Universul, decembrie 1924 (Anul 42, nr. 276-298)

1924-12-01 / nr. 276

Y Duşmanii ţării ! S'ara dat ordina justiţiei militare să înceapă cercetarea a- Oolexa, cam în timpul marelui răzbii naţional, au avut nu numai o atitudine proprice duşmanilor ţării, dar au lucrat, au luptat împotriva ţării. Cercetarea a început cu unpatron de hodenă. • Dar opinia publică şi ziarul nostru ca organ al marelui public, cu grijă statornică de intenţiele naţionale, a arătat guvernului şi autori ţărilor sale, că unul dintre cei mai primejdioşi duşmani ai ţării, a fost şi este C. Stere. A fost in timpul războiului, când prin scrisul şi atitudinea s- a vcnit să fie intre alta irrmicilor României, căutând să descurajeze pe soldaţii noştri de pe front. Că Stere a fost un Inamic odios al ţării, a socotit şi guvernul, care nu i-a mai îngăduit să mai fie profesor universitar la Iaşi. Iar după ce noi am produs documente de cea mai mare importanţă, care vădeau trădarea de ţară a lui C. Stere. In Irisuş ziarul oficios al guvernului în repetate rânduri s’a scris, s’a susţinut şi s’a documentat, că Stere este trădător. Totuş guvernul, scria numai aceasta, nu lua nicîo măsură de urmărirea judiciară a trădătorului. Noi am întrebat adesea unde e dosarul lui Stere. Guvernul n’a răspuns, iar acum porneşte urmărirea unui câreiumar şi lasă pe Stors să conducă o ceată de turburători ai ordinei publice, să incite su- fletele gospodarilor lucrători de pământ şi lucrători în fabrici , să insulte ţara în străinătate şi să batjocorească pe paşnicii fii de ţărani al hotarelor ţării. Ca atare guvernul edator să limpezească în primul rând cazul Stere care-i complet deffinit ca un caz de înaltă trădare naţională. Atitudinea guvernuluî, dacă s’a hotărît în sfârşit să ia măsuri de epuraţie morală, nu-i explicabilă, dacă tolerează pe trădătorii mari, ca şi pe trail- canţi cunoscuţi, mulţumindu-se să anunţe că... justiţia işi va face datoria. Duşmani ai ţării sunt trădători — ca Stere — toţi acei cari uneltesc contra demnităţii naţionale, dar şi acei cari tolerează pecinginea imoralității. —iiiiii—iiini mu 111111 mini iiiiiiiii ■ Presa evstiana $i numirea d-lui Petrescu»î©sîîK©si la Paris Berna, 28 (Rador). — După presa franceză, fi presa elveţiană anunţă numirea d-lui Petrescu- Comnen, ministrul României la Berna, ca ministru la Paris. Presa elveţiană In mod unanim regretă plecarea d-lui Comnen, care a înălţat prestigiul României în Elveţia şi a adus servicii de neuitat prieteniei romăno-elveţiană. In special ziarele „La Tribune de Lausanne“, „Journal de Jura“ şi „Tribune de Geneva“, adresează elogii călduroase ministrului român, care prin înaltele sale calităţi, vasta sa cultură , curtoazie, era cel mai indicat să reprezinte țara sa în marea capitală a Franței. MOZAICURI CEL MAI BĂTRÂN COPAC din lume este cipresul de la San Maria del Tule din Moșie, considerat ca având 5000 de ani și pe care abia îl pot cuprinde 24 de oameni. RARITATE. — In California, aproape de San Francisco există o stâncă a cărei parte superioară seamănă perfect cu un chip de om, din gura căruia, probabil un curent de apă fierbinte din interior, face să ţâşnească vapori ce dau impresia unui cap de om care fumează, mai ales că un localnic i-a pun între buze o enormă lulea de piatră prin care scapă vaporii. Din toate părţile lumii vin turiştii să vaidă această raritate. OCHII ALBAŞTRI. Şeful serviciului asistenţei judiciare din Leeds (Anglia), care a ocupat 17 ani postul acesta, declară că după pildele culese în cursul acestei lungi cariere, bărbaţii cu ochi albaştri sunt cei mai răi soţi. După el, la suta de bărbaţi cari părăsesc