Universul, octombrie 1922 (Anul 40, nr. 221-248)

1922-10-01 / nr. 221

Marea Descoperire a Norocului! Citiți și puneți în practică tot ce se arată prin cartea „Revărsarea totMapii divine pe pământ“ , căci veți fi tot așa de norocoși ca și cei 1533 de folosiți cari prin 32 documente, controlate și de Prefectura Poliției Capitalei și adeverite de mărturii sincere, dovedesc in public că din oameni fataliști au ci­oruit cei mai norocoși, din săraci sau făcut bogați, din bolnavi, sănătoși și înțelepți. Cartea și cu retetă ei costă numai 20 lei, trimeasă fidu­c o­­recomandat la domiciliu, in provincie 25 lei. De vânzare la autorul Vasile E. Stamate, Strada Paris No. 8 București. Magazinele încălțăminte. A­CADEMIA DE DANS DIN BUCUREȘTI, INTRAREA ZALOMIT 6 Singura școală autorizată In România de Onor, Ministerul Instr. Publice cu No. 79917­916 Reautorizată cu Nr. 4462/ 922 Având și cursuri speciale pentru maeștri de dans Cu Sucursale BRAIL­­ și PLOEȘTI su­b dhresfäumea cunoscutului artist coreogr­fic CONST- MAORI Maestru de Dans autorizat de Onor. Min­instr Publi­cu No. 67358/908 du­surile pentru începători vor urma; MARȚEA și VINEREA ,iu­r de­a 5—7 pentru­­fițeri, studenți, licențiați etc, cu familiile și cunoștințele d-lor și seara dela 8—10 pentru toată lumea Cjji începere eiera 5 © si­ în flatare tot seară Carți­i de perfecționare cu taxa fixă de 10 lei de persoană numai persoan­e. Și MUfis SURPRIZâ La toate matinei­rile Duminicile și Sărbătorile va cânta distinsa noastră violonistă D-ra CLEO HUBERT Iar la Jazz-Band­­anarul Tieg^iy siyssíiT N. B. Saloanele se închi­ează pentru Nunți, Baluri, etc. 9 D-l mm dupe o nouă metodă poate învăța pe Slice elev în câ­teva lecții toata dansurile mo­derne de salon executate în mo­dul cel mai ele­gant. 0-1 Mfl CRI pe lângă dansurile da salon înalta ore preda si sec­­țiuni de dansuri clasice, fantezii, Rusești,Naționa­l3, SpcsL*..., etc. etc. 28 Bion Lack üli & Co. S. I. mBmmssmmmwiammma ~W ÍEld<Ö «»«1—1 Parchete de Stejar sa» Calitate superioară ms« Strada Hebade No. 42 Obor.—Telefon 28(28. 13 litt! mm« ün BUCUREȘTI inwSfi pe toți Piiip'ars ©' tarii din Capitală Sa­u in lini Dumnică­ testis 1922 ora­ 9 dimineața în­­ SALĂ DACIA 2E ^S^^^g^^gBSSSSă^Si BBH8BSS8 lin depozit j pE!íS-lSÍSlFOlle'acáí_,ü| I llllFO 6 si 12 cai SféffilfMilií de 6 cai Plrt&irfcarthmut» miiM °“Â?' 1 Mmm de closete îll de W4 to.U IIÉSÉ ;■ lain Uni Sactia Mărfuri I Strada Lipscani 3. etaj li Telefon 45 | 27 M-ma ZULUIÉ din Piața Rosaîi No. 8 s’a întiors eri <1 © în Paris și în et­ © «a sile va expun­s colecția de toamnă. 12 Mesei 200 s. P. predat montat în stare de func­țiune oriunde, exclusiv trans­port i func­ție La 1­350.330 Societatea £ re­gia P­asagiu­ Vil cros București 1684 Esență de 0(et Qlaeiaia 99 grade garantat, Carnigen© «ie 23 kilo Max & Wilhelm Steinîiardî — @UCUfti£Ș?3 — Strada Ciru 8?í@ssm 4 C£@s6 ibomluî) ie vânzare în perfectă stare: 1 GENERATOR TRIFSSIC de 150 K.Í.A. 3000 Volți, 50 Perioada și 750 învârtitori pe misiut la care este atașat: 1 BYHAMO da 110 volți, cu toate aparatele și acce­soriile ROS. î TRANSFORMATOR de 60 K.O. 30002230 volți 1 de 50 .. 30001230" „ „3* de 15 10001230 TABEL1e respective de marmoră de distribuție pentru înaltă tensiune cu toate aparatele și accesoriile noi . ELECTROMOTOR 17 t». S. 3301220 Volti 1 ., 32 „ 220 „ Materialul electric nou necesar complectei in­stalări a mașinelor și a întregei instalațiuni elec­trice pentru conducerea curentului la 2 KLM. A se adresa sub „VENERATOR“ la Agenția de Publicitate „Amargo“, ía Strada Călușeilor, București. 