Universul, septembrie 1923 (Anul 41, nr. 228-253)

1923-09-01 / nr. 228

Bi FORD ilTBfllEllEfs CAMIONETE de 1 TONA 11 TRACTOARE 11 11 POROSON 11 în depozit permanent la Calea Victoriei 105 (fost 117) „ Grivitei 187-191 6244 WATSON &YOUELL S. A. R. de import şi Export Bucureşti, Galeţi. Brăila Giurgiu furnizează prompt din Depozit: Presse­şte vin, Sdrabitori de struguri Pompe de vin, Furtun da cauciuc Motoare, Mori, Mat ni da tâmplărie G tere­iFerestrae de gatere fi cir udare Curele de p­aie Bahia şi păr da cămilă Articole technics şi Vic­tore Saci, Pânză Hessians și Muşamale impermîabile Case de Pani etc., etc. CfiKOUl ÎÎIQlEZESTi COCS de FOMOERIE M. EMBiRICOS & Co. GRAN­A, GALATZ, CGMSTANTZA Vânzare fcNGftOS şi OST­IL predare la orice gară sau sta­ţie din toa­­tă ţara. — A se adresa M. EMBIRICOS & Co. Bucureşti str. Academiei 2BOalatz Brăila „ Belvedere 1 g Constanta Speranţa 28 t»iirCittr­ti­t fn depoz tele DEUTSCHE KUNSTLEDER A. G. MU PANZA PENTRU LE0AT0RIE KALIKO-Bvkram-Canvas- Creoon-Patmma- Beruda-Shirting Hejigaee - Gr adi etc. PANZA PENTRU CĂPTUŞIT GEAMANTANE prompt din c­ozinul Bucureşti cu preţurile originale ale fabricei la Inginer HERM. ZÜLDY, Bucureşti Str JBdpmrd Qwimot 3 I T. Teletöm 94 | 93 MOTOARE t aVat LEMNE CU MERSUL AUTOMAT (AUTOMOBILE) PRODUCTIE /IN­MCA 5-6 VAGOANE SE VINDE IEFTIN la: SOCiET. fiNON. ROMANA DE COMERT Riso Fost INC. FT HER 5180 BUCURESTI STRADA SMARDAN No 1 Lemne de foc CARBUAl,COCS­­i LIGNIT li Sic. S-a a­prilst Einireie V­inurile DEALUL ZORILOR Calea Victoriei 107 teref 16159 (Secţia c­omb­ustibil) C­ere|I =ATENŢIUNE= Oxigen INDUSTRIA! Fabricile PHENIX, OXIGENUL şi FRIGUL Aduc la cunoştinţa onor clientelei câ cu începere de la 1 Septembrie, vânzarea se va face prin BirouS AcetISox Str. Smârd­an 41 Bucureşti Desfacerea Islaenului Str. Smârdan 41 Mama este sufletul comerţii Pemru ori­ce informa* iuni a se adresa Ia W­D SO I­. s. inii Mm ti iii In deposit ia IBI ORHSTEDK Str. Giffipiieaan li Teltta li.3S5, 4Si,2S[47. COVOARE si SOMITE se repară artBtlc se curăță şl spală tn ce*l mal scurt timp la Negasifusl CâUCAZ F^OTii 8A«tÎi­Si­!Arf Calea Victoriei No. 70 ________ . »1 237 ÎUWlăSn^eliISiiLSâl Vindecarea rapidă a tirular ac­cidentelor ca o serie de 4 inipctH de Iiydf'rgol. spec-f c anii* jfii‘tic. Experiment­­ și aprobat de con­­ul cl­­an tar superior Wasser­­man negativ, Se află la toate far­maciile. Citiţi broșura Co o­do­­terapia in srfbfs 5254 111 m ui cel mai mare depozit de mo­toare renovate aproape noui d­.-la 6­­­60 H.P. VflVDE BANCA AGRICOLA SECTIA MA F J*41 Str. Lipscani, 3. Etaj li. 39« Vipssaua da păr RAPID este incontestabil cm mai bună■ /.«ci de mii de ftersmme o intrebu­­ințeaeă cu cel mai de­plin succes. DECOLTEUL Când este de rigoare, tre­bue să aibă albeaţă şi mati­­tatea impecabilă a marmorei. Există un singur mijloc in­failibil pentru obţinerea du­rabilă a acestor calităţi ale decolteului: Laptele de crin (Lait de Lys) „Flora“.