Universul, martie 1925 (Anul 43, nr. 49-74)
1925-03-01 / nr. 49
cmf£i*sui 2 PARLAMENTUL „Universul« în ţară CAMERA Continuarea şedinţei de a 26 Februarie Concesionarea pescăriilor statului D. D. R. IOANIŢESCU declară că contractul concesionării peştelui şi al monopolului de ■vânzare prejudecă toată chestiunea pescăritului în ţara noastră, care este cea mai bogată ţară în bazinuri de ape dulci şi sărate din Europa. Toată această mare bogăţie, în valoare de aproape 10 miliarde lei, e pe cale să fie înghiţită de şoc. „Frigul". Contractul cu ministerul de domenii pentru vânzarea şi monopolizarea peştelui nu este decât un preludiu. Peştele este alimentul săracului, el a fost multă vreme in ţara românească de două trei ori mai eftin decât carnea. Peştele a ajuns azi însă un aliment de lux. Ni» avem peşte denjuns, este prea scump— iată cele două rele care trebuesc înlăturate. In loc să-şi fi îndreptat preocupările in această direcţiune, ministerul tip domenii monopolizează, la dispoziţia unor favoriţi ai regimului, toată producţiunea şi vânzarea peştelui, păgubind statul leu zeci de milioane şi speculând atât ,pe consumatori cât şi pe pescarul vânător , şi dând îndărăt economia naţionala, SOC. „FRIGUL” ,constituit lfi 191 fi CU de uit milioane lei, capital şi obiectul ei era utilizarea frigului industrial. Reţinem clar că era O industrie bazată pe progesul tehnic al frigoritarelor. Membrii fondatori In număr numai de 7 tft statute, în realitate numai doi, ceilalţi , fiind funcţionarii sociăţii, au urmărit să trustifiee câteva din bogăţiile ţării, monopolul au început cu monopolul gheţei artificiale şi au declarat răsboi gheţei naturale, răsboi pe care nu l-au putut câştiga, şi-au îndreptat privirile către monopolul antrepozitelor şi burselor comunale pe care le-au obţinut prin regulamentul din 1924 prin care li s’a dat dreptul să perceapă taxe comunale şi comisioane fără participarea comunei. Totuşi societatea mergea greu şi în darea de seamă dela 1022 Soc. nu a putut da nici un beneficiu, iar în darea de seamă dela 30 Iunie 1924 Soc. recunoaşte că a pierdut din capital 1.322 136,04 lei. Era deci o Soc. în faliment, care trebuia salvată pentru că era amestecat deputatul majoritar Manolescu Strunga, care urmărea monopolul vânzairei peştelui şi acapararea bălţilor şi râurilor prin comercializare. Acest rezultat s-a obţinut prin contractul autentificat la Nr. 19.999 din 15 August 1924 făcut in timpul vacanţei pentru ca să nu prindă nimeni de veste despre existenţa lui. NEVALABILITATEA CONTRACTULUI Contractul Soc. „Frigul” nu este trecut nici prin parlament nici prin consiliul de îndrumare, de opera ministerului de domenii cu aprobarea consiliului de miniştri. Ministerul de domenii şi consiliul de miniştri nu erau competente să contracteze vânzarea şi monopolizarea peştelui. Contractul este nevalabil fiind în contradicţie cu legea comercializări, care prevede că pescăriile şi frigoriferele Statului (art. 2 al. 2 şi 3) nu se vor pune în exploatare decât prin sistemul legii de comercializare, ceea ce nu este în speţă. Nici legea pescuitului cu regulamentele din 1900 şi 1904 nu dădea drept ministerului de domenii să dea unei societăţii particulare monopolul de vânzare şi de transport. Chiar constituţia interzice creiarea de monopoluri . Ar fi putut, fi invocată însă legea contabilităţii publice. Ori chiar după această lege, baza tranzacţiilor în legătură cu avutul Statului este licitaţia publică. (art. 70). Se poate şi prin buna învoială dar numai aşa cum zice art. 71 în 14 cazuri anume arătate, care sunt limitative şi care nu se aplică sec. „Frigul”. Art. 85 care prevede dreptul Consiliului de miniştri de a aproba contractele prin bună învoială se referă numai la acele 14 cazuri din art. 71. Deci contractul nu este valabil, el trebuia să fie trecut prin parlament sau să fie făcut după legea comercializării. S’a procedat astfel pentru că ministerului de domenii îi era teamă de parlament, iar după legea comercializării nu sar fi putut da atâtea beneficii favoriţilor regimului. Profmn evidenţa