Universul, februarie 1924 (Anul 42, nr. 23-46)
1924-02-01 / nr. 23
A Meríti de Reuj^tisrc ? Meriţi de gută? Merti de dureri de seeie! Suferiţi de fereri la Îîîchseluri? Vă der mâifide picioarele 1 'Munci întrefcsfBfeti chiar astszi Sleumssdi Vor el cutia Lei 40 Urctîssna Velei » «28 îhermovstn Veret» « 32 Traienîsntul cei stai serios şi mai sigur. Veţi obţine liniştea şi vindecarea durerilor în scurt timp. v Găsiţi la farmacii şi drogherii, sau direct contra mandat postal de Lei 110 de la FARMACia robel din Piatra Recmtz. — Reprezentant Soc. ATLAS' Ci&M & Ce* Bucureşti. Motoare Crossier pertru BENZINA, GAZ NATURAL, GAZ SARAC ele. MOTOARE CMOSSLISY - ©igSEl Reprezentanța. Generald : • „C3.a. as» * ea:*»" S. A. Busurssta, itr. K. Poincaré No. 2, Telefon 200 «387 f fostă Academei) AZUFjEA FLORAMYE POMPÉÍA Les Lotions T^FLE INCARNAT de •* V LT-FIVER 0 ojfrent außoint de Oue des soins de la toilette les aoantages des Sa coc de Cologne loutenßerrneUant le c/iooc d'une odeurßreferde. î * Reprezentata şi Depozitul general tff. pentru toată RomSlia Soc- Arse». HALO- ROMAN Wassermann &Co. — BUCUREȘTI —B-dul Basarab 194 telefon Centrala 11. N.56 in toate farmneile si droguiliîe mi prejul de lei 47 SPELLEGRINO Fursativ ideal plăcut ia tust sigur în rezultate SEMINTERIA Fraţi PETROFF et Fiiul*Gafa Bihessutfedi, Bucureşti — Aduce la cunoştinţa Onoratei sale Clientele şi tuturor Hor Cultivatori de Grădini căci în special anul acesta sunt asortaţi cu cele mai superioare varietăţi de se- Iminţe indigene şi streine pentru legume şi furaje. — Se trimete preț curent la cerere. — Meo? Mm este iliii tuilii TîNîVffsul O nouă categorie de cetăţeni români basarabeni — Cauzile care au provocat crearea acestei a* tenorii. — Gioe o întreţine In manifestările el — Intr'o scrisoare (lin Belgia pu blicată în Universul» d. Gh. D. Constantinescu, ne comunică că studenţii basarabeni înscrişi la Universităţile de acolo, deşi beneficiază de schimbul valutar ca şi studenţii români din Regat, se intitulează nu ROMANI, dar BASARABENIi că duc o campanie pe faţă contra ţării româneşti. Unii din ei au mers până acolo în cât au declarat că Basarabia nu este alipită României de căt temporar şi aceasta datorită unei nedreptăţi a timpurilor, dar mai curând sau mai târziu totul se va repara". Pentru acei cari trăiesc în Basarabia şi urmăresc cu atenţie viaţa socială şi politică locală, relevările d-lui Constantinescu le sunt de mult cunoscute. Nu trebuie să mergi în Belgia, ca să vezi atitudinea făţiş ostilă a studenţimei basarabene faţă de statul român; e destul să trăeşti în Basarabia ca s’o vezi la fiecare pas. Nu de mult am arătat în Universul, cum absolvenţii liceului nr. 2 de băeţi din Chişinău, liceu de 4 ani romanizat, n'au găsit nimic mai bun de făcut decât să se fotografieze şi să aşeze fotografiile lor într’un tablou anual, în care toate indicraţiile erau scrise în ruseşte şi fotografiile lor şi ale profesorilor lor, dintre care mulţi pro-fesori erau în uniforme ruseşti, erau încadrate de savanţi , şi literaţi ruşi. La toate serbările date de asociaţiile de studenţi basarabeni, programul acestor serbări este rusesc şi nici un artist român nu este invitat a lua parta Nu numai studenţii, dar cea mai mare parte din basarabeni, manifestă un dispreţ nemascat, împotriva a tot ce este românesc şi foarte rari sunt acei cari se cred cetăţeni români. Şi cum ar putea fi altfel ? Ce a putut să-i facă să creadă că sunt pe veci uniţi cu statul român ? Nimic! Pe