Universul, mai 1923 (Anul 41, nr. 111-140)

1923-05-01 / nr. 111

t l 'THA.rn.iMe \ I CiîPON Mo. I * petru tragerea premiilor ofeerite de statut . fc «MStoriior şi abonaţilor săi,­­ din cursul lunel Mai 1923 , dl cest cupon . Mii li Fier ii linii lis­tei SOCIETATE ANONIMA Prospect de Smisiune PENTRfjr . 20.000 ACTlUiVI SIDM I­­­ATi VF. /'USinele de Hier si Dom »nifie din R­oHa, S. A. In adunarea ga­­mnerala extreteîrttaară din 8 Februaria 1923 si potrivit dispozitiunilor -Jurnalu­lui Cons­liului de Minştri No. 593 1­923 publicat In Monitorul Oficial No. 6 din 6 Aprilie 1923 au hotărât sporirea capitalului so­cial de 125 milioane lei la 185 m­­ioane lei pe cale da emisiune a ,120.000 acţiuni nominative de câte 500 lei valoare nominală fiecare.­­ Acest capital social reprezintâ­t a avut foarte însemnat in valori ireale. Societatea posedă d­omenii la lamiadere de mal blue de 100.000 tha, dintre care cea mai nara parte e formată din păduri, mine de aer şi de cărbuni, instacţiuni foarte importante neutru industria heiderurgică şi metalurgică, o reţea de căi de comunicaţie (căi fera­te, cale aeriană, canaluri, etc.) im­preună cu stocurile de materiale şi mărfuri necesare, la ceea ce priveşte rentabilitatea capitalul«* so­­tetei, trebue sâ metrţionăm­ că dividend»»! de 20 la antă care a fost distribuit pe primele două exerciţii aste asigurat şi pentru ultimul exerciţiu. . i Consiliul de administraţie însărcinat de către adunarea generală fcu reatisM­en acestei emisiuni oferă 139.000 acţiuni din această eml­stene subscript**iei. publice in coadiţiuaite următoare şi conform Inisatutui Coasi­telui de Miniştri Sas-ms»?ioaat. Subscrierile fă «te­ de către români ş» instituţiun româneşti se vor bucura de prefe­rinţă până la căra de acţiuni necesara stabilirei majoritâţai roma­dert» a capicai»!«! social. Repartizarea acţiunilor asupra subs­­cripţiunilor sa « face di o comisiune numită de Guvern şi com­­busâ din primul Preşedinte al lumitai Cărţi de Casaţie şi Justiţie, Preşedtinele Cartei­­de Conturi şi Gubernator al­­Băncei Naţionale. Consiliul de administraţie işi rezervă dreptul da a reduce, de a­­cord cu această prom­isiune, numărul de acţiuni subscrise.­­ Din această emisiune se rezervă 15.003 acţiuni ca i alesalii de fată lucrătorilor şi personalului tehnic şi administrativ român ai soc­ietă­ţei noastre, precum şi cel puţin câte­vO acţiuni comunelor de pe domeniile societăţei. . . _ , , i Curteni de emisiune al no­ilor acţiuni a fost fixat la 1400 iei. Prima de tei 900 **a fi trecută la fondul de rezervă. Vărsăminteie «.supra cursa iui da emisiune se vor efectua te trimitenii următori: ii. La subscriere . . • • • • • • • • 500 La \ La 15 iunie 1923 . . . . . $. • • • • 500 m 4 La 15 Septembrie 1923 .................................... 400 „ t Se vor mai vir*« cu ocazia subscripționei încă 50 lei de acțiune drept speze de emisiune. ■ „ t In cazul când acționarul nu va, efectua vărsamintele pusă la aa- Vt. fixate, se v* aplica dispozițiunile prevSz­ute de lege şi statute, ț Kofle acţiuni vp** participa la beneficia! net pe exerciţiul 1923 b iX^re^te la 1 iulie 1923. Ele vor benefîeia daci de jumătatea frvidendului ce se va fixa pentru acest exerciţiu. Termenul subiaaei a fost fixat la 1 Maiu 1923 şi se va în­­iwdo­ia 10 Maiu 1923. . . . . . . ţ Băncile sunt autorizate a iachide ghîşeteie chiar Inatate de explo­ierta termenului mai sus menţionat, dacă n­umărul acţiunilor dispo- He a fost subscris. Iprent lay'tri de su­bscripțiune s'ai desemnat: Banca Barmorosch, Blank & Co. din Buicu­reşti I Banca Bonsanească din Bucureşti .