este că acest contract cuprinde trei operaţii juridice: vânzarea peştelui, închirierea frigoriferelor şi concesiunea monopolului de vânzare şi de transport. Acest cumul de operaţii dovedeşte şi graba, dar dovedeşte mai ales tendinţa de jefuire a avutului statului. S’a procedat sau cu rea credinţă sau cu ignoranţă şi veţi avea răspunderea în faţa ţării. D. P. BRATAŞA.NU : Ignoranţă nu este; rămâne partea a doua (Ilaritate). D. D. R. IOANIŢESCU arată că statul dă tot şi societatea nimic. In adevăr, statul dă : 1) Frigoriferele, gheţăriile, instalaţiile şi burourile. AVANTAGII NUMAI PENTRU SCO. „FRIGUL1 Contractul obligă pe stat să dea frigoriferele de la Galaţi, Jdrilofca şi de oriunde s ar mai înfiinţa. Frigoriferul dela Galaţi costă circa 40 milioane lei şi statul a mai dat apc. . „Frigul“ 1 jum. milion lei, pentru ca să-i pună în reparaţie. Pentru construirea caloriferului de la Jurnofea statul trebue să dea 18 jum. milioane lei, din care a şi vărsat cea mai mare parte. Statul mai dă gheţăriile sale în număr de 10, costând fiecare câte două milioane, în total 20 milioane, şi toate biurourile. Numai imobilul de la Sf. Gheorghie Tar fi putut închiria cu un milion. Deci statul dă avere de aproape 100 milioane. 2) Personalul. Societatea alege pe cine vrea din funcţionarii statului, ceea ce denotă corupţiunea şi imoralitatea unui astfel de procedeu. 3) Monopolul de vânzare, de transport ,ambalaj şi de expediere, care constitue un adevărat impozit asupra consumatorilor. Numai societatea are dreptul să vânză, să cumpere şi să transporte peşte în diferite contra, ea pune taxe şi fixează cum vrea preţurile,■ populaţiunea trebue să sufere şi să plătească. Un astfel de monopol echivalează cu o confiscare şi oricare guvern va urma va trebui să desfiinţeze această ruşine naţională. CÂŞTIGURILE D. Ioaniţescu declară că după contract soc. „Frigul” realizează două feluri de câştiguri, unele mărturisite, cum este taxa de 70 de bani, care împreună cu taxa de frigorifere dau un mediu 2 lei de kgr. ceea ce la 24 milioane kgr. dau un câştig de circa 50 milioane. — ia un capital de 5 milioane şi fără ca soc. să facă vre’o cheltuială de întreţinere. Soc. mai câştigă încă 50 milione pentru fondul de întreţinere, apoi încă 30 la sută la vânzarea în detail Cu vânzarea In detail ,soc. practică un adevărat brigandaj. Ca să nu mai aibă riscuri şi să nu mai plătească funcţionarii şi vânzătorii, Soc. a convenit cu unii pescari detailişti să le dea peşte şi aceştia să-l vândă pe contul lor, dar să plătească loc, de la început 15 la sută la cantitatea primită. D. MANOLESCU-STRUNGA : Cer numirea unei comisiuni de anchetă, cu membri aparţinând partidelor din opoziţie, care chiar mâine să înceapă cercetările la faţa locului. D. D. R. IOANIŢESCU spune apoi că dacă luăm de bune cele 24 milioane kgr. arătate de statistica statului şi dacă am socoti cu 15 lei una peste alta, am ajunge la un câştig de 51 milioane lei, fără ca Soc. să deburseze nimic. Mai adăugaţi şi câştigurile nemărturisite (taxe de ambalaj, de transport, care se ridică după socoteala specialiştilor la trei lei la kgr.) şi veţi ajunge la un câştig de peste 200 milioane lei, asigurată soc. „Frigul“, printr’un contract semnat de d. ministru Constantinescu. In realitate câştigul este mult mai mare, pentru că prin contrabandă numai 40 la sută merge la Stat iar 60 la sută merge la particulari. Noi suntem de veghe, încheie d-sa şi promitem că vom arunca la coş toate contractele dvs. (Apl.). PREŞEDINTELE anunţă că d. Georgescu-Tulcea, care trebuia să ia şi d-sa cuvântul în aceeaş chestie, e bolnav. Cu încuviinţarea Camerei, se aprobă să i se îngăduie să-şi desvolte interpelarea anunţată joia viitoare. SE RĂSPUNDE REPREZENTANTUL „FRIGULUI“ D. I. MANOLESCU-STRUN-ca reprezentant al soc. „Frigul“, reprezentant al soc. „Frigul“, spune că primeşte ancheta parlamentară propusă de opoziţie şi roagă să se desemneze persoanele, ca chiar de mâine să înceapă ancheta şi până joia viitoare, când va vorbi şi d. Georgescu-Tulcea, să fie gata, şi comisia să îşi depue raportul, ca