Universul, februarie 1924 (Anul 42, nr. 23-46)

1924-02-01 / nr. 23

A Meríti de Reuj^tisrc ? Meriţi de gută? Merti de dureri de seeie! Suferiţi de fereri la Îîîchseluri? Vă der mâifide­ picioarele 1 'Munci întrefcsfBfeti chiar astszi Sleumssdi Vor el cutia Lei 40 Urctîssna Velei » «28 îhermovstn Veret» « 32 Traienîsntul cei stai serios şi mai si­gur. Veţi obţine liniştea şi vindecarea durerilor în scurt timp. v Găsiţi la farmacii şi drogherii, sau di­rect contra mandat postal de Lei 110 de la FARMACia robel din Piatra Recmtz. — Reprezentant Soc. ATLAS' Ci&M & Ce* Bucureşti. Motoare Crossier per­tru BENZINA, GAZ NATURAL, GAZ SA­RAC ele. MOTOARE CMOSSLISY - ©igSEl Reprezentanța. Generald : • „C3.a. as» * ea:*»" S. A. Bu­surssta, itr. K. Poincaré No. 2, Telefon 20­­­0 «387 f fostă Academ­ei) AZUFjEA FLORAMYE POMPÉÍA Les Lotions T^FLE INCARNAT de •* V LT-FIVER 0 ojfrent außoint de Oue des soins de la toilette les aoantages des Sa coc de Cologne loutenßerrneUant le c/iooc d'une odeurßreferde. î * Reprezentata şi Depozitul general tff. pentru toată RomSlia Soc- Arse». HALO- ROMAN Wassermann &Co. — BUCUREȘTI —­­B-dul Basarab 194 telefon Centrala 11. N.56 in toate farmnei­­le si drogu­iliîe mi pr­ejul de lei 47 SPELLEGRINO­­ Fursativ ideal plăcut ia tust sigur în rezultate SEMINTERIA Fraţi PETROFF et Fii­u­l*Gafa Bihessutfedi, Bucureşti — Aduce la cunoştinţa Onoratei sale Clientele şi tuturor Hor Cultivatori de Grădini căci în special anul acesta sunt asortaţi cu cele mai superioare varietăţi de se- Iminţe indigene şi streine pentru legume şi furaje. — Se trimete preț curent la cerere. — Meo? Mm este iliii tuilii TîNîVffsul O nouă categorie de cetăţeni români basarabeni — Cauzile care au provocat crearea acestei a* tenorii. — Gioe o întreţine In manifestările el — Intr'o scrisoare (lin Belgia pu­­­ blicată în Universul» d. Gh. D.­­ Constantinescu, ne comunică că­­ studenţii basarabeni înscrişi la Universităţile de acolo, de­şi be­neficiază de schimbul valutar ca şi studenţii români din Re­gat, se intitulează nu ROMANI, dar BASARABENI­­i că duc o campanie pe faţă contra ţării româneşti. Unii din ei au mers până acolo în cât au declarat că Basarabia nu este alipită României de căt temporar şi a­­ceasta datorită unei nedreptăţi a timpurilor, dar mai curând sau mai târziu totul se va re­­para". Pentru acei cari trăiesc în Basarabia şi urmăresc cu aten­ţie viaţa socială şi politică lo­cală, relevările d-lui Constanti­nescu le sunt de mult cunoscu­te. Nu trebuie să mergi în Bel­gia, ca să vezi atitudinea făţiş ostilă a studenţimei basarabene faţă de statul român; e destul să trăeşti în Basarabia ca s’o vezi la fiecare pas. Nu de mult am arătat în U­­niversul, cum absolvenţii liceu­­lui nr. 2 de băeţi din Chişinău, liceu de 4 ani romanizat, n'au găsit nimic mai bun de făcut de­cât să se fotografieze şi să a­­şeze fotografiile lor într’un ta­blou anual, în care toate indic­raţiile erau scrise în ruseşte şi fotografiile lor şi ale profeso­rilor lor, dintre care mulţi pro-­­­fesori erau în uniforme ru­­­­seşti, erau încadrate de savanţi , şi literaţi ruşi. La toate serbările date de a­­sociaţiile de studenţi basara­beni, programul acestor serbări este rusesc şi nici un artist ro­mân nu este invitat a lua parta Nu numai studenţii, dar cea mai mare parte din basarabeni, manifestă un dispreţ nemascat, împotriva a tot ce este româ­nesc şi foarte rari sunt acei cari­­ se cred cetăţeni români. Şi cum ar putea fi altfel ? Ce a putut să-i facă să creadă că sunt pe veci uniţi cu statul român ? Nimic! Pe