Universul, martie 1924 (Anul 42, nr. 47-73)

1924-03-01 / nr. 47

LUMINĂ Pe bulevardul Elisabeta. Lu­me multă !n faţa unei intrări. Un moment, am impresia că mă găsesc înaintea unui cine­matograf, unde publicul se În­deasă la un film de amăţat Nu este aşa : e liceul Lazăr. Zi de Duminică şi totuşi porţile sunt deschise. Intru şi urmez con­voiul amestecat, care străbate sălile reci şi se strânge în amfi­teatrul rezervat cursurilor de fizică şi chimie. Pe bănci se înşiră bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, elevi, studenţi, profe­sionişti, funcţionari, militari, un amestec pitoresc de indivi­dualităţi disparate, şi cu toate astea alcătuind o colectivitate adusă de acelaşi interes, însu­fleţită de acelaşi sentiment: sporirea capitalului intelectual, dorinţa de lumină. Cei cari nu au foc, se Inghesuesc in picioare şi Stau aşa de la orele 4 până la 7. Unii sunt membri ai societăţii care i-a convocat; alţii vin re­pliat fără să fie înscrişi Dar pe toţi Ii apropie unitatea de gând şi simţire. Un tânăr decla­ră şedinţa deschisă şi anunţă că iniţiativa culturală a pros­perat atât de bine, In­cât In a­­ceiaşi clipă se ,ţin alte şezători In două părţi mărginaşe ale Ca­pitalei şi In şeaisprezece oraşe. Şi ea se întinde tot mai mult, aderenţii sporesc zilnic. Nu plă­teşte nimeni cotizaţie şi nu se cere nimănui bilet. Cine cauta să se cultive, găseşte loc ; cine vrea să contribue la instruirea mutuală, este îmbrăţişat. Ur­mează o conferinţă, despre o fi­gură mare a neamului, despre un eveniment istoric, despre o nevoe generală, despre tot ce interesează şi încălzeşte. Rând pe rând defilează personalităţi­le lui Ion Brătianu, Rosetti, Ca­­targiu, Filipescu, Take Ionescu; se retrăesc momentele Unirei, Independenţei, Reîntregim nea­mului ; se aduc omagii celor cari şi-au dat viaţa pentru pa­trie şi se toarnă imbolduri şi speranţe In sufletele celor râ­maşi. Un cor se desprinde şi cântă arii patriotice. Se recită bucăţi cari nu sunt din reper­toriul şantanelor şi cu toate as­tea plac. însufleţirea este tot mai mare. Şi la sfârşit, când se întunecă, ies cu toţii in cea mai deplină înţelegere, mulţumiţi că au trecut câteva ore de re­creaţie faţă de ocupaţiunile de peste săptămână şi abia aştep­tând să se revadă Duminica vii­toare în acelaş colţ luminos, unde nu intervine nimic­­dizol­vant, unde nu răsună nici un cuvânt urât, unde totul apropie, unde se nivelează deosebirile de vârstă şi situaţie, unde o u­­nitate perfectă şi o colaborare tot mai strânsă adaogă mereu câte ceva In minţile tuturor şi aşterne seninul în sufletele lor. Şi nu numai acolo, dar In multe locuri se munceşte serios pentru cultură — şi nu numai serios, dar modest. Şi ceea ce este îmbucurător, oamenii răs­pund iniţiativelor, se adună şi le dau putere. Aşa­dar, nu e înghesuială nu­mai la întrunirile politice şi la consiliile de administraţie, la cluburile de toate neamurile şi la reviste decoltate. A început să fie şi la şezători , fără balet şi fără monoloage menite să ro­şească obrazuri cam­ de mult nu mai roşesc. Am salutat cu entuziasm şi nu vom pregeta să aplaudăm mereu spiritul acesta de înavu­ţire culturală, gradată şi discre­tă, singurul care ar mai putea da niţel lustru unei vremi îm­bâcsite de goana sălbatică după îmbogăţire materială, fără limi­tă şi fără scrupul. Mihail Mora Şcolile din Maramureş Am mai scris şi altă dată, lu­­cruri întristătoare din Maramu­reş. Am scris cu durere, asupra necazurilor, pe care le îndură, cu resemnare populaţia mara­­mureşană, in ce priveşte hrana, in ce priveşte lipsa de asistenţă medicală. Şi cu amărăciune, notam la Cameră, cănd vre­un deputat isi ridica glasul să strige durerea maramureşenilor prăpădiţi de boli, deşi trăesc la poalele mun­­ţilor bogaţi.