7 ’ 1 üi » Ilii în apropriere închiriesc imediat a se a­trasa la: SOS:„AMPER** Str. Smărdan No. 29 Teles. 34/9 14 P IPI I. i TOATE COLORILE 1/ EN­ DETILIL EH-QROS 11 «I SFIIM ^ ui ori-uim *.iori$3ria H­AVID — Calea Wigîon­a.­ S? — rasele Bhericet retules-u­l BRILIANTE­­­I Mariaaîe, Peria, Smaralde 1 și ori­­ e pietre fina | Ada, Argint, Platini | ClIMPAM a platesc pi­etarile cele mai mari | ImaXWEISSMANn] I ■ .Str­ala Ga­p ?3 Ö­d‘/| CC Util­ C licitație eșite in­­allb­olnUC diviziune Trib. Il­fov Notariat 3 Octombrie 1922,­­stra 1 p. m. locul viran B-dul Pake 120— circa 610 m­. Dosar 12986/922. 9643 tUNIVER^U'L iînșa %c închidă Dardaneude, iar“ d­acă n’ar fi înțeleși cu ii. neb­un ce sunt și prieteni cu Vijk A­no­fd­a dar ca și celalt drimul spap mare să treacă tot pe teritoiriul lor, e lucru evident că ei, fu ie-ar închide simultan pe amândouă — și aceasta e în contradu­cție cu cea mai ele­mentară definiție a id­eei de su­papă de siguranță. Iată dar pentru ce sunt con­tra Cava­lei: Linia Salonicului dimpotrivă­, străbate Serbia, și Grecia, două țări aliate nouă și în dușmănie atât cu turcii, cât și cu bulgarii. Mi s’ar putea zice : foarte tine, azi suntem aliații acestor două state, dar ne facem mâine dacă lucrurile se schimbă. Obiecțiunea nu mi -e pare serioasă, dar chiar așa fiind, tot e mai bine ca Cel de al doilea drum spre mare al no­­stru, să treacă pe teritoriul unor târî făcând parte din alt grup politic, șansele sunt, în acest caz, îndoite pentru noi, căci nu e probabil ca țara noastră să fie simultan în conflict cu ambele grupuri, adică cu întreaga lume balcanică. Dacă la un moment dat — ceiace eu cred excluș­i nu ne-am mai afla­­ în aceleași relațiuni de bună prietenie cu serbii și cu grecii și ne-ar în­­­ Ww­el drumul Salonicului, as­­ta va însemna pur și simplu că suntem bine cu bulgarii și cu turcii și atunci ne rămân des­chise Dardanelele. Dar dacă pri­orom Cavala și intrăm în con­flict cu bulgarii — ceiace dacă nu e probabil e în orice caz po­sibil — a atunci ambele căi mari­time ne sunt simultan și auto­matic închise —­ și asta treime evitat. De aceia, ca să închei, dacă voim două drumuri spre două mări, trebue să avem și două șanse, adică siguranța că inchi­­zându-ni-se una din căi, cealal­tă să poată rămâne deschisă. Și țelul acesta n­u-l vom pu­tea atinge decât având un drum în mâinile turco-bulgarilor și celalt­ii, mâinile antagoniștilor lor, sârbo-grecii“. Aici stă de fapt întreaga pro­­ble­nă. Cert este că avem nevoe de un al doilea drum pțre o altă mare. Cu­m libertatea de navi­gație e mai întâi de toate, un înalt act de politică internațio­nală, interesul nostru neapărat este ca cele două drumuri spre apă să stea în puterea a două grupări internaționale deosebi­te, sau opuse, căci numai așa vom avea posibilitatea ca ,închi­­zându se unul din drumuri, ce­lalt să rămână deschis. Evenimentele actuale din Tur­­cia, ca și atitudinea Bulgariei dau cea mai strălucită cor afir­­m­are vederilor d-lui Arra­tide Blank. Ele subliniază încă tăia­tă pericolele imense, la cari simțeam expuși în cazul unei­­ în­chideri a strâmtorilor, cum a­­ceasta se întâmplă azi, ca și ne­cesitatea imperioasă pentru