Universul, februarie 1924 (Anul 42, nr. 23-46)

1924-02-01 / nr. 23

»m VI! ~^r. 23 Esf OM nui JOI BAI SA BAM MANA CU MANA! spre a Întocmi : Societatea „Mâna credincioa­să“ din Craiova cu filiale: „Mâna neagră", „Mâna roşie“, „Mâna­ răzbunătoare“, „Mâna lungă1*. Francul francez scade. Să n’njnnna francul... leu! M inti nea secolului: un slujbaş »! Statul.il mulţumit! Ce o să fie când o triumfa feminismul în VESELIA de Joi 31 Ianuarie. — 2 lei, atăt, 2 lei — ♦ La redacţia noastră se gă­seşte libretul sergentului Con­stantin Marinescu, completat din contingentul 1910, originar din Slatina­♦ Cercul militar al subofiţe­rilor de rezervă sfinţeşte dra­pelul cercului în ziua de 6 Fe­bruarie (24 Ianuarie s. v.), ora 11 dimineaţa, la mitropolie. Naş al drapelului va fi A. S. R. Principele Carol, în seara ace­lei zile va fi un festival artis­tic şi dansant în saloanele cer­cului militar al reangajaţilor din str. 13 Septembrie 126. ♦ Ziarul nostru se găseşte la Salonic, la „Nouvelle librairie franţaise R. Chirichi“ place de la Tour Blanche. ♦ Duminică, 27 ianuarie, ofi­ţerii de artilerie, geniu şi mari­nă, din promoţia 1910, s’au a. «Sunat din toate unghiurile ţării, în fostul lor local a! şcoalei mili­­tare din calea Griviţei, la o în­trunire camaraderească, orga­­nizând şi slujirea unui parastas pentru colegii lor morţi. ♦ Comisiunea artiştilor plas­tici s’a întrunit Marţi după a­­miazi la ministerul artelor, sub preşedinţia d-lu­ ministru Al. Lapedatu spre a lua în dis­­cuţiune noul proiect de regula­­mnent al artelor plastice. S’a discutat chestiunea localului în Care urmează să se deschidă Salonul oficial şi după lungi discuţi­uni s’a aprobat noul re­gulament al artelor. La sfârşit, s’a decis o nouă şe­dinţă pentru , l­uni 4 Februarie,­­ orele 5 d. a., spre a se fixă lo­calul în care va fi instalat Sa­lonul oficial. I ♦ Azi Joi, la ora 8.50 se a­­n, la staţia de telefonie fără fir din Praga, d. Pitlik, direc- ' tor superior in ministerul de comerţ din Cehoslovacia, va ţi- ' ne o conferinţă în ei.peranto despre : „Atracţiile naturale ; •1« Cehoslovaciei“, conferinţă­­ ce va putea fi ascultată la ra-­­­diotelefon de întreaga omenire.­­ De la una din staţiile radio­­telefonice din Bucureşti, espe­­rantiştii din Capitală vor luă parte la această demonstraţie de intercomunicaţie internaţio­nală cu ajutorul limbii espe­ranto.­­ ♦ D-nii membri ai Sindicatu­lui ziariştilor din Bucureşti l­unt incunoştiinţaţi că aduna­rea generală anuală, neputân­­du-se ţine Duminică 27 Ianua­rie e, va fi ţinută Duminică 3 Februarie la orele 10 dimineaţa.­­ Aceasta fiind a doua convoca­re, adunarea, potrivit prevede­rilor statutelor, va fi ţinută cu ori­câţi membri vor fi prezenţi.­­ ♦ Astăseară, la orele 6, in am­fiteatrul fundaţiei Cărei I, d. dr. Eraclie Sterian va desvolta con­ferinţa sa:­­ „îndrumări noui în medicina experimentală şi noui mijloace în combaterea boalelor sociale“. Intrarea liberă.­­ ♦ In mori­e din Capială se aflau Marţi 352 vagoane de grâu,1­950 vag. făină cal. I, 116 vag.