Universul, martie 1925 (Anul 43, nr. 49-74)

1925-03-01 / nr. 49

cmf£i*sui 2 P­ARLAMENTUL „Universul« în ţară C­AMERA Continuarea şedinţei de a 26 Februarie Concesionarea pescăriilor statului D. D. R. IOANIŢESCU decla­ră că contractul concesionării peştelui şi al monopolului de ■vânzare prejudecă toată ches­tiunea pescăritului în ţara noa­stră, care este cea mai bogată ţară în bazinuri de ape dulci şi sărate din Europa. Toată această mare bogăţie, în valoare de aproape 10 mili­arde lei, e pe cale să fie înghi­ţită de şoc. „Frigul". Contractul cu ministerul de domenii pentru vânzarea şi mo­nopolizarea peştelui nu este de­cât un preludiu. Peştele este alimentul săracu­lui, el a fost multă vreme in ţara românească de două trei ori mai eftin decât carnea. Peştele a ajuns azi însă un aliment de lux. Ni» avem peşte denjuns, este prea scump— iată cele două rele care trebuesc înlăturate. In loc să-şi fi îndreptat preocupările in­ această direcţiune, ministe­rul tip domenii monopolizează, la dispoziţia unor favoriţi ai regimului, toată producţiunea şi vânzarea peştelui, păgubind statul leu zeci de milioane şi speculând atât ,­pe consumatori cât şi pe pescarul vânător , şi dând îndărăt economia naţio­nala, SOC. „FRIGUL” ,constituit lfi 191 fi CU de uit milioane lei, capital şi obiectul ei era utilizarea frigului indu­strial. Reţinem clar că era O in­dustrie bazată pe progesu­l teh­­nic al frigoritarelor. Membrii fondatori In număr numai de 7 tft statute, în realitate numai doi, ceilalţi , fiind funcţionarii sociăţii, au urmărit să trus­tifiee câteva din bogăţiile ţării, monopolul au început cu monopolul ghe­­ţei artificiale şi au declarat răsboi gheţei naturale, răsboi pe care nu l-au putut câştiga, şi-au îndreptat privirile către monopolul antrepozitelor şi bur­selor comunale pe care le-au obţinut prin regulamentul din 1924 prin care li s’a dat drep­tul să perceapă taxe comunale şi comisioane fără participarea comunei. Totuşi societatea mer­gea greu şi în darea de seamă dela 1022 Soc. nu a putut da nici un beneficiu, iar în darea de seamă dela 30 Iunie 1924 Soc. recunoaşte că a pierdut din capital 1.322 136,04 lei. Era deci o Soc. în faliment, care trebuia salvată pentru că era amestecat deputatul majoritar Manolescu­ Strunga, care urmă­rea monopolul vânzairei peşte­lui şi acapararea bălţilor şi râurilor­ prin comercializare. Acest rezultat s-a obţinut prin contractul autentificat la Nr. 19.999 din 15 August 1924 făcut in timpul vacanţei pentru ca să nu prindă nimeni de veste despre existenţa lui. NEVALABILITATEA CON­­TRACTULUI Contractul Soc. „Frigul” nu este trecut nici prin parlament nici prin consiliul de îndruma­re, d­­e opera ministerului de domenii cu aprobarea consiliu­lui de miniştri. Ministerul de domenii şi consiliul de min­iştri nu erau competente să contrac­teze vânzarea şi monopolizarea peştelui. Contractul este nevalabil fi­ind în contradicţie cu legea co­mercializări, care prevede că pe­scăriile şi frigoriferele Statului (art. 2 al. 2 şi 3) nu se vor pune în exploatare de­cât prin sistemul legii de comercializa­re, ceea ce nu este în speţă. Nici legea pescuitului cu re­gulamentele din 1900 şi 1904 nu dădea drept ministerului de do­menii să dea unei societăţii particulare monopolul de vân­zare şi de transport. Chiar constituţia interzice creiarea de monopoluri­ . Ar fi putut, fi invocată însă legea contabilităţii publice. Ori chiar după această lege, baza tranzacţiilor în legătură cu avutul Statului este licita­ţia publică. (art. 70). Se poate şi prin buna învoială dar numai aşa cum zice art. 71 în 14 ca­zuri anume arătate, care sunt limitative şi care nu se aplică sec. „Frigul”. Art. 85 care prevede dreptul Consiliului de miniştri de a a­­proba contractele prin bună în­voială se referă numai la acele 14 cazuri din art. 71. Deci con­tractul nu este valabil, el trebuia să fie trecut prin parlament sau să fie făcut după legea co­mercializării. S’a procedat astfel pentru că ministerului de domenii îi era teamă de parlament, iar după legea comercializării nu sar fi putut da atâtea beneficii favori­ţilor regimului. Profmn evidenţa este că acest