Universul, februarie 1923 (Anul 41, nr. 27-52)
1923-02-02 / nr. 27
• UITE ILT01TE Fraâacîtari direct Latei, uwi-altai , BSlTflSHp^l fEPEf !i lllM Cereli cata!@e Tocuri şi Tălpi de Cauciuc ssunt mai iaftins şi mai durabila dacat pielsa. Cele mai indicata contra mazeiai şi friptul Târgul International din Viena Cea mai favorabilă ocazie de cumpărare pentru toate branşele 4000 Expozanţi din ţară şi străinatate Orice informaţii dă Wiener Messe fr. G , WSan vil, Messspaiasi precum şi reprezentanţele onorfice şi Barourile de informaţii în : Bucureşti: Lepţiusies lostrîacî, str. Baieaualuî 4 Si E90AB0 KIHPI, calea Rahovsi 3 „PATUL” Prima Pubricâ de Mobile deTerşi Bronz a Societâţei Anonime Române de finenciars Str. Sfinții Apostolii 40*42 Î8 până la 24 Martie 1923 * I ’i Fabrică Srio-Sipwl ■ WFfflRllAUfflMMTQn, 3 haresti/str. lierztii ■ *4 * swfit to: pâitpME imp* îi * iux I HAlifZ inpite, î‘ to I OSfrUMf/rtt,ar? , PANTALONI tfaradică!âri8 I FOftW _. MAI & V* J* n , M PâL#, law Baglaas MflTROAS|eumarin HÂiM£de PIELE etc. etc. PErlcoAlfiÂTI, IAETI şi SQPil . mo Iernă stipend .ră n Im c,l*e ** formturi prima ea- ; In fiecare săptămâni» mo-I (.» nu’ si ori In-.Ir ’ Galbeaza nu mai omoară OILE ŞI VSTEL13 Experienţele făcute la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti şi în străinătate dovediscă DISTOt. O v ndică cu siguranţă in 5 zile. Cereţi dovezile şi prospectul la Reprezentant şi depozitar general FIIEDE*I‘C SPODHEIM Strada Tudor Vladimirescu, I A sau in prnvince la următorii : BKAILA: Dromeria Regala ia. BĂLŢI ! Farmacia V. Zaleski. BAIU AD : ltrogueria Perlman BA'* MI: !' nu Mlțca.Goresteanu, ('HLSlA AU : Uro I l;ru ifVUl Paskatfe. tidig't |Trra Violeta* ■ lALATl ! Drofaert* Foesăolauu. IAȘI . P“mnacii Justin Alacc. RAIMUTl: Farmacia Jasnschl. ROM as ! parmnaig Horowitz. VIJNlTZ. (Bucovina) Farm Vogel. 2204 1 Parfüméria francezăi § KKU s. BenacstA I I Str. Karagheorghevtci No. 4.1 (fost Teatru Modern) I vi abis POUDRA Cofy lei 195 — 1 „ Fogiiere 3oyale lei 100'— | Poudra Pompeia și P'oramy lei 150— 3 Rouge de Baze Gueain lei 140'— a Roug de buze EI*otra tubul le! 55.— |j ■tăpun Tridace lei 60.— 9 i’asta D-r Pierre r u le ii lei 24.— 1 Cr mi Malaceine borcanul Iei 85. || tarfumuri tine cu drumul B LOIWxAN CRIIRE, L’or cn lei 3 N gramnt 2 52 1 Shiily1 *en*ru MSCUTIAA Pentru a vă feri de ea cumpăraţi sămânţa numai la Moşia Brâncoveni Prospektia prin Oara Vladulem Jud Rnmanati ■cer re Marfa finalizats de onor Stat gromic din BUcureşt Maşini descris Mrebatniate ojmpaka 1. Marcovici 1 Str. Culmea Vechi 7. Bygarasti Iiesti iliatsiiii I bune că ită pe mu angajament de iunna durată. Oferte cu protpţiuni la Societatea „ggr£5S'tătii Doicesti. ?181 Publicafid 80.000 kgr naşte făinoase (cuscuş si orzisor) 00.000 kgr. amarasi de orz Predarea, ambalat, încărcat pe vagon, la static C. F. R. din tară. Pentru paste, făină albă tip oficial. Oferte Dană la 5 Februarie c., la Manutanța Centrală București. In ofertele nastelor, se va arăta prețul inclusiv făina sau numai mâna de lucru, amba i ■■ INVERSUL Agitaţiile studenţilor bin um«« SILIDARÎZARFA STUDENT ';0B DELA SILVICULTUI* Studenţii Scosuei supenire d. silvicultură întruniţi/;» sara zilei de 28 Ianuarie ,*«Aea, votat cu nare n.ajonta' ur' cfttoar'ele: 1 Studetui în silv/nltura mi; botgati să conţinv1 atituli»ea, watâ la început 1 miS fipii studenţeşti şi vottă În aularea dela 10 Decembria 1922. Sunt pentru continuarea I arsurilor fără evrei. I 3. Vor sta mereu țimăr