când atâtea alte fapte le dovedesc că alipirea Basarabiei este temporară, după cum spun studenţii basara- beni din Belgia. Căci cum să nu susţie ei lucrul acesta, când au văzut şi văd, că acei basarabeni, cari au votat pe faţă contra Unirii şi au protestat deschis la LIGA RAŢIUNILOR contra acestui act şi pe baza protestului cărora fi bolşevicii şi ţariştii ruşi tfi fondează pretenţiile asupra Basarabiei, nu numai că n’au fost scoşi din viaţa publică a Basa- rabiei, dar au fost cocoţaţi In cele mai înalte slujbe? Oare n’au ajuns unii din ei până la preşedinţia Corniunii de uni- ficare, iar alţii până la directa- i rate generale? Cum să nu creadă studenţii basarabeni că aliplirea Basara- biei la România este un provi- j zorat, când constată că toţi acei, caii ca şi ei au visat la o autonomie în cadrul statului rusesc şi au acceptat Unirea cu România, numai când s’au îngrozit de tunurile armatei ro- mâne, conduc azi destinele al acestei provincii, pe când acei basarabeni, cari într'adevăr au fost cu sufletul şi trupul pentru Unire şi cari au jertfit o parte din tinereţea lor pentru acest ideal, sunt azi proscrişi şi alungaţi din toate situaţiile ? La o alegere recentă la Bălţi, d. Pantelimon Halippa a fost luat de piept de agentul unui partid advers şi apostrofat astfel: — Tu ai vândut Românilor Basarabia! După cinci ani de la Unire, în Basarabia sunt încă partide politice cari se servesc in lupta lor politică de ideia separatismului şi a nerecunoaşterii Unirii. Când toate acestea se văd şi se aud la fiecare pas, când până şi românii din vechiul Regat, ca să fie pe placul acelora cari cugetă astfel, îşi înjosesc demnitatea de cetăţeni şi repetă aceleaşi lozince, ce este uimitor ca studenţii să se creadă că sunt basarabeni şi nu români ? La un bal al lucrătorilor de la Uzina electrică a oraşului Chişinău, un politician român din vechiul Regat şi care ocupă un post de răspundere, a spus lucrătorilor : — Mult îmi pasă de România şi de români, voi basarabenii sunteţi totul pentru mine! Iar când aceşti studenţi văd că se încurajează tot ce este străin, că uşile sunt deschise tuturor acelor cari au un cuvânt de dispreţ pentru ţară, că se încurajează şi se întreţin de bani româneşti ziare şi teatre, opere de propagandă străină, că sunt nesupărate şi necontrolate toate acele acţiuni cari sunt vădit contra intereselor generale ale statului, — de ce n’ar avea şi ei îndrăzneala să spună ce spun toţi? Când ei văd că de 5 ani nu se face aproape nimic pentru şcoală cultură şi ridicarea sufletească e celei mai numeroase populaţii locale, a moldovenimei, care ar trebui s’aibe întâetate în toate îndrumările, de ce studenţii basarabeni n’ar crede că alipirea Basarabiei este un provizorat ? Căci orice stat, care s'ar fi gândit serios că Unirea este făcută pentru totdeauna, n'ar fi încurajat veleităţile tuturor înstrăinaţilor şi pescuitarilor în apă turbure, care aveau interese de a se menţine atmosfera de înstrăinare în această provincie, şi ar fi căutat din cea dintâi zi să intăriască elementul naţional cu care de fapt se fă-* cuse, nu unirea, dar revenirea la vechea înlocuire şi aşezare naţională. Cât timp aceasta nu se va face, cât timp se vor tolera toate aceste manifestări străine şi se vor încuraja tendinţele de desbinare, ideia că alipirea Basarabiei este un provizorat nu o vor susţine numai studenţii basarabeni din Belgia, ci toţi acei cari privesc unii cu bucurie, alţii cu strângere de inimă la situaţia dureroasă în care se găseşte această provincie. Dr. I. Duscan Dela C. F. R. CANT AIUREA ȘI RECANTARIREA TRANSPORTURILOR Un procedeu comod— O reclamatie.