Grecia, fiindcă acestea nu o privesc. Grecia își va rândui singură treburi interne, așa cum va ști mai bine și cum îi vor fi interesele. România își va păstra linia dreaptă de conduită în politica ei externă, așa cum a avut-o și o are față de toate țările amice și nu se va abate nici o clipă de la aceasta, înțelegând să vegheze continuu la păstrarea păcii și la apărarea intereselor ei naționale. E. C. ARESTAREA FOȘTILOR MINIȘTRI BULGARI Sofia. 28. — Se anunța oficial că consiliul de miniștri bulgari hotărât să ia măsuri în contr foștilor miniștri din robinrt > mobiliseasă — oaia «*raspatssSalatul nostru din Viena — Viena 28. Se află in Sofia că guvernul din Belgrad a ordonat in secret mobilizarea ultimului contingent și concentrare de trupe la granița iugoslavă. * * * San Paolo 28.—La Triest se află din Belgrad că guvernul iugoslav s-ar opune ca Adrianopolul să fie restituit Turciei. Sârbii se împotrivesc unei fructtarii comune intre Turcia și Bulgaria.. Râvelte torifeatsin Roma 28.7—Se anunță că in Albania au isbucnit noul revolte. Trupele guvernului au suferit o înfrângere lângă Tirana. România și eventralaiels iinea Părerea cercurilor noastre conducătoare asupra evenimentelor orientale : îl așa Cronica externă Din cauza mișcărei revoluționare din armata de uscat și de mare și a situației tulbure din interiorul țărei, regele Constantin a abdicat ori în favoarea prințului moștenitor Gheorghe, care a și depus jurământul, luând nn-fi’s ßheorghe II. Mișcă"" ■ [UNK] *• : IUUlUlf.zelos este foarte puternic în toată Grecia. Se crede că puterea va fi încredințată lui Venizelos, în care poporul își pune toate speranțele în ceasurile critice de azi. Răspunsul guvernului din Angora la nota aliaților a fost predat ori. Nu s'a transmis încă textul lui. Se anunță că kemaliștii au acceptat punctele principale din nota aliaților. Situația nu e limpezită, deoarece alte incidente se înregistrează, care pot compromite ușor restabilirea păcei. Se anunță că alte trupe turcești au pătruns în zona neutră. Guvernul din Constantinopol a demisionat. Zilele Sultanului sunt numărate. Cicerin a 23 Septembrie declarat că orice decizie se va lua în chestia Orientului, fără asentimentul Rusiei sovietiste, va fi lovită de nulitate. Guvernul Statelor Unite a suspendat aplicarea dezarmărei limitate navale, până când Franța și Italia vor ratifica convenția de la Washington. Acelaș guvern, în chestia pe viață, aprobă conținutul ei aliaților trimeasă la gara, un val de războiu american a sosit la strâmtor. Guvernul maghiar a trimis două delegați, la Paris, să trateze chestii de ordin final dar, precum și regulamen datoriilor Ungariei, față fliați. In rada Constantinov au rămas provizoriu fi de războiu greceșc' Consiliul secietă* * lor a acceptat rajris lui Robert Cecil al cerei armamei asta reducere va fi multe tratate de In Bulgranifestd un puteri bolșevic. Mai mul din Moscova ar Rosia. Problema : Nestatornicia regimului i Bosfor — Eșirea ia h, strânorilor a lu Dardanele și m MamaIk' I PhrerîB © d-lui ArasutkS © Blank Ori de câte ori lucrurile se tulbură în Orientul apropiat, problema strâmtorilor revine la ordinea zilei și ne amenință în existența noastră de Stat și de popor. Că problema liberei noastre plutiri către o mare deschisă e pentru noi o chestie e«iii- ly r! vit* r* TvifTr dă seama de aceia că dacă cele două Principate dunărene sau putut ridica la rangul Romaniei de ieri, care ne-a dat România celor 18 milioane de azi, aceasta se datorează în primul rând și în cea mai hotărâtoare măsură tratatului de la Adrianopol, care a declarat, pentru întâia dată la 1828, Marea Neagră liberă pentru vasele de comerț. Nestatornicia așezărilor din Orient ne-a amenințat nu o singură dată cu pierderea acestui bun prețios și de aceia mulți din bărbații noștri cu răspundere, în frunte cu regele Carol au fost preocupați de problema găsirii unui alt drum spre o mare liberă, care să ne fie deschisa atunci când trecerea Bosforului și Dardanelelor ar fi oprită. Unii s-au gândit la Adriatica, alții la Marea Egee, toți însă au pornit de la convingerea că țara nu-și poate lega întregul ei viitor de nestatornicia internațională a Strâmtorilor. Printre oamenii publici de la noi, cari s’au ocupat cu mai multă competență de această problemă e și d. Aristide Blank, unul din cei mai buni