­­ făină cal. II, 8 vag. secară şi 1­26 vag. făină de secară. ♦ In Capitală au mai rămas ori următoarele epidemii: Scarlatină 161 cazuri, difterie 1, febră tifoidă 3, tifos exantema­­tic 2 şi erisipei 2. Pentru Imesnirea celor tare nie: * [că cu trenul, Sucursala ,SMîDEV* •d n'al 'a Griviței 136 (lângă Ho­ltei Bratu), este deschisă in per­manentă da la 5 d mineria până la 11 seara. La sucrrsala SAR­DE *“ se vând bilete C. F. R. pen­tru toate trenurile, cum și bilet­­direct pentru străinătate valabile 60 the. 6846 ] 4 D. Grigorescu Vasile, absol­vent cu diplomă al şcolii de conductori de lucrări publice din Bucureşti, este numit, con­ductor ordinar cl. III la direcţi­unea generală a construcţiilor de căi ferate. ♦ D.­Gr. Z. Achim a fost nu­mit ,membru în comisia interi­mară a oraşului Curtea de Argeş , şi d. I. V. Zanogoeanu în aceia a oraşului Corabia. Consiliul oraşului Cluj a hotărât să dea in judecată zia­rul ,,Ellenzek”, care a calom­niat in mod vioent şi vulgar pe­­membrii consiliului. ♦ In comisiunea pentru rân­duirea proectului de reformă administrativă, a f°st numit şi d. Septimiu Murăşan, prefec­­tu Jud. Cojocna. ♦’ Observându-se că unele dispoziţiuni din statutul func­ţionarilor nu se aplică in mod­­uniform la toate departamen­tele, directorii generali de mi­nistere au hotărât să se pună de acord asupra felului cum trebue să se aplice acest statut­ In acest scop au şi avut o în­trunire la preşedinţia consiliu­lui de miniştri, punându-se de acord asupra primelor articole din statut. Luni consiliul aces­tor directori se va întruni din nou spre a continua discuţia­♦ Ni se scrie că la orfelinatul de­­copii din Bacău, se petrec lucruri cari nu cadrează de loc cu­ scopul ce-l au aceste orfe­linate, adică ocrotirea celor ro­mas’­ne urma înfăptuitorilor României mari. Copiii sunt puşi la munci grele, ce ar trebui s­ă le facă servitorii, şi pe care , orfelinatul nu-i are. Nădăjduim că cond­ucătorii orfelinatului vor­ lua măsuri de rudicaptacA. D. Al. Vaida-Voevod, fost prim-ministru, va vorbi la Ins­titutul social român (sala fun­daţiei Carol I) Duminică 3 Fe­bruarie, ora 11, despre Proble­­­­ma fruntariilor româneşti. Academia Română va ţi­­­­ne şedinţă publică mâine Vi­neri a. c., la ora 3 d. a. D. S. Mehedinţi va face o co­municare cu subiectul „Premise etnografice­­la istoria Români­­lor”. ♦ Legaţia bulgară din Bucu­-­­ reşti a cerut relaţiuni ministe­rului nostru de agricultură, cu­­­ privire la legile şi regulamen­­tele în vigoare, pentru asigura­rea cerealelor contra grindinei şi a animalelor, contra acciden­telor. ♦ Se spune, că Lord Curzon, îşi propune să scrie o carte asu- , pra vieţei lui Napoleon, precum şi memoriile sale. ♦ Ministerul comunicaţiilor a instituit o comisie de anchetă ca să cerceteze cauzele incen­diului şi daunele aduse vaporu­­lui „Dacia”. Comisiunea compusă din d-nii E. Miclescu, de la înalta Curte de casaţie, comandorul Coandă şi inginerul Buşilă, va pleca ! Sâmbătă seara la Constanţa.­­ ♦ Căutăm corespondenţi har­nici la RĂDĂUŢI (Bucovina), T.