—Con­­formaţii mei elegante a unui corp, adăugându-i-­e efectul incomparabil al Laptelui de Crin „Flora“, se obţine întru­chiparea frumosului, recunos­cută de cel mai fin cunoscă­tor^_____________________ Cumpăr OINTI plăti­te preţuri mari pentr­u denturi ve­chi de cauciuc şi aur, chiar­­pi­cate. Cumpăr argintărie bijuterii uzate. Adresaţi direct ccastrulturia „CRONO8“ str. Academiei 9­5234 TTVTVE 175UL CONGRESUL ASTREI“ Ziua II-a Şedinţa se deschide la ora 10 dimineaţa în sala cazanului ci­­vilo-militar, care e arhiplina. Intrarea în sală a fruntaşilor partid­ului naţional Mahia-Vai­da e salutată cu aplauze înde­lungate. ACTIVITATEA „ASTREI“ Doctorul Cornel Rusu deschi­de şedinţa. D-r 1l Popp, raportor, citeşte darea de seamă asupra activi­tăţii societăţii în anul curent începând cu un mic istoric, scoate în evidenţă acţiunea deo­sebită a oraşului Timişoara, a­­rată importanţa şi faptele ma­rilor înaintaşi, explică progra­mul de muncă viitoare. Face an rezumat, al luptei întreprinsă contra analfabetismului, inten­sificării acţiunii economice pe baze naţionale şi a propagandei pentru teatru, danţurile şi cân­­tecile româneşti, condamnând pe cele străine, apoi prin înfiin­ţarea de muzee, şcoli şi altele. Proclamă membrii de onoare pe d-nii Bribicescu, fost guver­nator al băncii naţionale, pro­fesorii Crîstescu şi Paulian din Severin. Mulţumeşte tuturor organiza­torilor congresului, asemeni do­natorilor, generalul Găvănescu (10 mii lei), primăria (8 mii), banca Timişana (5 mii lei). ". .. .. UN EPISCOP CATOLIC LA CONGRES Intrarea în sală a episcopului catolic Pacha face deosebită im­presie. I se dă loc la masa com­i­­tetului. Profesorul Bogdan Durcă face unele obiecţiuni şi observaţiuni­­ asupra raportului anual, cere sistematizarea culturii populare prin biblioteci speciale, mai multe donaţii şi muncă mai productivă. Secretarul Georgescu răspun­de chestiunilor discutate. Protopopul Breban cere majo­rarea taxelor de membru. Doctorul Mirodin Cristea ce­re mărirea fondului pentru tea­tru din Braşov. Directorul Lupu prezintă ra­portul financiar pe 922- 923, ce­­re şi obţine descărcarea gestiu­nea vechiului comitet. Se votează bugetul pe anul 1924. ALEGEREA D­LUI GOLDIŞ CA PREŞEDINTE Se pune apoi la vot alegerea preşedintelui „Astreî”. Profesorul Marin Ştefănescu din Cluj arată cele 5 condiţiuni ce se cer persoanei noului pre­şedinte. D-rul Lanaş aduce rezultatul comisiei, de candidare, care proclamă ales pe d. Goldiş. Noul ales ţine un important dis­­curs, cerând concursul marilor oameni ai ţărei. Spune că pro­gramul său vor fi faptele sale, iar „Astra" va fî organismul so­­cial pe al cărei drapel trebue să strălucească steaua cult­urii şi ideei naţionale. Evidenţiază respectul datorit monarhismu­lui şi in special dinastiei noas­tre naţionale, asemeni dragos­tea pentru biserică şi îngrijirea sufletului poporului. ÎNCHIDEREA CONGRESULUI După aceasta trimiţând­u-se telegrame Familiei Regale şi Ligei culturale, congresul e de­clarat închis. După amiază, în sala teatru­lui comunal, s-au ţinut confe­rinţele profesorului Silviu Dra­­gomir despre populaţiile străine în Banat şi a doamnei Mari­­lina Bocu despre „primirea in­dustriei casnice românești la America“. Seara a fost un mare bal în sala cazanului militar. Din casa fie bilete Sb­­ilbeni lipsesc 80.608 lei Chişînău, 29.