când atâtea alte fapte le dovedesc că alipirea Basarabiei este temporară, du­pă cum spun studenţii basara-­­ beni din Belgia. Căci cum să nu susţie ei lu­­crul acesta, când au văzut şi văd, că acei basarabeni, cari au votat pe faţă contra Unirii şi au protestat deschis la LIGA RAŢIUNILOR contra acestui act şi pe baza protestului cărora fi bolşevicii şi ţariştii ruşi tfi fondează pretenţiile asupra Ba­sarabiei, nu numai că n’au fost­­ scoşi din viaţa publică a Basa-­­ rabiei, dar au fost cocoţaţi In cele mai înalte slujbe? Oare n’au ajuns unii din ei până la­ preşedinţia Corni­­unii de uni-­­ ficare, iar alţii până la directa- i rate generale? Cum să nu creadă studenţii basarabeni că aliplirea Basara-­­ biei la România este un provi- j zorat, când constată că toţi a­­cei, caii ca şi ei au visat la o autonomie în cadrul statului rusesc şi au acceptat Unirea cu România, numai când s’au îngrozit de tunurile armatei ro-­­ mâne, conduc azi destinele al a­cestei provincii, pe când acei basarabeni, cari într'adevăr au fost cu sufletul şi trupul pentru Unire şi cari au jertfit o parte din tinereţea lor pentru acest i­­deal, sunt azi proscrişi şi alun­gaţi din toate situaţiile ? La o alegere recentă la Bălţi, d. Pantelimon Halippa a fost luat de piept de agentul unui partid advers şi apostrofat ast­fel: — Tu ai vândut Românilor Basarabia! După cinci ani de la Unire, în Basarabia sunt încă partide politice cari se servesc in lupta lor politică de ideia separatis­mului şi a nerecunoaşterii U­­nirii. Când toate acestea se văd şi se aud la fiecare pas, când până şi românii din vechiul Regat, ca să fie pe placul ace­lora cari cugetă astfel, îşi în­josesc demnitatea de cetăţeni şi repetă aceleaşi lozince, ce este uimitor ca studenţii să se crea­dă că sunt basarabeni şi nu ro­mâni ? La un bal al lucrătorilor de la Uzina electrică a oraşului Chi­şinău, un politician român din vechiul Regat şi care ocupă un post de răspundere, a spus lu­crătorilor : — Mult îmi pasă de România şi de români, voi basarabenii sunteţi totul pentru mine! Iar când aceşti studenţi văd că se încurajează tot ce este străin, că uşile sunt deschise tuturor acelor cari au un cu­vânt de dispreţ pentru ţară, că se încurajează şi se întreţin d­e bani româneşti ziare şi teatre, opere de propagandă străină, că sunt nesupărate şi necontrolate toate acele acţiuni cari sunt vă­dit contra intereselor generale ale statului, — de ce n’ar avea şi ei îndrăzneala să spună ce spun toţi? Când ei văd că de 5 ani nu se face aproape nimic pentru şcoa­lă cultură şi ridicarea sufleteas­că e celei mai numeroase popu­laţii locale, a moldovenimei, care ar trebui s’aibe întâetate în toate îndrumările, de ce stu­denţii basarabeni n’ar crede că alipirea Basarabiei este un provizorat ? Căci orice stat, care s'ar fi gândit serios că Unirea este făcută pentru totdeauna, n'ar fi încurajat veleităţile tu­turor înstrăinaţilor şi pescuita­rilor în apă turbure, care aveau interese de a se menţine atmos­fera de înstrăinare în această provincie, şi ar fi căutat din cea dintâi zi să intăriască elementul naţional cu care de fapt se fă-* cuse, nu unirea, dar revenirea la vechea înlocuire şi aşezare naţională.­­ Cât timp aceasta nu se va face, cât timp se vor tolera toate aceste manifestări străine şi se vor încuraja tendinţele de desbinare, ideia că alipirea Ba­sarabiei este un provizorat nu o vor susţine numai studenţii basarabeni din Belgia, ci toţi a­­cei cari privesc unii cu bucurie, alţii cu strângere de inimă la situaţia dureroasă în care se găseşte această provincie. Dr. I. Dusc­an Dela C. F. R. CANT AIUREA ȘI RECANTARI­REA TRANSPORTURILOR Un procedeu comod— O recla­­matie.