­MAGURELE şi REŞIŢA. Ofertele se vor trimite secra­­j tar latatul de redacţie. • La Direcţiunea agriculturei din Cluj s-a elaborat un plan de nouă activitate pentru organiza­rea învăţământului practic a­­gricol şi gospodăresc, prevăzân­­du-se cursuri speciale de agri­cultură, pe diferitele regiuni ale ţinuturilor din Ardeal, Banat şi celelalte părţi dinspre Tisa, du­pă îndeletnicirile principale ale­­ locuitorilor. Se vor trimite con­ferenţiari, distinşi agronomi, cari să deştepte în sânul popo­rului nostru de la ţară interes pentru o cultură cât mai raţio-­­ nală a pământului, pentru infî­­inţarea de cooperative agricole, cari să organizeze lăptării, şi vânzări în comun de tot felul de produse de ale câmpului şi de ale grădinăriilor. In ţinuturile de frontieră s’a luat dispoziţia ca toţi agro­­­­nomii fără pregătire de specia­litate să fie înlocuiţi cu absol­venţi ai şcoalelor agronomica . Astfel, în judeţele Sătmar şi Maramureş au fost puşi în dis­­ponibilitate toţi agronomii cari aveau la bază studii teologice. UNIVERSITARE ♦ La 1 Februarie va începe la facultatea de medicină veteri­nară concursul de burse pentru­­ studii în străinătate. Comisia examinatoare este , compusă din d-ni C. Motaş, P. Riegler, Al. Ci­ură, profesori la facultatea de medicină vete­rinară şi C. Popazolu, directo­rul serviciului veterinar din ministerul de agricultură. ♦ La facultatea de medicină din Cluj se va ţine un examen, de decenţă în specialitatea „chirurgie”, cerut de d. dr. Liviciu Câmpeanu şi aprobat de consiliul profesoral al fa­cultăţii, precum şi de ministe­rul instrucţiunii. ♦ A Început concursul la fa­­cultatea de m­edicină veterinară, pentru bursele cari s’au publi­cat pentru zootechnie, poliţie sa­nitară veterinară şi igiena ali­­mentară. i învăţătorii, cari împlinesc 3 ani dela numirea cu titlul ^­­.»v'zoriu, să comunice de ur- I genţă revizoratelor şcolare, I spre a fi trecuţi pe tabloul de definitivat; asemenea cei cari Îndeplinesc condiţiunile pentru examenul de înaintare. In învăţământul normal al conducătoarelor de grădini de copii din Chişinău sunt vacante 10 ore de limba franceză. Cererile de transferarea sî nu­­mire cu titlu provizori­i vor fi înaintate în termen de 30 zile , cu începere de astăzi. • La şcoala spirituală de băeţi­­ din Chişinău e vacantă catedra de matematici. MILITARE Ministerul de război a nu­mit o comisi­une care să veri­fice actele ofiţerilor, rămaşi infirmi din cauza războiului. După verificarea acestor acte se va proceda la înaintarea ce­lor cari au dreptul. Această comisie se compune din d-nul general D. Rădulescu, colonel Negreanu, dr. col. Du­­mitriu, maiorul Invalid Bră­­crcu, căpitanul invalid St. An­­tonescu și ca secretar al co­­mîsiuneî d. maior C. Negulescu, ȘCOLARE In jurul crimei din str. Palarji — CINE E VICTIMA î — Iaşi, 30 Ianuarie Din cercetările făcute de că­tre siguranţă in chestia crimei din str. Palargă, pare a rezul­ta faptul sensaţional că cel a­­sasinat este unul din primej­­dioşii bandiţi, care a operat in ultimul timp în oraşul şi jude­ţul nostru, com­iţând numeroa­se spargeri şi chiar crime. Aceasta este pentru moment numai o bănuială, urmând a se face cercetări în satul Schin­­teia, locul de naştere al bandi­tului, spre a se putea preciza faptele. In legătură cu această crimă s’au operat mai multe arestări,­­ printre cari sunt, şi mulţi ba­­­sa­robeai. -1 Proecte de legi Pe biroul Camerii s’au depus următoarele proecte de legi: Art. 1. — Se deschide pe sea­ma ministerului de comunicații un credit extraordinar rambur­sabil de lei 54.000.000, necesar pentru furnizarea și montarea de către Casa Western Electric Company din Anvers, a unei centrale telefonice automate complet cu 3.000 numere, capa­­citate 10.000. Art. 2. — Acest credit se va trece prin conturile exerciţiului 1924 şi se va acoperi din sumele ce se vor încasa de la viitorii a­­bonaţi, cu începere de la pune­rea in funcţiune a acestei noui centrale automate. • • Art. 1.