­­ Banca de Credit Român din Bucureşti . Creditul Technic din Bucureşti Banca de Scont a României Banca Ţărănească din Bucureşti Banca Centrală­ a Ţârii Româneşti din Bucureşti Banca C­etate Italiană şi Română din Bucureşti Banque Beige pont* l’Etranger dîn Bucureşti .Albina* Institut de Credit şi Economie din Sibiu­­Banca Agrara S. A. din Cluj Banca Tim­işoarei şi Societate Comerciala pe ac­­i­ţiuni din Timişoara precum şi sucursalele lor­­ din Timişoara şi Lugoj. R­iccardo Valle Teclml€ Caucîucer Specialist în rSpartituni da Pne«* iriatice d« orl-«e fel 3032 Casiere de aer de Automobi*d și ori­ce lucrări în Cauciuc 1 la Gar­­ul CRISTEA & Co. București, Calea Moșilor 381 (.tî te ar ea prin Str. L*«i 1) Tel. 31­37 (Banca Sindicatului Morarilor din România *, societate Anonimă 5 PROSPECT DE EMISIUNE ( Consiliul de administrație al Băncii Sindicatului Morarii» din Romăifia, in ședința sa din 31 Martie 1923 in conformitate p K«vederile art. 5 al. 2 din statute, a hot?rât sporirea capitalul la lei 6.000 000 la iei 10.000.000. In­ acest scop va emite 10.000 actual noi la purtător de câ lei­ ROO de fie­care valoare nominală.­­ Noile acturi se vor atribui la modul următor: 8.300 acţiun al vechilor acţionari la cursul de lei 600 pius lei, spese de emisiune. 8.000 acţiuni se pune la dispoziţia publicului la cursul de 1 jifi, din căre lei 50 se va trece la fondul de rezervă, plus lei , spete de emisiune.­­ Subscr­ipţi­le se primesc la Cassa Băncii Sindicatului Mori­­lor din România la Bucureşti, Str. Sft. Nicolae Şelari No. I şi BancaGenerală a Ţării Româneşti şi Sucu­rsatele sale dsa Provii­ce, en începere dela 1 Mai şi până la 15 Mai 1923. f. La subscripţie se va depune, primal vărsământ de 80 la sat deosebit lei 25 drept spese de emisiune, adică : Lei 176 de fie­cara acţiune pentra vechii acţionari şi , 190 „ „ , nouii subscriitori. I Domnii acţionari vor putea exercita dreptul de opţiune pât St 15 Mai a­c, după care data, acţiunile nesubscrise vor rămât la dispoziţia Qonsdlielui de Administraţie. ( Restul vârsămintelor se va face la modul următor: 80 la sută dela 16 Iulie—31 iulie 1923, 40 la sută dela 15 Septembrie—30 Septembrie 1923. i 'Acţiunile noi vor beneficia d­e dividendul pe anul in cui ifero rata temporis. Se primesc şi vărsăminte integrale, pentru car­­e va bonifică dividendul in raport cu depunerea. f Consiliul de Administraţie işi rezervă dreptul de a inchir­a obscripţia înatete de termenul fixat.­­ 3738 Consiliul de Administrație. 11. fis'’ ’-Ary Ech­an * BSS». m „HATIOMAI . SOCIETATE GENERALA DE ASSOCRARE IN BUCUREŞTI Capital de acttard U 162T80.G33 tommam Consiliul de Administraţie are onoare­a comunica­tilor acţionari că, conform art. 44 şi 47 din statale, adunarea gene­rală ordinară, a acţionarilor so­­cietăţei noastre se va ţine in ziua de Sâmbătă S Mai 1923, ora 11 a. m. in localul societăţii str. Paris Nr. 12 (fostă Doam­nei). Ordinea zilei : 1. Raportul consiliului de ad­ministraţie şi al direcţion« ge­nerale asupra gestionar­ii bilan­ţurilor pe anul 1922 ; 2. Raportul censorior; 3. Aprobarea bilanţurilor şi descărcarea de dat consiliului de administraţie şi direcţiuni­ pentru gestiunea lor ; 4. Fixarea dividendei pentru acţiuni şi titluri de fondator; 5. Alegerea membrilor în con­siliul de administraţie în locul celor eşiţi după vechime ; 6. Alegerea a 3 censori şi a 3 cens­ori supleanţi. Pentru a fi admis la aduna­rea generală, fiecare acţionar trebue să fie proprietar a cel puţin 10 acţiuni şi să depună acţiunile cu 5 zile înainte de ziua adunării generale, la casa centrală a societăţii, strada Pa­ris (fostă­ Doamnei) Nr. 12 pri­­mind o adeverinţă care va ser­vi totdeodată ca bilet de intrare la adunarea generală. Consiliul de Administraţie 4 Vatra-Cornal lareîe hote! TRĂIM ! fiind nosilBsl mmnl ! se pot ntm f^Msre I * de asm ! IBM fc ill! rail! HiforHiatitibiiti BUCUREȘ fi I Str. Sfinților 19 lângă Blănăria, Kamm^rHog § | Mmm in­ Calitatea l­a varietăți alb­, viata cu prețul,de lei 2800 mia de tire Pgpian­ta Frîilor Mor, Fospal ... -3737................... ■ • Gura Vai Mmndinuil Irtiis-liteiii I . Succes s? liwaasl îa cersre | orice costeaz r­âs Ciment Portland îft saci Var alb gras vărsat în vagan Piatră bruţi Piatră cioplit? Pietriş dlmansluoi de la 2-8 cm. 1 3S'8 § Băile $1 Villa Jeana Techirghiol-Sat ' Poned­onarea începe de la 15 Mai-- 1 Octombrie, tleţineri de camere se pot face de acum. Direcţiunea " viţe“ Producătoara direct albe cu ră­dăcini de 1 an bune pentru lipsuri cu 1.500 lei mia vinde şi expe­diază ori ce gară D-l Nedelcu astronom, Bulev Carol 40, Galaţi Preţul curent gratis. 