— Mai multe măsuri I luate­­ Spre a se putea sustrage res-1 ponsabilităţilor, în caz­­le lip- j suri, şi spre a se putea lăsa po­sibilitatea ca aceste lipsuri să­­ se producă, fără grijă, multe­­ staţiuni au găsit, mai ales pen-­­ tru vagoanele cu lemne, un mijloc foarte comod: la predare, lemnele se cântăreau cu o mare aproximaţie în minus, iar la primire se refuza pur şi simplu recântărirea sub diferite pretexte. Predătorii şi destinătarii tran­sporturilor, alarmaţi de faptul că aproape la fiecare vagon gă­seau lipsuri de cele mai mula ori de peste 2000 kgr., iar din cauza procedeului de mai sus, nu puteau reclama dreptul lor, s’au adresat cu plângere atât ministerului de comunicaţii, cât şi direcţiune­ generale, ară­­tând cum se petrec faptele. In urma cercetărilor, ce s’au­­ făcut, dovedindu-se că plânge­rile reclamanților erau înteme-1 late, direcţi­unea generală a c.­­ f. r., a dispus, sub pedeapsă, , următoarele: La predare, In staţiiile care au pod-basculă, cântărirea se va face exact fără nici o apro­ximaţie. Dacă dîn cauze bine moti­vate, prevăzute de instrucţiune, cântărirea nu s’a putut face în staţia de predare, această operaţiune se va efectua nea-­­­părat în prima staţiune cu pod basculă. Vagoanele cu lemne şi căr­buni vor fi totdeauna stropite cu var. La destinaţie, dacă se vor observa urme de violare, se va­­ face recântărirea și se va dresa ! proces-verbal de lipsa eventual­­ constatată, chiar atunci când I dest'matorîi n’au cerut aceasta. Pe cât împrejurările și mij­ j ' loacele vor permite, chiar a-' ■ tunci când transporturile nu­­ prezintă U£me de violare, daci destinatarii vor insista asupra recântăririi, cererea se va satis­face şi se va dresa cuvenitul proces-verbal în caz de lipsuri. Să, sperăm că cu aceste mă­suri luate şi cu câteva pedepse­­ la timp aplicate celor ce nu le vor executa, vânzătorii de lem­ne şi cărbuni nu vor mai urca­­ preţul acestui combustibil şi pe­­ motivul lipsurilor ce le găsesc­­ la transporturile pe c. f. r. Bilete directe pentru străină­tate In urma intrării în vigoare a unui nou tarif direct de călători şi bagaje între staţiunea Bucu­reşti Nord şi unele staţiuni din străinătate, casele de bilete din gara de Nord vor vinde bilete şi cassele de bagaje vor primi spre expediere bagaje in traficul di­rect pentru staţiunile Boulogne, Calais, Paris si Londra, via Curtici-Budapesta-Viena. Biletele vor fi de clasele I, II şi III şi se vor vinde la toate­­ trenurile accelerate si de persoa- I ne care au legătură în Curtici­­ , cu trenurile căilor ferate un­gare. Asemenea bilete se vor vinde­­ şi de către Biuroul c. f. r. de­­ vânzare de bilete din Palatul P.­­ T. T. şi de agenţia Companiei vagoanelor cu paturi din strada Wilson nr. 1. Taxele ce se vor percepe vor fi în franci francezi. Călătoria gratuită a elevilor şcolilor de conductori din Bu­­­­cureşti, Cluj, Cernăuţi şi Chi­şinău, In timpul vacanţeor şcolara S'a admis călătoria gratuită p. c. f. r. În timpul vacanţelor­­ şcolare a elevilor şcolilor de­­ conductori din Bucureşti, Cluj , Cernăuţi şi Chişinău, odată la­­ ducere şi odată la înapoere, pe baza carnetelor de identitate tip pentru studenţi şi autorizaţie de­­ călătorie pe C. F. R. eliberate­­ de direcţiunea şcolio­r respec-­­ tive. tsass* *!W »!’.-¡· Zi Universul d­in tară BRAILA ! Dela tribunal. — Autopsie. —­ Mandate confirmate. — Con- ' damnare. — Anchetă.—Furt.