—Primăria oraşului Co­rabia, din judeţul Romanaţi, este autorizată să contracteze un împrumut de 15.000.000 lei, fie la creditul judeţean sau co­­munal, fie la orice casă, bancă sau particular, care ar oferi condiţiunile cele mai avantajoa­se acestui împrumut, pe termen posibil plăţii unei anuităţi sta­bilite până la 30 ani. Acest îm­prumut se face cu scop de a se ilumina oraşul cu electricitate cu uzină proprie. Art. 2. — Anuităţile se vor in­­scri in fiecare an in bugetul co­munei printre cheltuelile obli­gatorii. Art. 3. — Nu se va putea an­gaja nici o cheltuială in contul acestui împrumut până la efec­­tuarea lui. întâmplări din Capitali FOCUL DIN STRADA ŞELARI Marţi s’a declarat un nou in­cendiu în str. Şelari Nr. 15. Cam pe la orele 7 şi jumăta­te, imediat după închiderea magazinului de haine al d-luî Bernard Chimel, trecătorii au observat că din uşa magazinu­lui eşea fum. S’a anunţat imediat circum­scripţia 26-a din imediata apro­piere, care la rândul ei ar fi trebuit să înştiinţese postul de pompieri. Din cauză că nu s-a telefonat imediat, după ajutoare postul de pompieri a sosit cu întârzi­ere. Pompierii cu cele cinci auto­­mobile-cisterne noul au locali­zat incendiul după o jumătate de oră. La faţa locului au sosit d-nul general E. Nicoleanu, prefec­tul poliţiei şi Inspectorul N. Di­­amandescu. Din cercetările întreprinse de autorităţi reese că focul ar fi luat naştere dela o maşină de călcat în care s'au lăsat cărbuni aprinşi şi cari au incendiat niş­te hârtie şi stofă din apropiere. Pagubele cauzate de Incendiu sunt destul de mari. Atragem cu această ocazie a­­tenţiunea d-lui general Nico­­leanu, prefectul poliţiei,, asu­pra purtării puţin cuviincioase a subcomisarului de serviciu al circumscripţiei a 26-a. MONSTRUOSUL VIOL DIN PARCUL CAROL Un viol monstruos a fost să­vârşit In ziua de Bobotează, In parcul Carol. In str. Petrescu 8, cătunul Mărcuţa, locueşte o văduvă de război, Elena Ilie Nastase, Îm­preună cu fiica ei, Maria, de 12 ani. Fetiţa aceasta este foarte bine desvoltată şi frumoasă. In ultimul timp, se mutase intr-o cameră din imobilul lor şi hamalul Ion Muscalu, de 35 ani, care se despărţise de con­cubina sa. Acest hamal e un om de o urâţenie caracteristică: mie, cocoşat şi fără o urechie. Acest monstru se amorezase de fetiţa Maria şi zilnic 11 fă­cea tot felul de mici cadouri, ca bonboane, cornuri, etc. spre a o câştiga de partea sa. In ziua de Bobotează, văduva trimisese pe fiica sa, la biserica Capra, spre a aduce apă sfin­ţită. Muscalul se luă după fată şi pe drum reuşi să o convingă să se ducă cu el. In parcul Carol, unde ii spuse că poate vedea urşi, lupi şi tot felul de animale sălbatice. Ajunşi in parc, după ce a plimbat-o arătfindu-i tot ce este de văzut pe acolo, a