­­­ Iar azi, suntem siliţi să înfă­ţişăm o stare tristă, mai tristă ca orice umilire şi mai provoca­­toare de îngrijorări, ca orice ne­caz, înfundat In recunoaşterea vinovăţiei. E vorba de starea şcolară din Maramureş. După date, ce ni se dau de la Cluj din loc autorizat, in Mara­mureş ar fi să urmeze la şcoli, 28 mii copii Şi totuşi, — ce în­cremenit­­oare e cifra — urmează aproape 8 mii de copii numai. Aproape 8 mii. Ceilalţi 20 mii de copii rămân acum un Î9H, fără putinţă de a învăţa carte. Ră­mân orbii vieţii şi desnădăj­­duiţii orbecăitori în mijlocul bă­răganului mizeriei şi îndobito­cirii. Dar ceea ce pare că întrece­­ orice vinovăţie, e că chiar unele şcoli care ar fi avut învăţători, au stat închise, luni de zile din cauză că n'au avut combustibil. Şi doar Maramureşul tot e la poale de păduri seculare! Asta-i descurajarea cea mai cumplită! Oare ce trebue să facem ca să trezim mai multă atenţie pen­tru populaţia maramureşană ? Cui să ne adresăm, cărei auto­rităţi, căror oameni dornici de a începe măcar să scuture aşter­nutul de uitare de pe acea po­­pulaţie roasă de necazuri? B. Cecropode Conferinţa ruso-rom­âna dela Viena Data conferinţii no a fixată SE AŞTEAPTA UN RĂSPUNS DELA MOSCOVA După informaţiile noastre, gu­vernul sovietist rus, n’a fixat încă data deschidere! conferin­ţei ruso române dela Viena. S’a intervenit la Moscova, ce­­rflndu-se să se comunice la Bu­cureşti data fixată pentru des­chiderea conferinţei din Viena. După ce se va primi răspun­sul din Moscova, guvernul nos­tru va lua ultimele dispoziţii în ce priveşte plecarea delegaţilor români­. Rusia sovietistă rupe relațiunile cu Japonia Varşovia, 27. — Se anunţă din Moscova: Guvernul sovietic rus a predat următoarea notă con­sulului Japoniei din Vladivos­­tok: „Luând în consideraţie faptul că de mai multe ori tratativele intre soviete şi Japonia, reluate şi suspendate, au trebuit să fie iarăşi rupte din cauza intransi­genţei guvernului japonez, au­torităţile sovietice nu mai văd putinţa de a mai lăsa plenipo­tenţiari japonezi pe teritoriul Rusiei sovietice“. Citiți în pag. III-a ta lege a chirilor PUT 1­1 cu două clase primare ob­ţine dreptul să dea examen de bacalaureat Chişinău, 26 Feb. Ceea ce s’a permis în primele timpuri după ocuparea Basara­biei când s’au acordat diplome de licenţă în drept unor basara­­beni care reuşiseră să dovedeas- ‘ că o pretinsă a lor participare la­­ actul Unirei, dar n’aveau de cât clasele primare n’ar trebui să se mai permită acum. Aşa se afirmă că d. Sinicliu,­­ deputat naţional liberal din Ba­­sarabia ar fi obţinut de la minis- -, terul instrucţiunei publice să treacă un examen sumar de ba­calaureat. I Or, d. Sinicliu n'are de cât 2 clase dela şcoală inferioară de agricultura rusească, care este echivalentă cu 2 clase primare româneşti, şi nu putea prin ur-­­­mare obţine această autorizare. Interpelat în această chestiu­ne în Parlament de d. deputat Vlad Cazacliu, d. ministru An­­ghelescu a răspuns că i s’a fă­cut o astfel