— 1 Arestare. — Incendiu. — Epi- \ demie. —­­ Eri s’a judecat la tribunalul­­ local secția I-a cererea de de- j clarare în stare de fal­iment a­­ comerciantului N. Mănescu din­­ str. Ștefan cel Mare. Tribuna-­ Iul, constatând bancruta frâu- j duioasă a dispus arestarea fali-­ tului chiar în şedinţă. El a fost , trimis la penitenciar. ţ — Ieri s‘a făcut autopsia ca- j davrului lui Iulian Şoimuşea- j nu în prezenţa d-lor, jude de in- j strucţie Vrabie, prim procuror J Ioanovici și dr. Răchiteanu, vic-­ tima dramei de pe str. Va- j poarelor. In urma raportului celor pre-­ zenţi, parchetul a dispus ares-­­ tarea femeei Tinea Bordeianu ■ acuzată de asasinat. Instrucţia continuă. — Cabinetul 2 de instrucție a confirmat mandatele de aresta­re cfontra lui Panait Constantin­­ zis Dae şi Petrache Chiabura,­­ autorii crimei săvârşite în str.­­ Unirii, acum câtva timp. — Judecătoria ocolului rural a condamnat pe Nicolae Radu la 3 luni închisoare pentru furt. — La cabinetul 2 de instruc­ţie continuă ancheta în privin­­­­ţa lui Petre Chiriţescu, institu­tor din Brăila, str. Griviţei 261, reclamat de săteni pentru înşelăciune. De altfel, d. Petre Chiriţescu a găsit de cuviinţă să publice într’un ziar local că ştirea apă­rută în ziarul „Universul” cu data de 27 cor., nu corespunde adevărului. D. Chiriţescu mai are la ac­tivul său şi alte fapte, cari deasemenea au fost deferite cale. 2 instrucţie. — D-na Veronca, institutoare, cu domiciliul pe str. Galaţi a reclamat circumscripţiei res­pective că aseară, pe când mer­gea pe acea stradă, un pungaş de buzunare i-a furat o poşetă cu o importantă sumă de bani.­­— A fost arestată femeia I­­leana Bucșan, care a comis un furt în detrimentul stăpânului ei. Hoața a fost înaintată par­chetului. — Un incendiu s’a declarat la magazinul comerciantului T. Matei din str. Sf. Constantin 45.Incendiul a fost localizat cu ajutorul vecinilor. Pagubele sunt de câteva mii de lei. — In oraş scarlatina continuă să facă victime. Zilnic cazurile s■ţ înmulţesc. Primăria locală a luat măsuri ca copiii mai mici de 16 ani să nu frecventeze lo­calurile de spectacol. GALATI Avansare. — Jefuit. — Copii dispăruţi. — Proces d© con­­trabandă. — Condamnări. —­­Şezătoare. D. G. Nicolau, şef de secţie clasa Il-a la adminstraţia finan­­ciară locală, a fost avansat şef ’ de secţie clasa I-a la aceiaş ad-­­ ministaţie. — Luni seara, la orele 9, d.­­ Constantin Balanovvschi din jud.­­ Suceava trecând prin dreptul­ cooperativei de pâine din str.­­ E. Rădulescu, a fost atacat de fmn necunoscut, care i-a jefuit de 0 importantă sumă de bani ce avea asupra sa. Cu toată alar­ma dată, tâlharul n’a putut fi prins. — D. V. Gheorghiu, din Str. Emna a reclamat poliției, că i-au­­ dispărut copiii. Nicolae în vâr­stă de 14 ani, elev la şcoala pri­mară şi Costică, in etate de 11 ani. Cu toate cercetările făcute, până in prezent nu s a putut da de urma copiilor. — Ieri a venit spre judecare înaintea trib. Covurlui, proce­sul contrabandei de bijuterii şi briliante, despre care am vorbit la timp, contrabandă comisă de d. Melisaratos, care adusese bi­juteriile din Rusia sovietică, descoperire făcută de către d. I. Stănescu, subşeful siguranţei.­­ Am arătat atunci că bijuteriile au fost vândute de către contra­­bandişti, bijutierilor Ruber din sf. Domnească.­­ Vama Galaţi a condamnat pe fraţii Ruber la 57.000 lei amen-­­­dă şi confiscarea bijuteriilor, iar pe Melisaratos la o amendă de 10.000 lei şi confiscarea bri­liantelor. Tribunalul a admis apelul fă­cut de fraţii Ruber, i-a obligat la plata taxelor vamale şi resti­tuirea bijuteriilor, a admis în parte apelul făcut de Melisara­tos, scutindu-l de amenda va­mală, oprindu-i-se însă brilian­tele şi obligând vama să-i resti­­tue monturile.