­­ Ni se comu­nică din Ungheni, că la contro­lul casei de bilete din această staţie, s-a descoperit de către controlorul direcţiei lipsa su­mei de 80.000 lei. Vinovate sunt cele două ca­sieriţe : d-na Rădulescu şi d-ra Jurjeskaia. Ambele au fost suspendate. Dramă Conjugală — Un tâmplar îşi Înjunghie soţia şi apoi Se sinucide — Craiova. 29 August Tâmplarul Gh- Prejbeanu, din strada Prîmăvereî, având dese certuri cu soţia sa, acea­sta la părăsit şi s’a mutat în strada Poporului, unde lucra croitoria. Eri Prejbeanu îmbătându- se, s’a dus la fosta lui soţie şi i-a pretins să vie acasă, ceea ce dânsa a refuzat. Atunci tâmplarul a scos un cuţit cu care venise desigur pregătit, şi i-a dat­ două lovi- YEMI- turi în spate, culcând-o la pă­mânt într’un lac de sânge. Crezând-o moartă, a plecat spre casă. Pe drum însă, îna­inte de a ajunge, pe când tre­cea pe strada Belizarie, apu­cat probabil de remuşcări, cu acela s­cuţit cu care îşi în­junghiase soţia, şi-a dat patru lovituri în abdomen. După câte­va minute a murit, unde a fost găsit de sergentul din post. . Soţia lui, în stare îngriji­toare, a fost transportată la spitalul Filantropia. Sunt puține speranţe că va scăpa cu viața, te&xfir» 4a •.( n. ■ i Artistice-Culturale EXPOZIŢIA DIN SOARA „Asociaţia de arte frumoase“ a aranjat la 28 August a. c., o expoziţie artistică, la care colaborează deocamdată artiştii din Banat. Această expoziţie va rămânea deschisă până la 30 Septembrie şi in zilele când vor vizita Timişoara MUN. II. Re­gele şi Regina. In acest scop se va completa cu lucrările artiş­tilor din vechiul regat, respecti­­ve, cu operele de valoare ale tu­turor artiştilor din ţară. Termenul pentru trimiterea lucrărilor pentru expoziţia mare s’a fixat la 15 Sept. a. c. ♦ Toate spectacolele turneului» Baldwin doctor onorific de propagandă, pe care îl orga- I ------­ Jiuia B­ein nizează pentru viitoarea stagiu­ ! În Octombrie prim-ministrul de Teatrul Naţional din Bucu- englez Baldwin va primi­­Ma­reşti, vor fi precedate de o con- universitatea scoţiană Saint­­ferinţă a d-lui Ion Marin Sado- Andrews pălăria de doctor cu veant directorul propagandei obişnuitul ceremonial. Aceas­­culturare prin teatru, care va ta e o cinste de care cu greu vorbi despre opera autorilor poate scăpa un ministru bin­respectiv*._ _ _________ tem­e. Aşa Lloyd George a fost proclamat doctor onorific de către trei universităţi a­­dică Oxford, Edinburg şi uni­versitatea din Wales- Recor­dul îl ţine însă Balfour care se poate lăuda că e doctor .- Arderea magaziilor tramvaiului norific a unsprezece urdver­sităţi. Incendiu! . din Satu-lung cu aburi Braşov, 29 August Aseară la orele 8 un violent incendiu s’a declarat în Satul- Lung la magaziile antrepozite­lor de la tramvaiele cu amin. A ars în întregime magazia la combustibil, o remiză în care erai vre-o 2 circulare pentru tăiat lemne, cum și o mare can­titate de lemne. Din cauza vântului, focul cu greu a putut fi stins de pom­pierii din Satul­ L­ung și Brașov. Focul a luat naștere de la scân­teile locomotivelor care mane­vra.]. Pagubele sunt mai mult­ de 200 mii lei. Buletin Meteorologic ___ PE ZIUA DE 30 AUGUST CASA­MENU & Co. TEMPERATURA PE CENTIGRADE ! Mi­ezul nopţii -f-16« c. 7 ore dimineaţa -f-18« c. Miezul zilei +24» c-­­ înălţimea barometrică 758.