noi și a avea un alt drum spre­­ o altă mare, drum care să treacă pe teritoriile unor popoare pe a căror prietenie să putem pizifi, Mitr a patra Capitală Comercianții cărora li s’au dat untură din abatorul comunei spre a o distribui populației Ca­pitalei în baza cartelelor ,cupo­nul pe luna Septembrie. A. Iliescu, Văcărescu I; loan G. Teodorescu, Toamnei 13; I. Ma­nciulescu, Vespasian 17 bis.; Cristea Giovanidis, Academiei 19; Leon Apenovici, Rahovei 151; V. Georgescu, Griviței 193 ; Ma­­rin I. Amărășteanu, Călărași 22; Serafic Cristescu, Sft. Spir­­don 22; Marin Mateescu, Crân­­gași 36 ; Nalbandian Ovanes, Griviței 192; Paraschiv Georges­­cu, Romană 123; Soc. G. I. Ave­­r­escu, Amzei 26; R. Rosionzvoig, Moșitor 1 ; Zamfir Dumitru, Pref. D-na Ghica 83; 1-Haralam­­bie Popescu. 13 Sept. 156; Cos­­tescu, Griviței 21; Nicolae C. Fo­­las, Berzei 108 ; Coop. Turda, Mavrogheni 3; Co­op. Filaret, Ma­­vrogheni 3; Coop. C. F. R.. Șin­­cai 50; Constantin Vasile, Maica Domnului Tei 24; Coop.­­p­t. Silivestru, Palade 60; Popescu I. C-tm. Teiul Doamnei 79 ; Gh. Caravelian, Sos. Basarab 26 ; Dumitru Tănase, Sebastian 25 ; Petre Ștefănescu, Vitan 57 ; Coop. Labirint 153; Coop. dr. Botescu Buzești 19. --------—«■­«► . — Un marș proprietar fură au­tomobile La Paris si a operat o arestare senzațională. Un anume Reith, zis baron de Ragencourt, care po­sedă un hotel în capitala Fran­ței și o splendidă vilă in pro­vincie, director al unei societăți și foarte adânc intrat în lumea publicistică, a fost prins adă­postind și punând în vânzare automobile furate de complicii săi. * Afacerea face senzație. M­EMENITO VINERI 29 SEPTEMBRIE . (st. V. ÎS Septembrie) Ortodox: S-ta Martiră Eu­­fimia. Catolic : f Sf. Arhanghel Mihail. Protestant: Mihail. Israelit: 7 Tișri 5683. Mahomedan: 7 Safar 1341 Ciuma. Zile trecute :­­71, zile ră­mase: 94. Luna în pătratul I, a 2-a zi, strălucește până după mie­zul nopții. Soarele răsare la 6 ore și 11 minute, trece la Meridian la­­ 2 ore 6 minute și 1 sec., apune la 18 ore și 0 minute. Lungimea zilei: 11 ore și 49 minute: lungimea nopții: 12 ore și 11 minute. Ziua a scăzut de la Solsti­ții­l de vară până astăzi cu 3 ore și 41 minute. Fenomene Cerești: Stele că­zătoare din constelația Ber­­becelui, între 29 Sept.—9 Oct. fie împlinesc astăzi 6 ani dela luptele dela Porumbacu- Sibiu (16 Septembrie St. v. 1916). Bâlciuri și Târguri la Eted (jud Odorheiu), Miercurea Ciucului (jud. Ciuc). SPECTACOLE Vinari 29 Septembrie TEATRUL NATIONAL:: „Scri­soarea pierdută“. TEATRUL REGINA MARIA . ..Liliom*'. TEATRUL POPULAR : .Două cumetre“. TEATRUL CAROL GEL MARȘ : Opereta vieneză, „Bayadora“. CINEMA PATHS PALACE: (Lipscani) „Fredericus“ rex, epoca sI sfârșit. CINEMA CERCUL MILITAR: Tainele Oceanului, cu Edie Polo Sena Ill­a. CINEMA BRISTOL (Bulevard) : Copii întunericului și o lime-CINEMA VOLTA BUZEȘTI: Ma ciste­red vivus și comp. d’A­­vel Tom­escu. CINEMA VLAICU: Robinson Crusoe. CINEMA SELECT: Kismet. SERVICIU­­ DE NOAPTE " .I. PARTEACRILOR N. Georgescu, calea Griviței, 277; Dr. V. Bente, calea Griviței, 80; Al. Opreanu (Vasiliu), calea Victoriei, 78; Dr. C. Guci­­ Tran­­dafirescu, calea Dorobanților, 8­­­ G. D. Roșu, calea Moșilor, 51; I. Lăzăroiu, (Iacobi), str. Patriei, 14; I. Vespl­emeanu, calea Șer­­ban Vodă, 47; Ch. Gorolenca, ca­lea Moșilor, 281- M. Vartolomeu, calea Budești, 93; I. Eugen Mar­­covici, calea Văcărești, 49; I. Mi­­chălcescu, ,str. Romană, 214; Re­na Frölich, str. Vânători, 1 bis. Dr. A.