Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)
1923-03-22 / nr. 74
Politica economici a Rusiei sovietiste In ultimele zile s’a anunţat că guvernul Statelor Unite ar fi dispus să recunoască de jure guvernul sovietist din Moscova. Ştirea aceasta s’a pus în legătură cu tratativele ce s’au angajat la Moscova între reprezentanţi lui Standard ON Company cu membrii guvernului sovietist rus, relative la o importantă concesiune de exploatări petrolifere. Dată fiind cunoscuta atitudine a americanilor faţă de bolşevismul rus, ştirea, care dă ca apropiată reluarea raporturilor normale între Statele Unite şi Rusia sovietistă, prin recunoaşterea de jure a consiliului comisarilor din Moscova, trebue să o înregistrăm cu rezerva cuvenită. Atât americanii, cât şi europenii aşteaptă însă, ca regimul sovietist rus, să se angajeze mai serios pe terenul politicei economice normale, după trista experienţă făcută în ultimii patru ani cu naţionalizările şi comunizările. Ca orice regim, care e dispus să arunce haina grea a doctrinelor, numai din dorinţa de a se menţine la putere, ♦I regimul din Moscova a început de doui anî să lase ceva lest dir» balonul In care el s’a aventurat. Ca să accelereze procesul, refacerei economice, guvernul din Moscova a lăsat scumpele lui principii anarhice la o parte și s’a angajat pe calea compromisurilor. El tratează de doui ani cu ,,infamul capital occidental“ şi caută, prin tot soiul de mijloace, să favorizeze desvoltarea economică a ţării. Să vedem rezultatul sforţurilor ruse, în 1922, în direcţie economică. Din statisticele publicatede revistele germane, privitoare la comerţul exterior al Rusiei pe anul 1922, reese un real progres faţă de anu 1921. Cu tot progresul exportului în 1922, balanţa comerţului exterior rămâne însă pasivă cu aproape 200 mili-.oane ruble-aur. Ceea ce trebue subliniat e căderea profundă a comerţului exterior, în raport cu situaţia balanţei comerciale dinainte de război. Pentru anul 1922, comerţul exterior al Rusiei, nu reprezintă, în valoare, decât ’]» din ceea ce era înainte de război şi ‘]ta numai din ceea ce era în 1921. Ţările principale, care au exportat în Rusia în 1922, sunt: Statele Unite, Germania și Anglia, respectiv cu 24,2 la sută, 27,8 la sută și 10,9 la sută, din totalul importurilor în Rusia. Cifrele relative la importurile în Rusia, după țările de origină, se stabilesc astfel în milioane ruble.aur pentru anul 1922: Statele Unite, — 147,7; Germania, — 117,0; Anglia, — 50,1; Letonia, — 23,0; Norvegia, — 11,0; Polonia, — 9,5; Finlanda, — 9,0; Argentina, — 4,3; România, — 4,0; Cehoslovacia — 3,5; Italia, — 3,0; Bulgaria, — 1,0. Ţările către care se îndrummează exportul rus sunt: Anglia, Letonia, Estonia , Turcia (ele reprezintă 70 la sută din valoarea totală a exportului rus) şi după aceea vin în ordine succesivă: Germania (14 la sută), Finlanda (5 la sută) şi Polonia (4 la sută). Aceste cifre, care oglindescsituaţia economică din Rusia, merită să reţină atenţiunea noastră. Multă vreme însă Rusia nu se va putea restabili economiceşte, deoarece problema financiară nu poate să fie rezolvită repede, deficitele budgetare sunt gigantice, serviciul transporturilor e grav compromis, iar politica exterioară plutește în echivoc. Succesinea la trail loioaiei D. N. Iorga a mai găsit o chestiune rău rezolvată de noua constituţie şi anume succesiunea la Tron . In adevăr nimeni nu se gândise la aceasta. Proiectul guvernului avusese grija să nu se atingă cu o notă de capitolul II întitulat