­­ Tribunalul Covurlui a con­damnat pe Constantin Spătaru şi pe sergenţii de oraş Gancea Sandu şi Scarlat Călin la câte 5 luni închisoare şi 4000 lei des­păgubiri pentru violare de do­miciliu şi ameninţare. Acelaş tribunal a condamnat pe Sigmund Grinberg, magazi­ner la soc. Anglo-Italo- Română la 3000 lei amendă pentru înşe­lăciune. — Judecătoria ocolului II a condamnat pe Gh. Dragan pen­­ru înşelăciune şi lovirea cârciu­­marului Gheorghiu la 15 zile închisoare poliţienească, 1000 lei amendă şi 3000 lei despăgubiri civile. — In saloanele „Opler” s’a ţi­nut prima şezătoare literară a „Uniunii generale a micilor in­dustriaşi şi meseriaşi din Ga­laţi*’. D. Gh. Darie a deschis şeză­toarea urând tuturor celor pre­zenţi bun sosit. Au vorbit d-nii: Manole Mâr­­za, Carol Bucovschi, iar tânărul Gogu Vasiliu a recitat m­ai mul­te poezii­­ CONSTANŢA Contrabandă de ţigări şi foiţe.— Victima cerului. — Muşcat de câine turbat. — Jefuit. — Moarte subită. — Proces. — înecat. — Incendiu. — Scan­­daL — Jandarm abuziv. In urma unei revizii făcută de vama locală pe bordul va­porului „Louis Fraissinet” s’a găsit nedeclarată o cantitate de 2.000 ţigări şi 90 foiţe de ţi­gări (Job) cari urmau să fie tre­cute prin contrabandă. S’a în­cheiat un proces-verbal şi s’a aplicat comandantului vasului o amendă de 4.500 lei.­­ Azi noapte sergentul din post de pe strada Ştefan Mihăi­­leanu a descoperit într’un colţ al străzii pe un bătrân aproape în nesimţire din pricina frigu­lui. Transportat la spitalul comu­nal, bătrânul a încetat din via­ţă, fără a i se putea stabili identitatea. —­ D. colonel medic I. Cerci­­că pe când trecea aseară pe la orele 7 jum. pe str. Carol, în dreptul restaurantului „La Cu­­lura“ a fost muşcat de un câine al patronului acelui restaurant, care­ prezenta simptome de tur­bare. D-sa a adus cazul la cu­noştinţa autorităţilor care au luat măsuri.­­ Mai mulţi indivizi armaţi şi mascaţi s’au introdus ieri noapte în casa locuitorului I. Chiriţă din com. Tortoncan, pe care după ce l-au bătut, l-au jefuit de o parte din, lucrurile casnice şi bani. In urmă tâl­­harii trecând la grajdul vitelor au furat 2 cai, cu cari au dis­părut. — Aseară, după ce d. Niţă Gologan de pe Bal. Maria a luat masa cu familia sa şi după ce a făcut o vizită unui vecin a re­venit acasă. La un moment dat venindu-i rău şi cerând un pa­har cu apă, a căzut jos şi a mu­rit. Numitul era in vârstă de 54 ani şi nu suferea de nici o boală. — Ia faţa tribunalului local sec­­ţia II-a a venit ieri spre jude­­care procesul privitor la Sotir Vasile, antreprenor de lucrări şi la fost­­a soţie, care după cum se ştie fiind abandonată de nu­mitul i,a aruncat cu vitriol în ochi. — Ieri dimineaţă pe când co­merciantul Ştefan Bărbulescu, originar din Feteşti, încerca să treacă Dunărea care era înghe­ţată, ghiata rupându-se, neno­rocitul a fost luat de curentul apei, înecându-se. — Un puternic incendiu a iz­bucnit ieri noapte la casa locui­­torului Dinceanu. In câteva ore întreaga gospo­dărie a fost cuprinsă de flăcări. A ars complet, clădirea, o mare cantitate de cereale și alte lu­cruri. Pagubele produse de tecen­­diu se evaluiază la peste lOO.OoO lei. Jandarmii cercetează, fiind banueli că focul a fost pus. — Un scandal destul de re­gretabil s’a petrecut ieri chiar în localul inspectoratului de si­guranţă. In următoarele îm­­prejurări : Cunoscutul poliţaiu Era o’ie Zdraicu, în