­ Michalovici, calea Călă­­­­“raVlui 20;­­ Corn­oliu Mărginean­u str. Isvor 44. BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL 28 Septembrie 1922 IN ROMANIA. — De azi și păniă azi presiunea a crescut în restul țarei, oscilând între 764 mm. la st.­Sărat și 761 mm­ la Cluj- In cea mai mare parte a țării, cerul continuă să fie acoperit, în ulti­mi­le 24 ore a plouat în Vestul și sudul țării, cantitățile de apă, fiind­ cu­prinde între 1—3 mm. Temperaturile mai ridicate decât ele erau cuprinse azi di­mineață între 17 gr. la Cons­tanța și 2 gr. la Rușii, cele maxime din cursul zilei de eri, au fost cuprinse între 23 gr. la Drăgușeni și 10 gr. la Sinaia (iar­ cele minime din cursul nopții între 10 gr. la Hun­edoara și 0 gr. în nordul Moldovei și Bucovina. LA BUCUREȘTI-FILARET: orele 8 dimineața. Presiunea atmosferică : 733 mm. Temp. aer. 12 gr- Umez. 77“ la sută. Cerul noros și vântul a sunat dela NN­E cu 2 mps. In ulti­m­le 24 ore, a plouat 0,2 mm. Temp, maximă 20 gr. Temp, minima 8 gr. CONGRESUL TIEMCICR­ATIV INTERNATIONAL DIN VIENf.A Viena, 28 — JUi Viena s’a deschis al 25-lea­ congres de­mocratic internațional. Con­gresul a fost deschis de de­putatul francez Marc Sang­nier. La acest congres, iau parte 20 de state neprezenta­­te prin 300 de delegați. Ger­mania este și ea reprezen­tată. V. lissic fii & Co. Raional croitorie va anta colecția de toamnă, începând de astăzi. Patroana magazinului de mode „El­na Teodorescu“, Str. Franklin No 4, anunți d stinsa sa clondelă ce s’a inapo at de la Paris cu ultimele creațiuni de­ mob­ile Q­.4Q B­rut întun­sty metri! șef de s­ital, deceni de clinică medicală la facultatea din București și-a reluat consultaț­ile d la 3­ , Str. G-rai Budișteanu (Manea Brutaru) No. 14­9555 Corsets JIMMV S*a niis­tal Știrbey-Vodă 70 (în curte) Lipscani 41 Casa „Boss franse“ 19 Str. Genera­l S­ahovdi y (Icoanei) in dorința de a oferi onor­ sale clientelă un avantagiu real a pu­s in vânzare pentru sezonul de toamnă și aceasta numai neaua scurt timp, o cantitate de relours de laroe, lățime l-H­ c­m, calitate superi­oră și în culori moderne cu Lei 275 mtr. 15 INFORMI VINERI * Tipofiza îâa ziar­ului „Uni­versul“, complect renovată era caracterele de literă cele mai alese, având uzină proprie și personal suficient, adruce la cunoștința generală că pri­mește spre imprimare diferi­te lucrări tipografice era pre­țurile cele mai convenabile. * Spre a se evita accidente­le cu urmări destul de grave cari provin din lipsa de con­trol a cazanelor cu abur, mi­nisterul industriei a interve­nit către organele competente a se pune în vedere proprie­tarilor cazanelor de aburi mobile (locomobile) ca cel mai târziu până la 1 Noem­­bre a. c. să facă cunoscut di­rect sau prin inspectoratele respective, numărul locom­o­­bilelor pentru­ care au cer­tificate de funcționare pre­cum și localitatea exactă unde ele vor staționa spre a fi supuse verificărei. * Universul ’Literar de Du­minică, 1 Octombrie, publică o frumoasă ilustrație în colori.­­ Casa posomorâtă.