în vechea Constituţie: „Despre Rege”. O virgulă nu s’a schimbat nici în prîvînţa Regelui, nicî în privinţa succesiune! In caz când ar fî lipsă de coborâtori în linie bărbătească. Cu alte cuvinte când s’ar întâmpla şî în viitor ca un rege al României din familia Hohenzolem să nu aibă descendenţi direcţi, se va recurge la cel mai în vârstă dintre fratî sau chiar la coborâtorii acestor fratî. Iar dacă nu s’ar găsi asemenea rude sau n’ar primi, Regele ,,va putea numi succesorul său dintr’o dinastie suverană în Europa” cu asentimentul Cam crior. D. Iorga critică acest sistem ș i crede că dacă s’ar stinge urmaşii actualei dîmstil, România ar trebui să-şi caute un viitor Rege «în Inimea latină cu care suntem mai strâns legali“. Părerea este interesantă mai ales că vine dela rine vine. Să fie oare aîcî rezultatul unui învăţământ istoric? Să fie altceva? Fără Îndoială că un stat clădit pe baze nationale trebue să fie în perfect unison cu sufletul, mentalitatea şi aspirațiunile Regelui său. Conflicte tragice au născut în istoria popoarelor dîn nesocotirea acestei axiome. Doai, mai ales în ceasul de azî, nu vedem destul de clar care să îi fost oportunitatea acestei declaraţiuni în parlament. Noi avem credinţa că Dinastia noastră deşi de origine relativă s’a asimilati în chip desăvârşit cu neamul românesc, şi că urmaşii viitori pe Tronul Ţăreî vor lucra şi simt’ aşa încât origina lor depărtată să nu suggereze nîci odată amintirea aceri orîgînî. Al doilea congres al Camerei de comerţ internaţionali Asistenţa. - Dissursui lui Mussolini Roma, 19. — In prezenţa lui Mussolini, a mai multor miniştri, subsecretari de stat, a preşedinţilor Camerei şi Senatului, a Corpului diplomatic şi a delegaţiunilor străine dintre car de delegaţiunea Statelor Unite compusă din 160 membri şi numeroase personalităţi politice şi comerciale s’a inaugurat al doilea congres al Camerei de Comerţ Internaţionale. Cremonesi, primarul Romei, Cassia, preşedintele secţiunei italiane, Mussolini, preşedintele consiliului, Clemenţei, preşedintele Camerei de Comerţ Internaţionale, au ţinut discut, suri mult aplaudate. Si REIAU IRATAIME DE PACE CU TURCII Atena, 19. (Jtndor).— ■ MimsttrcfiS Greciei la Paria d-l Rcmmos, a comunicai guverrsuhei grec că Fr^rf» sr iaîdlina spre o reluare a trata&ivelor de pace Ia Constant tincgi$ly unde puterile sr fi reprezentate prin înalții comisari respectiv!, Guvernîal «frec nu este pretitmsic reSnărâi tratativelor Ea Canstasîlinonei. FI va trimite nei deleraţi in cazul când Turcia nu va mai fi reprezentată prin Ismed Paşa. Dacă însă acesta va reprezenta Turcia, guvernul f$F®C va apela din nou la serviciile d lui Venizelos. GRECIA DE ACORD CU PUTERILE Atena, 19. (Rador). — Colora. Inl Plastiros. Întrebat dacă Grecia ar intenţiona să întreprindă şi singură o acţiune militară Împotriva Turciei, a spus că Grecia nu se va aventura în nici un caz singură in războia, dar că este gata să colaboreze , oricând şi, in orice condiţiuni cu marii aliaţi in mana cărora şi-a încredinţat soarta şi care aşteaptă instrucţiuni dreptate. • IN JURUL CONTRAPROPUNERILOR TURCE Lafayette, 19. — D. Bompard a plecat Marti la Londra, spre a lua parte la conventiunile referitoare la contra-propunerile turce. TURCII ACORDA AMNISTIA I . GRECILOR Constantinopol, 20 (Rador). — Guvernul din Angola a decis să acorde amnistie tuturor prizo- j ■ nierilor de război greoi, supuși la otomani. Discamd Iul lassidial D-lor, guvernul pe care am onoare să-l prezidez şi să-l reprezinte