la umăr cu studentă din dată ţara, susţinând lupta cu orice sacrificii — până la complita realizare a tuturor doleaiţelor studenţeşti, întrunirea studenţilor IN DREPT Studenţii în drept s’au întrunit Marţi la cantina studenţilor în mediană, spre a discuta chestiunile Studeţeşti după cel Întâmplate ieri dimineaţă la universitate. După ce d. Lungulescu, unul din studenţii răniţi a explicat cum sa produs încăerarea, au vorbit studenţii Budişteanu, Lăzărescu, Vioreanu şi Bucescu, după care s’a votat următoarea MOŢIUNE Studenţimea universitară in drept, din Bucureşti, întrunită în adunarea generală extraordinară în ziua de 30 Ianuarie, orele 2 d. a. in strada Imprimeriei a votat in unanimitate următoarele: 1.) Susţine în întregime moţiunea din 10 Decembrie 1922, prin delegaţii respectivi 2) Protestează cu toată energia împotriva procedeului Barbar al studenţilor evrei, cari in dimineaţa zilei de 30 Ianuarie au atacat cu ciomege, cuţite şi pistoale pe studenţii români creştini, cari aşteptau paşnici în sălile Universitateii intrarea profesorilor la cursuri, — acest pro- Icedeu demascând în mod complect adevăratele lor intenţiuni vecinie contrarii neamului ro3) Cere stăruitor pedepsirea vinovaţilor. : 4) Propune ca o delegaţie aleasă din sânul adunării, să prezinte onor Senatului universitar moţiunea votată. SUSPENDAREA CURSURILOR UNIVERSITARE In urma celor petrecute în cursul dimineţii, Senatul Universitar s-a întrunit Marţi, la orele 7 şi 20 şi a dat următorul comunicat: Se aduce la cunostinta intredar din şedinţa sa de la 30 Ianuarie 1923, deliberând asupra mişcărilor studentesti si având în vedere memoriile ce i s’au prezintat, a decis în unanimitate să se suspende cursurile şi lucrările practice cum si examenele până in seara zilei de 8 Februarie 1923 spre a da studenţilor timp de reculegere şi de reintrare în ordine. Pro-Rector. Dr. C. CHIRICESCU 30 Ianuarie. CONSFĂTUIREA DELA MINISTERUL DE INTERNE Măsurile guvernului contra agitaţiilor dii dimineaţă la orele 10 s'au întrunit, într'o consfătuire, la ministerul de interne d-nii: miniştrii general Văitoianu, dr. C. Angelescu, I. Th. Florescu şi I. Nistor, precum şi d-nii general Davidoglu, comandantul diviziei a IV-a; general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei; general Boboc, comandantul pieței; Mosgos prim-procuror şi Racoviceanu şirocuror-general. S’a arătat că «ruvernul e hotărât să reprime cu energie orice alitaţiuni. S’au hotărât următoarele măsuri : In cazul când agitaţiunile vor continua instigatorii vor fi arestaţi şi depuşi la Văcăreşti, deschizându-se acţiune publică contra lor. Universităţile şi căminurile vor fi închise., Poliţia va împiedica energic orice manifestation luând măsuri hotărâte în această privinţă. ÎNTRUNIREA EVREIASCA OPRITA întrunirea convocată ori, de „Uniunea evreilor pământeni" în sala „Tomis" a fost oprită de politie. Lucrările misiunii legislative a cederii manei! Comisiunea plenară pentru elaborarea proectului de cod al muncei s’a întrunit ieri după amiazi în localul ministerului sănătăţii publice, sub preşedinţia d-lui ministru G. Mârzescu. După o scurtă expunere a d-lui ministru al muncii, s’a luat în discuţie organizarea centrală a direcţiei generale a muncii pe lângă care se va infiinţa un consiliu naţional al muncei ca organ consultativ pentru anumite chestiuni superioare privitoare la muncă. Acest consiliu naţional urmează să fie compus din reprezentanţii statului, patronilor, salariaţilor din industrie