- scenă din interesanta nuvelă a lui Paul Margueritte, cu acellaș titlu, lucrată de talentatul nostru Pictor Giley, precum și un su­mar bogat și interesant din care însemnăm : Cronica săp­­­tămână, de Don Remi , sfâr­șitul spiritualului roman sen­timental Mac. de Popic; Răz­bunarea unei femei, traducere după Michel Provins, de C. D. Ionescu ; Bacalaureata, come­die de salon localizată de N. Ține ; Un „casus” de v­igia­­tură, nuvelă hazlie de A. Ce­­hov, tradusă de G. M. Ivano ; Melancolia lucrurilor ce nu sunt­ de A. Navarello ; O vi­­zită la spital, de P. T. Gâdoi; Versurile lui Carageche, cro­nica literară de N.M.­­ Toam­na, de S. Dunăreanu, și dife­rite poezii semnate de N. Ține, Cr­dim, St. L. Curusalle, I­­Doboșar­i­, V. Egie, S- Har­­topan, G. Iacobeanu, St­ T. Mi­­troi, N. Patrautea, V. î. Po­­pescu-Ton­ol­o­v­ei d ; Corespon­dența Redacției, etc. Să se ceară în toate chioșcu­rile și Ta toți depozitarii de zia­re. leu. * Societatea „Junimea stu­dioasă medicală“ roagă cu insistentă pe d-nii medici, studenți și d-rele studente ca în cel mai scurt timp să re­stituie toate cărțile și revis­tele pe care le posedă dela biblioteca aceste­i societăți. Casa HU BQM COT a­­nunță destinsei sala clien­tele c§, expune medeliia safe în zilele de Vineri 29 și Su­mată 30 Septembrie la orele 3 p. ra, foarte precis. ___ 9361 ■# D-rul N. Stoenescu înștiin­țează persoana care a uitat un guler de blană ieri in biserica Sf. Spiridon, Că l-a depus la pa­rohul biserici, de unde îi poate lua. D-nul și D-nit Solomon Schuster au plăcerea de a a­­nunța nașterea fiicei lor LILIAN­E MILITARE ■* De la ministerul de război ni se comunică faptul că sunt amânați la Incorporare până la 1 Noembri­e, numai tinerii cu termen redus, cari cad în p,]f~ vederile art. 52 din legea p recrutare, adecă, acei cari ur­mează să devină ofițeri de re­zervă. A Ofițerii de rezervă mai jos notați sunt invitați la comund­ de urgență adresa lor comanda­mentului diviziei 16-a în Bisri­­ța spre a le putea transmit­e­r­dine urgente: Maior Vernescu Nicolae, sul­ Lt. Onoriu Jitianu, ac-tor sp­it. Bernstein Teofil . Ministerul de războii a­ l­ it dispoziția ca sanitarii și infe­­mierii corpurilor de trupă să­ nu mai fie întrebuințați în nici un serviciu străin de specialitata lor. 1 INTRUNRE Ä Liga controlului cetățenie pentru oftenirea traiului va fi0 0 mare întrunire publi­că în fe­­ratul funcționarilor publici, in Piața Victoriei (șosea) Dumin­­ă 1 Octombrie orele * d. a. la Șf. sunt rugați să ia parte toate­ or­­ganizațiunile profesionale. 1) •S Mâine, Sâmbata, ora 4 d­e.­­d. avocat C. D. Arghel va vote la cor­pul avocaților des pe: Grigore Păucescu. . 1 ■ A D-nii președint ai socie­ți­­lor de demobilizat grade i m&­­rioare, din Capitală și provincie, sunt convocați în( Capital­, la sediul cercului militar al feud­­ofițeril­or d­e rezervi, centru) Bu­curești str. 13 Sptembrie No 85 Duminică 1 Otombrie, 1922 ora 9 dimineața, teatru pisfă­­tuire, în privința reprezentărei demobilizaților gride inteioare, la congresul din m­ozica, ce se va ține în curând, unde se întru­­nesc, foști luptător aliați, când, se va alege delegații dintre grade inferioare, care să se reprzinte. BiBT JOCrtVTK — M. Emime­scu. Pro (a-le 96—97 din Publicația .Pagini alese efin" scriitorii romiți). invita minim­ jubitc 4 Pr’n­ în următorul comu­nicat : Unele ziare au publi­ca‘ formaț’uni eronate asupra exa­menului elevilor pregătit în particular pentru clasa VIII-a I ministerul instrucțiunii. In in­teresul adevărului, face cunos­cut că în urma anchetei fa ute, rezultă că nici una din acuza­­țiunile aduse profesorilor li­ceului nu este