apoi adunarea se judece în cunoştinţă de cauză. D-sa susţine că după ce se vor vedea răgi şi rele, pe care Ie pune la dispoziţia comisiei de anchetă şi după ce se vor face toate cercetările cuvenite, se va vedea că toate acuzaţiile aduse se vor spulbera. După d-sa totul este o afacere perfect cinstită, ingenioasă numai în ce priveşte introducerea şi la noi în ţară a perfecţiuliilor ştiinţifice moderne, aduse întreprinderilor frigorifere de conservare de alimente şi mărfuri, utilizate în ţările civilizate ale apusului. Intro călătorie de plăcere şi de studii făcută de d-sa în străinătate a vizitat asemenea întreprinderi, pe cari le-a crezut utile ţării sale şi rntorcându-se la Bucureşti, ca om practic, cunoscător în cele economice şi financiare, a propus afacerea unui grup financiar, care prin Banca Marmorosch Blank şi cu aceasta fu principal, a primit .Şi îm-' brăţişat propunerea, constituind şi finanţând societatea „Frigul“. De trei ani societatea desfăşoară o activitate de construcţii de antrepozite frigorifere în Bucureşti pe calea Şerban Vodă, anunţând că numai maşinile costa peste 100 de milioane până acum, deosebit de clădirile aflate încă în construcţie şi de celelalte materiale, ustensile, vehicule şi plata personalului administrativ, ingineresc şi a celorlalte cheltueli generale. D-sa tăgăduieşte capacitatea şi beneficiile extraordinare, ca şi perspectivele imense de câştig atribuite de interpolator societăţii „Frigul", aducând în sprijinul abionaţîei sale faptul, că la subscripţia publică deschisă de „Frigul“ lnfru- subscris în Capitală numai cinci acţiuni, ceea ce ar fi un semn că afacerea nu e aşa de rentabilă. S’ar fi găsit în Bucureşti destui oameni cu flari pentru afaceri, cari să subscrie. TÂRGUL Dar, ca să arate că afacerea „Frigul" nu e aşa de surâzătoare, d-sa oferă d-lui Ioaniţescu să cumpere jumătate din acţiunile sale, D. D. R. IOANIŢESCU. Primesc. (D. Ioaniţescu se duce înspre d. Manolescu-Strunga şi bat mâna de învoială la târgul oferit. Mare ilaritate). PREŞEDINTELE: D-le Ioaniţescu,păi dacă te învoieşti la acest târg şi primeşti sâ fii acţionar mare la „Frigul”, cum rămâne cu interpelarea? (ilaritate). D. dr. N. LUPU: Nu putem permite asemenea scene în Cameră, fiindcă atunci transformă Adunarea deputaţilor Intr’o bursă de afaceri (ilaritate şi apl.) D. I. MANOLESCU-STRUNGA. D. Ioaniţescu, care a prezidat această Cameră, ca vicepreşedinte, pe vremea când s’au împărţit deputaţilor acţiunile „Reşiţa.”... D. D. R. IOANIŢESCU (indignat): Protestez, eu n’am prezidat această Cameră, ca să se împartă acţiuni „Reşiţa”. Cel care a făcut-o, l-am gonit dintre noi. Acţiunile „Reşiţa" se află în mâinile liberale, la Banca Românească şi instituţiile liberale. O VOCE LIBERALA. Dv. aţi rămas cu acţiunile. O VOCE DELA OPOZIŢIE. $i liberalii cu „Reşiţa” (ilaritate). ALTA VOCE DELA OPOZIŢIE. Ba au rămas şi cu „Reşiţa" şi cu acţiunile, fiindcă sunt oameni practici (marcilaritate). D. I. MANOLESCU STRUNGA susţine apoi că toate lucrurile s’au petrecut în bună rânduialâ, că „Frigul” a renunţat la concesia vânzărei peştelui, pentru care îl acuză interpelatorul, dar că a făcut, după ce s-a înţeles cu guvernul, o ofertă de participare la comercializarea pescăriilor statului. Ca atare, nu va mai avea, ca în vechiul contract 100 la sută din capital, ci o cotă de 50 la sută şi că deci şi opoziţia va fi mulţumită. Privitor la acuzaţia adusă de interpelator că „Frigul” năpăstuieşte cooperativele de pescari, înlăturându-le, prin concesie, de la exploatarea bogăţiilore peşte, d-sa răspunde invitând pe d. Ioaniţescu să îndemne şi să vie cu cât de multe cooperative de pescari să concureze la participarea comercializării pescăriilor statului, care se face la lumina zilei. D-sa închee afirmând că primeşte controlul fiind convins că nimic necurat nu se va dovedi şi că totul este numai agitaţie politică de opoziţie. D. I. MIHALACHE spune că d. Strunga a voit să fie abil şi printr’o diversiune să abată atenţia Camerei de la obiectivul interpelării, căutând să reducă toată chestia la o