şi comerţ, precum şi specialiştii şi tehnicienii ingineri pentru chestiuni de economie socială şi medicină profesională. N’au existat discuţii contradictorii. Membrii comisiunii au adoptat punctul de vedere expus în proiect. In urmă, s-a luat în discuţie proiectul de organizare al asigurărilor sociale, elaborat de d. Alex. V. Gâdei, directorul general al Casei Centrale a asigurărilor. Discuţiunile acestui proiect vor continua şi astăzi la orele 4 d. a., tot în localul ministerului muncii. CIT.TIlini Literar' Agitaţiile de la universitatea din Gînj Ciul 39 Ianuarie La Universitate, s’au ţinut cursurile la toata facultăţile. Cei mai mulţi studenţi n’au venit. Studenţii evrei au fost opriţi, de colegii lor creştini, să ia parte la prelecieri. La preleaerile de anatomie ale d.lui rector Iacobovici s’a redurs la ajutorul poliţiei pentru primirea studenţilor evrei. Studenţii creştini au părăsit sala şi cursurile s’au ţinut numai în faţa a 5 studenţi evrei. X deasemenea la mai multe studenţii creştini şi cei evrei. Focul din gara Adină Artîud, 31. — Un puternic incendiu s‘a declarat în gara Adjud. Alimentat de vânt, focul s‘a întins cuprinzând atelierele de lemnărie și ferărie. încercările de a-1 localiza fiind slabe, focul a devastat atelierele pricinuind enorme Dagube. Amănunte urmează. Peatru puerile ce binefacere ale M. S. REGIM MARIA au fost executate la Londra mai multe fotografii artistice purtând semnătura Majestăţei sale. Aceste fotografii In mărime de 57—48 cm. au fost încredinţate spre vânzare Librăriei editoare Ig. Hertz, Calea Victorii 5, Bucureşti. Preţul lei 150 exemplarul. Doua politici engleza faţă de Franţa Paris 30. — (Rador). Ziarul „Le Matin“ a intervievat pe deputatul englez conservator Ralph Hall Cairns. Acesta a declarat că politica oficială engleză faţă de Franţa este în contradicţie flagrantă cu opinia publică din Anglia. El a anunţat că la începutul viitoarei sesiuni parlamentare va propune să se adopte un amendament, care va da satisfacţie opiniei publice, reclamând sprijinul moral al Angliei să acţidă efectiv. El a adăugat că parlanentul nu poate admite ca Anglia să profite din punct de vedere financiar de greutăţile create Franţei şi Belgiei do rea voinţa Germaniei. sîîth xu.—?rr. zi Economice «Financiare SCHIMBUL Leul a cotat era la Paris 6,25 cent, iar mărcile 0,0.149. La noi, francii francezi au fost ceruţi «eră cu 8 și 14,76 şi mărcile cu 0,15?. Deasemenea, lira sterlini a fost cerută cu 1120 Lei. Oficiul de control al produselor petrolifere In vederea aplicărei noului regim de preţuri, la produsele petrolifere, ministerul de industrie şi comerţ, de acord cu reprezentanţii industriei petrolfere, înfiinţează un oficiu de control intern ai cotei, distribuţiei şi preţurilor produselor petroli» 1it. 1 Din acest oficiu vor face parte delegaţi ai ministerului şi ai fabricanţilor şi rafinăriilor, ca să se poată supraveghea, mai ales, executarea angajamentelor industriaşilor petrolişti şi buna distribuţie a petroliferilor la toate localităţile şi să evite lifţi,şurile. De rapoartele acestui oficiu asupra felului cum îşi îndeplinesc angajamentele diferiţii producători petrolişti, ministerul va aprecia când şi cui trebuie să dea autorizaţii de export pentru produse petrolifere. Vânzarea conacelor moştilor expropriate . Ministerul agriculturei, Casa de împroprietărire, a făcut cunoscut tuturor preşedinţilor de tribunale că prin modificarea art. 81 din regulamentul legii