culcușul conjugal, 90 au ochi albaștri. Parlamentul Franţei n nil înMil IA fen si ol uimiti iiliilaft ! Paris, 29 (Radsr). — In consiliul de miniştiisare a avut Isc ieri d. Harriot a supus spre semnare d- ui Doumshue, o serie de proaste de leji relative la convenţiunile internaţionale. Prsectul de adeziune al Franţei la protocolul da la Geneva; prsectul relativ la resunsarierea jurisdicției obligatorie a Curiei permanenta Internationale da justiția; prsectul ratificărei convenţiei relativa la regimul international al legăturilor da cale ferată; ratificarea convenţiei privitoare la regimul cailor de navigație și ratificarea regimului international al porturilor maritime. Camera daneză a votat l.aici de dezarmare Londra, 29. — Camera daneză a acceptat planul de dezarmare, prezentat de cabinetul socialist Staunng, cu 67 de voturi date de socialişti, contra 24 voturi ale conservatorilor. Liberalii s’au abţinut dala vot. —— XXX ------- la londra se oprește vânzarea băuturilor spirtoase 1 Leafield, 29. — Consiliul muni- cipal din Londra a hotărît azi să nu se mai vândă băuturi spirtoase în 17 cabareturi din Londra. Acum vre-o 20 de ani, consi- I liul a hotărtt că ar fi dorit să I nu se vândă spirtoase la caba- I returi și să nu se autorizeze deschiderea de noui cabarete decât numai sub condiţia de a nu se vinde alcool. In consecinţă, cabareturile Înfiinţate de atunci I încoace nu li s’au permis vinderea spirtoaselor, iar ei au protestat necontenit contra acestei restricţii pe motivul că din cauza acestei restricţii au o poziţie inferioară faţă de cabareturile mai vechi care au vândut totdeauna băuturi In timpul din urmă erau a- • proape de a obţine ridicarea restricţiei. S’a insistat la favorul lor că afacerea devine mai acută pentru, ei deoarece mai au de întâmpinat şi concurenţa recentă a cabaretelor organizate de hoteluri şi restaurante. Comitetul consiliului muni- cipal înaintea căruia vin In fiecare an cererile pentru retapî- rea cabinaterilor a recomandat anul trecut ca şi anul acesta că băutura să fie permisă in toate cabareturile. Dar întrunirile plenare ale consiliului au respins anul trecut propunerea co- mitetului său făcând acelaș lucru și anul acesta. Si cu toate acestea votul consiliului contra , ridecărei restrict’’ei a fost anul trecut 44 contra 32 pe când anul acesta a fost de 47 contra 43. Grevă in industria textilă din Polonia Varşovia, 29 (Rador). — O grevă a îsbucnît eri in Industria textilă din Lodz. Ziarele anunţă, că Industriaşii au refuzat să admită o sporire de salariu de 23 la sută cerută de sindicatele muncitoreşti. Industriaşii arată că o augmentare a salariilor este imposibilă și dăunătoare pentru producția industriei textile. Opoziţie rolentă. îfî Portugalia Lisabona, 29. — Prezentdndus,e noul guvern la Cameră, in timpul dscuţiunei asupra declaraţiunilor guvernului cu privire I la chestiunea reparaţiunilor, opoziţiunea s'a dat la atacuri violente contra noului guvern. Consolidarea spaniolă . In Maree Madrid. 29.— Directorul anunţă că din cauza timpului rău întrerupându-se comunicaţiile în i ' Tet.ur.n, Primo de Rivera a declarat că lucrarea pentru conso- lidarea situaţiunei în Maroc va cere 6 ani. Curăţirea zăpezii din Capitală I multpr ! Irita cu ce fonduri și-au făcut partidele campania electorală Paris, 29 (Rador). — Ziarul „Liberti" a publicat un articol al deputatului Taittinger care pretinde că ministrul de comerț Raynaldty ar fi primit la 6 Noembrie 1923 10.000 de franci de la uniunea intereselor economice pentru a prepara campania electorală din 1924 in favoarea d-lui Poincaré a cărui program o acceptase. Deputatul socialist