contract cupr­inde trei operaţii juridice: vânzarea peştelui, închirierea f­rigori­fere­lor şi concesiunea monopolului de vânzare şi de transport. Acest cumul de operaţii dove­deşte şi graba, dar dovedeşte mai ales tendinţa de jefuire a avutului statului. S’a procedat sau cu rea credinţă sau cu ig­noranţă şi veţi avea răspunde­rea­ în faţa ţării. D. P. BRAT­A­ŞA.NU : Igno­ranţă nu este; rămâne par­tea a doua (Ilaritate). D. D. R. IOANIŢESCU arată că statul dă tot şi societatea ni­mic. In adevăr, statul dă : 1) Frigoriferele, gheţăriile, ins­talaţiile şi b­urourile. AVANTAGII NUMAI PENTRU SCO. „FRIGUL1 Contractul obligă pe stat să dea frigoriferele de la Galaţi, Jd­­­rilofca şi de ori­unde s ar mai înfiinţa. Frigori­ferul dela Ga­laţi costă circa 40 milioane lei şi statul a mai dat apc. . „Fri­gul“ 1 jum. milion lei, pentru ca să-i pună în reparaţie. Pen­tru construirea caloriferului de la Jurn­ofea statul trebue să dea 18 jum. milioane lei, din care a şi vărsat cea mai mare parte. Statul mai dă gheţăriile sale în număr de 10, costând fiecare câte două milioane, în total 20 milioane, şi toate biurourile. Numai imobilul de la Sf. Gheor­­ghie Tar fi putut închiria cu un milion. Deci statul dă avere de aproape 100 milioane. 2) Personalul. Societatea a­­lege pe cine vrea din funcţiona­rii statului, ceea ce denotă co­­rupţiunea şi imoralitatea unui astfel de procedeu. 3) Monopolul de vânzare, de transport ,ambalaj şi de expe­­diere, care constitue un adevă­rat impozit asupra consumato­rilor. Numai societatea are dreptul să vânză, să cumpere şi să transporte peşte în diferite con­tra, ea pune taxe şi fixează cum vrea preţurile,­­■ populaţiunea trebue să sufere şi să plătească. Un astfel de monopol echi­valează cu o confiscare şi ori­care guvern va urma va trebui să desfiinţeze această ruşine naţională. CÂŞTIGURILE D. Ioaniţescu declară că după contract soc. „Frigul” realizea­ză două feluri de câştiguri, u­­nele mărturisite, cum­ este taxa de 70 de bani, care împreună cu­­ taxa de frigorifere dau un me­diu 2 lei de kgr. ceea ce la 24 milioane kgr. dau un câştig de circa 50 milioane. — ia un ca­pital de 5 milioane şi fără ca soc. să facă vre’o cheltuială de întreţinere. Soc. mai câştigă încă 50 mi­­lione pentru fondul de întreţi­nere, apoi încă 30 la sută la vânzarea în detail Cu vânzarea In detail ,soc. practică un ade­vărat brigandaj. Ca să nu mai aibă riscuri şi să nu mai plă­tească funcţionarii şi vânzăto­rii, Soc. a convenit cu unii pes­cari detailişti să le dea peşte şi aceştia să-l vândă pe contul lor, dar să plătească loc, de la înce­put 15 la sută la cantitatea pri­mită. D. MANOLESCU-STRUNGA : Cer numirea unei comisiuni de anchetă, cu membri aparţinând partidelor din opoziţie, care chiar mâine să înceapă cercetă­­rile la faţa locului. D. D. R. IOANIŢESCU spune apoi că dacă luăm de bune cele 24 milioane kgr. arătate de sta­tistica statului şi dacă am so­coti cu 15 lei una peste alta, am ajunge la un câştig de 51 milioane lei, fără ca Soc. să deburseze nimic. Mai adăugaţi şi câştigurile nemărturisite (ta­xe de ambalaj, de transport, care se ridică după socoteala specialiştilor la trei lei la kgr.) şi veţi ajunge la un câştig de peste 200 milioane lei, asigurată soc. „Frigul“, printr’un contract semnat de d. ministru Constan­­tinescu. In realitate câştigul este mult mai mare, pentru că prin contrabandă numai 40 la sută merge la Stat iar 60 la sută merge la particulari. Noi suntem de veghe, încheie d-sa şi promitem că vom arun­ca la coş toate contractele dvs. (Apl.). PREŞEDINTELE anunţă că d. Georgescu-Tulcea, care trebuia să ia şi­ d-sa cuvântul în aceeaş chestie, e bolnav. Cu încuviinţa­rea Camerei,­ se aprobă să i se îngăduie să-şi desvolte interpe­­larea anunţată joia viitoare. SE RĂSPUNDE REPREZEN­TANTUL „FRIGULUI“ D. I. MANOLESCU-STRUN-ca reprezentant al soc. „Frigul“, reprezentant al soc. „Frigul“, spune că primeşte ancheta par­lamentară propusă de opoziţie şi roagă să se desemneze persoa­nele, ca chiar de mâine să în­­ceapă ancheta şi până joia vii­toare, când va vorbi şi d. Geor­gescu-Tulcea, să fie gata, şi co­misia să îşi depue raportul, ca