­­ Starea cerului puţin noros. Baro­metri e mn urcare. * Vântul din Est­ Dela­,Uniunea ofiţerilor d de rezervi“ „Uniunea ofiţerilor de rezer­vă", convocată In prima aduna­re generală In ziua de 28 Au­gust la cinema „Cercul Mili­tar", a ales prin aclamaţiuni şi a cooptat următorul comitet provizoriu de acţiune: General Rusescu Gh., preşe­dinte ; col. Homoriceanu şi ma- , iar Cemat C„ vicepreşedinţi; ; membri: Abrudeanu sublocot.;­­ Botan C. căpitan; Candiano­­ locot.; Cantavara N. col.; Cos- I tescu Stere col.; Cioran Aug. , col. ; Darian loan int. col.; Do- | nici N. căpit.; Florescu I. Mi- ■ bail căpit.; Ionescu Basile, loc- • col; Gănescu căpitan; Gr­eorghi- R­adi Gh. loc.; Iarca C. loc.; Ma­­i­gheru Gh. maior; Rădulescu D.­­ col.; Răutu Mihai maior; Stoi­­­­ca V. loc.; Stoica Aug. col.; Şeicaru Pamfil loc.; Teiuşanu­ Liviu loc.-col. înv. 1. Zăvoianu Ştefan locot.-col.; secretar gene­ral ; Maior Ştefănescu-Drăgă­neşti. • S’a dispus trimiterea urmă- \ toarei telegrame : M. S. REGELUI­­! * „Ofiţerii de rezervă şi In re­tragere, strângându şi r&nduri-­­ le după şapte ani dela declara­rea războiului de desrobire, In „Uniunea ofiţerilor de rezervă", spre a putea participa salutar la prosperarea şi consolidarea României­ Mari făcută cu jertfe de neuitat, îndreaptă respectul şi credinţa în reuşita aspiraţiu­nilor lor către marele căpitan,­­ făuritorul unităţii naţionale. Să trăiţi, Majestate, fericit a­­lături de buna şi mândra noas­tră Regină ! Să trăiască Dinastia! Preş. „Uniunii ofiţerilor de rezervă". General, George Rusescu A hotărât apoi convocarea u­­nei a doua adunări generale la 11 Noembrie (Duminică, ziua­­ armistiţiului), ora 9 dim. în a­­ceeaşi sală In scopul de a se lua In consideraţie propuneri privitoare la statute şi a se vo­ta comitetul central definitiv.­­ Roagă pe toţi aderenţii din provincie să const­itue de inda- ,­tă secţiunile judeţene în confor-­­ mitate cu statutele, comuniclnd­­ rezultatele comitetului central. Pentru informaţiuni a se a­­dresa maiorului Ştefănescu- Drăgăneşti, str. general Anghe­­lescu 74. București. SINAIA P­rocesul unor monarchiști maghiari Se știe că cu prilejul ultimei lovituri a lui Carol de Habs­burg pentru reantrenarea sa ca rege al Ungariei, guvernul ma­ghiar dispusese arestarea unui mare număr de fruntași politici maghiari, pentru faptul că a­ luat parte la întreprinderea fostului rege, împotriva acelor politicieni, printre cari figurea­ză şi contele Andrassy, se des­chisese acţiune pentru revoltă şi Ies maiestate, dar procesul nu s'a judecat şi toţi politicia­­nii implicaţi au fost puşi incă de atunci în libertate. Precum se anunţă acum din Budapesta, ministrul de justi­ție ar fi luat hotărârea ca acest proces să se judece anul a­­cesta. Şefei pireî Bucovăţ avizat de furtul unui vagon cu stânci firi Chişinău, 29.­­ Acum câteva zile parchetul local a primit o plângere, cum că şeful staţiei Bucovăţ şi-ar fi însuşit aproape un vagon de scânduri, din mar­fa depozitată în această gară de câţiva comercianţi. Parchetul a dispus facerea u­­nei descinderi, care s a făcut In prezenţa unui delegat al direc­ţiei c. f. r., anime şeful staţiei Călăraşi. S'a găsit Intr'adevăr In podul locuinţei lui Rusu, şeful staţiei Bucovăţ, un număr oarecare de scânduri, pe care acesta decla­ră că le-a c­umpărat fără a pu­tea dovedi aceasta. Până In prezent nu s'a luat nici o măsură In contra Iui. PFU« W.