— Mai multe măsuri I luate Spre a se putea sustrage res-1 ponsabilităţilor, în cazle lip- j suri, şi spre a se putea lăsa posibilitatea ca aceste lipsuri să se producă, fără grijă, multe staţiuni au găsit, mai ales pen- tru vagoanele cu lemne, un mijloc foarte comod: la predare, lemnele se cântăreau cu o mare aproximaţie în minus, iar la primire se refuza pur şi simplu recântărirea sub diferite pretexte. Predătorii şi destinătarii transporturilor, alarmaţi de faptul că aproape la fiecare vagon găseau lipsuri de cele mai mula ori de peste 2000 kgr., iar din cauza procedeului de mai sus, nu puteau reclama dreptul lor, s’au adresat cu plângere atât ministerului de comunicaţii, cât şi direcţiune generale, arătând cum se petrec faptele. In urma cercetărilor, ce s’au făcut, dovedindu-se că plângerile reclamanților erau înteme-1 late, direcţiunea generală a c. f. r., a dispus, sub pedeapsă, , următoarele: La predare, In staţiiile care au pod-basculă, cântărirea se va face exact fără nici o aproximaţie. Dacă dîn cauze bine motivate, prevăzute de instrucţiune, cântărirea nu s’a putut face în staţia de predare, această operaţiune se va efectua nea-părat în prima staţiune cu pod basculă. Vagoanele cu lemne şi cărbuni vor fi totdeauna stropite cu var. La destinaţie, dacă se vor observa urme de violare, se va face recântărirea și se va dresa ! proces-verbal de lipsa eventual constatată, chiar atunci când I dest'matorîi n’au cerut aceasta. Pe cât împrejurările și mij j ' loacele vor permite, chiar a-' ■ tunci când transporturile nu prezintă U£me de violare, daci destinatarii vor insista asupra recântăririi, cererea se va satisface şi se va dresa cuvenitul proces-verbal în caz de lipsuri. Să, sperăm că cu aceste măsuri luate şi cu câteva pedepse la timp aplicate celor ce nu le vor executa, vânzătorii de lemne şi cărbuni nu vor mai urca preţul acestui combustibil şi pe motivul lipsurilor ce le găsesc la transporturile pe c. f. r. Bilete directe pentru străinătate In urma intrării în vigoare a unui nou tarif direct de călători şi bagaje între staţiunea Bucureşti Nord şi unele staţiuni din străinătate, casele de bilete din gara de Nord vor vinde bilete şi cassele de bagaje vor primi spre expediere bagaje in traficul direct pentru staţiunile Boulogne, Calais, Paris si Londra, via Curtici-Budapesta-Viena. Biletele vor fi de clasele I, II şi III şi se vor vinde la toate trenurile accelerate si de persoa- I ne care au legătură în Curtici , cu trenurile căilor ferate ungare. Asemenea bilete se vor vinde şi de către Biuroul c. f. r. de vânzare de bilete din Palatul P. T. T. şi de agenţia Companiei vagoanelor cu paturi din strada Wilson nr. 1. Taxele ce se vor percepe vor fi în franci francezi. Călătoria gratuită a elevilor şcolilor de conductori din Bucureşti, Cluj, Cernăuţi şi Chişinău, In timpul vacanţeor şcolara S'a admis călătoria gratuită p. c. f. r. În timpul vacanţelor şcolare a elevilor şcolilor de conductori din Bucureşti, Cluj , Cernăuţi şi Chişinău, odată la ducere şi odată la înapoere, pe baza carnetelor de identitate tip pentru studenţi şi autorizaţie de călătorie pe C. F. R. eliberate de direcţiunea şcolior respec- tive. tsass* *!W »!’.-¡· Zi Universul din tară BRAILA ! Dela tribunal. — Autopsie. — Mandate confirmate. — Con- ' damnare. — Anchetă.—Furt.