apoi adunarea se judece în cu­noştinţă de cauză. D-sa susţine că după ce se vor vedea răgi şi rele, pe care Ie pune la dispoziţia comisiei de anchetă şi după ce se vor face toate cer­cetările cuveni­te, se va vedea că toate acuzaţiile aduse se vor spulbera. După d-sa totul este o afacere perfect cinstită, inge­nioasă numai în ce priveşte in­troducerea şi la noi în ţară a perfecţi­uliilor ştiinţifice moder­ne, aduse întreprinderilor frigo­rifere de conservare de alimen­te şi mărfuri, utilizate în ţările civilizate ale apusului. Intro călătorie de plăcere şi de studii făcută de d-sa în străi­nătate a vizitat asemenea între­prinderi, pe cari le-a crezut utile ţării sale şi rntorcându-se la Bu­cureşti, ca om practic, cunos­cător în cele economice şi finan­ciare, a propus afacerea unui grup financiar, care prin Banca Marm­orosch Blank şi cu aceas­ta fu principal, a primit .Şi îm-' brăţişat propunerea, constituind şi finanţând societatea „Frigul“. De trei ani societatea desfăşoară o activitate de construcţii de an­­trepoz­ite frigorifere în Bucureşti pe calea Şerban Vodă, anun­ţând că numai maşinile costa peste 100 de milioane până a­­cum, deosebit de clădirile aflate încă în construcţie şi de celelal­­te materiale, ustensile, vehicule şi plata personalului adminis­trativ, ingineresc şi a celorlalte cheltueli generale. D-sa tăgăduieşte capacitatea şi beneficiile extraordinare, ca şi perspectivele imense de câştig atribuite de interpolator societă­ţii „Frigul", aducând în spriji­nul abionaţîei sale faptul, că la subscripţia publică deschisă de „Frigul“ lnfru- subscris în Capi­tală numai cinci acţiuni, ceea ce ar fi un semn că afacerea nu e­ aşa de rentabilă. S’ar fi găsit în Bucureşti des­tui oameni cu flari pentru afa­ceri, cari să subscrie. TÂRGUL Dar, ca să arate că afacerea „Frigul" nu e aşa de surâzătoa­re, d-sa oferă d-lui Ioaniţescu să cumpere jumătate din acţiunile sale, D. D. R. IOANIŢESCU. Pri­mesc. (D. Ioaniţescu se duce în­spre d. Manolescu-Strunga şi bat mâna de învoială la târgul oferit. Mare ilaritate). PREŞEDINTELE: D-le Ioani­ţescu,păi dacă te învoieşti la a­­cest târg şi primeşti sâ fii acţio­nar mare la „Frigul”, cum ră­­mâne cu interpelarea? (ilari­tate). D. dr. N. LUPU: Nu putem permite asemenea scene în Ca­­meră, fiindcă atunci transfor­mă Adunarea deputaţilor Intr’o bursă de afaceri (ilaritate şi apl.) D. I. MANOLESCU-STRUN­GA. D. Ioaniţescu, care a pre­­zidat această Cameră, ca vice­preşedinte, pe vremea când s’au împărţit deputaţilor acţiunile „Reşiţa.”... D. D. R. IOANIŢESCU (in­dignat): Protestez, eu n’am pre­zidat această Cameră, ca să se împartă acţiuni „Reşiţa”. Cel care a făcut-o, l-am gonit din­tre noi. Acţiunile „Reşiţa" se află în mâinile liberale, la Banca Ro­mânească şi instituţiile liberale. O VOCE LIBERALA. Dv. aţi rămas cu acţiunile. O VOCE DELA OPOZIŢIE. $i liberalii cu „Reşiţa” (ilaritate). ALTA VOCE DELA OPOZIŢIE. Ba au rămas şi cu „Reşiţa" şi cu acţiunile, fiindcă sunt oa­meni practici (marc­­­ilaritate). D. I. MANOLESCU STRUN­GA susţine apoi că toate lucru­rile s’au petrecut în bună rân­­duialâ, că „Frigul” a renunţat la concesia vânzărei peştelui, pentru care îl acuză interpela­­torul, dar că a făcut, după ce s-a înţeles cu guvernul, o ofer­tă de participare la comerciali­zarea pescăriilor statului. Ca atare, nu va mai avea, ca în vechiul contract 100 la sută din capital, ci o cotă de 50 la sută şi că deci şi opoziţia va fi mulţumită. Privitor la acuzaţia adusă de interpelator că „Frigul” năpăs­­tuieşte cooperativele de pescari, înlăturându-le, prin concesie, de la exploatarea bogăţiilor­­­e peş­te, d-sa răspunde invitând pe d. Ioaniţescu să îndemne şi să vie cu cât de multe cooperative de pescari să concureze la par­ticiparea comercializării pescă­riilor statului, care se face la lumina zilei. D-sa închee afirmând că pri­meşte controlul fiind convins că nimic necurat nu se va do­vedi şi că totul este numai a­­gitaţie politică de opoziţie. D. I. MIHALACHE spune că d. Strun­ga a voit să fie abil şi printr’o diversiune să abată­ a­­tenţia Camerei de la obiectivul interpelării, căutând să reducă toată chestia