36S8 PWíVCfKRFÜí­ ilEIRii n­um­­irii în vedere* * preschi*nb&­rei acţiunilor ia purtător in acţiuni nominative, preschimbare prescrisă •de noile statute'votat« de adunare generală extra-­­ ord lnară din 8 Februarie 1923 și potrivit »Jurna­lului fconstitutul de Ani nisiri Sip 593 din 25 n­artie 1923, publicat in Monitera! Ol'lCi»i N». 7 din 6 Aprilie 1933. Di­recţiunea Generală a So­cietatea invită pe domnii acţionari a preze«ta pană Sa ’id­ Baiu 1933 aeflu­­cile ce posedă spre »tarn­, tăiere şi înregistrare Acţiunii© se vor depune la bu‘our||e.'societăţii in I fiuciBresti* str. Povernei­­ 2, in fiecare zi deîa ora f 9V»—Î&V, a. m. j Posesorii aefiw»iik»r a- i fiate în străinătate vor­­ trimite un borderou în, dublu exemplar ai acjîa- i attor ce posedă indicând­­nuipărul fiecărei aci luni Uu . exemplar stauipUat se va restitui posesori­lor. Rupi siamptiaeea ac­țiunilor sau a bsV'ilerou rlkM* menjionate uial sas, , orice aegoelsri s ■­ vor­­face numai eu itîdepii­­nirea formelor prescrise de coduii coiuardlAî pea­­iru negocierea aciiualtor i»9turi«,l!vf5„i J 1p«.âpi*9'ba­­rea O'biisiSiurdl «ie Maim­­­îsîrație'., ,,' Aci.îo.iirarți cari nu vor prez­enta la data mftu­iie­­«îata mai’ sus acţiualie sau borderourile spre stampilare, vor pierde dreptul de vot la adună­rile generale şi nu vor putea incasa dividen­dele cuvenite acţiunilor ce posedă, ilotunii acţionari vor arăta neapărat şi »sm­,io­­nalitatea lor. Cunoscând că o­pe­raţiunea sta­mipu­lărei ac­ţiunilor se va fac© sub supravegherea unui delegat al Ministe­­rului industries şi co­­miptutet, ette ut a con­stata la aceiaş tîanp după indicaţiimite m­enţionate şi naţionalitatea poseso­rilor­Oiraefinaeq Seasraîâ a UziaslOF des Fier şi Domeniile din flesn­a a. 3515 Publicaţia Depozitele Militare de Consum au nevoie de circa 2009 (două mii) vagoane lemne de foc e­­senţa fag sau stejar pentru cli­entela sa din Bucureşti. Pentru transportul lemnelor Depozitele dispun­ de vagoane. Furnizorii cari doresc a face angajament să se prezinte la Direcţie în str. Cobălceseu 28 in fiecare zi la o­­rele 11 de unde poate lua re­­­lații: 3692 ■" ‘Hars Ocazia la Soc,'Invalizilor de răz­boi orbi, Str. General Ber­­thelot 22, vinde en preţ redus Jachete, Rochi, Hăinuţe, Pelerine şi bo­nete die lână, toată ziua-3726 e creditul Minier" Soc. Anonimi Română p. desvoirea Industriei Miniere Ca urmare la publicaţi­unea extrasului de proces-verbal al şedinţei Consiliului de Administraţie publicit prin „Mo­nitorul Oficial® No. 223 din 24 Ianuarie 1993 prin care d-nii acţionari ai Societate „Creditul Minier" erau chemat la e­­f­îctuarea ultimului vărsănaânt de 30 la sută pentru acţiu­nile emisiunea a V-a. D-nii a­ţionari cari n'au efectuat încă acest vărsământ,­­ sunt invitaţi şi somaţi pentru ULTIMA DATA ca cel mai târziu până în ziua de inclusiv Joi 10 Mai 1923 ora 6 p­m. să verse la cassa societ­­ei­­din Bucureşti, B-dul I. C. Bră­­tianu No. 75 fotre orele 9-12 a. m. şi 4­9 p. m. în fie­care zi de lucru sumele dato­­te pe­tru acoperirea varsamintelor Intârziate plus dobânzlre aferente de 12 la su­s pe an, cu­­noscând că in caz contrar şi fără nici o altă somaţiune sau punere în întârziere, societatea va uza de dreptuite confe­rite prin art­ 170 Cod Comercial și va vinde prin bursă acele acțiuni pentru acoperirea su­me­lor datorate. 