condus-o in apropierea turnului lui Ţepeş, unde a violat-o Fiindu-i frică de consecinţe, monstrul a închiriat o sanie şi a dus pe Maria la o mătuşă a ei in com. Copăceni-Mogoşeşti Mama fetei văzând că fiica sa nu mai vine acasă, a făcut cercetări şi găsind-o a adus-o acasă, unde a aflat dela ea ce i s’a Întâmplat cu hamalul. Reclamând acest monstruos fapt autorităţilor, postul de jan­darmi a arestat pe satir, înain­tând­u-i parchetului. Spargere din noapte răufăcători au spart debitul de tutun al d-lui T. Ciobanu, invalid de război, din faţa moarei Asan, furând marfă in valoare de 50.000— 60.000 lei. Nefericitul debitant, abia deschisese chioşcul de o lună de zile şi marfa şi-o cumpărase, cu o sumă împrumutată. D-ra Marara T. Ienesen Pescarii D-l Dumitru M. Popeştii LOGODIŢI Ploeşti Bucureşti T­N]VP.I­STI-­ Curier judiciar CEAIUL CHAiii® PROCESUL­UIMIM MIClEStilI ZIUA II Eri a continuat în faţa Consi­liului de război al corpului II armată, dezbaterile procesului fostului director regional al C. F. R. din Bucovina ing. I. Micle­­scu şi a complicelui său Mercik. Toată şedinţa de ieri a fost ocupată cu ascultarea de mar­tori fără ca numărul total să fi fost epuizat. Au defilat în instanță urmă­torii martori: Moses Weinbaum, comerciant, a fost întrebat dacă a dat drept mită acuzatului Miclescu un i­­nel cu briliante pentru a i se aproba vagoane. Răspunsul a fost negativ, cu adăugirea că nici nu l-a cunoscut personal pe d. Miclescu, iar aprobările de va­goane martorul le obţinea de la „centru“ de la comisia de trans­porturi. Const. Popovici, funcţionar la căile ferate, întrebat dacă a au­zit pe Weinbaum spunând că a dat un inel, răspunde negativ. In privința modului cum lucra Miclescu, martorul a declarat că ordinele le primea regulat pe note de serviciu iar nu pe fiţuici Al. Pretorian directorul gene­ral al C. F. R., a declarat că l-a cunoscut pe ing. Miclescu, ca pe un funcţionar integru, care a fost de mare ajutor în opera de organizare a căilor ferate din Basarabia, primind să conducă „inspecţia"1 Tighina care era so­cotită un post plin de primejdii I. Ciutac, inspector al căilor ferate din Cernăuţi a dat lămu­riri asupra modului cum se di­rijau vagoanele la Noua Suliţa, d-sa fiind la serviciul dirijării, întrebat de către acuzat, mar­torul a confirmat conlictul ce există între acuzat şi comisiu­nea centrală de transporturi, conflict care s a terminat cu anchete provocate chiar de ing. Miclescu, şi cu rezultate favora­bil­e pentru acesta. Fini. Bărbulescu, şeful maga­ziilor gării Cernăuţi, a declart că ing. Miclescu li dăduse ordin să-i semnaleze orice neregulă ar constata cu expedierea de vagoa­ne. Apoi a dat interesante amă­nunte cu privire la fraudele ce se făceau cu transporturile de mărfuri cari de formă erau a­­dresate unor autorităţi sau ins­­tituţiuni cu destinaţia aparentă pentru aprovizionarea populaţiei dar care in realitate erau ale ne­gustorilor. Hotinceanu, avocat şi negustor a spus că in operaţiunile lui co­merciale a dat, cum se obişnue­­şte, bacşişuri în toate părţile, dar pă vuind să ofere suma de o sută de mii lei inginerului Mi­­clescu, acesta a refuzat cu indig­nare şi l-a reclamat parchetului. Ing. Mereuţă, subdirector ge­neral al căilor ferate, a dat re­ferinţe favorabile asupra mora­lităţii şi priceperii in serviciu a inginerului Miclescu. Const. Chiriac, inspector gene­ral la comunicaţii, a făcut de asemenea depoziţiune favorabi­lă acuzatului.