vesel de a vă primi la Roma şi vă trimite prin mine salutul său cordial cât şi reprezentanţilor străini cari au vrut să ne onoreze cu prezenţa lor. Faptul că congresul d-voastră atât de important se ţine in capitala Italiei la 8 luni numai de la mişcarea care a adus forţele tinere ale războiului şi ale victoriei la stăpânirea afacerilor publice, este cea mai bună dovadă in fata lumei că naţiunea italiană te îndreaptă cu paşi repezi între normalizarea vieței sale politice şi economice. DIRECTIVELE ECONOMICE ALE ITALIEI Directivele economice al noului guvern italian sunt simple ; eu cred că statul trebue să renunţe la funcţiunile sale economice in special la cele cu caracter de monopol, pentru care e nedestoinic. Cred că un guvern care vrea să uşureze cât mai repede popoarele de criza de după război, trebue să lase iniţiativei private libera sa acţiune; trebue să renunţe la orice legi de intervenţiune sau de încătuşare care nu poate satisface de cât pe demagogii din stânga; dar care după cum experienţa dovedeşte o absolut primejdioasă intereselor şi desvoltărei economice. E timpul să se ridice după spatele forţelor productive a fiecărei naţiuni ultimele rămăşiţi ale stăpânirei din timpul războiului. E timpul să examineze problemele economice nu cu acel spirit învăluit de pasiune cu care era necesar să fie examinată inimpul războiului Eu nu cred că acel complex de forţe care in industrie, în agricultură, in comerţ, in bănci şi transporturi poate fi numit capitalism şi că ar fi pe sfârşite, cum s'a crezut multă vreme şi s'a susţinut de către unii doctrinari ai socialismului extrem. Una din cele mai mari experienţe istorice se desfăşoară sub ochii noştri, demonstrându-ne că toate sistemele de economie asociată care trec cu vederea libera iniţiativă şi impulsul individual dau faliment mai mult sau mai puţin în scurtă vreme. Dar libera iniţiativă nu exclude acordul intre grupuri care cu citat e mai uşor cu cât e mai legal şi nici apărarea intereselor fiecăruia. Camera d-voastră de comerţ urmăreşte tocmai acest program de cercetare şi echilibrul de coordonare şi conciliaţiune. D-voastră sunteţi aci la Iioma pentru a discuta cele mai bune mijloace princare s'ar putea îndrepta marele curent al traficurilor care înainte de război mărise prosperitatea şi ridicase popoarele la un înalt nive de viaţă. Sunt problemie grele şi deliente ce se prezintă spre a fi rezolvate şi diferenţe de ordin politic şi moral, trebue să fie conduşi de convingerea că nu e numai economia Europei de refăcut dar că mai sunt şi alte state şi continente care poate să forme,ze un câmp larg de activitate economică. Nu este lipsit de însemnătate faptul că republica Statelor Unite a trimis o aşa mare reprezentanţă la Roma. Însemnează că dacă politica oficială se ţine încă în rezervă economia americană simte că nu se poate dezinteresa de ceea ce s’ar putea face sau nu în Europa. Nu e nici o îndoială că guvrnele începând cu al meu vor examina cu cea mai mare atenţiune şi vor ţine seamă de deriziunile ce vor rezulta din lucrările impunătorului și importantului d-voastră congres. Moartea lui Dimitris Unciu! Eri la orele 6 dimineaţa a încetat din viaţă, la locuinţa sa de la arhivele statului, Dîmîtrie Onciul, preşedintele Academiei române, preşedintele comisiunei monumentelor istorice şi directorul arhivelor statului. Defunct.ul a studiat la Cernăuţi, Viena șî Berlin. A ocupat catedra de profesor de istoria românilor, deb 1895. La 1990 a fost numit directorul arhivelor statului. Defunctuil s’a ilustrat prin studii asupra istoriei noastre șî în deosebi, asupra începuturii orei. * Ministerul IstiTicUnnS a procedat ori la orele 12 a. m. la sigilarea bunurilor arhivelor statului, în prezența a doi delegatiai acestui departament. * cs. ♦ a aa»w«— — tvcerinle iflintei S-l EDUARD BELIN Inventatorul ♦•?