de cerere dar a în­­naintat’o Consiliului permanent al învăţământului să-şi dea avi­zul. Acest consiliu, se zice, că şi-a dat avizul favorabil şi d. Sinid­iu îşi dă în prezent exame­nul de bacalaureat la Iaşi. Ne întrebăm ce va zice popula­­ţia aceasta a Basarabiei, când va şti că pentru interese politice se trece peste ori­ce legi şi anal­fabeţilor li se dă diplome de ba­calaureat, cu care vor avea pre­tenţia mâine să se înscrie la U­­niversitate. D. dr. Anghelescu nu de mult constata în Parlament reaua pregătire a juriştilor la Univer­sităţile noastre. Crede­m-şa că făcând posibilă pătrunderea în Universităţile româneşti a ab­solvenţilor a două clase primare se va ridica prestigiul acestor instituţioni şi se va face o mai bună selecţiune a viitorilor ab­solvenţi? Pentru demnitatea învăţămân­tului public în România, care trebuie să stee mai presus de ori­ce bănuială, credem că d. dr. Anghelescu va anula hotft­­rîrea Consiliului permanent șî va suspenda examenul d lui SL­nic­iu, Iar dacă el l.a dat deja, 0 va anula. Sporul de soldă şi mulţumirile ofiţerilor Sporul de soldă acordat ofiţe­rilor a provocat legitime nemul­ţumiri in rândurile oştirii. Nu avem obiceiul să înveninăm u­­nele situaţii, dar suntem datori să atragem serioasa atenţiune a guvernului asupra urmărilor ce le va avea modul cum s'a re­partizat sporul pe grade. Guver­nul invoacă stăruitor necesităţi imperioase de ordin bugetar, ca­re nu permit nici salarii, nici solde In raport cu nevoile prin­cipale ale existenţei. Iată un cerc vicios din care trebuie să ieşim cât mai repede. Serviciile publice se dezorga­nizează vizibil din cauza salarii­lor derizorii acordate funcţiona­rilor. Foarte mulţi funcţionari publici de carieră, au părăsit serviciile lor şi au trecut la Întreprinderile particulare. Gauze ? Statul e un protector slab şi nu Înţelege sâ-şi plătească sufi­cient funcţionariL­­­cieni lancfioa­m. In armată, situaţia e mult mai gravă. Dacă nu se poate vorbi de de­misia ofiţerilor, se poate vorbi de o stare de spirit specială, ca­re ar lua forma periculoasă a unei demoralizări. Crede oare ministrul de finan­ţe că lumea poate să suporte aplicarea rigidă a dispoziţiilor sale budgetare, când cerinţele vieţii sunt altele ? Criza economică şi financiară nu a trecut. Traiul se scumpeş­te din zi In zL Logica elementară dictează o măsură eroică, măsură care să împace cerinţele bugetare cu in­teresele generale. Chestia soldelor ofiţerilor tre­­bue rezolvată pe baze mai largi. In interesul instituţiei armatei Nimic nu poate contribui la zdruncinarea unei instituţii cu demoralizarea membrilor săi m mm — Proectul comercializării latrem­iniierilor Statala! şl proectul închirierilor.­­ Deorj istraîia proprietarilor la preşedinţia consiliului — Membrii guvernului s’au în­trunit, ieni dim., Intr’un consiliu sub preşedinţia d-lui Ion Bră­tianu. COMERCIALIZAREA ÎNTRE­PRINDERILOR STATULUI D. ing. Tancred Constanti­­nescu, ministrul industriei şi co­merţului, a continuat expunerea, întreruptă în consiliul precedent,­­ asupra anteproectului de comer­­cializare a întreprinderilor Sta­tului. Consiliul a aprobat pro­iectul, admiţând principiul co­­o­mercializării pentru toate între­prinderile Statului, cu excepţia întreprinderilor, care interesează apărarea naţională, bunăoară C. F. R. P. T. T., etc. Economia proiectului am pu­blicat-o la timp. PROIECTUL