afacere intre societatea „Frigul” şi interpelator. Interpelarea a fost adresată guvernului, căruia i se aduce învinuirea că a dat bogăţiile statului la particulari fără licitație pubică, prin simplă concesie în favoarea unor partizani politici (aplauze). La aceasta are să răspundă guvernul. Și apoi anchete şi oferte de afaceri ca cele făcute de d. Manolescu-Strunga aici.... D. D. R. IOANIŢESCU. Nu le iau nici eu în serios. D. I. MANOLESCU-STRUNGA. Eu nu te-am luat în serios pe d-ta. D. D. R. IOANIŢESCU. Propunerile de afaceri făcute le tribună, de circumstanţă, ca acelea ale d-lui Strunga, au la bază totdeauna frauda D. I. MIHALACHE. După ce vom auzi şi cuvântul celorlalţi interpelatori, aşteptăm şi răspunsul guvernului, ca să judecăm. Până atunci guvernul rămâne acuzat. D. D. R. IOANIȚESCU adaugă că se asociază la cele spuse deT. Mihalache și că ancheta propusă nu poate dovedi nimic, dacă ea se mărginește la cercetarea registrelor, cari sunt făcute în regulă, ca formă, tre-’ cându-se numai ce convine în ele, căci după ele se socoteşte partea statului. Ancheta trebuie făcută la celelalte operaţii ale „Frigului“, de unde ies beneficiile cele mari şi ea trebuie purtată şi între pescari, ca să poată duce la rezultatul aşteptat. subsecretar de stat G. CIPRIANU, din partea guvernului, spune că aşteaptă dezvoltarea interpelării d-lui Georgescu- Tulcea Joia viitoare şi a celorlalţi Înscrişi, ca apoi d-sa, cu acte şi documente, să răspundă punct cu punct la învinuirile aduse şi să lumineze întreaga afacere. Din expunerea pe care o va face, ca răspuns la toate învinuirii», anunţă că se va vedea netemeinicia acuzaţiilor aduse. PREŞEDINTELE anunţă continuarea acestei discuţii pe joia viitoare, ridică şedinţa la ora 9 seara. ------- XXX------- «Cîrlţ: „„UNIVERsuL LITERAR” oara apare Duminică 1 Hârtie ca acest bogat şi Interesant en prins: Fluvie de primăvară de Leontin Iliescu. Pe Stradă de G. N. Varone. Infirmierul (nuvelă) de Emilie Taţilor. Papagalul regalul Romei, trad. de C. A. Ghica. Cronica medalistică de C- A. Crăşanu. Gobseck, trad. de C. G. Versuri de: De Glk, Anton Gingu, G. Bream, Marinescu- Angel, N. Anghel. Hazuri, tragerea premiilor filatelice, distracţii şi jocuri, coperta colorata si numeroase flustrajii In text de cunoscutul ilustrator Gîlly. 3 LEI NUMĂRUL In numărul acesta năşiți cuponul 14 pentru tragerea marilor premii de primăvară. k i O fabrică de naşteri dieMatijţţ flăcări PAGUBE DE 3 MILIOANE Cernăuţi, 27? — Erî noapte un violent incendiu a isbucnit la fabrica de nasturi „Metabuff* din localitate. Flăcările cari s’au propagat cu repeziciune cuprinzând întreaga clădire au distrus maşinele fabrice!, acoperişul şi întregul material din interior. Focul a luat naştere de la sala unei magazii şi a putut fi localizat de abia a doua zi dimineaţa, după o muncă încordată a pompierilor cari au desfăşurat o activitate febrilă. Fabrica a fost asigurată. Pagubele ating suma de 3 milioane lei. Autorităţile au deschis o anchetă. Iaşi 26 Februarie GREVA MĂCELARILOR Pe ziua de azi angrosiştii măcelari au hotărît să reducă numărul vitelor pentru tăiat, sub cuvânt că preţurile existente nu I sunt convenabile. In cazul când I preţurile nu vor fi majorate, măcelarii sunt hotărîţi să defila. ! re- greva. POLITICE Fruntaşii naţionalişti ai poporului, d-nii Ifrim, Buţureanu şi Toni au fost invitaţi la Bucureşti, în vederea unei întrevederi cu d-nii Maniu şi Argetoianu. DE LA UNIVERSITATEA POPULARA La Universitatea populară din Tătăraşi s-a sfârşit primul ciclu de conferinţe. In săptămâna viitoare se deschide al doilea ciclu de conferinţe. Printre profesorii cari vor ţine primele prelegeri se găsesc d-nii I. Borcea, David şi Andrei. Duminică, 1 Martie, se va face la Curtea de apel secţia II-a, alegerea unui membru în consiliul de disciplină al baroului. Sunt înscrişi 220 votanţi. Candidează d-nii C. Climescu, N. Petrea şi C. Faur. MOARTEA UNUI SOLDAT BOLNAV DE TIFOS EXANTEMATIC La spitalul militar a sucombat un soldat, bolnav de tifos exantematic. Pacientul fusese adus din garnizona Bălţi. 