*f®to«aîloi Regina Milena a Muntenegrului, care a murit zilele acestea Roma, 20. — Din San Remo se anunţ á: ■Din Antibes a sosit cosciugul Reginei Milena care a fost transportat pe braţe de către ofiţerii italienii în biserica rusească In prezenţa principilor de Muntenegru, a reprezentanţilor Suveranilor Italiei şi a autorităţilor, unde a avut loc servicul religios după care cosciugul a fost aşezat în cripta bisericii ăngă Regele Nicolae. ♦ ' Ragele Italiei a ordonat loliu de 18 zile la Curte cu oazia morţii reginei Milena. FUNERALIILE REGINEI ier serafist Berthelot şi cultura românească Iaşi, 19 Martie. P D. general Berthelot, marele amic al României, a comunicat că a descris un credit pe cont propriu în suma de 50 mii franci, pentru ca soc. Lutetia din Ieşi să şi poată procura din I aris cărţi. De asemeni anunţă că a dat măsuri pentru înfiinţara în Iaşî a unei mari librării franceze, cu sucursale în provincie, în cari sa vor vînd la cărţile franceze, cu preţul cel mai redus posibil. CHTOTUJmraiA RUHR VOR Mim TRATATIVE IN DEMERS Ah GUVERNULUI GERMAN Washington, 19. (Raflor). — Departamentul externelor confirmă faptul că ambasadorul german la Washington a remis o notă cuprinzând punctul da vedere german in chestiunea Ruhr. Nota insă nu solicită incă mediațiunea, n ci nu reclamă vreun răspuns. Londra, 19. (Ractor). — Din Paris se denarate oficial ştirea publicată de ziarul The World după care însărcinatul de afaceri german la Paris ar fi remis guvernului francez propuneri oficale din partea guvernului german în chestia reparaţiunilor. Cu toate desulr,ţările, corespondentul diplomatic al ziarului „Daily Mail“ afirmă însă că săptămâna aceasta va avea o importanţă deosebită, deoarece este aproape sigur că vor începe tratativele directe oficiale, sau semioficiale între Germania, Franţa , Belgia, Lafaeutte, 20. — La Paria nu s’a primit nici o confirmare că Hughes ar fi transmis ambasadorului Franţei memorandul german. Ziarul „Le Temps” observă că această ştire nu concordă cu telegramele care anunţă că Însărcinatul de afaceri al Germar ,nici nu ceruse transmiterea memorandului; de asemenea nu corespunde intenţiilor manifestate de către Hughes de a nu se Încerca nici o intervenţiune. AMBASADORUL ENGLEZ CHEMAT LA LONDRA Berlin, 19. (Rador). — Ziarul „Lokal Anzeiger“ anunţă că ambasadorul englez la Berlin a fost chemat la Londra, spre a raporta asupra situaţiei. ŞEFUL SEPARATIŞTILOR RHENARI ASASINAT Berlin, 19. (Rador). — Iosef Smeets, acuzat in Germană de trădare fiindcă împreună cu Bordán s-a făcut cunoscut în ultimi ani ca conducător al separatiştilor rhenarii a căzut victima unui atentat. Atacat cu tocuri de revolver, Smeets a fost grav rănit la cap. După unele știri el a și sucombat. Autorul atentatului este necunoscut. Presa germană comentând atentatul 11 dezaprobă, dar arată că Smeets era considerat de massale poulare drept vinovat al înaintării francezilor in Ruhr la care ar fi contribuit prin agitaţiile sale separatiste. Lafayette, 20. — Starea lui Smeets, în urma eurogerei gloncerii care i-a pătruns in tap esgravă. Poliţia engleză din Colonia a făgăduit un premiu de 1 milion mărci pentru dovedirea asasinului. MINIŞTRI