cunoscători ai chestiunilor economice în legătură cu posibilitățile noastre de realizare. Acum un an, bulgarii dorind să capete o ieșire la Marea Egee prin Grecia și ca să facă pretenția lor mai interesantă și simpatică aliaților, ne-au pus în cauză și pe noi, căutând sa arate că interesele noastre ar fi, in această cerere, identice cu ale lor. D. Aristide Blank a răspuns atunci afirmațiunilor bulgare printr’un interview apărut în „Universul“ și cu acest prilej, d-sa a făcut o expunere largă și documentată a punctului de vedere românesc în căutarea unui al douilea drum spre o mare liberă. Evenimentele de acum, din Balcani, a readus la ordinea zilei problema Strâmtorilor. împrejurarea aceasta ne-a îndemnat să spicuim, pentru cetitorii noștri, părerile expuse de d. Aristide Blank prin „Universul“. La lumina evenimentelor de azi din Balcani, ele prezintă un interes fără îndoială mai mare decât atunci când au fost expuse, ca răspuns la provațiunile avortate ale Bulgariei. Eșirea la ArMansa D. Aristide Blank arată că la început a fost partizan al unui drum spre Adriatica. Intr'o convorbire avută cu regele Carol.Suveranul defunct s-a arătat ,ă Austria s’ar opune cu toată înverșunarea la deschiderea unui astfel drum. Apoi faptul că acest "ra legat de mari diicrice, de lipsa unui port ilica, pe care ar fi ars construim ■ noi, împr că el ar fi trebuit srin Serbia, care nu ne fretenă și prin Munteneastâmpărat și lipornicie, au convins pe ■e Blank că drumul nose nu poate fi decât cel la Egee. jva, prin dublarea liniei Salonic- Niș, prin normalizarea și din» Marca, liniei Niș-Dunăre, prin construirea unui pod peste acest fluviu și în fine prin rea unei căi ferate dunărea-Craiova. T.ntmis în Octombrie nr 1 v. • • ’ ''' ’ ,( străinătate, pentru cea uinui mare Împrumut d Aristide Blank a studia amănuntul și realizarea ideei sale trans egeiane atât din punct de vedere financiar, cât și din cel tehnic. Rezultatele, ,la care d-sa arată că a ajuns, sunt că întregul cost al lucrării, inclusiv materialul rulant, ar fi costat atunci 200 milioane. Lucrarea urma să înceapă în Decembrie 1914, iar în Iulie 1915, linia lui ionic Craiova ar fi putut fi dată circulației. In clipele acele și câtă vremi Bulgaria nu intrase în război aprovizionarea Rusiei, a Serbieii ca și a noastră, se făcea prin Salonic și prin Arhangelsk, armbele insuficiente și din care pricină aliații noștri au avut atât de suferit. Atât Lloyd George, cât și George Clemenceau și-ar fi dat seama de importanța ideei d-lui Aristide Blank și lu convorbirile avute cu d-sa, ambii bărbați de stat și-au exprimat dorința să o vadă cât mai curând realizată. In interval a survenit creastia Galipoli și englezii și-au concentrat sforțările pentru deblol’area Dardanelelor și nu sperați1 lor de a deschide Marea Neagră puntri ruși, nu s’au mai gândit la planul schițate mai sus. Ceva mai târziu, Bulgarii intrând în război, proectul a trebuit să fie părăsit cu totul. Importanța liniei Salonic . Azi, după războiul mondial, Austria a dispărut și odată cu a și dificultatea, de a avea un cum spre Adriatica. Totuși, d. Aristide Blank a rămas la convragerea că cea mai bună cala cea spre Marea Egee. „Sp. Marea Egee — spune1 d. Aristide Blank — avem Salonicul gate i, linia ferată în cea mai mare parte existentă, iar în ce privește podul peste Dunnăre, pi orice caz trebue să-l construim. Iată dar atâtea cuvinte, cari mă fac să rămân la ideia mea pentru Marea Egee“. Bulgarii cereau o ieșire contimă cu noi la portul Cavala, printr’un coridor, care — după cum se exprimă d. Aristide Blank — să treacă peste trupul nostru, al ei și al Greciei. D. Aristide Blank s’a opus la acest plan al Bulgariei —și ,cum mottivarea acestei opuneri constitui însăși esența problemei noului drum spre Marea Egee, vom reproduce aici cuvintele d-lui Aristide Blank :" ..Bulgarii ne invită la o ieșire comună la portul Cavalai printer un coridor, care să treacă peste trupul nostru, al ei, și al Greciei. Dacă avem naivitatea să acceptăm, vom cădea într’o adevărată cursă. Rostul cel din tfu al noului drum spre o nouă mare, e să ne creiăm o supapă de siguranță pentru vremuri când popoarele balcanice, cari nu ne sunt binevoitoare, ne-ar include Dardanelele. Așadar, ponestia să ne pluzim și e în mintea fiecăruia că nu putem accepta ca păzitori tocmai ps ?