agrare, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 91 din 1922, s’a dispus ca în caz de vânzări cu licitaţie, a conacelor moşiilor expropropriate şi a suprafeţelor cari depăşesc 50 ha pământ cultivabil din moşiile nesupuse expropriere, fie silite fie de bunăvoe, preşedintele tribu-nalului va trimete din oficiu Casei centrale a împroprietărim o înştiinţare, arătând data şi condiţiunile vânzarei, ca aceasta să-şi poată exercita dreptul de preemţiune în conformitate cu art. 32 din legea agrară şi în condiţiunile prevăzute de regulament. Orice adjudecare despre care statul nu ar fi încunoştiinţat este nulă şi de nul efect, iar statul intră în drepturile sale fără a fi opozabilă adjudecarea. Deoarece s-a constatat că unele tribunale nu ţin seama de dispoziţiile mai sus menţionate şi nu înştiinţează Casa centrală a împroprietărirei despre licitaţiile ce se ţin, Casa centrală roagă pe toţi preşedinţii de tribunal să dispună ca pe viitor să nu omită să înştiinţeze şi Casa centrală. Altfel s-ar da loc la acţiuni de anularea vânzărilor, ceea ce ar fi dăunător şi părţile interesate ar îngreuia şi lucrările tribunalului. Cererile armatorilor O delegaţie a armatorilor din ţară a cerut ieri, d-lui ministru de industrie să ia măsuri ca să li se dea combustibil lichid şi uleiuri minerale cu aceleaşi preţuri reşi uleiuri vaselor serviciilor maritime şi fluviale ale statului, fiindcă altfel nu pot rezista concurentei, D. ministru, V. Sassu, a făgăduit că va cerceta cererea cu bunăvoinţă, a cerut armatorilor un memoriu, dar că la privilegiile acordate S. M. R. şi N. F. R. nu pot fi extinse în aceeaş măsură asupra armatorilor particulari. Alegerea de la Camera de comerţ din Bacău Duminică s-a făcut, în localul primăriei alegerea de noi membri la Camera de comerţ, secţia Bacău. Au fost trei liste. A fost aleasă lista în frunte cu d. Gh. Florescu, mare industriaş, cuprinzând următoarele persoane : Osias Herşcovici, mare industriaş, Marin Malhasovici, farmacist, Criste Cristoveanu, deputat, Anton Ştefănescu, Iancu Michelsohn, Const. Gavrilescu, Nathan Grunberg, Tosef Fedher, industriaş, şi Ioan Popi. in export da 2503 vagoane tărâţe Oficiul de control al grâului făinei şi pâinei a avizat cătin comisia de import şi export ci să admită morarilor, cari macină grâu pentru nevoile armaiei şi populaţiei, să exporte comun 2.500 de vagoane de tărâte, fără contingentare şi ci plata taxelor vamale de expor actuale, ca o favoare pentru falu! cum au servit interesele ob mești .(wA'MjaffiwJ r )---- ■ W | Plăţile In străinătate Comitetul central al „Sfatului Negustoresc” continuă acţiunea pentru salvarea nestusprimei din ţară, prin găsirea unei soluţiuni care să înlăture distrugerea comerţului, din cauza deprecierei valutei. Vertiginoasa prăbuşire a leului in străinătate s’a produs în 1021, tocmai într’o epocă pe care toată lumea o considera favorabilă ridicării valutei româneşti. Faţă de brusca năruire a leului, negustorii se văd în imposibilitate de a plăţi, la cursul de azi, datoriile lor în străinătate. D. S. Prager, a demonstrat imposibilitatea acoperirii datoriilor la cursurile actuale şi a propus a se interveni la Guvern ■■a să ia măsuri grabnice pentru prelungirea datoriilor comercianţilor. D. A. Goldstein, a susţinut memoriul întocmit şi a explicat modalitatea unui aranjament, care să soluţioneze chestiunea. D. Em. Brancovici, consideră ca o datorie patriotică pentru guvern de a incveni în favoarea negustorilor români, cari au nevoie de prelungirea