FRANCEZI LA RUHR Lafayette,19. — D. Le Troquet, ministrul lucrărilor publice, însoţit de d. Guillaume, directorul minelor şi de d. Benoist, secretar general al căilor ferate, au plecat la Ruhr. CÂND VA FI PACEA, O REALITATE Lafayette, 19. — Vorbind la un banchet al ziariştilor parizieni, d. Poincaré a atras atenţia presei să se ferească de informaţiunile presei germane şi inchee afirmând următoara Ie: «Germania in curând va fi constrânsă să ne asigure atât despăgubirle cât şi garanţiile desăvârşite pentru siguranţa noastră. Atunci pacea, atât da mult amânată şi nesigură, va deveni o realtate“. INTENŢIILE PACIFICE ALE FRANŢEI Lafayette, 19 Vorbind la Grenoble, d. Loucheur, fost ministru, afirmă :n'cenţiunile pact.ifice ale Franţei- „Franţa de mâine, zice el, trebuie să fie Franţa păcei; acest lucru va fi însă cu putinţă numai dacă relaţ’unile între două naţiuni pe care natura le-a hotărât vecine vor fi mai intâiu definitiv aranjate, deoarece evenimentele au pus din nou în lumină problema asigurărei păcei şi mijloacele prin cari s'ar putea rezolva. I’ranţa nu caută să domine dar voeşte să fie asigurată”. GERMANII ASASINEAZA Lafayette, 19. — Naţionaliştii din Germania nu încetează să lucreze direct împotriva trupelor aliate. Astfel un soldat francez a fost asasinat în staţia Essen. Criminalul german urmărit de patrulă a fost omorât. LINIŞTE LA DÜSSELDORF Populaţia din Düsseldorf obosită de agitările extremiste rămâne liniştită. CAT TREBUE SA DESPĂGUBEASCĂ GERMANII IN NATURA Lafayette, 19. — „Echo National“ relevă că Germania are de predat Franţei despăgubiri în natură în valoare de 950 milioane mărci aur, iar către ceilalţi aliaţi în valoare de 500 miLoane. Despăgubirile în natură livrate Franţei în anul 1022, s’au ridicat numai la suma de 209 miioane, adică 22 la sută din ceea ce i se datora, iar către ceilalţi creditori ai săi Germania nu a livrat decât 469 miioane, adică 93 la sută. O DECIZIE CURIOASA Comisarul pentru cărbuni al Retob-ului a decis că oricine ar fi cumpărat sau vândut combustibil luat de către autorităţile franceze e considerat ca ascunzător de lucruri furate şi deci pasibil de închisoare. CHELTUELILE DE OCUPAŢIUNE ALE AMERICEI Lafayette, 20.— Reprezentantul american, Wadsworth, a comunicat comitetului financiar observaţiunile guvernului ,Statelor Unite asupra propunerei aliaţilor relativ la regularea cheltuelilor de ocupaţiune. Cabinetul din Washington refuză a reduce din totalul cheltuelilor, valoarea vapoarelor germane, dar admite ideia de a se decuta proiectul care prevede regulamentul vărsămintelor repartizate pe mai mulţi ani. Delegaţii guvernelor europene vor examina azi Marţ, observaţiunila americane, viitoarea şedinţă plenară a comitetului a fost anunţată pentru Joi. O ANCHETA IN PRESA AMERICANA New-York 20. (Rador). — Pu. blicaţia „Spokesman Review" a întrebat pe 332 redactori principali de la ziarele presei unite din America dorind să aibe părerea lor asupra ocupaţiunii din Ruhr. 239 au răspuns că aprobă complet acţiunea Franţei, 24 aprobă cu anumite rezerve, 36 nu aprobă și alti 4 nau nici o op.m«. CU TOATA OCUPATIA, GERMANIA EXPORTA Roma, 20. — Din Berlin sa anunţă of’cial, că , cu toată ,wn pathi nea Ruhrului, Germania e in măsură a expedia mărfuri la stră.nătate. Se desmirge că se va introduce’în curând o nouă trionedă în teritoriile ocupate. ARESTAREA UNUI ŞEF PROPAGANDIST Lafayette, 20. — Poliţia, franceză a...arestat la Düsseldorf pe şeful propagandei naţionaliste din regiunea a