Felix a interpelat guvernul cu privire la această afirmație și d. Herriot a acceptat ca această chestiune să fie discutată imediat. Paris, 29 (Rador). — Deputatul Felix, apoi deputatul Bouteille, din blocul naţional, au reclamat o anchetă In contra ministrului Raynaldy. Ministrul Raynaldy a recunoscut că a primit in Noembrie 1923 subsidii pentru ziarul său de la alianţa democratică şi nicidecum de la uniunea intereselor economice. La sfârşitul anului 1923 a părăsit alianţa democratică şi a trecut la cartelul partidelor din stânga. Deputatul Taittinger a repetat că afară de socialişti toate celelalte partide au acceptat concursul uniunei intereselor economice. D. Herriot a luat cuvântul declarând că politica d-lui Raynaldy pe timpul ultimei perioade legislative era cunoscută pentrucă Raynaldy făcea parte din biroul alianţei democratice cu care a rupt in mod public in Decembrie 1923 pentru a lupta In contra reacţiunei şi că nimeni nu-i poate cere socoteală în această privință. D. Herriot la felicitat pe d. Raynaldy pentru curajul cu care a luptat in departamentul său in special in contra generalului Castelnau, care este un soldat admirabil, dar care este un adversar al republicei. Centrul și dreapta Camerei au protestat vehement. Intervină d. Painlève, care pune canal inedentului, ce and cu aprobarea d-lui Harriot, ca parlamentul să numească o comisiune de anchetă privitoare la intervenţia uniunei intereselor economice în ultima campanie electorală. Deputatul Taittinger insistă ca să se ancheteze şi origina fondurilor blocului din stânga. Deputatul Felix protestează. In discuţie intervine deputatul socialist Renaudel care cere cercetarea registrelor uniunei intereselor economice. Această propunere provoacă un violent incident. Dreapta strigă lui Raynaldy să dea I. ii îndărăt. Camera a votat cu unanimitate constituirea unei comisiuni de anchetă, care să cerceteze condiţiile în cari comitetul u- I niunsi interaselor economice a subvenţionat campania electorală din 1924. Camera a decis ca ancheta să se ocupe şi cu origina fondurilor de care s’au servit partidele și în 1924, respingând cu 299 contra 246 de voturi o anchetă asupra perioadei dala 1919 până la 1924. Ce ar fi trebuit şi nu s’a făcut în Basarabia — O convorbire cu fruntaşul basarabean, d. Paul Gore — In „sala paşilor pierduţi“ a palatului justiţiei din Chişinău, am întâlnit pe d. Paul Gore, pe care nu-l văzusem de mult, căci a lipsit din Chişinău, reţinut la Iaşi de boală şi de interese personale. Cu d. Gore nu puteam vorbi , decât de starea în care se sbate Basarabia şi care îngrijeşte adânc pe d. P. Gore, un mare pai triot şi cunoscător al ţării sale. D. P. Gore îmi vorbeşte de greşeala, pe care au făcut-o partidele politice din ţară, când şi-au extins activitatea lor în Basarabia CINE AR TREBUI SA FIE IN FRUNHEA PARTIDELOR DIN BASARABIA . — Când partidul liberal a încer- i cat să se organizeze acum cinci ani în Basarabia, a venit la mine d. Mârzescu și i-am arătat cum văd eu organizarea și con-Ii ducerea partidului liberal în Basarabia. Nu trebue, i-am spus atunci, d-lui Mârzescu, să puneţi în fruntea partidului un reprezentant al boerilor, sau marilor proprietari din Basarabia, deoarece veţi fi învinuiţi că doriţi să reveniţi la politica din trecut, servindu-vă de elementele burgheze şi oligarhice. Dar nu vă sfătuesc să aşezaţi în fruntea partidului nici elemente ridicate de împrejurări, care n’are nici o pregătire pentru viaţa publică şi nici o legătură cu provincia. Părerea mea ar fi să aşezaţi în fruntea organizaţiei din Basarabia o personalitate cu autoritate şi cu un trecut politic dintre fruntaşii partidului. Această personalitate va trebui, sau prin propria lui avere, sau cu concursul material pe care-l va avea de la partid, să fie accesibil pentru oricine. Un astfel de conducător al partidului local va fi în curând încurajat fi susţinut şi de elementele aşezate şi cu un trecut de activitate socială şi politică şi de tineretul intelectual şi democratic, onest şi doritor de bine al acestei provincii şi care va avea de partea lui şi o parte din muscele populare.