plăţilor în străinătate. D. H. Staadecker, oniniază să se facă o distincţiune între plăţile ce datorează comercianţii pentru mărfurile livrate înainte de război şi cele procurate după război. Pentru prima categorie d. Staadecker a arătat că în alte ţări s’a aplica teoria impreviziunii. D.nii Benvenesti, Weber şi alţii au ridicat chestiunea dobânzilor în valută streină, cari la cursurile de azi se ridică la cifre fantastice. D. D. Niculescu, secretarul general al „Sfatului negustoresc”, a făcut o nouă propunere referitoare la amânarea plăţilor în străinătate, propunere pe care şi-a însuşit-o comitetul de acţiune. Intr-o audienţă solicitată d- lui ministru de finanţe se va expune punctul de vedere al „Sfatului negustoresc” în privinţa plăţilor în străinătate. întrunirea măcelarilor braxiliari ciotailişti din Capitală au ţinut Marţi, la ora 4 d. a., o întrunire în sala Constructorilor. D. RADULESCU, după ce a combătut vreo câteva articole din anteproectul legii speculei, a spus că actualele preţuri fixate pentru carnea de vacă nu sunt legale, întru cât nu s’a dat nici o ordonanţă în această privinţă. Singura ordonanţă în vigoare azi, a zis d.sa. e aceea alcătuită în luna Martie 1922, care prevede ca comerţul de măcelărie să se facă pe bază de facturi. A demonstrat că hotărîrile prin cari au fost condamnaţi măcelarii, cari au depăşit ultimele preţuri fixate—fără ordonanţă — sunt nule şi deci se impune o revizuire. S’a mai cerut să se desfiinţeze taxa de 50 bani ce se percepe la abator pentru fiecare kgr. de vită vie, dună urma căreia s’a strâns o sumă destul de mare. După aceea s’a aprobat o moţiune în sensul celor arătate mai sus, care se va înainta miniştrilor şi preşedintelui comisiei interimare. Reducerea scontului in Cehoslovacia Banca de Stat a Cehoslovaciei se văzuse nevoită, faţă de tranzactiunile excesive în devize străine să ridice scontul, in Noembrie, la 7 la sută. In cursul lunei Ianuarie a revenit asupra acestei măsuri, reducând scontul la 5 la sută. Bursele în străinătate Lafayette.— S’a telegrafiat agentei anonime, că consiliul agenţilor de schimb dela bursa din New-York interzice orice negociere asupra valorilor germane şi austriace. Ultimi plitici crisi rosfoost — Memoriul bucovinenii« către preşedinţia Consiliului de miniştri —» Se ştie că Bucovina a fost teatrul unor lupte crâncena şi înverşunate prigoniri politice din partea vechiului re-egim austriac, care a urmărit cu ură persoanele presupuse că sunt în legătură cu statul inamic. Astfel au îndurat persecu-» ţiuni şi pedepse capitale, împreună cu familiile lor, numeroşi cetăţeni din Austria şi Ungaria cari erau de naţionalitate română, ruteană, cehă, slovenă şi italiană. Aceştia erau arestaţi după fiecare înfrângere militră suferită de vechiul regim, unii erau internaţi în diferite lagăre sau ucişi prin spânzurătoare sau împuşcare, ori omorîţi pur şi simplu, fără să fie condamnaţi . Cei cari au isbutit să se refugieze, la mappere au o-1* sili prăpădită întreaga lor gospodarie. Aceştia au devenit acum cetăţeni ai RomânieL Mari şi ei formeaază o categorie de ro mâni cărora nu l s‘a acordau nici o despăgubire, cu toate că ei au fost păgubiţi prin tHs? DOzlîivnilA tnril ol Uor Itt urma prigoanelor pedifice 7 Pentru asemenea cazuri lege a austriacă prevedea d^s I păgubiri. Acelaş lucru îl prevăd şi tratatul de pace de lei Versailles, Saint-Germain şi Trianon, care au stabilit principiul că „Statul are să răspundă pentru daunele cauzat® locuitorilor