ÎNCHIRIERILOR D. G. Mârzescu, ministrul Jus­tiţiei a citit şi expus pe larg, anteproectul de lege al închirie­rilor, al cărui text pe larg, 11 publicăm in altă parte a acestui număr. Esenţialele dispoziţii a­­le anteproiectului, aşa cum au fost Încuviinţate de consiliu, lei rezumăm in următoarele rân­duri : Actualmentele contracte de lo­cuinţe se prelungesc pentru toa­tă lumea pe doi ani. Tot ce nu este locuinţă, rămâ­ne la libera transacţie, — Jude­­efindu-se după dreptul comun, nu după legea închirierilor, — dar acestor chiriaşi li se acordă­­ o ultimă păsuire de un an. In care timp Îşi vor putea aranja situaţia prin bună înţelegere cu proprietarul Rămâne bine sta­bilit că nimeni nu va putea fi e­­vacuat din casă pe timp de un an de la promulgarea legii. Se înţelege insă că toate sentinţele de evacuare rămase definitive până la promulgarea nouei legi vor fi însă executate. In ce priveşte sporirea chirii­lor, ante-proectul prevede ur­mătoarele categorii: 1. Funcţionarii publici, pensi­onari, invalizii, orfanii şi vădu­vele de război, persoanele cu pensii viagere mici, slujbaşii şi pensionarii particulari al căror venit anual nu trece de 60.000 lei vor plăti de patru ori chiria din 1916. 2. Cei cu venituri anuale dela 60.001 lei la 250.000 lei vor plăti dela minimum de 4 ori chiria din 1916 până la maximum de 12 ori chiria din 1916, aşa cum va stabili, nu tribunalul, ci co­misia arbitrală, care se Înfiin­ţează, după promulgarea legii. 3. Cei cu venituri anuale mai mari de 250.000 lei vor plăti chi­ria de 4 până la de 25 de ori cea din 1916, de asemenea in urma hotărârii comisii arbitrale. Nu vor putea fi evacuaţi de­cât chiriaşii din ultimele două categorii şi numai In cazul când proprietarul este chiriaş In altă parte şi vrea să Intre in casa sa. Subinchirierile făcute până acum se vor respecta, dar pe vii­tor, după promulgarea legii ce­lei noui, ele sunt interzise. Procedura de judecată va fi simplificată, ca procesele de în­chiriere să fie scurtate. Statul este supus şi el la ace­leaşi obligaţii ale legii, ca şi cei­lalţi cetăţeni DEMONSTRAŢIA PROPRIETA­RILOR In timpul când se ţinea consi­liul, pe la ora 10 jum., un nu­­măr Însemnat de proprietari, bărbaţi şi femei, în frunte cu d-nii cap. Costescu şi Dobrescu, au încercat să se apropie de lo­calul preşedinţiei consiliului, ca să facă o demonstraţie. Deşi nu-­­­cercarea de apropiere de preşe­dinţie s’a făcut simultan pe toa­­te străzile apropiate, cari Încon­joară preşedinţia, ea n'a izbutit, întrucât autorităţile respective au barat la timp străzile cu cor­doane de jandarmi S’a strigat: „Trăiască armata!, pavăza Ţării­­ şi a dreptului de proprietate !" Jos bolşevismul! Jos comuniştii ! Vrem să fim stăpâni pe căminu­­rile noastre!" Liceul român din In­tolia nu mai func­­ţionează La Bitolia, leagănul românis­mului din Macedonia, noi avem de peste 40 ani un liceu com­-­ plect. * Aci, şi-au făcut educaţia se-­­­ria de copii ai fraţilor noştri din Balcani. După războiul european, li­ceul nu mai funcţionează—gu­vernul Iugoslav nedând autori­zaţia cuvenită,­ iar în clădirea liceului se află depusă între al­tele şi arhiva fostului consulat român din acel oraş, care de a­­semenea nu funcţionează. Dintr’o sorginte absolut sigură aflăm acum că autorităţile lo­cale au ocupat întreaga clădire a liceului, nesocotind dreptul de exteritorialitate. Măsura