3736­­ . CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Discutarea statutului funicționarilor publici OT­TELEA ŞEDINŢA Bri, la ora 5 d. p., s-a ţinut ultima şedinţăă la înalta Curte de conturi, cu privire la întoc­mirea statutului funcţionarilor publici. A prezidat d. Vintilă Brătia­­nu, ministru de finanţe. Articolul 51 a fost admis ne­modificat. La art. 52 d. St. Brădişteanu a cerut inamovibilitatea pentru fimcţionari. Articolul a rămas Insă nemo­­dificat. Articolele 53 şi 54 s’au admis nemodificate. La art. 55 s’a introdus modifi­carea ca, funcţionarul să poată fi apărat in faţa instanţei dis­ciplinare şi de către un coleg. La art. 57, d-nii Brădişteanu şi Hortiuc au cerut pentru func­ţionari dreptul de a apela con­tra or cărei pedepse. S’a admis apelul numai pen­tru punerea­ în disponibilitate şi desfătuir­e. La art. 60, în loc de „punere în disponibilitate“, s’a prevăzut „suspendarea provizorie a func­ţionarului contra căruia s’a de­schis acţiunea publică“. Ultimului alineat al acestui articol i s’a dat această redac­tare: „Când funcţionarul este achitat, el va fi trimis înaintea comisiunei de disciplină spre a se pronunţa dacă funcţionarul mai are calitatea morală de a-şi relua postul sau trebue pe­depsit disciplinar. In caz de con­damnare a funcţionarului, sus­pendarea se transformă de drept în destituire“. La art. 61, pentru punerea în retragere a funcţionarului inca­pabil s’a introdus principiul a­­vizului comisiunei medicale. La art. 62, privitor la întocmi­rea comisiilor de disciplină, în locul celui de al treilea mem­bru, care trebue ales de func­ţionari, s’a hot­­arit ca să fie tras la sorţi. D. Brădişteanu a cerut men­ţinerea art. vechiu. Articolele 63, 61, 65, 66 s’au admis cu mici modificări de redactare. Art. 67 a fost suprimat întru­cât, după convingerea tutulor, ridică în mod indirect dreptul de stabilitate a funcţionarului. Art. 69 s’a suprimat. Articolele 70, 71, 72, 73, 74 şi 75 s’au admis cu mici modifi­­căr.' ’ D. Vintilă Brătianu, a mulţu­mit comisiunei pentru colabora­rea la acest statut, care asigu­ră funcţionarilor publici stabi­litatea dorită şi o bună situaţie ■morală. 1 • După toate probabilităţile sta­tutul va fi depus pe biuroul Ca­­merii în cursul săptăămânei vii­toare. ‘r-%- •^JStESDW»* Din judeţul Sifon Caporalul „Voten Anton din aviaţie, împreună cu om oare­care Dumitru Paul, au pro­vocat un scandal în com. Gri­­viţa, la care s’au asociat şi alţi indivizi. La un moment dat s’au tras focuri de revol­ver, rănind pe locuitorul B. Pascu. Copilul Fi­or­ea Anton. S. Io­­niţă de 7 anî dîn satul Du­­mitrana, com. Măgurele, fă­când focul în­­curtea părinţi­lor luî, dîn cauza vântului noto scrinteî au aprins o că­piţă de fân a femeei Vas­îlica C. Barbu. De aci focul s’a transmis la un pătul şî la un grajd ale locuitorului Tudor Paraschiv, arzând şi două că­piţe de rrri ale locuitorului Enache Marin. Pagubele se urcă la peste 40 mîî lei. * ■ , Flăcăul Stelien Teodorescu din Obi­eşti a împuşcat din imprudenţă pe Caterina şî Ion Teodorescu. Răniţii au fost transportaţi la spitalul dîn Olteniţa. Nu uitaţi ca, odată cu bile­tul de tren, sa luaţi şi să semnaţi ziarul „UNIVER­SUL“, pentru a fi asiguraţi GRATUIT contra accidente­lor, la Societatea de Asir­u­re­ro „STEAUA ROMÂNIEI“. :'uf.î "if, ni y^^g^atggaK­i^^ssE^^3pa^^8e3EiH^^t8g^ap a^»TfJ3sgB­»aBB ­ ra M li­ilar tentaţiilor tfilkte raMMeniM slsiîltli Prîn legea sanitară din 28 Octom­vrie 1922, sub masca rati­­ficăreî decretelor legî anterî­­oare privitoare la împărţirea şi organizarea serviciului ex­­terior, s’au introdus unele mo­dificări şi adăogiri de artico­le, cari în realitate după cum constatăm azi, rra urmăreau decât subjugarea personalului medical şi sanitar al acestor instituţiuni cu­ caracter, sani­tar sau de ,, asistenţă şi impli­cit acoperirea bugetelor res­pective. Vom încerca să arătăm cum legea sixb pretextul nevoii de a uniformiza condiţiunile de admisibilitate în funcţiunile medicale, a introdus ■ în reali­tate pe cale de regulament u­­nele dispoziţiuni, cari