* Căci cu toată revoluţia prin care a trecut Basarabia, elementele din popor, muncitoare şi cinstite se lasă mai uşor influenţate de oameni cu un trecut şi cu o situaţie oarecare şi numai cea mai decăzută parte a populaţiei rurale şi orăşeneşti formează clientela demagogilor şi ariviştilor. N'am fost ascultat. S’a preferat organizarea conducerei partidului aşa cum o vedeţi şi rezultatele sunt acele, pe care toată lumea le constată. Şi greşala aceasta de a se fi pus în fruntea partidelor locale oameni nepregătiţi, fără nici o legătură cu provincia, n’a făcut-o numai , partidul liberal, dar toate celelalte partide. — Părerea d-voastră, îl întrerup pe d. Gore, începe să fie recunoscută de justă și chiar da uneia elemente din partidul liberal. J CONCURSUL OAMENILOR DE VALOARE | __In vara acesta, — tot spune d. Gore, — am avut o lungă întrevedere cu d. Mârzescu, care mi-a propus să ocup postul de consilier la Curtea de apel din Chişinău. I-am mulţumit pentru propunerea pe care mi-a făcut-o, dar am refuzat s-o primesc. De aproape zece ani nu mă mai ocup cu chestiunile juridice, din punctul de vedere practic, căci în ce priveşte teo ,ria şi istoria jurisprudenţă sunt şi azi la curent cu ele şi mi sa părut că pentru un om care s’a îndepărtat de aceste chestiuni juridice este greu să mai revie la de. Aceste rezerve mi-au die- t tat să refuz postul ce mi se ofe- rea. „UNIVERSUL“ ŞI SITUAŢIA DIN BASARABIA D. Gore are şi câteva cuvinte pentru „Universul“. — Ce se scrie in „Universul“ e un adevăr mare. De aceea, cândi prietenii mei din regat mă întreabă de treburile din Basarabia, le răspund: — Citiţi cu atenţiune, „Universul“ şi veţi avea o icoană fidelă a celor ce se petrec In această provincie. Am crezut necesar să dau publicităţei această convorbire, care dacă nu va avea alta înrâurire, va reaminti cel puţin opiniei publice şi oamenilor zilei, că mai există oameni de valoare in Basarabia. O convorbire avută şi publicată nu de mult , despre d. Mimi, a avut efectul să reamintească despre acest bărbat de seamă al Basarabiei şi zilele acestea vorbindu-se de o schimbare la primăria Chişi- năului, s-a pomenit şi de posi- i bilitatea venirei în fruntea acestui oraş a acestui bun şi onest gospodar al fostei administraţii basarabene, care părea uitat cu desăvârşire. Dr. L Duscian Programul noului guvern turc — ADUNAREA VOTEAZA IN,CREDERE IN GUVERN — Lafayette, 29. — Programul guvernamental al lui Fethy ’ Bey citit în Adunarea Naţională conţine punctele următoare : suprimarea regiei cointeresate a tutunului, folosinţa şi recurigerea la capitalul străin căruia : i se va acorda garanţia şi în-lesnîri, lichidarea datorilor în steme şî externe, restabilirea creditului naţional, consolidarea armatei, respectul angajare enteror încheiate în politica externă, soluţîunea echitabilă în chestiunea Messul, consolidând legăturile de amiciţie cu Englitera şi întărind relaţiunile cordiale cu Franţa. O ordine de zi de încredere în favoarea guvernului a fost votat de» wantrotOM. , ,,, » . Numirea generalului Sarrail ca inalt comisar al Siriei Paris, 29 (Rador). — Generalul Sarrail a fost pornit înalt comisar al