­­ După ce s’au mai ascultat câţiva martori, şedinţa s’a ridi­cat, urmând ca dezbaterile să continue astăzi Procesul d-lui Vasiliu Bolnavu Înaintea frtualului Ilfov Se cunosc împrejurările în care d. N. Vasiliu Bolnavu a lovit pe d. avocat S. Rosenthal la eşirea acestuia din sala de şedinţă a Curţii de apel s. I, cum şi procesul care a urmat la judecătoria ocolului 4, in urma rechizitorului prin care parchetul de Ilfov dăduse In judecată pe d. Vasiliu pentru delictul de ultraj, împotriva cărţii de judecată, prin care magistratul judecăto­riei de ocol condamnase pe d. Vasiliu la 15 mii lei amendă, au făcut apel atât parchetul, cât şi partea civilă şi baroul Ilfov. De asemenea a făcut a­­pel şi inculpatul. Afacerea s’a judecat Marţi de către tribunalul Ilfoc s. I, com­pus din d. prim preşedinte Las­car Davidoglu şi d. judecător Petrescu, în faţa unei săli arhi­pline. Nu s’au mai ascultat martori, judecata folosindu-se de toate probele ce s'au făcut la prima instanţă. Cel dintâi a ▼orbit d. procu­ror Gorgos, care a susţinut a­­pelul parchetului arătând că faţă cu vinovăţia evidentă, a gravităţii faptului, şi mai ales pentru chestiunea de principiu cu abstracţie de persoanele ce sunt In joc,­­ pedeapsa dată de Juecătorul de ocol este prea mică și se impune majorarea eî de către tribunal. A pledat apoi d-niî av. Al. Ottulescu șî P. Missir in nume­le părţei civile, cerând de ase­menea aplicarea unei pedepse exemplare d-lui Vasiliu, adică o pedeapsă cu închisoarea. Ai Invocat pentru aceasta practi­ca instanțelor Judecătoreşti franceze, unde nu există asimi­­larea pe cale legislativă a avo­catului în exerciţiul profesiunii cu magistratul şi unde totuşi aceia cari lovesc sau insultă pe avocatul ce-şi Îndeplineşte oficiul, sunt condamnaţi 1® În­chisoare. Pe consideraţiunea că la noi art. 76 a legii avoca­ţilor a îndeplinit acest postulat al asimilării pentru asigurarea demnitătii banului; pe analiza faptelor cari n’ar admite nici o scuză in favoarea d-lui Vasi­­liu; pe temeiul antecedentelor cari îl arată ca pe­­un om ce recurge adeseaori la brutalităţi — cei doi reprezentanţi ai d-lui Rosenthal, au făcut un călduros apel la judecători să aplice pe­deapsa închisorii, apărând in­direct magistratura prin apăra­rea libertăţii membrilor baro­ului D. Istrate Micescu, decanul baroului, în numele baroului constituit parte civilă, s’a unit cu concluziunie d-lor Ottulescu şi Missir, rezervându-şi drep­tul la replică. Din partea apărării a pledat numai d. Radu Rosetti, com­­bătând de la început înverşu­narea adversarilor şi cerând tribunalului să facă abstracţie de persoane şi să judece cu sânge rece. D-sa a analizat depoziţiile de martori, căutând să scoată din cele favorabile inculpatului, că acesta a avut o scuză prin pro­vocarea ce ar fi rezultat din unele expresiuni ale pledoariei şi din atitudinea d-lui Rosen­thal. A combătut sistemul de a face atmosferă scotocind vi­aţa adversarului şi a conchis la respingerea