reia. Acesta se numeşte Zimmermann şi este un lânni’, care a urmat şcoala de Belle Arte din Düsseldorf. Cioraîcsa 29 Martie Experţii guvernului german au Întocmit un proiect de reparaţîuni ..amplificat". S’a emis propunerea ca 25 la sută din acţiunile întreprinderilor industriale germane să fie * date, ca titlu de reparaţiuni, diverselor guverne aliate, ceri, la rândul lor Ie vor Împărţi cum vor crede de cuviinţă industriaşilor din tării® respective. In acest proiset sa dă o mai mere . Importantă asanării finanţelor germane, de cât în pro- j lecul ITUveritaÎTu din Bornin , întocmit tn Ianuarie a. c. ! S’a anunţat că d. Hughes, secretarul dela externe al Statelor-Unite ar fî primit o notă din partea Germaniei, în care e expus punctul de vedere al guvernului Reich-ului în problema reparaţiunilor; dar, că această notă e de ordin pur informativ şi deci nu se urmăreşte prin ea un demers pentru o intervenţie a Statelor.Unire şi nici nu se aşteaptă un răspuns. Jm De altă parte, se anunţă dtg Pals că Fanţa aşteaptă propuneri directe şi oficiale din partea Germaniei şî va conaidera de inamicală orice Încercare de mediaţiune a altui stat în chestia Ruhrum şi a despăgubirilor de război Acordul încheiat la Bruxelles. Intra Franţa şi Belgia a foot primit cu o deplină satisfae* l*e in cercurile politice americane Alegerile generale din Iugoslavia s’au terminat în avo*, tajm part!donii radical și al partidului lui Ras'ol. Până acum, dîn rezultatele cunoscuta, radicaFi au câştigat tt mandate, iar partizanii 1*1 Rădici, 63; partidul democrat a obţinut un anunăr neînsemnat de mandate, iar comuniştii şî republicanii au suferit o cumplită Înfrângere. Azî, guvernele aliate vor examina propunerile Statelor* Unite relative la regularea cheltuielilor de ocupaţie la Ronania. liniile şi pierii ieşiri văzuţi de presa rusească din Basarabia — O campanie odioasi. — Chestia diplomelor false — reuiţiem nevoiţii să continuăm seria de dovezi asupra , modului cum se caută în Ba- ] sarabia de anumite oficine, să se susţină suspiciunea în populaţia locală împotriva a tot ce se face în vechiul regat şi de a se ponegri chiar acele lucruri, care merită aprobarea şi admiraţia oricui. Nu se poate spune că profesorii universităţilor noastre n’au dovedit cu ocazia mişcă- rii studenţeşti o atitudine co- respunzătoare culturei şî civilizaţiei, condamnând în unanimitate acele excese şi pretenţiuni, cari nu cadrează cu interesele învăţământului superior. Profesorii noştri au dat dovadă de maturitatea sa civilizatoare şi nu merită decât aprobarea tuturor oamenilor înţelepţi. Ei bine, presa rusească din Basarabia a văzut şi în a. această atitudine demnă, numai o urâtă prefăcătorie. Iată, ce a publicat ziarul ajutorului de primar al Chîşinăuluî, d. Cîjevski, „Naşe Slovo“,nr. 44 despre atitudinea profesorilor noştri universitari: „Studenţii cari au venit din vechiul regat comunică veşti foarte neplăcute pentru tineretul nostru. Pe baza hotărârei luată de rectorii tuturor universităţilor, în anul şcolar viitor se vor ţine examene de admitere la universitate, care vor fî obligatorii, atât pentru absolvenţii liceelor particulare, cât şi ale statului. Măsura aceasta este explicată prin dorinţa de a se satisface cererile stu-, denţ'lor antisemit* în ce priveşte numerus elarustts. De I parer*' cererile studenţilor nu pot fî primite hi mod oficial pentru că ţările din apus. să nu înv'nuiască sferele conducătoare că introduc numerus clausus, s’a inventat aceste examene de admiere, cu ajutorul