la o afacere intre societatea „Frigul” şi interpe­lator. Interpelarea a­­ fost adre­sată guvernului, căruia i se a­­duce învinuirea că a dat bo­găţiile statului la particulari fără licitație pubică, prin sim­plă concesie în favoarea unor partizani politici (aplauze). La aceasta are să răspundă guvernul. Și apoi anchete şi oferte de afaceri ca cele făcute de d. Ma­nolescu-Strunga aici.... D. D. R. IOANIŢESCU. Nu le iau nici eu în serios. D. I. MANOLESCU-STRUN­GA. Eu nu te-am­ luat în serios pe d-ta. D. D. R. IOANIŢESCU. Pro­punerile de afaceri făcute le tribună, de circumstanţă, ca acelea ale d-lui Strunga, au la bază totdeauna frauda D. I. MIHALACHE. După ce vom auzi şi cuvântul celorlalţi interpelatori, aşteptăm şi răs­punsul guvernului, ca să jude­căm. Până atunci gu­vernul ră­mâne acuzat. D. D. R. IOANIȚESCU adau­gă că se asociază la cele spuse de­­T. Mihala­che și că anche­ta propusă nu poate dovedi nimic, dacă ea se mărginește la cerce­tarea registrelor, cari sunt fă­cute în regulă, ca formă, tre-’ cându-se numai ce convine în ele, căci după ele se socoteşte partea statului. Ancheta trebuie făcută la celelalte operaţii ale „Frigului“, de unde ies benefi­ciile cele mari şi ea trebuie pur­tată şi între pescari, ca să poa­tă duce la rezultatul aşteptat.­­ subsecretar de stat G. CI­­PRIANU, din partea guvernu­lui, spune că aşteaptă dezvolta­rea interpelării d-lui Georgescu- Tulcea Joia viitoare şi a celor­lalţi Înscrişi, ca apoi d-sa, cu acte şi documente, să răspundă punct cu punct la învinuirile aduse şi să lumineze întreaga afacere. Din expunerea pe care o va face, ca răspuns la toate învi­nuirii», anunţă că se va vedea netemeinicia acuzaţiilor aduse. PREŞEDINTELE anunţă con­tinuarea acestei discuţii pe joia viitoare, ridică şedinţa la ora 9 seara. ------- XXX------- «Cîrlţ: „„UNIVERsu­L LITE­RAR” oara apare Duminică 1 Hârtie ca acest bogat şi Inte­resant en prins: Fluvie de primăvară de Leon­­tin Iliescu. Pe Stradă de G. N. Varone. Infirmierul (nuvelă) de Emi­lie Taţilor. Papagalul regalul Romei, tr­ad. de C. A. Ghica. Cronica medalistică de C- A. Crăşanu. Gobseck, trad. de C. G. Versuri de: De Glk, Anton Gingu, G. Bream, Marinescu- Angel, N. Anghel. Hazuri, tragerea premiilor fi­latelice, distracţii şi jocuri, co­perta colorata si numeroase f­­lustrajii In text de cunoscutul ilustrator Gîlly. 3 LEI NUMĂRUL In numărul acesta năşiți cu­ponul 14 pentru tragerea mari­lor premii de primăvară. k i O fabrică de naşteri die­­Matijţţ flăcări PAGUBE DE 3 MILIOANE Cernăuţi, 27? — Erî noapte un violent incendiu a isbucnit la fa­brica de nasturi „Metabuff* din localitate. Flăcările cari s’au propagat cu repeziciune cuprinzând întreaga clădire au distrus maşinele fa­brice!, acoperişul şi întregul ma­terial din interior. Focul a luat naştere de la sala unei magazii şi a putut fi loca­lizat de abia a doua zi diminea­ţa, după o muncă încordată a pompierilor cari au desfăşurat o activitate febrilă. Fabrica a fost asigurată. Pa­gubele ating suma de 3 milioa­ne lei. Autorităţile au deschis o an­chetă. Iaşi 26 Februarie GREVA MĂCELARILOR Pe ziua de azi angrosiştii mă­celari au hotărît să reducă nu­mărul vitelor pentru tăiat, sub­­ cuvânt că preţurile existente nu I sunt convenabile. In cazul când I preţurile nu vor fi majorate, măcelarii sunt hotărîţi să defila. ! re- greva. POLITICE Fruntaşii naţionalişti ai po­porului, d-nii Ifrim, Buţureanu şi Toni au fost invitaţi la Bucu­reşti, în vederea unei întrevederi cu d-nii Maniu şi Argetoianu. DE LA UNIVERSITATEA POPULARA La Universitatea populară din Tătăraşi s-a sfârşit primul ciclu­ de conferinţe. In săptămâna vii­toare se deschide al doilea ciclu de conferinţe. Printre profesorii cari vor ţine primele­ prelegeri se găsesc d-nii I. Borcea, David şi Andrei. Duminică, 1 Martie, se va face la Curtea de apel secţia II-a, a­­legerea unui membru în consi­liul de disciplină al baroului. Sunt înscrişi 220 votanţi. Candi­dează d-nii C. Climescu, N. Pe­­trea şi C. Faur. MOARTEA UNUI SOLDAT BOLNAV DE TIFOS EXANTE­­MATIC La spitalul militar a sucom­bat un soldat, bolnav de tifos exantematic. Pacientul fusese adus din garnizona Bălţi.