— 1 Arestare. — Incendiu. — Epi- \ demie. — Eri s’a judecat la tribunalul local secția I-a cererea de de- j clarare în stare de faliment a comerciantului N. Mănescu din str. Ștefan cel Mare. Tribuna- Iul, constatând bancruta frâu- j duioasă a dispus arestarea fali- tului chiar în şedinţă. El a fost , trimis la penitenciar. ţ — Ieri s‘a făcut autopsia ca- j davrului lui Iulian Şoimuşea- j nu în prezenţa d-lor, jude de in- j strucţie Vrabie, prim procuror J Ioanovici și dr. Răchiteanu, vic- tima dramei de pe str. Va- j poarelor. In urma raportului celor pre- zenţi, parchetul a dispus ares- tarea femeei Tinea Bordeianu ■ acuzată de asasinat. Instrucţia continuă. — Cabinetul 2 de instrucție a confirmat mandatele de arestare cfontra lui Panait Constantin zis Dae şi Petrache Chiabura, autorii crimei săvârşite în str. Unirii, acum câtva timp. — Judecătoria ocolului rural a condamnat pe Nicolae Radu la 3 luni închisoare pentru furt. — La cabinetul 2 de instrucţie continuă ancheta în privinţa lui Petre Chiriţescu, institutor din Brăila, str. Griviţei 261, reclamat de săteni pentru înşelăciune. De altfel, d. Petre Chiriţescu a găsit de cuviinţă să publice într’un ziar local că ştirea apărută în ziarul „Universul” cu data de 27 cor., nu corespunde adevărului. D. Chiriţescu mai are la activul său şi alte fapte, cari deasemenea au fost deferite cale. 2 instrucţie. — D-na Veronca, institutoare, cu domiciliul pe str. Galaţi a reclamat circumscripţiei respective că aseară, pe când mergea pe acea stradă, un pungaş de buzunare i-a furat o poşetă cu o importantă sumă de bani.— A fost arestată femeia Ileana Bucșan, care a comis un furt în detrimentul stăpânului ei. Hoața a fost înaintată parchetului. — Un incendiu s’a declarat la magazinul comerciantului T. Matei din str. Sf. Constantin 45.Incendiul a fost localizat cu ajutorul vecinilor. Pagubele sunt de câteva mii de lei. — In oraş scarlatina continuă să facă victime. Zilnic cazurile s■ţ înmulţesc. Primăria locală a luat măsuri ca copiii mai mici de 16 ani să nu frecventeze localurile de spectacol. GALATI Avansare. — Jefuit. — Copii dispăruţi. — Proces d© contrabandă. — Condamnări. —Şezătoare. D. G. Nicolau, şef de secţie clasa Il-a la adminstraţia financiară locală, a fost avansat şef ’ de secţie clasa I-a la aceiaş ad- ministaţie. — Luni seara, la orele 9, d. Constantin Balanovvschi din jud. Suceava trecând prin dreptul cooperativei de pâine din str. E. Rădulescu, a fost atacat de fmn necunoscut, care i-a jefuit de 0 importantă sumă de bani ce avea asupra sa. Cu toată alarma dată, tâlharul n’a putut fi prins. — D. V. Gheorghiu, din Str. Emna a reclamat poliției, că i-au dispărut copiii. Nicolae în vârstă de 14 ani, elev la şcoala primară şi Costică, in etate de 11 ani. Cu toate cercetările făcute, până in prezent nu s a putut da de urma copiilor. — Ieri a venit spre judecare înaintea trib. Covurlui, procesul contrabandei de bijuterii şi briliante, despre care am vorbit la timp, contrabandă comisă de d. Melisaratos, care adusese bijuteriile din Rusia sovietică, descoperire făcută de către d. I. Stănescu, subşeful siguranţei. Am arătat atunci că bijuteriile au fost vândute de către contrabandişti, bijutierilor Ruber din sf. Domnească. Vama Galaţi a condamnat pe fraţii Ruber la 57.000 lei amen-dă şi confiscarea bijuteriilor, iar pe Melisaratos la o amendă de 10.000 lei şi confiscarea briliantelor. Tribunalul a admis apelul făcut de fraţii Ruber, i-a obligat la plata taxelor vamale şi restituirea bijuteriilor, a