sunt menite să îndepărteze pe me­dicii din funcţiunile­­ ocupate în momentul promulgării le­gii. Studiind art. 6 din lege, ve­dem că alin. 2 zice: „Se respectă drepturile câş­tigate de personalul medical sanitar ce se va găsi în funcţiune în aceste instituţi­uni la data promulgării legii de faţă“. Din capul locului reese în mod categoric că în spiritul legiuitorului a fost ca tuturor medicilor să li se recunoască că în drept câştigat, funcţiunile ce le ocupă la data promul­gării legii. Şi ceva mai mult, din felul cum este redactat sus menţio­natul aliniat, reese că intenţi­­un­ea legiuitorului a fost, cum este şi firesc, ca şi personalul sanitar (moaşe, subchimigi, agenţi sanitari), să se bucure de aceleaşi drepturi câştigate prin prezenţa lor in­stacţiu­­ne. CE SPUNE REGULAMENTUL Pe cale de regulament, de­păşind şi denaturând spiritul legii, autorii cari nu mai au ce revendica, fiind obsedaţi de spiritul unei era­dili rău în­ţeleasă, mai ales pentru tim­purile de azi, au introdus art. 45 care sună ast­fel: „Respectându-se drepturile câştigate, tot personalul me­dical şi sanitar suprior (far­macişti şi chimişti) al acestor servicii sau instituţiuni, aflat la promulgarea legii din 28 octombrie 1922 în serviciu, va fi reconfirmat“. Ast­fel ca, „cel ce n’are decât o numire provizorie satt pe timp limitat, va fi reconfir­mat în aceas calitate, iar cel ce are dreptul pe baza UNEI LEGI ORGANICE la defini­­nitivat, va fi reconfirmat de­finitiv în funcţiunea ce ocu­pă.“ După cu­m­ vedem, se adaogă pe lângă sanitar cuvintele de „superior (farmacişti, chi­­mişti)“ modificându-se deci complect înţelesul legiuitoru­lui din aliniatul respectiv al legii. Prin această modificare se va putea îndepărta, da la un drept câştigat prin muncă de ani de zile, ÎNTREGUL CORP SANITAR INFERIOR, care nu va rămâne decât la discu­ţia organelor superioare de a-l menţine, transfera ori în­depărta, după bunul lor plac şi după­­ori­ce fel de alte con­siderente. Pentru corpul medical, după ce acest articol are aerul că îi va respecta drepturile­­câştiga­te, reconfirmând numirile an­terior făcute, se adaugă însă „NU AST­FEL CA“: ,,Cel ce n‘are decât o numi­re provizorie sau pe timp li­mitat, va fi reconfirmat in a­­ceaşî calitate“. Această dispoziţiune va face ca toţi, acei ca ,o numire pro­vizorie şi pe timp limitat, să se vadă cu cea mai mare u­­şurinţă îndepărtaţi din ser­viciu, fără a avea nici o cale de atac împotriva acestei nedrep­tăţi. Mai departe articolul termi­nă subliniind că: „Nu va fi reconfirmat defi­nitiv în funcţiunea ce ocupă decât cel ce are dreptul pe ba­za unei legi organice, la defini­tivat“. Şi cum în majoritatea ca­zurilor numirile medicilor din instituţiunile afiliate azi mi­­­­nisterului sănătăţii publice,­­ nu­­au fost făcute pe baza vre­­unei legî organice, se vor ve­dea şi aceştia eliminaţi dela dreptul de a-şi păstra slujbele pe cari le ocupau de ani de zile. Iată dar, cum acest articol ■ 45 din regulament, prin 3 d­is­­­poziţiuni meşteşugite îndepăr­­­­tează dela aşa zisa­­,respecta­­­­re a drepturilor câştigate“ a­­­­tât corpul sanitar­­inferior, cât­­ şi cea mai mare parte’ din cor­­­pul medical. ORDINUL DERSOŢIEI Pentru punerea în aplicare a legii, dir­ecţiunea generală sanitară prin adresa ar. 6822 din 29 Martie 1923 a' şi dat or­­■ dîn tutu­uror celorlalte direcţi­­i uni ca să întrebe, pe medicii,­­ cari ocupă mai multa posturi,­­ să răspundă în seria, în care I din ele voesti a fi confirmaţi. I Ori alte cuvinte, direcţia ge­­­­nerală urmăreşte a-i confirma , într’unul din aceste posturi, considerând că ocupă pe cele­lalte numai în mod provizoriu­, pentru ca la un­ moment dat să se poată declara vacante şi înlocui pe titularii lor, mai vechi sau mai noi. Prin această procedură, me­dicii care au primit până azi un salariu şi diferite­ diurnee­­ se vor vedea deodată reduşi numai la o singură leafă,, ca­re va fi