­­ 27 Februarie FRAUDE CU ÎMPROPRIETĂ­RIREA Fiind indicii că la împroprie­tărirea sătenilor din com. Vlă-­deni (Iaşi), s’ar fi comis nere­guli, inspectoratul agricol al ju­deţului a decis revizuirea aces­tor tablouri de împroprietărire. Sunt bănueli că peste 150 de oameni cari nu îndeplineau con­­diţiunile cerute de lege, au fost împroprietăriţi. BARLAD INCENDIU Joi pe la 4 dimineaţa, un foc puternic s-a declarat la proprie­tatea­ d-lui Simion Anghel din str. Lascar Catargiu. Focul a cuprins acoperământul clădirei. Pagubele sunt mari. MALTRATARE Femeia Ruxandra Iacob din Pogana, întâlnind pe Maranda . Cozma, a maltratat-o îngrozitor f­­ăcându-i rănii pe corp. Motivul acestui­,act, este, o veche, gelo­zie. SPARGERI In Cerţeşti s’au comis noap­tea următoarele spargeri, co­mise de necunoscuţi: De la Maria Puţanu au furat obiecte casnice şi 950 lei nume­rar, A­ttela Tiţa Puţanu lu­cruri, o m­are cantitate de carne şi vin dintr’un butoi, iar dela Iile Puţanu lucruri şi păsări. Valoarea lucrurilor furate trece de 50.000 lei. Asemeni de la S. Bârsan din Unţeşti prin efracţie necunos­cuţi au furat obiecte casnic de mare valoare. FALIMENT Tribunalul Tutova a declarat în stare d­e faliment pe comer­­intul Avram Manase. IN JURUL REFORMEI CODU­LUI DE JUSTIŢIE MILITARĂ Cercurile superioare militare din localitate au primit comu­nicarea că proiectul de reformă al codului de justiţie militară va fi prezentat parlamentului încă în această sesiune. CAZURILE DE TIFOS EXAN­­TEMATIC DE LA TIMIŞEŞTI In urma măsurilor luate, nu­mărul cazurilor de tifos exante­­matic constatate la Timişeşti este în descreştere. Se ştie că oraşul nostru e ali­mentat cu apă din acea locali­tate. UNIVERSITARE Probabil că Marţi se va întru­ni consiliul profesoral al facul­tăţii juridice din Iaşi spre a de­cide atitudinea faţă de faptul că­­Senatul universitar nu a ratifi­cat până acum deciziile acestei facultăţi, în privinţa redeschi­derii cursurilor şi a începerii e­­xamenelor. Cauza că această ratificare nu s-a făcut e că membrii Sena­tului universitar nu s’au întru­nit până acim în număr legal. JUDICIARE Curtea de apel a menţinut pe­deapsa de trei luni închisoare şi 4.000 lei despăgubiri la care a fost condamnat comerciantul Lupu Grünberg, acuzat de şan­taj. NENOROCIRE Mecanicul Ioan Chirchi a fost tamponat în gara Iaşi de o loco­motivă. In stare disperată a fost dus la spital FRAUDE LA MORI Făcându-se o descindere la mo­rile „Furnica“, „Progresul“ şi „Ţărănească“ s-a descoperit că acolo se macină făina după ve­chiul regim, adică 3 calităţi. Zisele mori au fost date în ju­decată. 40 de ani, pare a fi din socie­tate bună, însă străin de loca­litate. Era îmbrăcat în costum gri, ghete galbene moderne, cravată de mătase, ciorapi şi rufărie de calitate bună şi pal­ton. La­ degete se văd urme de inele, care au fost scoase de a­­sasini. In gură avea câţiva dinţi şi măsele de aur. R. SARAT TÂLHĂRIE Pe când Ion Comănescu, din Şocariciu, se întorcea de la oraş cu nevastă-sa, au fost atacaţi de 3 inşi pe şosea, cari au tras câ­teva focuri de armă asupra lor, somându-i să stea. După ce i-au bătut până la sânge, le-au luat tot ce aveau asupra lor, suma de 5000 lei şi trtrgueli de peste 6000 lei, dis­părând cu căruţa şi caii. PROCES S-a judecat procesul d-lui dr. Gr. Nelepcu, fost acuzat c’ar fi luat mită. Tribunalul a achitat pe dr. găsind învinuirile neîntemeiate. JUDICIARE TIGHINA MISTERIOSUL ASASINAT DE LANGA CHIŢCANI Intro fântână părăsită din a­­propierea vastei grădini „Vasi­­lina“, situată pe domeniul co­munei Chiţcani şi la o mică distanţă de Nistru, un ţăran ui­tându-se de curiozitate In fân­tănă, a observat un cadavru din care se vedea numai capul, res­tul corpului fiind acoperit cu ţărână. S’a procedat la scoate­rea corpului, care avea pe cap 18 lovituri de cuţit şi topor. Cri­ma trebue să fie recentă, după părerea medicilor. Cu toate cercetările făcute prin împrejurimi, nu i s’a putut sta­bili identitatea. De aceea, a fost adus la Tighina şi expus la ci­mitir, dar neputându-se afla nici un fel de indicaţie, autori­tăţile au dispus înmormânta­rea cadavrului. Victima, după figură