27 Februarie FRAUDE CU ÎMPROPRIETĂRIREA Fiind indicii că la împroprietărirea sătenilor din com. Vlă-deni (Iaşi), s’ar fi comis nereguli, inspectoratul agricol al judeţului a decis revizuirea acestor tablouri de împroprietărire. Sunt bănueli că peste 150 de oameni cari nu îndeplineau condiţiunile cerute de lege, au fost împroprietăriţi. BARLAD INCENDIU Joi pe la 4 dimineaţa, un foc puternic s-a declarat la proprietatea d-lui Simion Anghel din str. Lascar Catargiu. Focul a cuprins acoperământul clădirei. Pagubele sunt mari. MALTRATARE Femeia Ruxandra Iacob din Pogana, întâlnind pe Maranda . Cozma, a maltratat-o îngrozitor făcându-i rănii pe corp. Motivul acestui,act, este, o veche, gelozie. SPARGERI In Cerţeşti s’au comis noaptea următoarele spargeri, comise de necunoscuţi: De la Maria Puţanu au furat obiecte casnice şi 950 lei numerar, Attela Tiţa Puţanu lucruri, o mare cantitate de carne şi vin dintr’un butoi, iar dela Iile Puţanu lucruri şi păsări. Valoarea lucrurilor furate trece de 50.000 lei. Asemeni de la S. Bârsan din Unţeşti prin efracţie necunoscuţi au furat obiecte casnic de mare valoare. FALIMENT Tribunalul Tutova a declarat în stare de faliment pe comerintul Avram Manase. IN JURUL REFORMEI CODULUI DE JUSTIŢIE MILITARĂ Cercurile superioare militare din localitate au primit comunicarea că proiectul de reformă al codului de justiţie militară va fi prezentat parlamentului încă în această sesiune. CAZURILE DE TIFOS EXANTEMATIC DE LA TIMIŞEŞTI In urma măsurilor luate, numărul cazurilor de tifos exantematic constatate la Timişeşti este în descreştere. Se ştie că oraşul nostru e alimentat cu apă din acea localitate. UNIVERSITARE Probabil că Marţi se va întruni consiliul profesoral al facultăţii juridice din Iaşi spre a decide atitudinea faţă de faptul căSenatul universitar nu a ratificat până acum deciziile acestei facultăţi, în privinţa redeschiderii cursurilor şi a începerii examenelor. Cauza că această ratificare nu s-a făcut e că membrii Senatului universitar nu s’au întrunit până acim în număr legal. JUDICIARE Curtea de apel a menţinut pedeapsa de trei luni închisoare şi 4.000 lei despăgubiri la care a fost condamnat comerciantul Lupu Grünberg, acuzat de şantaj. NENOROCIRE Mecanicul Ioan Chirchi a fost tamponat în gara Iaşi de o locomotivă. In stare disperată a fost dus la spital FRAUDE LA MORI Făcându-se o descindere la morile „Furnica“, „Progresul“ şi „Ţărănească“ s-a descoperit că acolo se macină făina după vechiul regim, adică 3 calităţi. Zisele mori au fost date în judecată. 40 de ani, pare a fi din societate bună, însă străin de localitate. Era îmbrăcat în costum gri, ghete galbene moderne, cravată de mătase, ciorapi şi rufărie de calitate bună şi palton. La degete se văd urme de inele, care au fost scoase de asasini. In gură avea câţiva dinţi şi măsele de aur. R. SARAT TÂLHĂRIE Pe când Ion Comănescu, din Şocariciu, se întorcea de la oraş cu nevastă-sa, au fost atacaţi de 3 inşi pe şosea, cari au tras câteva focuri de armă asupra lor, somându-i să stea. După ce i-au bătut până la sânge, le-au luat tot ce aveau asupra lor, suma de 5000 lei şi trtrgueli de peste 6000 lei, dispărând cu căruţa şi caii. PROCES S-a judecat procesul d-lui dr. Gr. Nelepcu, fost acuzat c’ar fi luat mită. Tribunalul a achitat pe dr. găsind învinuirile neîntemeiate. JUDICIARE TIGHINA MISTERIOSUL ASASINAT DE LANGA CHIŢCANI Intro fântână părăsită din apropierea vastei grădini „Vasilina“, situată pe domeniul comunei Chiţcani şi la o mică distanţă de Nistru, un ţăran uitându-se de curiozitate In fântănă, a observat un cadavru din care se vedea numai capul, restul corpului fiind acoperit cu ţărână. S’a procedat la scoaterea corpului, care avea pe cap 18 lovituri de cuţit şi topor. Crima trebue să fie recentă, după părerea medicilor. Cu toate cercetările făcute prin împrejurimi, nu i s’a putut stabili identitatea. De aceea, a fost adus la Tighina şi expus la cimitir, dar neputându-se afla nici un fel de indicaţie, autorităţile au dispus înmormântarea cadavrului. Victima, după figură şi îmbrăcăminte, e în