—WC­­­Z» . PIEILE 111 PENTRU ABONAŢI Şl CITITORI 50.600 lei Un dormitori alt», ripolînal fin pen­tru domnişoară com­pus din: (Jim şifonieră pentru rochii ş» lingerie, i­n put eu somieră ta­pis»!. Una noptieră cu plaeft «ie cristal şi ogu­miă hizotată Lua to»*etă cu ojţtin«iă ovară bizotală şi piaet. «ie cristal. Lna masă ovală (tentru «forniltor. Un fotoliu tapisat. Lna jardinieră de flori Furnizate de liU t­lils Sl9i C. .*a da încrederi ora mil Pint »sortnta cu mobile solide, elefant, şi cu preţurile cele mai avan­ta­­­joase. Bucureşti, Strada Carol No. 70 Etnjul 1 — T-lef.- 9ih8 buni strada Bl­ă­nari No. 14 te­lefon 39 pe 82. „ . . . I UN MANTOU DE LANA dela Un varon isnins «fi ÎOC. marele magazin „Voaleta”, BI- 9 curești. i 36 BUC. SĂPUN ENGLEZESC VERITABIL „Prerce’s” Bath Bouquet I 36 cf. Vopsea „Iris” in pastă­­ (săpun) pentru vopsit în casă orice obiect de Lână, Bumbac şi Mătase, furnizate de marea Dro­­gnerie „Sf. Gheorghe“, din Str Lipscani, 80. Telefon 22­73. UN CLAXON ELECTRIC de automobil marca „Torpedo” de la fabrica de piese, maşini şi u­­nelte de automobile, E. I. Resse* Str. Olimp, 42, Bucureşti. UNA MANTILA de cauciuc pentru dame brodată cu măta­se furnizată de d. I. ILIESCU fabricant de mantale de cauciuc calea Călăraşilor 2S9 Bucureşti. Primeşte, execută comenzi şi pentru provincie. UN SERVICIU COMPLET DE BIROU compus din una căli­mară galvanisată cu două vase, un tampon, un toc, una pape­­tieră, un coup papier, una chîm­britelniță cu scrumieră, furnî­­sate de LIBRĂRIA ASTRA str. Brezoianu Nr. 4 vis-a-vi» de hotel Princiar. UNA PĂLĂRIE FETRU ulti­­mul model pentru doamne dela I magazinul de mode D­ rele Brand, Str. Lipscani, 20, etaj. UNA CAPA DE LANA după alegere dela sucursala magazi­nului „Voaleta”, Lipscani, 3. 2 COŞULEŢE DE METAL alb argintate pentru fructe de la vechea şi renumita casă Th. Radivan, Bulev. Elisabeta 9 bis. 22 CEASORNICE cristal pen­tru masă special lucrate pen­tru premiile „Universului”. UNA VIOARA de la magazi­nul de note şi instrumente mu­­zicale Georg Degen, Calea Vic­toriei. UNA GARNITURA OALE smălţuite pentru bucătărie de la marele magazin „Menajera” Bu­levardul Elisabeta, 2. 10 CUTII PIROGRA­VATE conţinând fiecare cremă, săpun, pudră, apă de toaletă „Cleo“ preparate în marele laborator al farmacist­ului Const. Chihă­­escu, calea Victoriei, 75. UN tIUI’AR elegant cu cercuri de fag, cu etajere, practicaşi so­lid pentru voiaj îmbrăcat în pânză gudronată culoare maron cu două broaşte fine speciale lu­crat de la fabrica de . Articole de voiaj A. Şerbănescu & G Iliescu Str. Colţei No. 16 1 CUTIE DE PĂLĂRII, pen­tru voiaj îmbrăcată în pânză dela fabrica de Articole de vo­iaj A. Şerbiinescu & G. Liescu Str. Colţei No. 16. 1 GALERIE DE ALAMA pen­tru perdele dela Magazinul A. Şerbănescu as G. Iliescu Str Colţei No. 16. .. , 3 M53TRI LINOLEUM de 200 c. ,m. lăţime desen după alegere dela Magazinul A. Şerbănesc­u & G. Iliescu Str. Colţei No. 18. UNA MAŞINA DE ÎNDOIT şina pentru roţi dela fabrica de maşini şi turnătorie Dumitru Voină fost E. Chiriach III, Câmpul Moşilor. 