şi îm­brăcăminte, e în etate de vreo IN BASARABIA RENI MILITARE D. general Sachelarie,­­ în­­special atelierul corpului III şi trupa. INCENDIU La moara d-lui Hie Grecu din acest oraş s’a declarat un in­cendiu, care a fost localizat de poliţie şi pompieri. Din pri­mele cercetări s’a stabilit că fo­cul a fost pus de răufăcători. SPARGERE Necunoscuţi, s’au introdus în casa unui locuitor din Anadol, de unde au furat diferite lu­cruri casnice în valoare de 25.000 lei. TEATRALE Trupa d-lui Petre Sturza, care a dat o serie de representaţii teatrale în localitate, a avut un succes strălucit. t fi?» a * n»rr. **?? mnivw vi* 0 WSE2M HaaasMai:«MamgHBBBS33g >®?8i R 5 8®' > KP Ulf In Bucovina CERNĂUŢI UN COPIL ÎNGROPAT DE­ VIN­ Un zidar a denunţat la poli­­ţie­­că a găsit un cadavru de copil, îngropat în pivniţa casei din piaţa Fântânii No. 2 S‘a constatat că este vorba de o crimă. Cadavrul fusese îngropat de vre-o două luni. Apoi s‘a putut dovedi, că a­­cest cadavru a fost îngropat de servitoarea Zenova Prochipciuc spre a-şi distrage rodul unei dragoste nelegitime. Servitoarea a fost arestată. VATRA-DORNEI PRINDEREA UNUI EXCROC ŞI A UNUI CRIMINAL Plutonierul major Nelu a prins pe ţiganii Zlate Simion şi A. Moldovan primiul căutat de jandarmeria Broşteni pentru excrocherie, iar al doilea eva­dat din închisoare. Ultimul a tăiat, după evadare, cu cuţitul pe femeea Reveca Rusu. INCENDIU A ars fabrica de cherestea din Iacobeni proprietatea fraţi­lor Brucker. De unde a luat naştere focul, nu se ştie. Pagu­bele sunt enormei SOCIALE Reuniunea de cântări „Dor­na“, înfiinţată acum 2 ani, şi-a ţinut adunarea de de reconstitu­ire, descărcând comitetul vechiu, cu vot de puţină admiraţie pen­tru nepăsarea ce­­a arătat faţă de reuniune.­­ Comitetul nou e compus din preşedinte ing. Proh­ei, vice­preşedinte, Dubău și Fribech; I secretar, păr. Ignătescu .; casi- I­er jud. Doraean, controlor dr. Forgaci, bibliotecar înv. Piticar I și 4 membri. ’■ r_ In Ardeal CLUJ TEATRALE In curând se va reprezenta pe scena teatrului nostru piesa „Trandafirii Roşii’­ de Z. Bâr­san. Reprezentaţia e dată de soc. literară „N. Iorga”. Rolul principal va fi deţinut de d-ra Levinia Tatos. Marţi 3 Martie se va repre­zenta la teatrul Naţional din localitate, e de către trupa tea­trului Naţional din Capitală, piesa „Femeea îndărătnică". CARANSEBEŞ JAF La locuinţa lui Gh. Mîcu dela­­ marginea oraşului s’au dus mai I mulţi indivizi, spoiţi pe faţă cu negreală, în noaptea de 20 Fe­bruarie, spunând că sunt dela poliţie şi să-i lase să intre In casă, fiindcă un bandit urmă­rit de ei s’ar fi ascuns acolo. Cei din casă fără să bănuias­că, i-au lăsat Înăuntru. Necu­noscuţii au luat la bătae pe lo­catari, cerând bani. După ce i-au lăsat în nesimţire, au sco­tocit prin toate părţile, luând 15.000 lei. Au fost arestaţi în le­gătură cu acest jaf Mitru Mun­tean, Nicolae Brânzaru şi Vic­tor Jurescu bănuiţi a fi autorii RĂNIRE A fost arestat şi depus la par­chet Ion Duma de fel din jud. Hun­edora, care cu un cuţit a rănit grav pe măcelarul Ion Urban din Caransebeşul-Nou. Motivul e ca neînţelegân­­du-se din preţ asupra unui kgr. de slănină s’au luat la sfadă şi de aci la bătae. Rănitul in stare gravă a fost transportat la­ spitalul oraşulu­i.­ GARDIAN CONDAMNAT La judecătoria de ocol s’a desbătut procesul , gardienilor cari au înlesnit evadarea cri­minalului Sârbu şi a ţiganului Chercheş în Ianuarie trecut. D. judecător Marius Conde­­escu a condamnat la o lună în­chisoare şi pierderea drepturi­lor pe­ timp de doi ani pe gar­dianul de serviciu din noaptea aceea, de pe coridorul unde se afla celula bandiţilor şi care perchiziţionând pe Sârbu nu i-a ridicat instrumentele şi che­ile false. ORAŞTIE RECRUTAREA CLASEI 1926 Recrutările tinerilor clasei 1926, se vor ţine în localităţile, şi în zilele următoare: 1—11, Martie, in Petroşani ; 13—14, Martie, în Pui ; 15—19 Martie, în Haţeg ; 21—24 Martie, în Hunedoarei ; 25—26 Martie, în Col. Simeria ; 27—30 Martie, în Deva ; 31—3 Aprilie, in Ilia; 5—6 Aprilie, în Cugir ; 7—14 Aprilie, in Orăştie. Zilele 15 şi dela 22 până la 30 Apriilie sunt rezervate pen­­tru toţi căror