admis în parte apelul făcut de Melisaratos, scutindu-l de amenda vamală, oprindu-i-se însă briliantele şi obligând vama să-i restitue monturile. Tribunalul Covurlui a condamnat pe Constantin Spătaru şi pe sergenţii de oraş Gancea Sandu şi Scarlat Călin la câte 5 luni închisoare şi 4000 lei despăgubiri pentru violare de domiciliu şi ameninţare. Acelaş tribunal a condamnat pe Sigmund Grinberg, magaziner la soc. Anglo-Italo- Română la 3000 lei amendă pentru înşelăciune. — Judecătoria ocolului II a condamnat pe Gh. Dragan penru înşelăciune şi lovirea cârciumarului Gheorghiu la 15 zile închisoare poliţienească, 1000 lei amendă şi 3000 lei despăgubiri civile. — In saloanele „Opler” s’a ţinut prima şezătoare literară a „Uniunii generale a micilor industriaşi şi meseriaşi din Galaţi*’. D. Gh. Darie a deschis şezătoarea urând tuturor celor prezenţi bun sosit. Au vorbit d-nii: Manole Mârza, Carol Bucovschi, iar tânărul Gogu Vasiliu a recitat mai multe poezii CONSTANŢA Contrabandă de ţigări şi foiţe.— Victima cerului. — Muşcat de câine turbat. — Jefuit. — Moarte subită. — Proces. — înecat. — Incendiu. — ScandaL — Jandarm abuziv. In urma unei revizii făcută de vama locală pe bordul vaporului „Louis Fraissinet” s’a găsit nedeclarată o cantitate de 2.000 ţigări şi 90 foiţe de ţigări (Job) cari urmau să fie trecute prin contrabandă. S’a încheiat un proces-verbal şi s’a aplicat comandantului vasului o amendă de 4.500 lei. Azi noapte sergentul din post de pe strada Ştefan Mihăileanu a descoperit într’un colţ al străzii pe un bătrân aproape în nesimţire din pricina frigului. Transportat la spitalul comunal, bătrânul a încetat din viaţă, fără a i se putea stabili identitatea. — D. colonel medic I. Cercică pe când trecea aseară pe la orele 7 jum. pe str. Carol, în dreptul restaurantului „La Culura“ a fost muşcat de un câine al patronului acelui restaurant, care prezenta simptome de turbare. D-sa a adus cazul la cunoştinţa autorităţilor care au luat măsuri. Mai mulţi indivizi armaţi şi mascaţi s’au introdus ieri noapte în casa locuitorului I. Chiriţă din com. Tortoncan, pe care după ce l-au bătut, l-au jefuit de o parte din, lucrurile casnice şi bani. In urmă tâlharii trecând la grajdul vitelor au furat 2 cai, cu cari au dispărut. — Aseară, după ce d. Niţă Gologan de pe Bal. Maria a luat masa cu familia sa şi după ce a făcut o vizită unui vecin a revenit acasă. La un moment dat venindu-i rău şi cerând un pahar cu apă, a căzut jos şi a murit. Numitul era in vârstă de 54 ani şi nu suferea de nici o boală. — Ia faţa tribunalului local secţia II-a a venit ieri spre judecare procesul privitor la Sotir Vasile, antreprenor de lucrări şi la fosta soţie, care după cum se ştie fiind abandonată de numitul i,a aruncat cu vitriol în ochi. — Ieri dimineaţă pe când comerciantul Ştefan Bărbulescu, originar din Feteşti, încerca să treacă Dunărea care era îngheţată, ghiata rupându-se, nenorocitul a fost luat de curentul apei, înecându-se. — Un puternic incendiu a izbucnit ieri noapte la casa locuitorului Dinceanu. In câteva ore întreaga gospodărie a fost cuprinsă de flăcări. A ars complet, clădirea, o mare cantitate de cereale și alte lucruri. Pagubele produse de tecendiu se evaluiază la peste lOO.OoO lei. Jandarmii cercetează, fiind banueli că focul a fost pus. — Un scandal destul de regretabil s’a petrecut ieri chiar în localul inspectoratului de siguranţă. In următoarele împrejurări : Cunoscutul poliţaiu Era o’ie Zdraicu, în stare completă