etate de vreo IN BASARABIA RENI MILITARE D. general Sachelarie, înspecial atelierul corpului III şi trupa. INCENDIU La moara d-lui Hie Grecu din acest oraş s’a declarat un incendiu, care a fost localizat de poliţie şi pompieri. Din primele cercetări s’a stabilit că focul a fost pus de răufăcători. SPARGERE Necunoscuţi, s’au introdus în casa unui locuitor din Anadol, de unde au furat diferite lucruri casnice în valoare de 25.000 lei. TEATRALE Trupa d-lui Petre Sturza, care a dat o serie de representaţii teatrale în localitate, a avut un succes strălucit. t fi?» a * n»rr. **?? mnivw vi* 0 WSE2M HaaasMai:«MamgHBBBS33g >®?8i R 5 8®' > KP Ulf In Bucovina CERNĂUŢI UN COPIL ÎNGROPAT DE VIN Un zidar a denunţat la poliţiecă a găsit un cadavru de copil, îngropat în pivniţa casei din piaţa Fântânii No. 2 S‘a constatat că este vorba de o crimă. Cadavrul fusese îngropat de vre-o două luni. Apoi s‘a putut dovedi, că acest cadavru a fost îngropat de servitoarea Zenova Prochipciuc spre a-şi distrage rodul unei dragoste nelegitime. Servitoarea a fost arestată. VATRA-DORNEI PRINDEREA UNUI EXCROC ŞI A UNUI CRIMINAL Plutonierul major Nelu a prins pe ţiganii Zlate Simion şi A. Moldovan primiul căutat de jandarmeria Broşteni pentru excrocherie, iar al doilea evadat din închisoare. Ultimul a tăiat, după evadare, cu cuţitul pe femeea Reveca Rusu. INCENDIU A ars fabrica de cherestea din Iacobeni proprietatea fraţilor Brucker. De unde a luat naştere focul, nu se ştie. Pagubele sunt enormei SOCIALE Reuniunea de cântări „Dorna“, înfiinţată acum 2 ani, şi-a ţinut adunarea de de reconstituire, descărcând comitetul vechiu, cu vot de puţină admiraţie pentru nepăsarea cea arătat faţă de reuniune. Comitetul nou e compus din preşedinte ing. Prohei, vicepreşedinte, Dubău și Fribech; I secretar, păr. Ignătescu .; casi- Ier jud. Doraean, controlor dr. Forgaci, bibliotecar înv. Piticar I și 4 membri. ’■ r_ In Ardeal CLUJ TEATRALE In curând se va reprezenta pe scena teatrului nostru piesa „Trandafirii Roşii’ de Z. Bârsan. Reprezentaţia e dată de soc. literară „N. Iorga”. Rolul principal va fi deţinut de d-ra Levinia Tatos. Marţi 3 Martie se va reprezenta la teatrul Naţional din localitate, e de către trupa teatrului Naţional din Capitală, piesa „Femeea îndărătnică". CARANSEBEŞ JAF La locuinţa lui Gh. Mîcu dela marginea oraşului s’au dus mai I mulţi indivizi, spoiţi pe faţă cu negreală, în noaptea de 20 Februarie, spunând că sunt dela poliţie şi să-i lase să intre In casă, fiindcă un bandit urmărit de ei s’ar fi ascuns acolo. Cei din casă fără să bănuiască, i-au lăsat Înăuntru. Necunoscuţii au luat la bătae pe locatari, cerând bani. După ce i-au lăsat în nesimţire, au scotocit prin toate părţile, luând 15.000 lei. Au fost arestaţi în legătură cu acest jaf Mitru Muntean, Nicolae Brânzaru şi Victor Jurescu bănuiţi a fi autorii RĂNIRE A fost arestat şi depus la parchet Ion Duma de fel din jud. Hunedora, care cu un cuţit a rănit grav pe măcelarul Ion Urban din Caransebeşul-Nou. Motivul e ca neînţelegându-se din preţ asupra unui kgr. de slănină s’au luat la sfadă şi de aci la bătae. Rănitul in stare gravă a fost transportat la spitalul oraşului. GARDIAN CONDAMNAT La judecătoria de ocol s’a desbătut procesul , gardienilor cari au înlesnit evadarea criminalului Sârbu şi a ţiganului Chercheş în Ianuarie trecut. D. judecător Marius Condeescu a condamnat la o lună închisoare şi pierderea drepturilor pe timp de doi ani pe gardianul de serviciu din noaptea aceea, de pe coridorul unde se afla celula bandiţilor şi care perchiziţionând pe Sârbu nu i-a ridicat instrumentele şi cheile false. ORAŞTIE RECRUTAREA CLASEI 1926 Recrutările tinerilor clasei 1926, se vor ţine în localităţile, şi în zilele următoare: 1—11, Martie, in Petroşani ; 13—14, Martie, în Pui ; 15—19 Martie, în Haţeg ; 21—24 Martie, în Hunedoarei ; 25—26 Martie, în Col. Simeria ; 27—30 Martie, în Deva ; 31—3 Aprilie, in Ilia; 5—6 Aprilie, în Cugir ; 7—14 Aprilie, in Orăştie. Zilele 15 şi dela 22 până la 30 Apriilie sunt rezervate pentru toţi căror consiliul de Recrutare