consiliul de Re­crutare le-a acordat termen pentru complectarea actelor de dispensă, amânări, etc. ORADEA MARE 27 Februarie ÎNCERCARE DE SINUCIDERE Fata Zidic Piroska, de 20 ani azi la ora 8 şi jum. s-a asvârlit înaintea tramvaiului ce circula pe str. Abatorului, lângă cazar­ma reg. 5 roşiori, cu intenţia de a se sinucide. Cauza care a îndemnat-o la a­cest act este că era îndrăgostit de taxatorul de tramvai Fabiar Alexandru, care nu voia s’o is în căsătorie. La refuzul acestuia, fata­ e preferat să moară sub tichii iu­bitului ; soarta insă nu i-a îm­plinit dorinţa, căci­ s’a ales cu câteva leziuni nu tocmai grave Ea a fost dusă,da spital. PARTIDUL SOCIA­L-CREŞTIN Noul partid social creştin a lualt fiinţă în mod oficial. La şedinţa consistoriului de erî au luat parte d-nii dr. Ma­ian din B­laj şî Vaier Roman din Cluj. . . De aci s’au înscris d-nii Vic­tor Iîolchiş, Protopop . Gh., maîor Petre Sodor şi alţii JUDICIARE Judecătoria de ocol urban a avut de judecat ori­ procesul de calomnie Intentat de­ dr. Iacob Ioan, fost deputat aVerescan, contra preotului Petru­ț Lascu din corn. Astileu, care a acuzat pe primul că a‘s servit de acte false în faţa comisiunilor agra­re, spre a dovedi că a fost în drept să cumpere moşiţi­ de la Aleşd, precum şi ca să scu­tească alte moşii de­­ expro­priere. Pentru strângerea dovezilor şi ascultarea martoril­or proce­sul a fost amânat.­­ Un alt proces de carburnie a fost cel intentat de senatorul Gavril Cosma, învăţătorului Şte­fan Costea­ care l-ar fi insultat cu ocazia congresului partidu­lui liberal ţinut la 21 Noembrie trecut. . . Apărarea cerând­ ascultarea ca martor a’d-lui general­ Mo­­șoiu, deputat ''Lobontiuf'etc., s’a amânat procesul. ’ ¥ Copiii Elenei Roman american de John Habberton, tradus de d-na V. C. NICULESCU-BUZEŞTI Or cum ar fi, părea o regi­nă şi nu ştiu dacă n’am sur­prins o expresie de satisfacţie în ochii ei la trfisărirea ce a­­pariţiunea ei neaşteptată mi-a provocat-o. Primi scuzele mele pentru Toddie cu graţia unei regine şi apoi, în loc să propu­nă să mergem după­ celelalte doamne, eum­ credeam cu un moment mai înainte că avea de gând să facă, se aşeză pe un scaun primit invitaţia. Copiii ar fi trebuit să fie în pat de o jumă­tate de ceas, dar orice simţ de responsabilitate îmi pierise o­­dată cu apariţiunea d­-rei May­­ton. Drăcuşorii fură cuminţi pâ- I ilă ie veni în minte altă drăcie. I Se restrânseră intr’un colţ şî­­ supărau în tot chipul yre un I’ mare „terre neuve” in vreme • eu, cel mai fericit muritor, vor­beam încântătoarei femei din faţa mea, desfătându-m! ochii cu strălucirea frumuseţei ei. Intunerecul se lăsa din ce în ce mai des, dar graţie imagina­ţiei viziunea îmi apărea încă întreagă. Paralele cu împuţinarea trep­tată a luminii, vocile noastre scoborîră tonul şi glasul ei îmi părea muzica cea mai suavă şi pură. Şi totuş nu spuneam ni­mic ce n'ar fi putut fi auzit de ori­cine fără cea mai mică bă­nuială că ar fi ceva între noi. Doamnele începură să se în­toarcă în grupuri mici, dar fie pri­itr’o intenţiune femenină, fie ca răspuns la rugăciunile mele tacite, dar fierbinţi, tre­ceau pe lângă noi şi intrau in casă. Eram cuprins de un a­­mestec ciudat de curaj despe­rat şi de laşitate demnă de dis­preţ. Hotărîi să-i spun totul, cu toate astea mă dedeam îna­poi în faţa acestui gând, cu o spaimă ce nu mă stăpânise nici­odată, când aveam de luat o hotărîre. Pe nesimţite o umbră mică apăru din spatele nostru între noi, şi vocea lui Budge se au­zi : — „Unchiul te espectă, Mrs Mayton". — „Mă suspectă ? De ce, mă rog ?