de ebrietate s’a prezentat ieri în camera de serviciu unde se găseau agenţii acelui inspectorat Aci găsind pe agentul Gheorghiade, căruia ii purta ură, sub motivul cât agentul a refuzat în repetate rânduri să se ducă pe la cârciumi şi să ceară vin in mod gratuit pentru numitul poliţist, pentru acest motiv l-a bătut crunt Sărind în ajutorul victimei ceilalţi agenţi, au pus capăt scandalului . Ziarul nostru a vorbit la timp despre isprăvile jandarmului plutonier Drăguş Nicolae dela postul Cobadin, care abuzând de un ordin al superiorului său a încasat dela locuitorii satelor câte 95 lei, pentru a li se acorda dreptul de a purta armă. Cum numitul jandarm şi-a însuşit o parte din sume, el a fost denunţat Pentru acest lucru judecătoria din Medgidia l-a condamnat la 2 ani închisoare. Condamnatul făcând apel, acesta a venit ieri spre judecare în faţa tribunalului local, care la cererea apelantului a amânat procesul. DARABANI Invazie de lupi. Din satele Şindreni, Negrinţ (Basarabia şi în satul Teioasa mai multi , haite de lupi au pătruns în sati și-au omorît mai multe oi. Furt. — Necunoscuți au fura trei oi dela văduva Domniei V-le Leonte. P.NEAMȚ Crima din strada Apelor Minerale. — Tânărul V. Mihai s’i luat la ceartă cu tatăl său vitre, din cauza unei chestiuni famillare. Intr’un moment de furii i-a dat câteva lovituri de box, lăsându-1 in nesimţire. După această ispravă a dispărut. Scandal. — Intr’una din nopţile trecute un mare scandal si petrecut la cantina fabricii Eichler. Un anume Gh. Popa a mai tratat pe lucrătorul Călinesci dela fabrica de hârtie. Agresoru a fost arestat Accident. — D. Elias Calcan, directorul societăţii „Ceahlăul” trecând prin str. Petru Rareş , făcând o mişcare greşită, şi-a fracturat o mână. Victima a fos transportată la spital, BOTOŞANI ! Şezătoare. — Sâmbătă s’a ţi-nut la Casa de stat şi citire „Nicolae Iorga” din cartierul Cărămidăriei o altă şezătoare din cele anunţate. Un public, ■ numeros, cu toată vremea rea ce este pe aici, a participat cu multă însufleţire. A vorbit d. Axente despre boale în general şi care sunt sunt mijloacele de a ne apăra , contra lor. Apoi d. Oct. Halunga profe-sor, a citit frumoase pagini din Sadoveanu, iar învățătorul Onofrei a recitat parte din a- necdoteîe lui Speranță. A urmat coral sub conduce- rea d-lui Frunzeti cu diferite , arii populare. Nenorocire întâmplată unui medic. — Medicul veterinar Antonescu, datorită unei mici neprevederi a căzut victima, unei groaznice nenorociri în următoarele împrejurări: D.sa obişnuia să-şi facă zilnic câte o injecţie de cafeină pentru întărirea inimei. Vineri dimineaţă d-sa, fără să bage de seamă şi a injectat fiola de stricnină, în , locul celei de cafeină. Dându-şi seama de gravitatea lucrului, a rugat pe soţia sa să-i facă irae- j dial altă injecţie cu morfină, care se vede anihilând efectul celei dintâi, a dat putinţa salvării. D-sa se află incă suferind. Incendiu. — Un groaznic foc s’a declarat la locuinţa lui Samoil Segal în piaţa Carol. Focul a luat naştere de la un coş defectuos. Pagubele sunt foarte mari. Graţie intervenţiei la timp a pompierilor sub comanda căpitanului Cristian, focul a putut fi repede localizat. DOROHO1 Crima din Lozna. — In comuna Lozna, din judeţul Dorohoi, s’a comis o crimă oribilă. Locuitorul Gheorghe Jiucă, din acel sa, se reîntorcea dela vânat împreună cu tatăl său şi cu oratorul Grigore Tapalagă. In drum spre casă, aceştia au fost întâmpinaţi de către consăteasul lor Gheorghe