stare completă de ebrietate s’a prezentat ieri în camera de serviciu unde se găseau agenţii acelui inspectorat Aci găsind pe agentul Gheorghiade, căruia ii purta ură, sub motivul cât agentul a refuzat în repetate rânduri să se ducă pe la câr­ciumi şi să ceară vin in mod gratuit pentru numitul poliţist, pentru acest motiv l-a bătut crunt Sărind în ajutorul victi­mei ceilalţi agenţi, au pus capăt scandalului . Ziarul nostru a vorbit la timp despre isprăvile jandar­mului plutonier Drăguş Nico­lae dela postul Cobadin, care abuzând de un ordin al superio­rului său a încasat dela locui­torii satelor câte 95 lei, pentru a li se acorda dreptul de a purta armă. Cum numitul jan­darm şi-a însuşit o parte din sume, el a fost denunţat Pen­tru acest lucru judecătoria din Medgidia l-a condamnat la 2 ani închisoare. Condamnatul fă­când apel, acesta a venit ieri spre judecare în faţa tribunalu­lui local, care la cererea ape­lantului a amânat procesul. DARABANI Invazie de lupi. D­in satele Şindreni, Negrinţ (Basarabia şi în satul Teioasa mai multi , haite de lupi au pătruns în sati și-au omorît mai multe oi. Furt. — Necunoscuți au fura trei oi dela văduva Domniei V-le Leonte. P.­NEAMȚ Crima din strada Apelor Mi­nerale. — Tânărul V. Mihai s’i luat la ceartă cu tatăl său vitre, din cauza unei chestiuni fami­llare. Intr’un moment de furii i-a dat câteva lovituri de box, lă­sându-1 in nesimţire. După a­ceastă ispravă a dispărut. Scandal. — Intr’una din nopţi­le trecute un mare scandal s­i petrecut la cantina fabricii Eich­ler. Un anume Gh. Popa a mai tratat pe lucrătorul Călinesci dela fabrica de hârtie. Agresoru a fost arestat Accident. — D. Elias Calcan, directorul societăţii „Ceahlăul” trecând prin str. Petru­ Rareş , făcând o mişcare greşită, şi-a fracturat o mână. Victima a fos transportată la spital, BOTOŞANI ! Şezătoare. — Sâmbătă s’a ţi-­­­nut la Casa de stat şi citire­­ „Nicolae Iorga” din cartierul Cărămidăriei o altă şezătoare­­ din cele anunţate. Un public, ■ numeros, cu toată vremea rea ce este pe aici, a participat cu­­ multă însufleţire. A vorbit d. Axente despre boale în general şi care sunt sunt mijloacele de a ne apăra , contra lor. Apoi d. Oct. Halunga profe-­­sor, a citit frumoase pagini din­­ Sadoveanu, iar învățătorul O­­nofrei a recitat parte din a-­­ necdoteîe lui Speranță. A urmat coral sub conduce-­­ rea d-lui Frunzeti cu diferite , arii populare. Nenorocire întâmplată unui medic. — Medicul veterinar An­­tonescu, datorită unei mici ne­­prevederi a căzut victima, unei­­ groaznice nenorociri în urmă­toarele împrejurări: D.sa obiş­nuia să-şi facă zilnic câte o in­jecţie de cafeină pentru întări­­rea inimei. Vineri dimineaţă d-sa, fără să bage de seamă şi­ a injectat fiola de stricnină, în , locul celei de cafeină. Dându-şi­­ seama de gravitatea lucrului, a­­ rugat pe soţia sa să-i facă irae- j dial altă injecţie cu morfină, care se vede anihilând efectul celei dintâi, a dat putinţa sal­­vării. D-sa se află incă sufe­rind. Incendiu. — Un groaznic foc s’a declarat la locuinţa lui Sa­­moil Segal în piaţa Carol. Fo­cul a luat naştere de la un coş defectuos. Pagubele sunt foarte mari. Graţie intervenţiei la timp a pompierilor sub comanda că­pitanului Cristian, focul a pu­­tut fi repede localizat. DOROHO1 Crima din Lozna. — In comu­na Lozna, din judeţul Dorohoi, s’a comis o crimă oribilă. Locuitorul Gheorghe Jiucă, din acel sa, se reîntorcea dela vâ­nat împreună cu tatăl său şi cu­­ oratorul Grigore Tapalagă. In drum spre casă, aceştia au fost întâmpinaţi de către consătea­­s­­ul lor Gheorghe Buimac, care­­ era intr’o completă stare de ebrietate.