aceasta luată de­si­gur fără știrea celor de la Belgrad nu poate de­cât să amărască sufletele românilor macedoneni. FILME Una din personalităţile cele mai simpatice din America se numeşte Oscar şi este număr principal de atracţie oriunde apare. Deşi elefant voluminos şi greoi, are anumite priviri şi gesturi cari descoperă o inteli­genţă vioae şi un deosebit meş­teşug in exprimarea ei. D)e curând, unul din cinema­tografişti, vestiţi, Thomas Ince, avu nevoe de concursul unui e­­lefant pentru punerea în scenă a filmului: ,,Sufletul animalu­lui". El se prezintă impresa­rului. — Te rog imprumută-m­i pe Oscar. Eu voi obţine un film ad­mirabil, iar d-ta vei avea o re­clamă excepţională, căci toţi a­­ceia cari vor vedea elefantul producându-se pe pânză, vor căuta să­­ revadă în carne şi oase. Ideea fu primită şi înţelege­rea se făcu — dar fără să se ceară şi avizul lui Oscar. Pa­­să-mi te jignit de această igno­rare, actorul patruped se puse In grevă şi de la început se lăsă greu. In zadar Thomas Ince șî colaboratorii lui se rugau fier­binte în fata trompei neînduple­cate a lui Oscar: — Indură-te și ia-o din loc! Elefantul stetea de lemn, par’că s’ar fî aflat la fotograf, unde esenţialul este să nu mîşti, nu la cinematograf, unde cu cât eşti mai năbădăios, cu a­­tât ai succes mai mare. Dar după cum fotografii au mijloacele lor ca să facă pe co­pii să nu clipească, cinemato­­grafiştii cunosc secretul ca să înduplece şi pe animale să ges­ticuleze. In adevăr, Thomas Ince simţi deodată că i se lumi­nează mintea. Şi trimise după zahăr. Primele bucăţi produse­ră un reviriment. Oscar se în­vioră. După câteva kilograme consumate accelerat, consimţi să înceapă reprezentaţia. Şi când î se puse înnainte un sac plin cu zahăr, deveni aşa de sglabiu şi cald, în­cât l-ar fi cre­zut un prim-amorez într-o piesă modernă. Filmul între cu toate aşteptă­rile — şi Oscar dete gata 150 ki­lograme zahăr. Şi astfel, se demonstră (în­tâmplării se datoresc multe cu­­cereri ştiinţifice) că zahărul în­dulceşte nu numai alimentele, ci şi animalele. Don José Cronica ştiinţifica­­ Dimensiunile Universului — Antilumină —* de Traian Lalescn profesor universitar Pe când chimiştii şi fizicianii, cu microscoapele şi metodele lor cercetăt­oare, au putut pă­trunde in sanctuarul infinit mic al materiei, în atom, astro­nomii nu s'au lăsat mai pe jos şi în ultima jumătate, de veac, au trecut dincolo de hotarele strâmte ale sistemului nostru solar, dându-ne pentru întâia oară o icoană oarecum concretă a infinitului mare, a acelui cos­mos cântat de poeţi şi visat de savanţi. Cam­ sunt dimensiunile uni­versului, atâta cât poate fi el astăzi cuprins de mintea ome­nească ? După calculele astronomului american Shapley, diametrul u­­­niversului ar fi de 300,000 ani­­lumină. Un an-lumină nu • ***-un an exceptional, nu • o unitate de timp ci o unitate de lungime egală cu drumul pe care o rază de lumină îl par­curge în linie dreaptă într’un an de zile. Pentru ca să vă daţi seama de mărimea formidabilă a acestei unităţi de lungime, e de ajuns să reamintesc că lu­mina face mai bine de un mi­liard de kilometri într’o oră, pentru ca să încercaţi să urmă-­­ riţi cu gândul, dacă vă stă în putinţă, cât de colosală este lungimea unui an-lumină şi prin urmare cât poate să în­semne o întindere radială de 300,000 asemenea unităţi. Dar poate vă veţi da mai bine seama de