prin răsboi sau prin dispozitiunilei autorităţilor, când aceste dispozitiuni sunt in legătură cu răsboiul“. Cei păgubiţi au înaintat ce-reri autorităţilor respective dar n‘au primit încă nici un răspuns. „ Acum s‘a format la Cernăuţi un comitet care, făcând cercetări, a constatat că numărul persoanelor persecutate se ridică la 5000 iar suma despăgubirilor pretinse de 80 milioane lei. Această nedreptate ţine del no .I ani, adică dela isbucni-* rea rftsboiului mondial. Persoanele cari sunt în a-tari situaţiuni, au înaintat preşedinţiei Consiliului al miniştri un memoriu, prin care cer să li să recunoască dreptatea, să li se dea îndrumări de chipul şi formalităţile prin cari îşi pot valorifica revendicările, iar în bugetul anului 1923-24 să se introducă un capitol care să reprezinte avansurile ce li s‘ar cuveni din despăgubirile pe cari le cer. Nu s‘a luat încă nici o deriziune asupra acestei chestiuni. " Abonamentele la „Universul Literar“, „Veselia“ şi „Ziarul Călătoriilor" se fac numai pe 12 luni şi costă 20 lei in ţară şi 120 în străinătate. Amedea 3?3ctioft Sofia condamnatului «ir A., nimica toată ! zise Floiver dispreţuitor. Apoi atunci, dacă e aşa, ai dreptate tu : nu putem spera să vedem sUindu-se să-şi câştige viaţa cu puşca la ochi Falsificator. N’am văzut niciodată până acuma un falsif’cator să-şi merite pâinea care o mânca. Fals, călcare de jurământ, bigamie, toate fleacurile și scârbele astea ar trebui pedepsite cu moartea, fără cruţare Nu ştiu de ce ne trimet aicea pe nemernici ăştia Daru, ia spune-mi, ce ai făcut de te-au trimes aici? —Am furat, răspunse scurt și lam irit — Ai rrmat ? $i în ce anume împrejurări, mă rog. Să nu minţi, că ştii că eu peste cinci momente, pot să ştiu totul cum a fost. Nelson povesti atunci toate amănuntele furtişagului, pe când agentul poliţienesc îl cerceta, cu ochii lui pătrunzători — Nu-mi plac hoţii ! exclamă, în fine, Flower vorbindu-şi lui însuși Apoi, aducându-şi aminte că Nelson îi mărturisise că făcea parte din această clasă de industriaşi, îi zise : — Iartă-mă ! Şi, după ce se scuză astfel, adăugă : — Fă-mi plăcerea şi mai primeşte încă un pahar de wiskey. In sfârşit, se înțeleseră că Nelson va duce astă seară, Jaj, transport, gara. 2373 pe Roberts la casa în care locueşte Emilia şi-l va lăsa acolo la 11 fără un sfert. Era o noapte de iulie, adică în toiul iernii din Australia. Un vânt foarte pişcător, ridicând un vârtej de pulbere îngheţată, biciuia obrazul celor care se expuneau să meargă pe drum. Bătuseră 10 ceasuri. Stând la colţul pieţii Târgului, Roberts aştepta cu o nerăbdare pe Nelson, care trebuia să-l ducă la căsuţa în care se instalase nenorocita lui soţie. Se auziră paşi. Temându-se ca sgomotul acesta să nu anunţe apropierea vreunui agent poliţienesc, care ar putea foarte bine să apuce de pept, se strecură cu băgare de seamă într'o scobitură întunecoasă, ca să aştepte acolo semnalul cu care se înţelesese cu Nelson. Semnalul acesta, care consista într'o fluerătură uşoară, fiind dat, Roberts eşi din ascunzătoare şi înaintă către fostul lui tovarăş de drum. Acesta, după ce începu să primească din el toţi banii care-i avea prin buzunare, se apucă să-l conducă. Sosiţi la apartamentul în chestiune. Roberts sări peste uluci şi lipi ochiul de o despicătură a oblonului. Emilia, şezând la o masă, citea Biblia mai înainte de a se culca. — Nu te-ai înșelat, Sam; ea este, îi zise Roberts. Acuma, nu mai am trebuință de tine. — Hei, sânt prietenul tău, da