Universul, martie 1925 (Anul 43, nr. 49-74)
1925-03-01 / nr. 49
Inal Utii.-M. u iiüiü.ü.tid i ííLkttí iuj mammmmmammmmmmmm iiirnmawMBwa----- 1NF0RHAŢIDNI fc. SAMBATA « * Abonamentele la elarul „Universul“ se fac numai dela 111 ÎS ale fiecărei luni. Pretul abonamentelor este acelaş ca şi In trecut: • SSQ lei pe un an. 350 lei pe 6 luni • 180 lei pe 3 luni ‘ Toţi abonaţii vor lua parte la tragerea din Mai a. c. a marilor premii printre cari 2 case la Bucureşti şi o casă la Iaşi. Abonaţii pe un an vor lua parte cu 200 numere. Abonaţii pe 6 luni vor lua parte cu 75 numere. Abonaţii pe 3 luni vor lua parte cu 23 numere. Abonamentele la revistele: „Veselia", „Universul Literar *, „Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor" se fac numai p© un an cu ISO lei abonamentul, fiecare, luând parte şi acestea cu 10 numere la premiile „Universalul". •4 D. general Mărdărescu, ministrul de război, a lucrat critim. cu d. general Leonte, directorul general al intendenţei, cu privire la aprovizionarea armatei. * „Asociaţia internilor şi foştilor interni de spitale" a fost recunoscută ca persoană juridică. Sediul societăţii e la spitalul Colţea din Bucureşti. S-a aprobat În mod excepţional prelungirea valabilităţii permiselor de vânătoare liberate de prefecturile de judeţ în 1924 până la 15 Martie a. c. +• Luni 2 Febr. ora 9 seara se va ţine In sala nrul 1 a noului local a Universităţii (intrarea prin strada Academiei), şedinţa societăţii române de ştiinţe, secţiunea matematică, la ordinea de z.i fiind comunicările d-lor E. Abason : Proprietăţi integrale a folmoamelor periodice; şi M. Ghermănescu: O clasă de polinoame octogonale. * Ministerul sănătăţii publice a acordat un credit de un milion lei cu care se va repara spitalele din judeţul Hotin. Lucrările vor Începe Indate ce timpul va permite. ŞCOLARE In ziua de 27 Aprilie, ora 8 jum. dim., va Începe la Universitatea din Bucureşti examenul de capacitate pentru cosmografie. ■* In luna Aprilie vor Începe examenele de absolvire pentru toate şcolile inferioare de agricultură din ţară. ÎNTRUNIRI*• Adunarea generală a societăţii „Prietenii şcoalei politechnice“ neputându-se ţine la 22 Februarie, nefiind prezenţi numărul de membri cerut de statut, se amână pentru Duminică 1 Martie ora 10 dim. STUDENŢEŞTI Soc. studenţilor-ingineri ai Institutului de chimie industrială, şi-a ales pentru exerciţiul anului 1925—26 următorul comitet : preşedinte, Vasile Ciurea ; vicepreşedinţi, Zamfirescu Mihail şi Popa G. Ioan; secretar general, Debie Charles ; casier, Constantinescu Sorin; secretari de şedinţă, Mihăescu D. şi Ioniţiu E.; bibliotecar, Munteanu Cr.; cenzori, Câmpineanu S., Arteni Victor şi Vlădescu F. Delegat la societatea generală a studenţilor în ştiinţe a fost trimis d. Popa Ş. Ioan. MILITARE Ministerul de războiu, inspec- t toratul general al aeronauticei din Bucureşti, pune în vedere ofiţerilor de rezervă mai jos notaţi, ce fac parte din aeronautică, să comunice acestui inspectorat, până la data de 15 Martie ch., adresa, împreună cu următoarele date personale: profesiunea, studiile ce are la bază, vechimea în gradul actual, și specialitatea ce a avut-o în aeronautică, urmând a li se trimite ordine urgente. Căpit. Bobancu A. Corneliu, Dobrescu I. loan, Iliescu I. Vasîle, Ionescu R. Adrian, Mihalache C. loan, Nasta Al. Eugen, Orășanu A. Cezar, Otete- Ileşeanu Al. I. Emnie, Pasan T. Adam, Patriciu D. Nicolae, Po- Ipa M. G. loan, Stinghie M. Bu- Ior. Locot, Barbaianu Gh. Aristide, Bărbieri Dumitru, Brabestenu I. Marcel, Costache I. Niculae, Cristescu D. Gh., Dumitriescu Gh. Teodor, Gavrilescu A. Ramiro, Husar I. Alexandrescu, Ilonescu I. Gh., Ivănceanu D. Nicolae, Mareş S. Teodor, Mihalache D. Ştefan, Mitilineu C. Claudian, Munteanu V. Atanasie, Munteanu V. Petre, Năsturaş Nicolae, Nicolau Mihail, Onicescu V. Octavian, Paşcanu P. Serghiu, Pâţă N. Nicolae, Policrome N. Vacaş, Popp Traian, Stănescu S. Iulian, Teodoriu S. Radu, Tomescu St. loan, Toroceanu C Radu, Ungar Martin, Vasitescu Grigore, Vasiliucu Mihail, Zamfirescu C. Gh. Sub.Lt. André I. A. Alfred, Botta A. Gh., Cociaș M. Corneliu, Constantinescu I. Emil, Corov I. loan Cristescu St. Sever, Dragomirescu loan, Drăguşan Marcel, Dumitrescu D. loan, Georgescu Corneliu, Chinescu C. Uie, Ionescu T. loan, Ionescu I. loan, Iorgulescu Nicu, Manu Aurel, Murdare Dionisie, Năsturaş I. loan, Niculescu T. loan, Niculescu I. Vasile, Nicolae M. loan, Niţescu A. Marcel, Pârvulescu Gh. Dincă, Perlici I. Herman, Pompei