imensitatea universu­lui dacă voiu reaminti că­ distan­­ța de la soare la Neptun, cea mai îndepărtată, planetă a sis-­ temului nostru­ solar, este de-a-­­bia a mia parte dintr’un an-­­ lumină. Micşoraţi la dimensiuni milimetrice lungimea unui an­­lumină, gândii-vă că pămân­tul este un simplu atom al a­­cestui disc milimetric, nu uitaţi cifra de 300,000 ani-lumină şi veţi avea un alt chip de a prinde în cuprinsul minţii, ima­ginea formidabilă a universului înţăruşat până azi de ştiinţa Deci chiar în aceeaşi zi, după­­ amiazi, raza a eşit din sistemul­­ solar şi se avântă singuratică in văzduhul cosmic, pe undele eterului. De aci mai departe,­­ călătoria devine monotonă, o- i rele trec una după alta, şi cu­­ toate că facem un miliard de kilometri pe oră, nici o staţie nu se iveşte în drum: suntem în plină noapte cosmică, înfio­raţi de maestatea singurătăţii. Zilele urmează după zile, ani după an, s­t In sfârşit după o obositoare călătorie de patru astronomiei. Un „socotitor de stele” — cum le spune aşa de plastic as­tronomilor în cronicile noastre bătrâne — s’a încumetat să ur­mărească Itinerarul unei raze de lumină care a plecat în ziua de 1 Ianuarie 1800, la ora opt dimineaţa, de pe pământ şi iată ce a căpătat­ ani, pe care numai o rază poate să o întreprindă. iată-ne în sfârşit ajunşi la marginea ste­pei e­smice pe care am străba- :j tut o, în constelaţia Centaurului. Prima stea pe care o întâl­­nim, cea mai apropiată de sis­temul solar, este steaua numită Alfa Centauri. De aci mai de­parte, vom semnala numai sta­ţiile importante . Peste încă 4 ani, in 1808 lumina a ajuns în Sirius, în 1825 am trecut de Vega şi de abia în 1841 *Jgn-1 gem în statia­ favorită a lui­­ Flammarion, în steaua Cappe­lla , încă 6 ani şi am ajuns la steaua polară. Odată ajunşi aci, să punem în evidenţă următoarele două constatări : In această călătorie, ne-a tre­buit o jumătate de zi ca să eştra din sistemul solar şi un jumă- , tate de veac ca să ajungem la­­ steaua polară. Steaua polară este una din stelele apropiate de sistemul solar. Pentru a ajunge la mar­ginile universului, trebue să mai mergem încă 299.950 ani­­lumină ! Aceste două elemente sunt poate şi mai lămuritoare, ca ori­ce calcul, pentru a pune în lumină vastitatea universului * ! Care este aspectul general al universului ? După ultimele re­zultate ale ştiinţei, universul are forma unui tor imens sau a unei margini subţiri de disc al cărui plan numit şi planul galactic face un unghiu cam de 60o cu ecuatorul şi al cărui inel central îl alcătueşte calea lap­­ş­telui. Sistemul nostru solar nu se­­ găseşte în centrul discului cît ia o distanţă de peste 65,000 aur-­ lumină de acest centru. Să­­ nu uităm că raza discului este de 150,000 ani­ lumină şi că dia­metrul întregului nostru sistem planetar este de abia 0,002 ani­­lumină ! Sistemul solar apare deci în univers ca un simplu fulg de materie rătăcit undeva în imensitatea văzduhului Aceste precizări metrice pe cari le aduce astăzi ştiinţa as­tronomiei pun şi mai bine în lumină, evoluţia extraordinară a concepţiilor noastre cosmolo­gice. De la concepţia rudimen­tară a sistemului Ptolemean în care pământul este centrul ne­mişcat şi al sistemului solar şi al lumei întregi, am trecut la sistemul Copernician in care soarele ia rolul central, iar pă­mântul se scoboară la rolul modest al unei planete de mâna doua. Şi acuma, întreg sistemul solar este detronat şi în locul lui se instalează „galaxia’, ca­lea laptelui, acel enigmatic râu al soarelui, al cărui prund de aur l-a putut însfărşit examina metodele perfecţionate ale fizi­cei moderne. Pentru câtă vreme va dura această supremaţie a galaxiei 7 De­sigur nu pentru totdeauna. 