Buimac, care era intr’o completă stare de ebrietate. Buimac s'a repezit la Tapalagă, i-a scos arma din mână și a tras cu dânsa un foc asupra lui Gh. Ilucă, omorîndu-1 pe ioc. Criminalul a fost arestat. Crima din Dămieni. — In satul Dămileni, pendinte de comuna Ibănești, s’a comis o altă crimă. Locuitorul Dumitru G. Toma se reîntorcea acasă de la o petrecere. Pe drum a fost pândit de un rival al său cu numele de Stere Gh. Rusu, care i-a aplicat câteva lovituri de cuțit în partea stângă a toracelui. Intr’o stare disperată victima a fost internată la spitalul din Suhărău, iar criminalul a fost arestat. Incendiul din Rădăuţi. Un violent incendiu izbucnind în Râdăuţi a nimicit cu desăvârşire casa locuitorului Gh. I. Lupu, arzându-i şi doi viţei. Nenorocitul rămâne pe drumuri acum în asprimea iernei. IN BUCOVINA CERNĂUŢI Doleanţele legionarilor bucovineni— In 27 c. secţia Cernăuţi a corpului voluntarilor bucovineni a ţinut o adunare, la care au participat delegaţi din aproap© toate comunele judeţuluî. Adunarea a fost prezidată de preşedintele secţiei, d. Geleriz. Şi cu această ocazie s’a constatat, că promisiunile făcute în diferite rânduri de autorităţi de a promova interesele voluntarilor bucovineni, au rămas până astăzi numai cuvinte deşarte. S'a protestat Împotriva faptului, că deşi după lege debitele de tutun ar trebui să se acorde în prima linie invalizilor şî legionarilor, ele s’au acordat altor persoane cari nici n’au ştiut ce-i războiul. Am ridicat glasul şi împotriva faptului că mulţi din voluntari n’au fost luaţi In considerare la împroprietărire şi au fost preferiţi favoriţii guvernului. Cât priveşte împroprietăririle la oraşe, nici ele nu simt în regulă. Pe când legionarii orăşeni nu obţin teren pentru case, o serie de oameni, chiar străini de oraş, au primit dela primărie terenuri de case şi s’au citat cazuri caracteristice, când câte 8 şi 9 membri dintr’o singură familie a ajuns fiecare In posesia unei parcele în centrul oraşului. Pe viitor s’a decis să se construiască un atelier pentru confecţionarea bocancilor după modelul celui din Cluj, de unde să se furnizeze bocancii trebuitori pentru armată. Astfel, cu concursul armatei, legionarii vor să pună bazele unei industrii naţionale militar©. Deoarece corpul legionarilor bucovineni nu dispune încă de capitalul necesar spre a creta o bancă, s’a hotărit ca voluntarii bucovineni să se înscrie ca membri in banca legionarilor dîn Cluj. Spre a înfiinţa o cultură da zarzavaturi, de care Cernăuţii are mare nevoe, secţia locală a legionarilor a cerut cedarea unui teren de 40 ha. In scopul unei legături mai strânse între legionari şi pentru informarea autorităţilor asupra doleanţelor lor, legionarii cernăuţeni vor ţinea adunări de acestea mai dese şi în viitor. Un agent străpuns. — Agentul de poliţie Buznla, în exerciţiul funcţiunii sale, a intrat într-o seară în cârciumă Rum din apropierea gării, unde se afla, o societate destul de variată da consumatori. La o masă a izbucnit o ceartă intre măcar aral Sidac şi alt consumator. La intervenţia agentului Buzilă, cearta a luat proporţii şi mai mari şi atunci agentul, îndemnat de cârciumar, a somat pe Sidac să-l însoţească la secţie. Sidac păru mai întâi să dea ascultare acestei somaţiuni, dar când agentul porni sa urce treptele, atunci măcelarul scoase repede un cuţit şi-l lovi pe agent un grumaz, aşa că acesta a căzut imediat la pământ. Agentul a fost transportat imediat la spital, fără să-şi vină în simţiri. Rana este