întemeiată­.In realitate, profesorii și-au pus în conștiință datoria lor­­ e­­xaminatori imparțiali se­­r­oși. făcut repartiția orelor pem noul an școlar de către mini­mi instrucțiunii, sunt rugați se întrunească la „Asocie Profesorilor secundari” din 1. Gutenberg, mâine la ora 1 seara. ■* D. D. Miron­escu profes la liceul Codreanu din Bârla a fost numit directorul șco­lormale din localitate. MIȘCAIL ARTISTICE Și JUDITURALI TEATRALE TEATRUL CAROL CEL M­­ARI — O penă vieneză: «aia-i neia'L Com­pani de operetă vieneză a represent­ări seară, nu ,al unei sad jmne. ..Bajadora'’, cari a ob­ținut un mare succes pa scenele vieke, germane și ce­hoslovace. /M­uzica­ lui li­a­mau este agreabă. D-na Louise Kar­­towschi a hiașurat o vervă in dificil; ia d-na Lefn­­er,, ia bayadera”­i manifestat preț. ,ca­ . S9. însușiri rtistice. Cei doui co­mici, ai ilyei, d-na Gottler și Freichmann pui suficientă fanta­z­ie spre ,1 .reține atențiunea simulatonloi și, e) isbutes­c sări amuze. Rol, prințului indian a fost sustrel de tenorul Gr­it­­m­ann, în codițiuni satisfăcă­­toare. Corul, bățul, și figurația slabe. .. Avocatul­­ Academicianul Brieux, care ’a tratat chestia m­agistraturei , lanijioasa piesă ,,La robe tour, a reprezentat de curând la Bris o noua pesă .,Avocatul“, care a obi­nut un imens succes țm modul cum­ analizează suflul omului care pledează. Dela opera Pe scena litlului Liric se fac ultimele veni­tui­ ale operei ..Vasul Fantomi cu care ,,O­­pera Română” d deschide sta­giunea în seara de Luni 2 Oc­tombrie. 1 Maestru­ Georescu, care de­ține­­ conducerea puzi­cată, apare întâia oară la pupitrul de di­rijor a­l atteriei. Spectacolul se repetă Miercuri seara cu aceiași distribuție,­­cu celaș, fasC și cuȚ­ețurile­­ de pre­­mieră. Biletele, la Reder, Wxpopn/ ' * Duminică... 1, 1ectembrie , se­ deschide la Atenți în i.!a E­­xarchi No. 2 Expozția p­itorilor Janeta Scăueru-’eclu ș Livii* Terin. ’ ■ ’ S­POFt Italian al alergăilor PR. VOLANT, 1200 m. 90© lei I. He da (Szalad) ai bergțelieî Râs vad, 2. Dar (Mac Intyiji), 3. Trăsnet (Willey). N.P. Pvobertua, Vara-dia, Nor­ma, Jeny Keny, Magduska ș Si. lanus. P. M. 34.50; 15; 12; 28. PR. FLAUT 2200 an., 12000) Iei I. KodaL (Cockeram) al 4-nei Cornan, 2. Am aut, (Gill), 3. Con. fidens (Kaspu). N. P. Ferbli, Aranyom. P. M. 12.50, 11.50, 16.50. Pr, LEANDRU, 2000 m„ 15(100 !a| 1. Alin (Gill) al d-lor Nicules­­cu și Costandach­e, .2. Arangora (Marko), 3. Daudy (Smuthy). P. M. 10.25. PR. PRINȚUL GHICA 2200 m„ 3000 lei 1. Răsvrătire (Milton) ,a­l ț-r­ud Marghiloman, 2. Flașneta Sy­­denham), 3- Baba Zinca (Gill). N. F. Fără Frică (Codkentol ), M. 15, 13; 34. PR. H.CAPUL LELITA­­ 1 ’ 1700 metri, 12000 lei 1 1. Verdun (Gill) al d-neî 'iQ Coltafeurche, 2. Baronin ,Mil­ton­, 3. Najil (Kaspur). N. -TV Deepdale, St. Omor, în­, reaua A : ' I P.Jd- 14.50. 12.­­23. If l­'CAPUL CHARBONTER, ' • 1700 i­., 12000 lei , L­­­bácsi bácsi (Taylor) a­ Hr. * D-nii membri ai‘ corpii ghelul R­avad, 2. Denikin D a­­didactic din Capitală, cartnt gov.P­­; 3. Coco (V Flora), nemulțumiți de fetei cum­ a­rJi; I ' M­ istafa’ Alba Iu,iar +1-P. M . 13.50; 13. 20. PR. FEL "ORA: 1200 va., 10000 tot 1. Sorata 3 (Gill) al d-lor N­<u* lesen și Copstandsiche, 2. Săftica­ (Csillag), 3. Aora (Kasper), N. P. Bujo-W. Budici și Te. nereff. / P. M. 14.50; L’3.50; 256. f Cupe* „Sportul” pentru e­chipaje de cat. in, se­ disputa Duminică 1 Octomb­r,e­vrei« ,8 a. m­. pe terenul­ Asoi..?