­­ Buimac s'a repezit la Tapala­­gă, i-a scos arma din mână și a tras cu dânsa un foc asupra lui Gh. Ilucă, omorîndu-1 pe ioc. Criminalul a fost arestat. Crima din Dămieni. — In sa­tul Dămileni, pendinte de comu­na Ibănești, s’a comis o altă crimă. Locuitorul Dumitru G. Toma se reîntorcea acasă de la o pe­trecere. Pe drum a fost pândit de un rival al său cu numele de Stere Gh. Rusu, care i-a apli­cat câteva lovituri de cuțit în partea stângă a toracelui. Intr’o stare disperată victima a fost internată la spitalul din Suhărău, iar criminalul a fost arestat. Incendiul din Rădăuţi.­­ Un violent incendiu izbucnind în Râ­­dăuţi a nimicit cu desăvârşire casa locuitorului Gh. I. Lupu, arzându-i şi doi viţei. Nenorocitul rămâne pe dru­­muri acum în asprimea iernei. IN BUCOVINA CERNĂUŢI Doleanţele legionarilor buco­vineni— In 27 c. secţia Cernăuţi a corpului voluntarilor bucovi­neni a ţinut o adunare, la care au participat delegaţi din a­­proap© toate comunele jude­­ţuluî. Adunarea a fost prezidată de preşedintele secţiei, d. Geleriz. Şi cu această ocazie s’a con­statat, că promisiunile făcute în diferite rânduri de autorităţi de a promova interesele volunta­rilor bucovineni, au rămas până astăzi numai cuvinte deşarte. S'a protestat Împotriva faptului, că deşi după lege debitele de tutun ar trebui să se acorde în prima linie invalizilor şî legi­onarilor, ele s’au acordat altor persoane cari nici n’au ştiut ce-i războiul. Am ridicat glasul şi împotri­va faptului că mulţi din volun­tari n’au fost luaţi In conside­rare la împroprietărire şi au fost preferiţi favoriţii guvernu­lui. Cât priveşte împroprietăririle la oraşe, nici ele nu simt în regulă. Pe când legionarii oră­şeni nu obţin teren pentru case, o serie de oameni, chiar străini de oraş, au primit dela primă­rie terenuri de case şi s’au citat cazuri caracteristice, când câte 8 şi 9 membri dintr’o singură familie a ajuns fiecare In pose­sia unei parcele în centrul ora­şului. Pe viitor s’a decis să se con­struiască un atelier pentru con­­­­fecţionarea bocancilor după mo­­­­delul celui din Cluj, de unde să se furnizeze bocancii trebui­tori pentru armată. Astfel, cu concursul armatei, legionarii vor să pună bazele unei indus­trii naţionale militar©. De­oarece corpul legionarilor bucovineni nu dispune încă de capitalul necesar spre a creta o bancă, s’a hotărit ca volun­tarii bucovineni să se înscrie ca membri in banca legionari­lor dîn Cluj. Spre a înfiinţa o cultură da zarzavaturi, de care Cernăuţii are mare nevoe, secţia locală a legionarilor a cerut cedarea u­­nui teren de 40 ha. In scopul unei legături mai strânse între legionari şi pen­tru informarea autorităţilor a­­supra doleanţelor lor, legionarii cernăuţeni vor ţinea adunări de acestea mai dese şi în viitor. Un agent străpuns. — Agentul de poliţie Buznla, în exerciţiul funcţiunii sale, a intrat într-o seară în cârciumă Rum din a­­propierea gării, unde se afla, o societate destul de variată da consumatori. La o masă a iz­­bucnit o ceartă intre măcar aral Sidac şi alt consumator. La in­tervenţia agentului Buzilă, cear­ta a luat proporţii şi mai mari şi atunci agentul, îndemnat de cârciumar, a somat pe Sidac să-l însoţească la secţie. Sidac păru mai întâi să dea ascultare acestei somaţiuni, dar când a­­gentul porni sa urce treptele, atunci măcelarul scoase repede un cuţit şi-l lovi pe agent un grumaz, aşa că acesta a căzut imediat la pământ. Agentul a fost transportat i­­mediat la spital, fără să-şi vină în simţiri. Rana