apelurilor făcute de parchet şi de partea civilă şi la admiterea apelului d-lui Vasiliu, a cărui pedeapsă să fie micşorată. Desbaterile procesului au fost amânate in continuare pe azi Joi, când vor vorbi ceilalţi a­­păratori Frauda cu stampila­ de acţiuni Luni au fost arestaţi de că­tre d. judecător de instrucţie I. Papadopol de la cab. 5, fostul funcţionar de la ministerul de Industrie Horia Bobancu şi complicele său Gh. Buicliu pen­tru ştampilare frauduloasă a acţiunilor societăţilor anonime impuse la această formalitate prin decizia guvernului. Din cercetările făcute, rezultă că Buicliu aducea pe clienţii cu acţiuni la Bobancu, care sustrăsese o ştamplă atunci când părăsise funcţiunea, iar acum se afla stabilit la Giurgiu. Lucrurile s-au descoperit gra­ţie denunţului făcut de către un funcţionar al Băncii Gene­rale, căruia Bib­liu II propu­sese să obţină stampilarea in regulă a 20 acţiuni „Naţionala" depuse la acea bancă, deşi ter­menul de prezintare la stampi­­lare a expirat de doi ani Mandatele de arestare emise contra celor doi arestaţi au fost confirmate ieri de tribunalul Ilfov. Criza alimentară din Ch­işinău Primarul oraşului, d. Bivol, mai diplomat decât predecesorii săi, nu vrea să-şi ia răspunderea şi preferă să fie acoperit in ho­tărârile sale. De aceea, în loc să procedeze imediat la rezolvirea crizei şi din proprie iniţiativă a recurs la reprezentanţii diferitelor catego­rii sociale şi autorităţi, adu­­nându-i intr’un consiliu consul­tativ. Aşa, la ultima adunare au fost convocaţi: reprezentantul proprietarilor de case, d. Cori­­nă, reprezentantul chiriaşilor, d. Bekkor, reprezentantul func­­ţionarilor, medicul veterinar dr. Stel­ian, inspectorul muncii An­tóniade, reprezentantul comerţu­lui Grobdruk, al magistraturei, preoţimei, etc. S’a discutat mult, cât trebuie să coste carnea şi s’a votat pre­ţul ei, fixându-se cu 17 voturi contra 7 ca să fie de 15 lei kilo­gramul şi nu 17, după cum o do­reau măcelarii şi 7 membri din comisie.­­ • Hotărârea adunărei va fi adu­să la cunoştinţa comisiei interi­mare care va aviza. S’a hotărât o nouă şedinţă a comisiunei amintită mai sus, care va discuta şi chestiunea fă­­inei, mai ales că morarii ame­ninţă cu închiderea morilor. Chestiunea aceasta după pă­rerea d-lui Bivol, ar fi mai greu de rezolvat de­cât acea a crtr­ei Şi primatul Chişinâului trebue crezut pe cuvânt, d-sa fiind spe­cialist în chestiunea făinei, du­pă cum a mai dovedit-o când a rezolvat-o acum, câţiva ani director al departamentului de comerţ şi industrie al Basara­biei, o chestiune identică de fă­ină. I* f, • !;■ ;>* ,r ' ■ ■—«Ud» 4 —■! $$| __ . Ore vai­­ . dela căile ferate engleze a încetat Londra, 20 (Rador). — Confe­rinţa comitetului de arbitri a decis terminarea grevei meca­nicilor şi fochiştilor dela căile ferate engleze. Londra, 30. — Se crede, că până mâine, tot serviciul căilor ferate va reîncepe să funcţione­ze normal. D. Macdonald a a-­­dresat o telegramă de mulţu­mire, comitetului mediator tri­mes de tradeunioniştii, cari prin sforţările depuse a contribuit foarte mult la aplanarea dife­rendului. D. Bromley, secretarul Uniunei greviştilor, exprimân­­du-şi satisfacţia pentru înţele­gerea realizată a declarat: „fap­tul că un guvern labourist se găsea la putere, aceasta pentru întâia dată în istoria ţarei noa­stre, a contribuit foarte mult la aplanarea grevei”. . . Citiţi JESEUfl” n li 7­1 THE CHAMBARD Compus exclusiv din frunza și flori, cu un gust foarte plăcut, acest ceai este cel mai bun dintre purgative. jH2 este, în ITranța, de 60 de ani remediul cel mai apreciat împotriva COUSTIFATilliaEi SE GĂSEȘTE în TOATE FARMACIILE .