28. Un PULVERIZA­TOR fin de Baccarat, fabricaţiune Marcel Franck Paris, de la Parfumaria Paul Milker Sr„ Calea Victo­riei. 86. Un PORT VISIT fin de pieli de la primul magasin cu Ar­ticole de Voiaj, Paul Milker Sr„ Calea Victoriei. 86 Uîl APARAT DS RAS COL­LETTE cu 6 lame de rezervă, un săpun’Erasmic și o pensii* fină de rai de la Parfumeria Paul Milker Sr, Calea Victo­­rîei. 86. M­A LADA DIN NEÎNTRE­CUTUL SĂPUN PENTRU RU­PE „SCHICHT« HAHOI UNA MAŞINA DE SCRIS „Re­mington Portabilă" întrebuin­ţată şi de M. S. Regele de la: Reprezentanţii generali ai Fa­­brîcelor „Remington" şi caselor de înregistrat „Naţional". Nico­­lae Ivanovici & Co. Calea Victo­riei 28 Furnizorii Curţii Regale. UN PAT DE BItrONZ de 2 per­soane cu somieră de oţel furni­zat de către vechea şi cunoscuta fabrică specială de mobile de bronz şi fer Gutman Marcus din Bucureşti Str. Sf-ţii Apostoli 72 colţ prin Calea Rahovei telef. 25­63. 1 BURAT DUBLU (SCHNEL­ LSÎCHTER) din renumita Fa­brică pentru Instalaţiuni de Mori Fraţii Schiel S. A. Braşov, având doi cilindri suprapuşi de câte 2 m. lungime, cel deasupra îmbrăcat cu pânză de sârmă, cel de desupt cu pânză de mă­tase elveţiană, producând 2—3 calităţi de făină şi scoţând se­parat tărâţele, cu o capacitate de 4.450 l­g. făină pe oră. For­ţa motrică necesară 3 c. p. Lei 35.688. UNA MAŞINA CUSUT. UNA MAŞINA BUCĂTĂRIE emailată format masă dela Com­pania Anglo Americană Str. Ca­rol 50. UNA LADA DIFERITE: Cio­colată şi bomboane fine de la fabrica de Ciocolată şi bomboa­ne M. Ştefănescu „Griviţa S. A.“ Str. Lânăriei 85—97 Bucureşti. 3 CĂMĂŞI COLORATE pentru Doamne sau Domni de la marile magazine „Berth­eil" Bucureşti Cafea Victor­ei 56. UN PLUG B 6 cu o brazdă din depozitele de maşini agri­cole şi industriale „Universala" Soc. An. Str. Paris 4 bis Bucu­reşti. 5 CÂŞTIGURI constând fie­care din materialul (după ce­rere) pentru una pereche ghete sau pantofi (după dorinţă) de la pielăria la „Cocoş", Calea Mo­şilor. 34. UNA MAŞINA DE CUSUT cu aparat de brodat furnizată de Industria Română Bogdan Geambasopol, depozit de maşini de cus­u­g, orice sistem de acce­sorii, reparaţiuni de maşini de cusut şî gramofoane. Calea Mo­şilor 407, Bucureşti. UN PLUG CU 2 BRAZDE marca „Porc Mistreţ" Z. E. 5 „Libelle“ din marele depozit de maşini şi unelte agricole: Sa­­my M. Cappon Bucureşi, b-dul Ferdinand 98. UNA MIE Egc. LEMNE CER fag şi una tonă lignit de Schi­­tul Goleşti, procurate dala Pu­­­ma „Dacia-Carpafi* proprieta­tea dial Nicolae L Pleşoianu, cu birourile de comandă În str. Cfimpineanu 19 şi str. Sfinţilor 66M­A LADA P. D. R. No. 8 conţinând 6 sticle coniac Na­viile Jubileu din cea mai neîn­trecută distilerie 2 sticle Vermut P. D. R. 2 sticle Vin Muscat 2 Sticle vin Clairette 2 sticle vin Be­erheef 2 sticle vin Riesling UNA MASA, DOUA TABU­­BELE şi UNA BANKETA fru­mos pirogravate de la marea expoziţie de obiecte de Artă Naţională „Marcu” Bd. Elisa­beta , cel mai bine asortat în această branşă. UNA TONA COCS, UNA TO­NA LIGNIT de Schitu Goleşti furnizate de Societatea „Ardea, tals depozit de lemne şi căi­„CERB" din renumita fatifi­că «Sten«". . . s . jism­.ni­­ .