cărora evreii nu vor putea pătrunde la unîversitate. Student!' basarabeul mai spu că reprezentanţii studenţilor antisemiţi când s’au prezentat profesori tor ca să le exprime protestul ,şi revolta lor, faţă de respingerea lui • numerus dansa, profesorii i au răspuns : nnnmn«rtus clausus" n’a putut fî întrodus, dar odată ce vom avea examene de admitere. — punctul vostru de vedere a triumfat. Studenţii cari au pierdut anul acesta şcolar ca şi elevi' cari au înaintea lor perspec.i&va prigonirilor cari li se ins’ gătesc sunt foarte pesirr’stî şî cu groază privesc la v'tocj rul negri care îî aşteaptă“. Credem că nu se poate o I insultă mai josnică adusă intelectualitătii noastre, reprezentată prin tot Ce avem noî maî distins, profesorimea noastră, decât modul acesta, uzitat de gazetele ruses'! de a-î descrie ,unei întregi provincii, sub aspectul unor intjiganțî , ' ^ Iar. -nu •'mimai profesorîi noştri au foat arătat sub acest aspect basarabenilor — dar tot ce există în România şi bun şî rău se descrie zilnic sub această înjositoare şî urâtă ÎTigăţîşare şî aceasta cu autorizarea autorităţilor noastre, care cu toată toleranţa or , nu se bucură de o mai bună consideraţie şi sunt tot aşa de urât descrise populaţiei locale. O întrebare s’ar pune însă acelor cari s’au speriat de sxamenele de admitere la Universiate. De ce Universităţile din Elveţia, — în apad al cea dela Geneva — cerea« examenul de admitere pentru studenţii din Rusia? Urnă* erau şi eîă NUMERUS OLA.T7. SUS. sau cons'«tas« ei el», solvenţii liceelor din Rosia erau aşa de slab pregătiţi la cât nu puteau urma cursurilor universitare? Şî dacă Universităţil ori de fapt existam din plata cursurilor studentelor şî erau deci sî'ite să fie indulgente cu solicitatorii toti să caute a avea cât! mei multî studentî, şi ele luau măguri de control de ce n'ar face şî Universităţile noastre acest lucru, cât timp liceele particulare din Basaraabia vor fabrica absolvenţi cu o educaţie similară acele!« care se căpăta în liceele ruseşti? Nn ourirea intrării în Unîversităţi a evreilor s’a urmărit de Universităţile noastre când s’au admis examenele de admitere dar sa urmărefte controlul diplomelor de abso'v're dată da diferitele fabrici de absolvenţi de Ucee, cari în Basarabia sunt mai numeroase ca oriunde fi pen'tu că dîn această provincie este si o mai mare năvală de candidaţi pentru studii anivați,care[ din cari n'au pregătirile cerute Dr. I. Dusetaa Boala lui Lenin~ Berlin, 19. — (Bader). Un curier special al guvernului sovietic a invitat la Moscova pentru căutarea lui Lenin, încă 2 medici germani și anume profesorul von Strümpell șî profesorul Bumke, dîrectorul clinicei de psihiatrie dela universitatea din Leîpzîg.• Berlin. 20. — (Rador). Afară de medicii germani a fost chemat la Moscova și profesorul suedez Hentohan, specialist în patologia cerebrală, pentru îngrijirea lui Lenin. I *iW*v\/v . /WWWWW I ( JWBST nr. 71 ii din 22 ieprlie 19211 1 CUPON pentru asigurarea cazului de invalizii laie per man ntă, pro-'p venită din accidente de tren, · ’ tramvaie, vapoare fi automo- bile cu suma de: lei 30.000 iireizeci mii) • ( Numele și pronumele ‡ $ Ocupai lunea și adresa ) N. H. - Arest cupon destinaţi a fi trimis impreuna ,cu suma stiu - lei Sor. NI ovină de asti- i ■tururi S.H.\t'\ ROM A.Y IEI, 5 .Vie- Q* rol Xq. ii), asigură pe scritorul expeditor contra intra- ludităţii, pdnă la 1 Decembrie 1923, cu condiţia de a avea ini orice moment cele din urmă 46 Cea mai mare instalaţie minieră din Bar