este foarte gravă, aşa că agentul numai cu greu va scăpa cu viaţă. Măcelarul criminal a fost ab­reglat. El caută să se desvino­­văţească spunând, că era beat în momentul când a lovit In jurul sporirii taxei fie iluminat şi a taxei la tramvaie Brăila 30 Ian. Societatea de tramvai© şi ilu­minat electric a cerut primăriei locale să-i acorde îngăduirea de noui sporuri la lumină şi la taxa de tramvaie. Primăria a numit o comisiune, formată din consilieri şi inginerul tehnic al comunei, care să studieze cer­­­rea. „ Comercianţii şi particularii, cari au lumină electrică, vor dresa d-lui Radu Portocală, pre­­şedintele comisiei interimare, un protest prin care vor cere ca­­ pretenţiile societăţii de iluminat să fie respinse, fiindcă curentul electric de azi nu corespunde pu-­ terii de ££0 voiţi şi este atât de slab, încât mulţi negustori au instalat în magazinele lor lămpi cu benzină, sau petrol. Deaseme­­nea străzile de la periferie stau în întuneric, aşa că apaşii şi ca­valerii cuţitului operează In voo. Pretenţiunile societăţii sunt o­­neroase, cu atât mai mult cu cât această societate nu numai că n’a adus noul motor, con­form promisiunii, dar nici cel puţin n'a reparat pe cele exis­tente, care sunt într’un hal fără de hal. . ./ Avaria vasului „Creta** Constanţa, SC Ian.­­ Vaporul „Creta”, sub pavilion grecesc, proprietatea fraţilor Dia­mandi din Pireu, a suferit o gravă avarie în apropiere de Burgas. Din pricina cetei de pa mare, vasul s’a­ suit pe un tanc de nisip, producându-şi spăr­turi mari. Din Varna a plecat un re­morcher ca să despotmoleastă vasul avariat. nfrogolit«! Mol­dovei şi sărbătorile iterecus­­cute fle Sinod Iaşi, 30 Ianuarie Nesfârşitele sărbători, uneia păgâne, iar altele nerecunos­cute de Sf. Sinod, pe care la respectă populaţia noastră, în special cea rurală, sunt o ade­vărată nenorocire pentru eco­nomia naţională, ţinând seamă că in acele zile orice muncă este suspendată. In afară de a­­ceasta, ţărănimea noastră plăs­­nuind sărbătorile nelegale au ocazia de a lee­ceda şi mai mult patimei beţiei, cu toate urmă­rile ei nenorocite. I. P. S. S. Mitropolitul Mol­dovei a decis să reacţioneze e­­nergic contra acestei stări de lucruri. Preoţii de la ţară şi oraşe vor întreprinde o vie propagandă în mijlocul masselor populare, contra sărbătorilor neadmise de Sinod, arătându-se greşeala ce se face prin respectarea lor. Moartea preşedintelui tribuna­­lului Muţi Huşi, 29 ianuarie Astă noapte a murit, subit la Iaşi Nuţă Vasiliu, preşedintele tribunalului Huşi La tribunal s-a arborat drape­lul negru, iar toate procesele au fost amânate. Avocaţii, magis­traţii şi funcţionarii din locali­tate au trimis numeroase dele­gații spre a-i reprezenta la În­mormântare. ^ ^ ' g—I Duel din ca­za alegerii de la Reghin Cluj, 30 ianuarie Fostul candidat averescan d. Hârsa, simţindu-se jignit de o declaraţiune pe care a făcut-o senatorul Vescan cu ocaziunea­­ propagandei electorale, l-a pro­vocat la duel. Martorii au ales ca armă pis­tolul. Ieşirea pe teren a fost la Re­ghin, dar fără niciun rezultat. Bandiţii operează la drumul mare Iaşi. Î9 Ianuarie Autorităţile superioare au fost informate că In diferite local­i-­­ tăţi, atât In judeţul nostru, cât şi In judeţele vecine, şi-a făcut apariţia o Intinsă b­andă de cri­minali, cari atacă şi jefuiesc pe drumeţi. Pe drumul spre Roznov Jud.­­ Neamţ, a fost atacat comercian­­tul Petre Frătiţi şi jefuit de suma de 20.000 lei.­­ Sunt indicii că este vorba de­­ una şi aceiaş bandă, cu ram­ifi­­caţii in diferite judeţe ale Mol­ I­dovei.

Next