Siriei în local general. GENERALUL SARRAIL iul Weygand, care va fi menţinut in consiliul superior de război şi va dirija academia de Înalte studii militari. Generalului Weygand i se va carderi pentru eminentele sale servicii „marea Cruce a legiune de onoare". GENERALUL WEYGAND Procesul spionajului ZIUA II eri dimineaţă au continuat desbaterile procesului spionilor sovietici. D. grefier locotenent Atanasiu, a început citirea ordonanţei definitive. Am arătat intr'un număr trecut acuzaţiunile cuprinse în această ordonanţă contra lui Ciaicovsky, Niţă şi Kisseleff. Mai departe, actul enumără culpele celorlalţi acuzaţi. Iosef Corn, funcţionar comercial, a fost angajat prin Zinger de către spionul Kirje, să procure organizaţiei din Viena informaţii economice şi politice. Ivascenco Petre, maestru sondor, student la matematici a înmânat lui Ciaicovski o lucrare asupra artileriei în timpul războiului şi rezistenţa blindajelor la diferite calibre de obuze. Morgenstern, funcţionar la Wagonslits, poliglot, lucra cu Ciaicovski şi Rumenovisi. Luni, d. locot. Atanasiu va continua citirea ordonanţei şi apoi va începe interogatorittb Muni în România O ruşine foarte costisitoare — atscaţiunea angajată, zilele acestea, din nou, asupra hârtiei, şi datele ce s‘au comunicat la Cameră, au făcut să se vadă încă odată şi să se probeze că hârtia furnizată de fabricile din România este un produs de cea mai detestabilă calitate. S’a afirmat şi s’a făcut dovada deplină că nicăiri în altă ţară hârtia nu este mai proastă decât aceea care se vede în ţara noastră, hârtie pe care, vrândnevrând, o întrebuinţează ziarele şi editurile în genere. Dacă o asemenea constatare nu mai e de multă vreme ceva nou, — de oarece toţi vedem în ce condiţiuni de Inferioritate dureroasă se tipăresc şi cărţile şi ziarele, — ceva nou este totul de semnalat in această privinţă: nicăiri in altă parte disproporţia nu este atât de mare între costul hârtiei şi hârtia furnizată. Este, în adevăr, Inexplicabilă judecata celor cari conduc fabricile de hârtie din România. După cea mai elementară logică, instalaţiunile şi mijloacele generale de producţiune, dacă nu pot fi îmbunătăţite, spre a se obţine o calitate de hârtie mai bună, — aşa cum vedem că se întâmplă pretutindeni, — şi dacă, din nenorocire, această calitate este din ce în ce mai proastă, preţurile cerute simt, în schimb, mai mult decât exagerate. Faptele văzute de toată lumea şi datele precise cari au fost din nou aduse în public, în această ultimă împrejurare, fac să se înţeleagă că guvernul are datoria să intervină. Modificarea tarifului vamal, in condiţiuni care să permită importul hârtiei in România, apare ca singura soluţie. Pentru că nu este, în niciun caz, admisibil ca, din simpla menajare a unor interese personale, tiparul românesc, in genere, să constitue o ruşine foarte costisitoare aşa cum constituie azi, din bunăvoința conducătorilor fabricilor de hârtie. Dinilji-i Pm Anglia urmăreşte să introducă regimul protectoratului in Egipt ?. — Chestia Sudanului. — Consecinţele asasinatului generalului englez Lee Stack, la Cairo, a concentrat atenţia opiniei publice asupra chestiunei relaţiunilor anglo-egiptene. In 1922, guvernul britanic a proclamat, printr’o declaraţie unilaterală, independenţa Egiptului, dar a formulat rezerve asupra Sudanului, asupra trecerei vaselor prin canalul de Suez, asupra protecţiei intereselor şi comunităţilor străine din Egipt, cât şi asupra apărărei Egiptului împotriva unei agresiuni străine. Egiptenii au cerut indfipendenţa deplină, iar fostul guvern Zaglul paşa a formulat revendicări asupra Sudanului. Guvernul britanic