“ exclamă ea, mângâin­­du-i pe obraji. — „Budge” zisei eu, şi simţii că vocea mi-era aproape îneca­tă în plâns”. Budge te rog să ţii pe seama ta spovedaniile ce ţi se fac”. — „Ce e, Budge ? insistă d-ra Mayton. „Cunoaşteţi adagiul vechiu, d-le Burton. Copiii şi nebunii vorbesc adevărul. De ce mă suspectează Budge ? — „Nu suspectează” zise Bud­ge, espectează”. Expectează ? Aşteaptă, vrei să zici. — „Nu ex­p­­res. Ştiu, pentru că l’am întrebat Espectă e când lumea crede că eşti fru­moasă și ii place să vorbească cu d-ta și... — „Băiatul vrea să zică „res­pectă“, d-ră Mayton, întrerup­­sei eu, pentru a opri ceea ce mi-era frică că va urma. Budge are un talent grozav de a pune întrebări și azi dimineață la o întrebare a lui încercam să-i explic natura respectului pe care un domn trebue să-l aibă pentru o doamnă. — „Da, continuă Budge, nu­mai că unchiul Hary nu spuse cum trebue. Ceea ce el numeș­te espect, eu numesc iubire”. Urmă o pauză grozavă! Mi se păru un veac ! Nu găseam nici un mijloc de a schimba conversația. Ceea ce era mai ciudat, nici miss Mayton. Trebue totuș să iau o atitu­dine. Intâmplă-sc ori ce s’ar în­tâmpla, vreau să fiu cinstit ! — „D-ră Mayton”, spusei eu grav, dar foarte încet. „Budge e un neghiob, dar e un interpret demn de încredere în această chestiune. Totuș, oricare ar fi destinul meu, o rog să nu bănues­c că I m-am îndrăgostit de d-ta în­­ mod ușuratec. Sunt câteva luni de când... — „Vreau să vorbesc și eu, observă Budge; tu vorbești mereu, unchiule. Eu, eu—când iubesc pe cine­va, îl sărut”. D-ra Mayton tresări şi gân­durile mele începură să alerge nebune. Nu schimbă conversația !.... Nu era cu putinţă să nu se priceapă, dacă ar vrea... Nu era necăjită, căci a­r fi a­­rătat-o... . Ar fi oare cu putinţă ca. Mă înclinai deasupra ei şi făcui ceea ce prescriu Budge. Cum nu arăta nici o supărare, îmi apăsai din nou buzele pe fruntea ei, ea îşi ridică capul uşor şi văzui în ciuda întune­­recului şi umbrelor că Alice Mayton nu se apăra. Luându-i mâna şi ridicân­­du-mă drept, mulţumii l­u­i Dumnezeu mai fierbinte ca ori­când, în biserică. Atunci auzii pe Budge zicând : — „Vreau să te sărut şi eu şi radioasa mea Alice luă pe mi­cul diavol în braţe şi-i arătă a­­tâta afecţiune cum nu-mi în­chipuisem nici­odată că ar fi în firea ei. Apucă şi pe Teddie şi-l sărută de câteva ori un semn de iertare, nu îndrăznesc să cred că era de mulţumire Două-trei doamne apărură pe terasă”. — „Veniţi copil, zisei eu. Aşa­dar voiu veni cu trăsura mâine la 3 ore. D-ră Mayton. Bună seara". „Bună seara, răspunse cea mai dulce voce din lume. Voiu fi gata la trei”.... — „Budge” zisei eu, îndată ce ieşirăm pe poarta grădinii. Ce-ţi place mai mult pe lume ? — „Acadele, spuse Budge foarte repede. —• „Şi apoi ? — „Portocale !“. — „Și apoi ? — Oh,­ smochi­ne şi stafide şi tobe şi cărţi cu gravuri şi forme de făcut tur­tite de pământ cu ele şi broaş­te şi roabe mici. — Şi mai ce ? — Şi un ţap şi o trăsură la care să-l înham pe el. .— „Bine, foamne bine, vei a- i vea toate astea mâine.­­ — „Oli-o-o-o ! Tu, par’că­­eşti ! Dumnezeu. Nu eşti?, i in­ PREMIILE „DIVERSULUI“ On­trOSOR compuiă din 1­0 cămăşi albe prima calitate, 6 perechi pantaloni, 3 Cămăşi de noapte, de la vechea fabrică de lingerie bărbătească „Bah­barul Fix»«, str. Colţei 31. (b­ilă conţinând zahăr, ca­­iwii, fea, cearf unt de le­mn, frank cafea, sardele, faini, vin, şampanie şi liquer deia marele magazin de coloniale V. Gruia, str. Carol 31. ~ 3 ner. ghete AS sară; 2 par. pantofi­­de ser­vro­lac pentru­ dame,­­deia ma­rele magazin de încălţăminte solidă şi fină V. T. Petrola­­nU, Calea Victoriei 107 Bu­cureşti. 1 *n mm lemne dde£c marile Depozite de Lemne de Foc şi Cărbuni „PREDEAL11, I. Theodora Ii Co., Strada Smardan No. 4-Telefon. 15­99 Un covor „Mătasea Românească“ fabrică de covoare persiene şi scoarţe naţionale, confecţiuni, etc. Str. Bronzari 3 Bucureşti.. . maşina nou“ furnizată de Biroul de maşini de­­scris „Continentala“, Str. Câm­­pineanu 22. rirfiTirnii ia—ii numai luann , ii|'>'>jiji'uiijmijilhi»liiij_______ T . • Premiile vor urma — „Ce te face să gândeşti ast­fel, Budge ? ’ . . . — „Pentru că poţi face­­ atâ­tea lucruri numai de cât.­ Dar micul Toddie n’are să aibă ni­mic? , ...„ ... — „Ba da, ori ce-o vreau-Ce-ţi place ţie Toddie ? — „Vreau o tigaia de acadele, răspunse Toddie. ' — „Şi mai ce ?“. • — „Nu mai vreau nimic, nu-mi trebue sâ mă­­ pîptişeşti cu atâtea lucrurî. , . s Gândurile mele din noaptea aceasta — simţimântul ce lu­cru minunat e să­ fii bărbat şi să te simţi iubit; repedea al­ternare a gândurilor fericite cu hotărîrile nobile — ce bărbat,­e care să nu le cunoască mai bi­ne decât le-aş putea eu spune. (Va urma). Citiți:. .¥@s©Hafii * ’14

Next