­ . Macț • f. (Ciocanul). înscrierile se mai Primesc până mâine Sâmbătă or a 6 ci a. în sala de sus a care­ului Princiar după care se­ face [tragerea te sorți. Echipele sunt datoare­­ să se prezinte pe teren la ora i anuru tatâ. In că rând va apare ALMANAHUL IE îi pe #wya, 1023 Ignn* Mr. 221 O­entrul IX. — Pagiral — Frate, îi răspunse dam­­i­­ftela, cu ton blând și glumeț, am venit să mă informez dacă se pregătește bine castelul în contra unui asediu puternic. Am văzut pe mulți țărani înarmați. — Și ce, patru oameni înar­mați te-au speriat, ?• răspunse baronul acru la vorbă. Așteap­tă și vei mai vedea și alții mai mulți, pentru că se poate ca a­­sedicul de care vorbești să fie aproape. z — Dar cine vrea să ne dea a­­salt ? F­eudatori, vrăjmași cu noi, nu se află pe aici, prin munții noștrii. Și navalele ce­telor de lăncieri nemți nu ne vor tulbura de­sigur somnul. Nu mai e vremea când­.. —- Vreme de siluire și de a­*­izuri e oricând, răspunse ba. •1 î­nc­t­â­n­d­u- se. .— In ce privește astea, e ade­vărat, răspunse Bice cu glas domol și răspicat. In orice vre­me cel tare se repede asupra celui slab , e poveste veche ca­re se reînoiește mereu... Dar fii bun și­ spune-mi și mie de se stau înarmați oamenii a­­ceia. La ce se așteaptă ei ? Vor poate să onorez­­ ' întoarcerea seniorului Giovanni ? El va sosi curând aici ca trimis su­­ve­an și, onorându- pe dân­sul, se va onora și pe acel care îl t­rime­te, iar Frangipani sunt credincioși și nu au fost nici­o­­dată rebeli! — Frangipanii pu­și supun capul la legi nedrepte! Fran­­gipanii au știut totdeauna să-și apere pământul și-l vor apăra și astăzi cu armele, câtă vreme le va rămâne o armă și o spa­dă ! strigă baronul cu Golen-Infiorat, mânie, cere pumnul într'o masă și răstur­nă un scătunaș lovind-1 cu pi­­ciorul. După aceasta urmă un mo­ment de tăcere adâncă, în care fratele și sora se priviră fără să mai scoată un cuvânt. — Hei, iacă, zise în cele din urmă baronul stăpânindu-se și liniștindu-se, dacă vrei să știi la ce stau înarmați oame­nii aceia, îți voi spune în două cuvinte : trebue să se ducă la șandramaua lui Barbăverde și la cocina Mistrețului. — Pentru ce ? întrebă Bice. — Ca să pue mâna pe cei șapte frați și să lege bine pe tâlharul de tăetor de lemne, căruia, de astă dată, nici voi mai cruța pielea. — Dar ce vină are el ? Știu că-l iertase și. — Și drept mulțumire s-a pus în serviciul seniorului Giovanni de Castro. — Dar nu e greșală mare asta. Fii cu dreaptă judecată și milos. G,îndește-te că neno­rocitul are de hrănit o mamă bătrână și bolnavă. —­ Ce-mi pasa mie di vră­jitoarea aia. Și apoi Mistrețul mai are să-și plătească vina di­n trecut, care nu se poate uita. -- Dar e cruzime, e păcate exclamă fata. Și apoi,­ cu ironie amară, își urmă vorba astfel: — Frangipani nu-și supune capul la legi nedrepte. Nobili și conpătimitori, au obiceiul să impue altora ce nu le place Iod. Bine, bine, calce în pi­cioare pe cei slabi, e lucru demn de cine se trage din no­bilă și ilustră viță. — Pe toți dracii, n‘ai de gând să taci ? răcni baronul mâ­nios. — Nu, răspunse fata neinti­­midată nici de cum, nu voi tăcea cât timp voi avea pute­rea să-ți spui că ești victima urzelilor infernale ale lui Au­­ri­fredo. Perfidul acela, nu nu­mai că le împinge să prigo­nești pe un nenorocit, ci vrea încă să te facă rebel. O, cine ar fi putut, vreo­dată sa creadă una ca asta ? Lodovico, tu ca­re ești bun, de ce asp­­­u­ Țe indemnurile rele ale aceluia?