n'a luat în consideraţie aceste cereri şi revendicări, considerdndu-le ca fiind în opoziţie cu interesele imperiului. Când s’a făcut cunoscut la Cairo punctul de vedere englez In afacerile egiptene şi sudaneze, s'a început la Cairo o campanie politică intensă cu caracter antibritanic, condusă de intelectualii patrioţi egipteni. Crima din Cairo, reprobată de opinia publică internaţională şi chiar de opinia publică egipteană, a determinat guvernul britanic să procedeze cu energie faţă de guvernul egiptean. Situaţia s-a complicat în ultimul timp, deoarece şi noul guvern din Cairo nu pare dispus să accepte toate condiţiile impuse de guvernul britanic. Societatea Naţiunilor, al cărui rol e să împiedice ca diferendele între state să degenereze în conflicte armate, nu poate să intervină, deoarece Anglia nu consideră diferendul cu Egiptul, ca un diferend de la stat la stat, ci ca un diferend de ordin „inferior", cu toată „independenţa" Egiptului. Alt argument. Societatea Naţiunilor a fost sesizată departamentul egiptean, iar nu de guvernul din Cairo. Refuzul Marei Britanii de a admite intervenirea unui al treilea în diferendul ei cu Egiptul şi mai cu seamă când acest „al treilea" e Societatea Naţiunilor, care e o instituţie internaţională indicată să intervină In asemenea cazuri, e viu comentat in presa străină. Adversarii englezilor caută să stabilească o comparaţie între atentatul dfila Seraievo din 1914 şi atentatul din Cairo din 1924. Deocamdată Marea Britanie a luat măsuri de ordin militar la Alexandria şi Suez şi a obţinut retragerea trupelor egiptene din Sudan. Se afirmă că guvernul Baldwin va profita de aceste evenimente spre a impune Egiptului regimul protectoratului. Dasbaterile Sf. Sinod EPARHIILOR. — RĂZVRĂTIREA CĂLUGĂRILOR IbuLA STUL MUNTE ATHOS S’a discutat îndelung chestia bugetelor eparhiilor, constatându-se că unii chiriarhi n’au îndeplinit obligaţia impusă de Sinod, de-a prezenta comisiei speciala, compusă din P. S. Lucian al Romanului, Visarion al Hotinului şi Ghenadie al Buzăului, bugetele eparhiilor spre a fi verificate, preferind să le întocmească fără controlul Sf. Sinod. S’a făcut cuvenita observaţie şi s’a cerut episcopii or să se supue supravegherii impuse de Sin'd spre o mai chibzuită întrebuinţare a veniturilor. • S’a discutat asupra răzvrătiri călugărilor români dela mănăstirea „Prodromul“ de la Sfatul Munte Athos, cari se duşmănesc acolo, împărţindu-se în două tabere : mo’doveni şi munteni, primii alungând pe cei din urmă şi apoi s’a discutat refuzul călugărilor citaţi de-a da seamă Sf. Sinod şi ministerului cultelor de gestiunea şi administrarea avuţiilor mari, pe cari le are numita mănăstire, dăruite din ţară. Sf. Sinod a însărcinat pe marele nomofilax prof. dr. Dragomir Demetrescu şi pe pr. episcop Visarion Puiu să plece la Sfatul Munte, să cerceteze la faţa locului pe călugări şi să-i convingă de datorita ascultare faţă de autorităţile bisericeşti şi laice. p. S. S. episcopul Buzăului avea însărcinarea să comunice reprezentanţilor presei, cele discutate în şedinţa sinodală. Ori însă, P. S. Sa a refuzat aceasta. * Ședința s-a ridicat la ora 1 d. a. Ședința viitoare Luni la om 10 dim. a. a. . Trotcki va demione și se re duce în Siberia Londra, 29. — Se anunță din Moscova, că Trotzki, căruia i s’a cerut demisia din consiliul de război, va fi probabil numit comandant militar în Siberia, sau va primi un post diplomatic. Invalidarea a doi senatori italieni Roma. — Senatul italian înainte de luarea unei vacanțe a procedat la invalidarea numirei , ca senatori a scriitorilor poetul napolitan Salvatore di Giacomo și prozatorul Ugo Ojetti.