mult inferioară sume­lor încasate până în prezent. Autorii nu au avut cel puţin grija prealabilă ca, LEAFA DE BAZA, să ni fie mai mică de­cât un minimum satisfăcă­tor şi deci acceptabil în raport cu­ necesităţile reale ale medi­cului funcţionar în timpurile de faţă, îndepărtarea medicilor din slujbe în cari au hidrat timp îndelungat, pentru a îndeplini mai mult o acţiune de bine­facere, precum şi micşorarea sumei ce o încasau ca leafă şi , diurnă, va semăna cea mai­­ fragedă deznădejde în sufle­­­­tele acelora cari aşteptau în­­­­fiinţarea ministerului sănătă­ţii publice, sperând că acesta va contribui la îmbunătăţirea soartei lor, necum să le cre­eze o situaţiune socială şi ma­­! ieriaiff, mai rea.­­ Intr’tin număr viitor vom­­ căuta să insistăm asupra ano­­­r­matiei cti care se va face asi­­­­milarea diferitelor funcţiuni, ale medicilor instituţiunilor a­­filiat ministerului, pentru­ a corespunde categoriilor prevă­zute în articolul 20 al legii sa­nitare. Din EL Rattmaffin Directorul „Presei Sanitare“ «Pariia salvirg» copiilor» Eipozitis, da cusături­­româneşti­ ­ începând de mâine Luni 30 Aprile, şi până la 5 Mai d­na , Elisabeta Cosco a organizat sub înaltul patronaj »l A.S.R. Principesa moştenitoare, o mare expoziţie de cusături şî ţesături româneşti în str. ge­­­­ne­ral Lahovari nr. 66. i Produsul vânzărilor va ser- j vî la mărirea Jfonduhtî operei­ de binefacere a A. S. — sal- j yarea copiilor. I Cunoscute fiind frumoase­le­­ lucrări ale atelierelor d-neî­­ Cosco, bluze româneşti rochii,­­ rochiţe, rufărie, etc.— ca şî­ , preţurile moderate, succesul i­­deei acesteia de binefacere­­ este asigurat. A daisa confaltati de la Belgrad, 28. — Tratativele de la Niş, vor fi reluate intre dele­gaţii guvernului iugoslav şi bul­gar pentru regularea chestiilor privitoare la rechiziţiile din re­giunea Morava in timpul ocu­­paţ­iei bulgare, a bunurilor statului din teritoriu­e cedate Serbiei, etc. ----­ i. fiorinul de sate-Mbil duh Şasea - Moartea consilieru­lur co­munai M. Alexandrescu A doua victimă a groazni­cului accident de automobil, întâmplat Vineri dimineaţa pe şoseaua Kîseleff, consilie­rul comunal şî ofiţer al stă­rii civile, Mihail Alexandres­­cu, a încetat din viaţă ori, la orele 11 şi juxn. d. a la spita­lul Colţ­ea unde fusese inter­nat. Se ştie că Vineri diminea­ţa d. dr. Cosăcescu a făcut o operaţie rănitului, după care se spera într’o ameliorare a stării sale. Dri dimineaţă însă îvin­­du-se complicaţiuni, Alexan­dre­scu a intrat în agonie şi la ora 1 şî jumătate, a harte­rei din viaţă. Ia orele 6 d. a., d. msdte legist, Stoenescu a fost la spî­­tal şi a făcut autopsia cada­vrului. S’a constatat că muş­chiul djafragîfi era cu totul rupt în partea stângă, iar stomacul şi partea stângă a ficatului pătrunseseră în ca­vitatea stângă a pieptului, aşa că au împiedicat cu toted funcţionarea plămânului stâng. Victima mai avea o gate­nă adâncă pe frunte. Corpul a fost apoi !«Mî­­sămat ?î depus în caprin spi­talului Cobțea. înmormântarea se va te­ce Lunî d. a, pe cheltuiala ?%*£*' •măriei. Şoferul Ion Nîculescu, Mind în fără de orice pericol., a pă­răsit eri dhR. gm­îteÎuL . Membri famMîeî deni’-natu­­luî consîlîer comunal ne au spus că nu au nicî o p©s®rrr ţie faţă de şofer. MABSMI1 aia Statele UnRs protestBavă te potriva «savi fiisposfiţiuni »ajaiaistgeava New-York. — Guvernul a in­terzis rabinilor să consume vto iei-mentat și n’a autorizat pen­tru unii religios evreesc, de cât, siropul de struguri. In toate sinagogile din Sta­­tele-Unite, rabinii au protastat împotriva acestei cispoziţîuni. Cu toate că legea de prohibire a băuturilor alcoolizate, a permis intrarea şi consumarea acestor băuturi, pentru cultul religios, faptul că numai in oraşul Chi­cago s’a consumat în 1932 peste 3 milioane galoane de ain când populaţia evreească e de 200.000 — a determinat guver­nul să interzică cu desăvârşire importul *şi