ori ba ? îl întrebă Nelson. — Da, îmi ești prieten, răspunse Roberts. Acuma, șterge-o de aici ! Nelson se grăbi săi facă voia și, peste un minut, se făcu nevăzut pe după colțul altei strade. Roberts batu ușure în oblon, iar Emilia, speriată, întrebă : — Cine e ? * — Eu sunt, dragă Emilia ! Eu, Reginald al tău, urmă Roberts cu jumătate de glas. Deschide-mi, dragă, deschide-mi ! Emilia îi recunoscu grisul, dar tot mai sta la îndoială. — Cine, cine e acolo? întrebă iarăși apropiindu-se de fereastră. — Sânt eu, sufletul meu, sânt eu ! răspunse convretul. Binișor, nu face gălăgie. Deschide ușa și dă adăpost credinciosului și nenorocitului tău Reginald. Nu mai rămase nici o îndoială în sufletul Emiliei. Dete fuga la uşă, o deschise şî se văzu în faţa bărbatului ei. Tn orice altă împrejurare, ar fi fost mirată de schîmbarea ce se făcuse în figura sn îmbrăcămintea lui ; ar fi observat obrajii lui pârliţimâinile înegrite, hainele lui rupte In momentul acesta însă, strânsă în braţele omului căruia îi dăduse inima şi credinţa ei, era pătrunsă de bucuria că se vedea iar lângă el şi dragostea ei parea sa se deştepte tot aşa de înflăcărată, tot aşa de pasionată ca şi în ziua când, plină de în- credere, plecase cu el la Gretna-Green. — Spune-mi adevărul, te rog, scumpul Reginald, îi zise ea în fine, și nu te supăra de întrebarea care ţi fac eu. Doresc să primesc din gura ta, asigurarea că nu ești vinovat, de crima ce ţi se impută. Spune-mi fără teamă, fiindcă nimic pe lume nu ar putea să mă facă să te iubesc mai puţin decât te iubesc acuma — Sânt tot atât de nevinovat, Emilo, pe cât ești și tu, răspunse Roberts. Și se jură că spunea adevărul — Și nu te chiamă Carl Roberts ? Ești cu adevărat Reginald Harcourt al meu ? E o minciună că tu nu ai înșelat ? — Minci înfînțaseră ca iadul, zise Roberts luându-i atitudine teatrală. — D-zeu fie lăudat! exclamă Emilia, rezimându-se pe pieptul bărbatului ei. O, Reginald, dragă Reginald, ce fericită sânt ! Să nu ne preocupăm de neajunsurile noastre de acuma; adevărul tot va eși odată la lumină. D-zeu a vrut, nu știu pentru care scop misterios, să trecem prin aceste necazuri. Să suferim totul cu resemnare şi fără cârtire, prea iubitul meu Reginald! In momentul acesta, un al treilea personagiu intră în scenă Acest al treilea personagiu găsise mijlocul să pătrundă şi să se ascundă în camera de culcare a Emiliei,de unde auzise toată conversaţiunea lor. Nu veni s’o întrerupă dedată, ci se amestecă binișor fără sgomot și fără grabă deschizând încet ușa, ridicând încet brațul înarmat cu n pistol de calibru mare în reptându-l țeava spre piepul lui Roberts Apoi stete nemiscat în această poziune ână ce ochii convictului se întâlniră cu ai săi. — Dacă faci o mișcare, ești mort! îi strigă atunci. Prin urmare, stai așa cum ești! Roberts, uimit, nu se gâmdea să fugă . Emilia, îngrozită, căzu pe un fotei de lemn și asistă, fără să poată să spue un cuvânt, la des ne dă-* mântul extraordinarului incident. Cu privirea ațintită ca as vulturului și cu degetul pe trăgaciul pistolului, George Flower — el era — se apropie încet de Roberts. — Căpitane, îi zise, știi la ce te expui dacă cumva îți vei aduce mâna spre buzunar. Ajuns lângă convict, care le aștepta palid și tulburat, Flower năvăli asupra lui și-i apucă mâinile ; un moment după aceea, pumnii lui Roberts erau strânși într’o perreche de cătuşe. — Acum, zise Flower, cu voia d-tale, căpitane, am săi procedez la formalitățile obișnuite. . . (Va urma) !