­ — Bice, nu abuza de răbda­rea mea. Și, dacă te interesea­ză atât de mult tâlharul de Mistreț, preg­atește-te să­ vezi pedepsit precum merită. — Crezi tu că la D-zeu Eu se ridică țipătul asupritului ? Puterea divină poate să-ți smulgă din mână pe nenaro-­­citul. — Puterea divină, da, vii puterea omenească, nu. Să-m& crezi ce-ți spui, și vai de acela care ar îndrăsni să­ se împotri­­veasc voinții mele­ . — Și dacă eu ter aș ruga în genuchi ? — M-aș­ face surd ca o câr­tiță, răspunse baronul mai mult încăpățânat decât înrăit. — Și dacă ti aș lua din mâ­nă pe acea biată victimă? — S’o isprăvim odată, zise Frangipani. Exasperat de stăruința suro­rii sale, exclamă : — Cu mine nu e de glumiți Știi cât o iubesc pe Bianca; hei, iacă, docil­ea ar face, cu de la­ sine putere, un «lumi care teu mi-ar place mie, aș fi ne­înduplecat , jur că aș da un­­ exemplu mare cu ea ! Bice nu se descurajă. In lipsa lui Audifredo, spera să învingă­­ rezistența baronului și ar fi învins-o de­sigur dacă Gherardello n‘ar fi suflat și el în foc. De aceea baronul, obo­sit D- stăruințele ei, o scoase afară din odaie și, împingân­­d‘o binișor spre coridor, îi zi­se : — Du te, du-te, sp­­ă, la fur­că și la gherghef și mimi mai vorbi ele lucruri în care tu nu ta­ebue să te amesteci. Umilită și îndurerată. Bice se­ sui pe platforma turnului. I>r acolo văzu pe oamenii în­armați intrând în pădure. A­­poi se așeză pe creasta unui zid împrejmuitor și, frămân­tată de temeri mari, așteptă întoarcerea lui Vitalino. X. — Săpătorii de misia Se mânca ;n casa lui Barbă­verde. Lelea Voșpea, in capul unei mese lungi, lua, dintr'o cra­i­­ Dă, zó. , mamă, că nu prai tiță, ca să puc Îți opt strachinejwi de foame, exclamă Tei­ca pline cu felii de pâine prăjită,pio, o oarecare apă caldă din care­ să bem mai întâi în­să­­­eșea un miros de ismă pădu­rătatea părinților, zise Nicola,­reață și de usturoi, mai punea­­ stându-se la Burtăverde și și puțin untdelemn, pregă­tind astfel o mâncare gustoa­să pentru fii ei, cari, așezați împrejurul m­esii, și aruncau cu poftă ochii peste o bucată de șuncă, peste o turtă mare de făină cu miere, și peste pa­tru, clondire pântecoase de vin. Așa masă bogată nu se prea vedea în șandramaua lui Bar­băverde, dar în ziua aceea se prăznuia o sărbătoare a fami­liei. După mai multe zile de certuri și de amenințări, Bar­băverde și cu Vespea se împă­caseră în urma stăruințelor re­­verde pe fii lui, petale ale fiilor. Și, pentru a pecetlui pacea, hotărî­seră să bea și să mănânce mai mult ca de obicei. — Mamă, mai toarnă-mi nițel untdelemn, și plătesc cât o fi, zise Egidio văzând zgâr­cenia imun­i­sii. __ Vreun muncitor fignând căru­ia­ i-a intrat în nas miro­sul bucatelor noastre, zise Vesper încruntandu-se. . . ]'ie bine venit oricine o [fi! Mai e loc la masă și lumu foi pentr-t! altul, zise sjicr­ul ivoios.­­Va urb­­i. Vespea. — Să bem, să bem ! repeta­­t și­ ceilalți îr­ irten glas. Barbă verde, vesel ’liAa­ă întindă mâna,­ înhață nu­mi decât sticla și-și umplu luharul-Toți vorbeau și râdeau. Pâ­­ă chiar Și Vespea, încetând­­ mai stea îmbufnată, so si­­a să zâmbească cu gura el­egă umbrită ,ch­ >ar, când veselia era­ la toartă, auzi deodată o bătae la ușa uții.­­ Cine o fi­e intrebă Barbă­mustăți.

Next