consumul acestor băuturi. Zmmmi fe­ri âesvoltfra Mu organi­zat 02 societetfea „Iteaa Mnternaste*. Am anunţat la tin­p rostul şi menirea acestui concurs, al că­rui succes se accentuiiază pa zi ce trece. Ideia a fost Îmbrăţişa­­tă“ cu multă căldură, judecând după încurajarea şi sprijinufl ce vina din toate părţile. La sediul societăţii (str. Paris nr. 9) s’a ţinut o importantă şe­dinţă a comite­­rii organizatoa­re. A luat parte un mare număr de mediei, ziarişti şi alte perso­nalităţi care se ocupă de ches­tiunea micşorării mortalităţii şi morbidalităţii infantile. S’au discutat principiile fun­damentale ale concursului şi roadele ce se pot aştepta pe ur­ma lui. Cele,, mai de seamă chestiuni ale puericulturii au fost astfel puse pe tapet. Ca preşedinte al jurterii a fost proclamat de profesor N. Gheorghhi, şeful Maternităţii din Bucureşti, urmând ca cei­­lalţi membri să fie aleşi într-o şedinţă ulterioară. AceJtsta coiti&isiei mixte Ia 'fraatlfica G^OSlOTgCâ ■ Budapesta, 28. — Azi au ple­cat la frontiera cehoslovacă trd. delegaţi, membri in corrtisiunea mixtă, spre a ancheta inciden­tul întâmplat zilele trecute tntre unguri şi cehoslovaci. Delegaţii se vor întâlni Dumi­nică, 29 c., la ora 12, la cota 318. 0 ALTEȚA IMPERIALA împărăteasa era șî maî sla­bă acuma decât ultima dată când o văzuse. Iî părea rău tinerei prințese să mai turbu­­re db’pîârisetele eî pe o făp­­tf tură slăbănoagă, dărăpănată. * Dar trebuia ca o Influență se­rioasă să înfrâneze pe Ivan Petrov'cî. Simțea că-și va pierde muntele dacă nu se va face o schimbare în marele­­duce.. Şi numai mama luî pu­tea să-l domolească. Nu voia să-î vorbească încă" de copil, căci marele­ duce îî zisese, a­­tunci când ea îl ameninţa să ispite totul ţarinei- îi zisese:­­,,bae& vei face asta, sâ ştii că în aceîaşi zî copilul va înceta din viată’4. I Biata neștiutoare nu-şi da seama, în naivitate eî, că nîcî­gată o mumă, și mai ales nd era vorba de acela pe re mai mult îî iubise, nu va suferi să audă o plângere împotriva fiului eî. Imârpăteasa de ordinar a­­morţită, tresări când Vera Dimitrevna îi spuse focul ei. îndârjită îi spuse : — Cum, te plângî de câteva abateri uşoare, doamnă ma­­re­ ducesă ? îmi pare rău că mă sileşti să ies dintr-o re­zervă pe care D-zeu a împus’o mai mar­tor pământului. Dar, departe de a te plânge, n‘ar trebui să­ fii plină de recunoş­tință către imperialul d-tale soţ? După aprecierile ome­neşti, ai făcut o căsătorie ma­re şî, poate, asta, ameţindu-te, ţi-a deranjat echilibrul spiri­tului. ,,Nu ţi-ai schimbat poziţîu­nea de prinţesă săracă, a unei curţi mici cu situaţiunea li­nei mari­ ducese a tătarilor ? Nu ştii d-ta că noi femeile suntem făcute să fim sclavele bărbaţilor noştri ? împăratul a binevoit de asemenea să mă supun la câteva încercări, po­ate şi mai grele de­cât ale d-tale, mai dureroase decâ­­t acelea de cari te plângi d-ta,­ şi care sunt celorlalţi trecă-­ toare. Eu mai glorific că am su­ferit totul fără să mă plâng, fiindcă răsplata mea va fî în, cer. Caută şi d-ta, dragă fată,­­ consolaţiunea d-tale tot acolo.­­ Al aci, lângă d-ta, un om, sfânt, duhovnicul şi povăţuî­­toruî sufletului meu. Mărtu-­­ rîseşte-te lui, şi el va deschide­­ orizonturile consolării şi ale­­ adevăratei fericiri. Şi acuma, uneş­te-te cu mine într-o ni­ 1 găciune caldă înnaîntea icoa­nelor făcătoare de minuni. Priveşte şi imită resemnarea­­ Maicii Domniiloiî, care a vă­zut răstignit pe fiul eî. Plea­­că-te înaintea el­ în loc să vii să te plângi la mine. Roagă­-te lui D-zeu şi sfinţilor ! Ei, mi­mai ei, vor putea schimba ini- j ma soțuluî d-taîe pentru d-ta. I Milîutm văzu eșind pe ma­rea­ ducesă mai palidă și mai abătută de cum fusese la ve­­nire. Atunci o reconduse pâ­nă lai ușa departamentului. O reconduse, și fața lui de­veni și maî îngrijată decât de obiceiu. *De mai multe ori­­ se opri în loc absorbit de­ gânduri profunde, mai înain­te de a reapare în fata tt­aes­­tății sale.