8 dimineaţa 8 ore şi 8 minute 8 ore jumătate 9 ore 9 şi un sfert 11 ore 12 jumătate Plecarea de pe pământ Sosirea în Soare « « Marte « « Jupiter « « Saturn « « Uranus « « Neptun Cronica externă 28 Februarie . Declaraţiile făcute de minis­trul de Interne britanic,­ Hen­derson, privitoare la revizuirea tratatului de la Versailles, au provocat o impresie puternică in ţările aliate şi a creat Încur­cături guvernului. In Camera comunelor s-a cerut noui expli­caţii primului ministru Macdo­nald. Des­baterea in această chestiune, va Începe azi. Rea­mintim că Macdonald a decla­rat că guvernul său nu a luat nici o hotărire in chestia revi­zuirii tratatului de la Versail­les şi indirect a dezavuat pe ministrul de interne Henderson, care şi-a permis să formuleze o cerere expresă In această che­stiune. Primul ministru al Ma­rei Britanii a spus că opiniile personale ale unor miniştri nu pot influenţa politica generală externă şi Internă a cabinetu­lui. După ce comisia reparaţiilor Îşi va da avizul in ce priveşte concluziile trase de experţii a­­liaţi, cari au anchetat în Ger­mania, guvernul britanic se va pronunţa şi el în problemele ex­­terne, care interesează direct problema anglo-franco-germa­­nă.­­ Memoriul britanic relativ la reluarea controlului militar in Germania, a făcut o bună im­presie la Paris. In acest memo­riu se propune înlocuirea actua­lei comisiuni de control prin­­triun comitet de garanţie, până când Societatea naţiunilor va fi in măsură să organizeze un control permanent, conform tra­tatului de la Versailles. Se afirmă că Franţa va ac­cepta propunerea engleză. In cursul săptămânii viitoare vor incepe tratative la Constan­­tinopol intre delegaţii germani si turci in vederea incheerei u­­nui tratat de amiciţie intre Ger­mania şi Turcia. Camera belgiană a respins cu 95 voturi contra 79, proiectul de convenţie economică franco­­belgian. Guvernul Theunis­ Jaspar, care pusese chestia de încredere, in legătură cu votarea acestei con­­vențiuni, și-a dat demisia. A demisionat și guvernul al­banez. pmmm­mwmnmmmmmmmm In ajutorul studenţilor Lista deschisă de ziarul „Universul“ Primim următoarele rânduri: Stimate Domnule Director, Rog pe bunul Dumnezeu să vă dăruiască zile multe cu per­fectă sănătate, îl ajutaţi mai departe pe cei necăjiţi. Cu toată inima aş fi dat mult mai mult. Forţată însă de îm­prejurări, alătur una mie lei In memoria fetiţei mele Maria- Antoinette. Domnule Director, eu cred că ce ar avea cineva şi inimă de piatră,'3a»î-*erî­a pat^orului, î-a pus dracul ştampilă", tot se va îndura, cetind caldele d-voastră îndemnuri. Mai ales dacă simte române­şte, îşi va lua din gură şi va da. Cu stimă, Ecaterina Ghica Lee­a Văduvă, proprietară Au mai subscris: Colecta fune, soc. petrolifere, distra Română“ lei 5633 Dr. Toma Cornea, direc. institutului de credit „Titmăveana“,­­Sighi­şoara lei 3006 Colecta fune. „Bancei ge­nerale a ţării Româneşti prin d. C. Donca lei 4030 Personalul direcţiei spe­ciale a serv. comercial C. F. R., lei 2843 Colecta cu Vl-a reală a li­ceului „Cantemir", prin