­­ CUPON I 1 pentru asigurarea casotm de­ învăluit laie permanenți, pro-' venită din accidente de tren, ‘1 tramvaie, val­oare ft automo- ¥ j bite ea suma de: s 36.600 Lei (treizee­­mii)]. VICTOR HUGO 44) Nouăzeci şi trei ism, sub supunere, sub mânie, gloata posomorâtă a celor ne­cunoscuţi. Tot ce putea fi mai josnic în adunare se numea Prostimea. Aci erau cei mulţi, oameni neîncrezători, şovăel­­nici, nehotărât­, cari ocolesc, se tem unul de altul Monta­gue era ceva distins, Gironda, de­ asemeni. Prostimea era po­porul. Prostimea se aduna în jurul lui Sieyes. Sieyes, om de seamă care devenise găunos, se oprise la a treia stare, neputând a­­junge până la popor- Minți anumite sunt făcute să ră­­mâe deoparte. Sieyes numea tigru pe Robespierre căre­i mare­ fi' ‘­cian tindea, nu la înţelep­ciune, ci la răbdare. Era curte­zan, un servitor al revolu­ţiei. Lua­­i lopată şi se ducea cu poporul să lucreze la Champ de Mars, înhămat la ace­eaş căruţă cu Alexandru de Beauhamains. Sfătuia e­­nergia de care nu se folosea. Spunea girondinilor: „Indren­­ifcaţi tunul cu gura spre voi“. Adesea cugetătorii sunt lup­tători; aceştia sunt cum erau Condorcet cu Vergütend şi Camille Desmoulins cu Dan­ton. Sfim­i cugetători cari vor să trăiască ; printre aceştia era şi Sieyes. In orice butoi rămâne droj­dia la fund- Ch­ar sub Pros­time era Mlaştina. Murdărie care lăsa să se întrevadă ego­ismul. Aci mişuna gloata ce­lor nemernici. Nimic mai mi­zerabil. Destrăbălare, fără ru­şine; mânie ascunsă; revoltă sub robie; erau îngroziţi pros­teşte: aveau curajul laşităţii; s’ar fi îndreptat spre Gironda, dar alegeau Montagne; desco­­r­dământul atârna de el, dar­­ cercetau, arătau pe Lu­dovic XVI lui Vergütend, pe Vergmand lui Danton, pe Danton lui Robespierre, pe Robespierre lui Tallien. Dis­­preţuiau pe Marat cel viu, şi divinizau pe Marat cel mort. Susţineau totul până în ziua când prăbuşeau totul. A­­veau pornirea de a îmbrânci tot ce-ar putea şovăi. In ochii lor, cum fuseseră puşi în sluj­bă cu învoiala ca totul să fie pu­ternic, a şovăi însemna a fi o trădare. Erau mulţimea, puterea, teama. De aci în­drăzneala infamiei. De aci 31 Mai, 11 Germinal, 9 Thermi­dor , tragedii înnodate de uri­aşi şi desnodate de pitici. VI . Dar printre aceşti oameni pătimaşi erau amestecaţi şi visători. Planul era aci în toate felurile: războinic, care primea eşafodul; nevinovat, cerând desfiinţarea pedepsei cu moartea; fantomă, în par­tea tronurilor; înger în Partea poporului. In ceea ce priveşte pe cei­ ce doreau lupta, erau alţii cari rămâneau pe gân­duri. Unii aveau în cap răz­boiul, alţii pacea; im creer, Camot, zămisli 14 armate; alt cree­r, Jean Debry, se gândea la o reunire demo­cratică universală. Printre aceste elocvenţe furioase. Printre aceste glasuri şue­­rătoare, erau şi tăceri a­­dânci. Lakanai tăcea, şi îşi în­chipuia în gând educaţia pu­blică naţională; Laulthanas tăcea şi înfiinţa şcoalele pri­mare; Reveiliere-Lapeaux tă­cea şi visa la ridicarea filo­­zofiei la demnitatea de reli­gie; alţii se îndeletniceau cu lucruri de amănunt, »»uit mai mici Şi mult mai de folos. Guyton-Morveau studia cură­ţirea