­­ XXII Peste câteva zile după con­ciliabulul marelui­ duce cu o­­fîțerul albastru,­prințesa Zor­­­ka veni până în ziuă, miste- ] rios la acesta­­din urmă. Ofițerul, după ce oferi un scaun confortabil «florei­ Ta­­restre o cerehipniarului păla.. .țului, îi zise : — El ! este ceva nou pe la Palat ? — Prevederile d-tale nu­­te-au înșelat, îi răspunse da­­nia de onoare. Pe contesa Protassow trebue să o supra­veghem. — Eram sigur. —In timpul zilei, urmă prin­­țesa se ţine în rezervă și ara­tă prea puţină familiaritate cu doamna marea­ ducesă. După povaţa d-tale îi e la­tă­ o libertate absolută şî ea se foloseşte de aceasta, căci i­ntră şi iese de două nopţi printr’o uşă ascunsă, foarte simplu şi c’un văl des lăsat peste ochi. — La ce oră intră de o­­bicei ? — Ieri a întrat la miezul nopţii. Alalta erî, la 11 şi un sfert. După fiecare din plim­bările ei de noapte ,intră nu­mai­decât în camera alteţii sale şi stă acolo mai mul de un ceas. Orice am făcut mi-a fost cu neputinţă până acu­ma să surprind ceva din con­­versaţiunea lor, perdelele grele ale uşilor oprind ori ce sunet să străbată. — Trebue să facem ceva ca piedeca astă să înceteze. — Da, trebue numai­decât Reluând firul povestirii sale, prințesa de Zorka își urmă vorba astfel : — Azî dimineață eram lân­gă marea ducesă. Văzând sta­rea ei de abatere, m’apuca­­sem să-î fac o lectură religi­oasă întăritoare, prin care se proba că, pe pământ ,totul e numaî jale­a și prăpădenie, când intră contesa. Aceasta îî zise numai d»5cât mar eî­­du­cese că o prietenă a eî îî re­comandase aceea ce de «mit­e alteța Sa Imperială dorea : I un profesor de canto sosit de­­ curând dîn străinătate, exce­lent pentru învățământul melopeelor trubadurilor din secolul al XlV-lea. ■ Cu toată marea stăpânire ce avea asupra lui, ofițerul albastru, care asculta în tăce­re spusele prințesei, tresărî la aceste din urmă cuvinte. I — Peste câteva minute,, ur­mă prințesa, profesorii! fu ini - trodus. După ce se plecă res­ - pectos ' înnaîntea altet iî sale,' , în urma ordinului ce-î dete , să cânte luă chitara șî întonă un plânset ,ale cărei vorbe * Instinctiv mi se păru că 'fie; i care trebuia să aibă o impor­tantă. Iată-l textual. L’am rugat pe cântăreț să mi_l transcrie, pretextând că­ mî se părea prea frumos : ] Seniori iluştri, doamne, vă rog [rog să ascultaţi ! O plângere prea tristă de spus, Ide povestit, I Când muma castelană, ce toţi o j /veneraţi. Află că­ i se răpise copilul ei Iiubit. „N’ai putea să-ţi închîpueşti, d-îe ofiţer, cu ce jale, în a­ j devăr, cu ce expresie îndure­rată intona lugubra melopee. Mî s’a părut precum vă spu- j sei, că cuvintele cântecului­ aveau un înţeles ascuns. Cu cât d-na de Zorka îşi­­ urma vorba, cu atâta Intere-, sarea ofiţerului părea că cre- \ şte din ce în ce maî muH. J — împrejurarea aceasta, foarte neînsemnătoare în a­­parență, zîse el deodată, îmi­­ explică esirîle contesiî no­ap-­­ tea. — In orce caz, te asigur, d-ie ofițer, urmă prințesa, că • omul acela nu avea nici de. j cum aparența d’a îl un artist. ’ Sî­mţ.a prins bine că am sim­țit lucrul acesta, fiindcă, a­­tuncî când el credea că eu nu ascultam, le-am auzit desluşit şoptind aceasta : „Copilul se va găsi !“... Sunt sigură de ce vă spui, sunt simifră că am a­­uzit vorbele acestea, pe care prinţesă să amuţească şi ea Prinţesa de Zorka sperase că, după revelaţiunile ce le făcuse, ofiţerul o sa zică şî el ceva, la rându-i, dar tăcu, rămase mut. Rolul luî era sâ asculte tot şi să nu lase să se ghicească ce gândea. Plictisită şi enervată de tăcerea ofiţerului, prințesa exclamă : — Dar de ce copii o îî vor­ba ? — Prințesă, asta nu ne pri­veşte nicî pe dat.a„ nici pe mi­ne Şî prea multă curiozitate ar putea să facă să fim notaţi rău în cercurile de sus. ' Pronunţă cuvintele de ab­­»8 c’un ton care făcu pa prîn­să să amuţească şî ea numai decât. (Va urma _____ 1

Next