elevul Valeria Niculescu Mureşianu, Iei 2046 Funcţ. primăriei, Câmpina­­ In amintirea decedatului stud. Stelian Dobrescu ! lei 1200 Sevastia Andrei Noica, lei Ecat. Ghica Leca, vădu­vă, în memoria fetiţei sale Maria Antoinette lei A. Grozea, strada Traian No. 46, lei Funcţionarii firmei Popp & Bunescu, lei Nae Iupceanu, comerciant Ploeşti, lei Ştefan St. Popp, avocat lei Nicu G. Popp, avocat, lei Elena Olteanu lnsL. sc. de No. 4, Constanța lei cam 206 «n — - ------­Ion Vasilescu. coi "•cîant Azuga , Ioana T. Stoian str. Brătianu 299, Ale­xandria­­ Ionel Șerbat, Azuga, lei Epitropia biserîcei „Manu Cavafu" lei Elevul Eugen Gh. Antoni­ade, str. Bogdan No. 24, Roman, Iei Câte 100 lei: AL Alexandrescu, Costică V. Manoliu, P.-Neamţ, lei Câte 58 lei: Die BL Zlătari, strada Brătianu, Alexandria; Eufrosin* C. Manoliu, P.­Neamţ; Dan C. Ma­noliu, P.-Neamţ; Şerban C. Manoliu, P.­Neamţ; Vlad C. Manoliu, P.­­Neamţ ; Ivonetta C. Ma­noliu, P.-Neamţ, lei Gică N. Popescu, lei 2004 1000 1001 501 500 500 500 ,310 '.'M­­J .'•i 600 164 130 206 ''vi 300 40 Total Lei 28.492 Suma din urmă Lei 487.718 Total general Leî 516.210 tin at tont ol t anti-fascist ia Paris - finarchistul care a vrut să ucidă „ideea”­­ Un atentat anti-fascist a fost săvârşit zilele trecute la Paris.­­ Drama s-a petrecut pe la orele­­ 10 seara, la restaurantul italian „Savoia” din „passage des Prin­ces”. Victima acestui atentat este d. Nicolas Bonservizi, di­rectorul ziarului „Italie Nou­­velle”, care apare la Paris, co­respondentul ziarului „Popolo d’Italia” și fondatorul unei Ligi fasciste la Paris. ) Iată împrejurările în care s’a­­ comis atentatul: Pe când d. Bonservizi cina singur la o masă, un Chelner a tras două focuri, rănind pe d. Bonservizi la baza craniului, de­asupra urechei drepte. Asasi­nul a fost imediat dezarmat cu ajutorul clienților şi al persona­lului de serviciu. De altfel el n’a opus nici o împotrivire, de­clarând doar : — „N‘am voit să ucid omul, am ucis ideia”. Victima a fost transportată în grabă la spitalul ,,Beaujon”, iar atentatorul a fost arestat.­ ­ CE DECLARĂ ASASINUL : „Mă numesc Ernest Bono­­mini, a spus atentatorul, am 21 de ani şi m’am născut la Pozzo­­lana, lângă Roma. Sunt anarhist, dar nu fac parte din nici o organizaţie. Am venit în Franţa de vre­o doi ani, revoltat de represaliile fa­sciste săvârşite in Italia de gu­vernul Mussolini împotriva a­­narhiştilor şi a comuniştilor, am hotărît să omor pe unul din fruntaşii fascişti de aci. Un compatriot pe care nu vreau să-l divulg şi care de alt­fel nu cunoarea intenţiile mele, mi-a spus că d. Bonservizi is masa regulat la „Savoia”. Pentru a-mi pune In aplicare planul am intrat chelner la a­­celaşi restaurant. Restul se ştie”. Poliţia a făcut o perchiziţie la domiciliul lui Bonomini un­de s’a găsit o listă scrisă cu creionul cuprinzând date, ore şi nume. Cu toate tăgăduielile lui Bo­nomini, poliția face cercetări pentru a şti dacă datele ace­stea nu sunt în legătură cu miș­carea anti-fascistă din care se bănuieşte că face parte atenta­­torul. A/WWWWWSAWy1 ZIARUL „UNIVERSUL" Enn Hr. 11/ Pentru marile premii de primăvară Cititorii cari vor să par­ticipe la marile premii de primăvară vor strâope co­­t­goanele ce zilnic vor fi pu­­r­blicate in acest loc.­­ Amănunte (.'umpiete vor fi p­late l a timp, Sufletul n'are secret pe can să nu-l trădeze purtarea. Proverb chinez

Next