foarte gravă, aşa că agentul numai cu greu va scăpa cu viaţă. Măcelarul criminal a fost abreglat. El caută să se desvinovăţească spunând, că era beat în momentul când a lovit In jurul sporirii taxei fie iluminat şi a taxei la tramvaie Brăila 30 Ian. Societatea de tramvai© şi iluminat electric a cerut primăriei locale să-i acorde îngăduirea de noui sporuri la lumină şi la taxa de tramvaie. Primăria a numit o comisiune, formată din consilieri şi inginerul tehnic al comunei, care să studieze cerrea. „ Comercianţii şi particularii, cari au lumină electrică, vor dresa d-lui Radu Portocală, preşedintele comisiei interimare, un protest prin care vor cere ca pretenţiile societăţii de iluminat să fie respinse, fiindcă curentul electric de azi nu corespunde pu- terii de ££0 voiţi şi este atât de slab, încât mulţi negustori au instalat în magazinele lor lămpi cu benzină, sau petrol. Deasemenea străzile de la periferie stau în întuneric, aşa că apaşii şi cavalerii cuţitului operează In voo. Pretenţiunile societăţii sunt oneroase, cu atât mai mult cu cât această societate nu numai că n’a adus noul motor, conform promisiunii, dar nici cel puţin n'a reparat pe cele existente, care sunt într’un hal fără de hal. . ./ Avaria vasului „Creta** Constanţa, SC Ian. Vaporul „Creta”, sub pavilion grecesc, proprietatea fraţilor Diamandi din Pireu, a suferit o gravă avarie în apropiere de Burgas. Din pricina cetei de pa mare, vasul s’a suit pe un tanc de nisip, producându-şi spărturi mari. Din Varna a plecat un remorcher ca să despotmoleastă vasul avariat. nfrogolit«! Moldovei şi sărbătorile iterecuscute fle Sinod Iaşi, 30 Ianuarie Nesfârşitele sărbători, uneia păgâne, iar altele nerecunoscute de Sf. Sinod, pe care la respectă populaţia noastră, în special cea rurală, sunt o adevărată nenorocire pentru economia naţională, ţinând seamă că in acele zile orice muncă este suspendată. In afară de aceasta, ţărănimea noastră plăsnuind sărbătorile nelegale au ocazia de a leeceda şi mai mult patimei beţiei, cu toate urmările ei nenorocite. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei a decis să reacţioneze energic contra acestei stări de lucruri. Preoţii de la ţară şi oraşe vor întreprinde o vie propagandă în mijlocul masselor populare, contra sărbătorilor neadmise de Sinod, arătându-se greşeala ce se face prin respectarea lor. Moartea preşedintelui tribunalului Muţi Huşi, 29 ianuarie Astă noapte a murit, subit la Iaşi Nuţă Vasiliu, preşedintele tribunalului Huşi La tribunal s-a arborat drapelul negru, iar toate procesele au fost amânate. Avocaţii, magistraţii şi funcţionarii din localitate au trimis numeroase delegații spre a-i reprezenta la Înmormântare. ^ ^ ' g—I Duel din caza alegerii de la Reghin Cluj, 30 ianuarie Fostul candidat averescan d. Hârsa, simţindu-se jignit de o declaraţiune pe care a făcut-o senatorul Vescan cu ocaziunea propagandei electorale, l-a provocat la duel. Martorii au ales ca armă pistolul. Ieşirea pe teren a fost la Reghin, dar fără niciun rezultat. Bandiţii operează la drumul mare Iaşi. Î9 Ianuarie Autorităţile superioare au fost informate că In diferite locali- tăţi, atât In judeţul nostru, cât şi In judeţele vecine, şi-a făcut apariţia o Intinsă bandă de criminali, cari atacă şi jefuiesc pe drumeţi. Pe drumul spre Roznov Jud. Neamţ, a fost atacat comerciantul Petre Frătiţi şi jefuit de suma de 20.000 lei. Sunt indicii că este vorba de una şi aceiaş bandă, cu ramificaţii in diferite judeţe ale Mol Idovei.