■ Careți pe Stocare coti* maro* fabricei MGlEKYJl8l35®g.» reprodtas oci. { TR TAMENT RADICAL |CONST1I»ATUS1 3foi De luat: L am ifia masa ăe seara. De vânzare la Far­macii si Droguerii. Repre­­zentant 1 DiUan, Eitar Moșu 4. H'ir.nn sfi Reumatism Sulfi-Ourorl Varies, Ulcera Acnee. Eozama* Herpes. Psoriasis \ Sângele stricat atacă pielea \ Credinţa popular« nu se Intesls cftnd •tribue otrivirci sângelui toate boaUl» de piele, atât de respingătoare. -s Intr'adevir unui sânge stricat se e- tribue varicele, flebite, ulcere varicoase, gut­areumatismul,nevralgiile, ameţelile, lombego, sciatica, gravela, nefritele, ar­­terio­sderosa­ţi boaiele de femei, vârsta critici, menstruaţii dureroase, formaţie ■nevoloass, poala alba, metrite, tumori, libremi, etc.­­ Pentru a învinge râul care va nargi­­eşte trebuie sa va debarasaţi sângele da torolrtele cari i 1 otrăvesc. DEPURATIVUL RICHELET (DEPU­­RATIF RICHELET) vă Inoieşte sângele tri-l face curat ;i subţire, aducând tu­turor organelor voastre principii vivi­­finite. Acţiunea sa puternică pe masa sanguina explică efectele sale minunate. Bolnavi condamnaţi au fost scăpaţi din litierele morţi­ de. DEPURATIVUL RI­­CHELET (DEPURATIF RICHELET).­­ DE VARZARE LA TOATE FARIHACillE Sl DF.ORHERIILE CELE­­HAI BUKE Laboratoires L. RICHELET de SAdan « Rut de Belfort Bayonne (B.P.) Franc* Depozit pentru Romania J. pillas V 4 Strada Pilor Mos. Bucw.|U * I M­otoare “ l,ft " M­ORI f^ronești PIETRE de moară originale „La F e r t­e* deli Soc. Qe» nerale Mîuillieur. IO­A A n f* cu pistoane centrifuga­lj^ f\/| B - t e și cu aburi. . , ..'ii__ .. ■ ■■ .-■■■■■ turnieaagi Soc. Anonimă WATSON & YOUELL BUCUREȘTI, Str. Câmploeanu 13 — 15 cu Sucursalele BRAILA, GALATI, GIURGIU. i i CARTUSE­­ SE SOLVSRE PISTOALE AUTOMATE ALICI Tuburi încărcate. Arme, vinde cu prafuri reduse NUMAI ENGROSI SociMaOLTENIA Qmsti Biroul Str SfîîiţiSor 1 Blajul l (co!î cu dosii i spit- Coltea), m ill Ilid UM — Csreji noua listă de preţaii — «îs Sucursală neutra detalia sl GUITU str. Unire! 102 Maşini de — îimpStrie FRAMAG Haler 3U Toni­­brielU«rl Itandsnsten Grosimi cu 3 cuţite (irosimi construcţie grea Circulare «Ie Fier Ferestrae. Pendule Maşini pentru ţmreltele prompt din Fnbrică Fraisuiaşini simple şi combiinte, Polizoare pentru cuţite şi Ferestrae. Vinde d­in «ienizU technical JHJCAjHIvsTA Str. Antim s. ^mârdan "fi M­ai sa­vem de wâffisare Clifca 1 Milion Port altei americani AMBROSI FISGHER & Go. S.A. AIUD j­ud. Alba de Jos. Preţ curent despre pomi şi viţe altoite GRATUIT 6938 FER p intrai Traverse de fer 'M** e d«e coiTaerf TAREA NEAGRA BUTOAIE d» P£ft zinsaite $1 voasifel­a calitate dia lepozii EU GROS la 11 | k iUCUi$g$?8 U.A. strada Paris No- 2 Comeiîsk­a din prmrrasie sa essa­­cu*S în 24 ora. «7«

Next