le-a acordat termen pentru complectarea actelor de dispensă, amânări, etc. ORADEA MARE 27 Februarie ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Fata Zidic Piroska, de 20 ani azi la ora 8 şi jum. s-a asvârlit înaintea tramvaiului ce circula pe str. Abatorului, lângă cazarma reg. 5 roşiori, cu intenţia de a se sinucide. Cauza care a îndemnat-o la acest act este că era îndrăgostit de taxatorul de tramvai Fabiar Alexandru, care nu voia s’o is în căsătorie. La refuzul acestuia, fata e preferat să moară sub tichii iubitului ; soarta insă nu i-a împlinit dorinţa, căci s’a ales cu câteva leziuni nu tocmai grave Ea a fost dusă,da spital. PARTIDUL SOCIAL-CREŞTIN Noul partid social creştin a lualt fiinţă în mod oficial. La şedinţa consistoriului de erî au luat parte d-nii dr. Maian din Blaj şî Vaier Roman din Cluj. . . De aci s’au înscris d-nii Victor Iîolchiş, Protopop . Gh., maîor Petre Sodor şi alţii JUDICIARE Judecătoria de ocol urban a avut de judecat ori procesul de calomnie Intentat de dr. Iacob Ioan, fost deputat aVerescan, contra preotului Petruț Lascu din corn. Astileu, care a acuzat pe primul că a‘s servit de acte false în faţa comisiunilor agrare, spre a dovedi că a fost în drept să cumpere moşiţi de la Aleşd, precum şi ca să scutească alte moşii de expropriere. Pentru strângerea dovezilor şi ascultarea martorilor procesul a fost amânat. Un alt proces de carburnie a fost cel intentat de senatorul Gavril Cosma, învăţătorului Ştefan Costea care l-ar fi insultat cu ocazia congresului partidului liberal ţinut la 21 Noembrie trecut. . . Apărarea cerând ascultarea ca martor a’d-lui general Moșoiu, deputat ''Lobontiuf'etc., s’a amânat procesul. ’ ¥ Copiii Elenei Roman american de John Habberton, tradus de d-na V. C. NICULESCU-BUZEŞTI Or cum ar fi, părea o regină şi nu ştiu dacă n’am surprins o expresie de satisfacţie în ochii ei la trfisărirea ce apariţiunea ei neaşteptată mi-a provocat-o. Primi scuzele mele pentru Toddie cu graţia unei regine şi apoi, în loc să propună să mergem după celelalte doamne, eum credeam cu un moment mai înainte că avea de gând să facă, se aşeză pe un scaun primit invitaţia. Copiii ar fi trebuit să fie în pat de o jumătate de ceas, dar orice simţ de responsabilitate îmi pierise odată cu apariţiunea d-rei Mayton. Drăcuşorii fură cuminţi pâ- I ilă ie veni în minte altă drăcie. I Se restrânseră intr’un colţ şî supărau în tot chipul yre un I’ mare „terre neuve” in vreme • eu, cel mai fericit muritor, vorbeam încântătoarei femei din faţa mea, desfătându-m! ochii cu strălucirea frumuseţei ei. Intunerecul se lăsa din ce în ce mai des, dar graţie imaginaţiei viziunea îmi apărea încă întreagă. Paralele cu împuţinarea treptată a luminii, vocile noastre scoborîră tonul şi glasul ei îmi părea muzica cea mai suavă şi pură. Şi totuş nu spuneam nimic ce n'ar fi putut fi auzit de oricine fără cea mai mică bănuială că ar fi ceva între noi. Doamnele începură să se întoarcă în grupuri mici, dar fie priitr’o intenţiune femenină, fie ca răspuns la rugăciunile mele tacite, dar fierbinţi, treceau pe lângă noi şi intrau in casă. Eram cuprins de un amestec ciudat de curaj desperat şi de laşitate demnă de dispreţ. Hotărîi să-i spun totul, cu toate astea mă dedeam înapoi în faţa acestui gând, cu o spaimă ce nu mă stăpânise niciodată, când aveam de luat o hotărîre. Pe nesimţite o umbră mică apăru din spatele nostru între noi, şi vocea lui Budge se auzi : — „Unchiul te espectă, Mrs Mayton". — „Mă suspectă ? De ce, mă rog ?