de miazme a spitalelor. Maire desfiinţarea supunerii silite, J­ea­n-Bon-Saint-André desfii­iţarea inchisoarei pen­tru datorii. Romme propune­rea lui Chanpe. Dubce orân­duirea arhivelor, Coren-Fus­­tier, înfiinţarea cabinetului de anatomie şi a muzeului de istorie naturală, Guyomard I nav gaţiţa fluvială şi răgazul­­ Escautului. Arta îşi avea fa­­­ if atic­ii şi monomanii săi. La­ 21 Ianuarie, pe când capul monarhiei cădea în piaţa evoluţiei, Bezard se ducea să vadă un tablou de Rubens într’o cocioabă din strada Sf. Lazăr. Artişti, ora­tori, profeţi, uriaşi ca Danton, pitici ca Cloots, gladiatori şi filozofî, toţi mergeau spre a­­ceieşi ţintă: progresul­ Nimic nu li se împotrivea. Măreţia Convenţiei fu să caute cât realism există în ceea ce oame­nii numesc cu neputinţă. La unul din aceste capete, Ro­bespierre privea ţintă spre drept; la celai, Condorcet privea ţintă spre datorie. Condorcet era un om al în­chipuirii, al luminii;^ Robes­pierr­e era un om al înfăptui­rii; şi adeseori, în boala spre sfârr­­ a societăţilor îmbătrâ­nite, înfăptuire înseamnă moarte. Revoluţiile au două povârnişuri, urcuş şi scobo­­râş, purtându-şi pe aceste po­vârnişuri treptat toate a­­notimpurile, dela ghiaţă până la flori Fiecare zonă a aces­tor povârnişuri produce oa­meni ’tot t ti vatr’o climă­­ anumită, dela cei ce trăiesc în soare, până la cai ea tră­iesc între fulgera. VII îşi arătau un colţ al gangu­lui din stânga unde Robes­pierre şoptise la urechea lui Garat, prietenul lui Claviens acest cuvânt groaznic: „Cla­­viere a conspirat oriunde a respirat“. In acelaş loc priel­nic cuvintelor şi mâinilor spuse în şoaptă, Fabre d’E­­glantîne se certase cu Romme şi-l dojenise câ-şi bătuse joc de calendar schimbând pe „Fervidor“ în „Thermidor“, îşi arătau locul unde şedeau, îmbrâncindu-se cu coatele, cei şeapte reprezentanţi din Haute-Garonne, care, chemaţi cei dintâi să pronunțe verdic­tul asupra luî Ludovic XVI, răspunseră, unul după altul: Mailhe: moartea. — Deletes: moartea. — Projean: moartea. — Cales: moartea. — Ayral: moartea. — Julien: moartea. — Desascy: moartea. Veşnică I ref*'Angere care umpli întrea­­­­ga istorie și care, de rând flexista dreptatea omenească, Kamele și pronumele !! ———....—------———......11 Ocupaţia şi adresa !| a svârlit ecoul mormântului între zidurile tribunalului. A­­rătau cu degetul, în ameste­cul de chipuri, pe toţi acei dintre cari pornise sgomotul voturilor ucigaşe. Pă gand­, care spusese: „moartea”; „Un rege ,nu e de folos decât prea moarte” ; M. Beend, care spu­sese: „Astăzî, dacă moarta» n’ar fi exisitat, trebuia s’o năs­cocim­”; Bătrânul Raffron di Troublet, care spusese : „Moarte grabnică!“; Goupil­leau, care strigase: „Eșafodul cât mai în grabă. Zăbavi nelinişteşte moartea“; Sieyes care spusese aceteş cuvânt fu­­nebru­ : „moartea” ; Thurîot, care aruncase strîgăitul popo­rului propus de Buzot: „Cei adunări primare 7 Ce ? Patru­zeci şi patru de mii de tri­bunale 7 Proces fără ter­men. Capul lui Ludovic XVI va avea timp să albească până să cadă!“ Augustin-Bon Robespierre, care după fratele său, strigase: „Nu cunosc o­­menirea care sugrumă popo­rul și iartă călăilor. La moa * • * -Va urma) i “

Next