“ exclamă ea, mângâindu-i pe obraji. — „Budge” zisei eu, şi simţii că vocea mi-era aproape înecată în plâns”. Budge te rog să ţii pe seama ta spovedaniile ce ţi se fac”. — „Ce e, Budge ? insistă d-ra Mayton. „Cunoaşteţi adagiul vechiu, d-le Burton. Copiii şi nebunii vorbesc adevărul. De ce mă suspectează Budge ? — „Nu suspectează” zise Budge, espectează”. Expectează ? Aşteaptă, vrei să zici. — „Nu expres. Ştiu, pentru că l’am întrebat Espectă e când lumea crede că eşti frumoasă și ii place să vorbească cu d-ta și... — „Băiatul vrea să zică „respectă“, d-ră Mayton, întrerupsei eu, pentru a opri ceea ce mi-era frică că va urma. Budge are un talent grozav de a pune întrebări și azi dimineață la o întrebare a lui încercam să-i explic natura respectului pe care un domn trebue să-l aibă pentru o doamnă. — „Da, continuă Budge, numai că unchiul Hary nu spuse cum trebue. Ceea ce el numește espect, eu numesc iubire”. Urmă o pauză grozavă! Mi se păru un veac ! Nu găseam nici un mijloc de a schimba conversația. Ceea ce era mai ciudat, nici miss Mayton. Trebue totuș să iau o atitudine. Intâmplă-sc ori ce s’ar întâmpla, vreau să fiu cinstit ! — „D-ră Mayton”, spusei eu grav, dar foarte încet. „Budge e un neghiob, dar e un interpret demn de încredere în această chestiune. Totuș, oricare ar fi destinul meu, o rog să nu bănuesc că I m-am îndrăgostit de d-ta în mod ușuratec. Sunt câteva luni de când... — „Vreau să vorbesc și eu, observă Budge; tu vorbești mereu, unchiule. Eu, eu—când iubesc pe cineva, îl sărut”. D-ra Mayton tresări şi gândurile mele începură să alerge nebune. Nu schimbă conversația !.... Nu era cu putinţă să nu se priceapă, dacă ar vrea... Nu era necăjită, căci ar fi arătat-o... . Ar fi oare cu putinţă ca. Mă înclinai deasupra ei şi făcui ceea ce prescriu Budge. Cum nu arăta nici o supărare, îmi apăsai din nou buzele pe fruntea ei, ea îşi ridică capul uşor şi văzui în ciuda întunerecului şi umbrelor că Alice Mayton nu se apăra. Luându-i mâna şi ridicându-mă drept, mulţumii lui Dumnezeu mai fierbinte ca oricând, în biserică. Atunci auzii pe Budge zicând : — „Vreau să te sărut şi eu şi radioasa mea Alice luă pe micul diavol în braţe şi-i arătă atâta afecţiune cum nu-mi închipuisem niciodată că ar fi în firea ei. Apucă şi pe Teddie şi-l sărută de câteva ori un semn de iertare, nu îndrăznesc să cred că era de mulţumire Două-trei doamne apărură pe terasă”. — „Veniţi copil, zisei eu. Aşadar voiu veni cu trăsura mâine la 3 ore. D-ră Mayton. Bună seara". „Bună seara, răspunse cea mai dulce voce din lume. Voiu fi gata la trei”.... — „Budge” zisei eu, îndată ce ieşirăm pe poarta grădinii. Ce-ţi place mai mult pe lume ? — „Acadele, spuse Budge foarte repede. —• „Şi apoi ? — „Portocale !“. — „Și apoi ? — Oh, smochine şi stafide şi tobe şi cărţi cu gravuri şi forme de făcut turtite de pământ cu ele şi broaşte şi roabe mici. — Şi mai ce ? — Şi un ţap şi o trăsură la care să-l înham pe el. .— „Bine, foamne bine, vei a- i vea toate astea mâine. — „Oli-o-o-o ! Tu, par’căeşti ! Dumnezeu. Nu eşti?, i in PREMIILE „DIVERSULUI“ OntrOSOR compuiă din 10 cămăşi albe prima calitate, 6 perechi pantaloni, 3 Cămăşi de noapte, de la vechea fabrică de lingerie bărbătească „Bahbarul Fix»«, str. Colţei 31. (bilă conţinând zahăr, caiwii, fea, cearf unt de lemn, frank cafea, sardele, faini, vin, şampanie şi liquer deia marele magazin de coloniale V. Gruia, str. Carol 31. ~ 3 ner. ghete AS sară; 2 par. pantofide servrolac pentru dame,deia marele magazin de încălţăminte solidă şi fină V. T. PetrolanU, Calea Victoriei 107 Bucureşti. 1 *n mm lemne dde£c marile Depozite de Lemne de Foc şi Cărbuni „PREDEAL11, I. Theodora Ii Co., Strada Smardan No. 4-Telefon. 1599 Un covor „Mătasea Românească“ fabrică de covoare persiene şi scoarţe naţionale, confecţiuni, etc. Str. Bronzari 3 Bucureşti.. . maşina nou“ furnizată de Biroul de maşini descris „Continentala“, Str. Câmpineanu 22. rirfiTirnii ia—ii numai luann , ii|'>'>jiji'uiijmijilhi»liiij_______ T . • Premiile vor urma — „Ce te face să gândeşti astfel, Budge ? ’ . . . — „Pentru că poţi face atâtea lucruri numai de cât. Dar micul Toddie n’are să aibă nimic? , ...„ ... — „Ba da, ori ce-o vreau-Ce-ţi place ţie Toddie ? — „Vreau o tigaia de acadele, răspunse Toddie. ' — „Şi mai ce ?“. • — „Nu mai vreau nimic, nu-mi trebue sâ mă pîptişeşti cu atâtea lucrurî. , . s Gândurile mele din noaptea aceasta — simţimântul ce lucru minunat e să fii bărbat şi să te simţi iubit; repedea alternare a gândurilor fericite cu hotărîrile nobile — ce bărbat,e care să nu le cunoască mai bine decât le-aş putea eu spune. (Va urma). Citiți:. .¥@s©Hafii * ’14