D. Marcel, Popescu I. Marcel, Simion D. loan, Sotirescu T. Virgil, Staia Al. Mar. Dumitru, Stoicescu D. Manlius, Vasilescu C. Florin, Venitendorf M. Alex, Zottu A. Constantin, Marina. Cf. Mecanic, Siliștea, nu Constantin, Fundăteanu Ion, Neamțu I. Ioan, C. Constantin, Stan Al. Căutăm corespondenţii harnici la SIBIU şi REŞIŢA. Ofertele se vor trimite secretariatului de redacţie. *■ Societatea de ştiinţe, secţiade chimie, ţine şedinţă Luni 2 Martie a. c., în amfiteatrul Institutului de chimie, cu următorul program: 1) d. dr. Steopol: Asupra constituţiei carboxilului; 2) d. dr. Velculescu: Terpentina din molidul românesc. ■* Un mare succes de librărie obţine Grădina "lui Dumnezeu, culegerea de schiţe umoristice a d-lui Cosco. In peste 120 de pagini, se perindă numeroase tipuri ale vreme! de azi, cu lipsurile lor, şi pe cari autorul le precisează în atmosfera celei mai binevoitoare gluma Un volum 80 lei, la toate librăriila * Duminică la orele 8 dim. se ţin. In str. Ştirbei-Vodă 43, alegerile pentru comitetele de breaslă şi corporaţiuni. Meseriaşii vor avea asupra lor cărţile de meşter sau lucrător ţi actele »doveditoare că sunt cetăţeni români. Votarea se va face Intre orele 9—12 şi dela 1 şi jum. până la despuierea scrutinului. Persoanele care vor compune carourile de votare nu vor putea părăsi localul de vot până după terminarea alegerilor. Codul justiţiei militare va fi, complet Intormit pe ziua de 15 Martie cor. Mini Masă tornă din nou în discuţie !— Congresul eparhial al Chişinăului se încheie cu o moţiune contra măsurilor guvernului — Congresul preoţilor din eparhia Chişinăului a’a închis după 10 zile de desbateri cu discuţiuni in jurul unor chestiuni ce păreau că au fost îngropate pantru totdeauna, căci se luase unele hotăriri de ambele părţi şi din partea Uniunii cloricilor şi aceea a guvernului. Se ştie, că ultimul Împărţise Basarabia In Sarhierii, fiecare cu averile ei, cu eforia ei compusă din preoţi şi mireni şi cu congresele lor pe eparhie. Se credea că lucrurile vor rămâne aci! Or, iată că în congresul eparhial al Chişinăului se ridică din nou chestiunile care păreau că se tranşase. Congresul în ultimele lui şedinţe reia din nou chestiunea eforiilor aşa cum au fost întocmite de guvern şi nu le recunoaşte: este contra împărţirei avarilor la cele 3 eparhii şi cere să fie administrate de o administraţie centrală, cere ca eforii să fie aleşi de congresele generale şi nu numiţi. Iată de altfel moţiunea aşa cum a fost votată de congres şi din care reese spiritul de care este animată o parte din preoţimea basarabeană, deoarece au fost mulţi preoţi cari s’au abţinut, şi care dovedeşte că ehoţiunea bisericească in Basarabia n’a fost încă rezolvată cum a crezut-o guvernul în optimismul său '• MOŢIUNEA CONGRESULUI 1) Eforiile in STATUS QUO ar lor fi trecerea averilor bisericeşti şi averile preoţimei sub conducerea eforiilor, nu satisface congresul; 2) Organul, care va administra averile eparhiale, trebuie să fie ales de congresele generale ale preoţimei şi convocate de reprezentanţii acestor congrese; 8) Congresul protestează contra tuturor măsurilor guvernului un chestiunea administrării averilor şi nu este de acord cu aceste măsuri; 4) Eforiile nu sunt expresiunea congreselor preoţimei; 5) In vedere că toţi membrii eforiei au şi alte funcţiuni, retribuite, decide să nu li se mai plătească lefuri; 6) Congresul preoţimei aşteaptă de la membrii eforiei o activitate gratuită, deşi mulţi din ei nu sunt cunoscuţi preoţimei basarabene. 7) In ceea ce privesc discuţiunea eforiei din punctul de vedere administrativ, ea se amână deoarece lipsesc bugetele instituţiilor eparhiale. Această moţiune a congresului este egală cu o revenire la Status quod ante in ceea ce priveşte chestiunea bisericei basarabesne şi toate laudele ce-și adresase d-nii Mitrzescu şiLapedatu, când proclamau că au adus pacea In biserică, pot să și le retragă. ------- XXX ------R. Când se va face evacuarea Coloniei şi a Ruhr-ului Paris, 26. — După „Le Temps“ cercurile autorizate din Bruxelles cred că sunt absolut necesare Încă 6—6 luni pentru îndeplinirea mulţumitoare a condiţiunilor dezarmării Germaniei. In orice caz, evacuarea Coloniei nu se va efectua înainte de 1 Septembrie și a Ruhr-ului înainte de 15 August, în ipoteza când planul Dawes ar reuși să aibă o aplicare punctuală. jr * Mişcările studenţeşti In Capitală LA ŞCOALA POLITECHNICA Societatea elevilor şcolii politechnice din Bucureşti ne comunică cum că greva demonstrativă de o zi, realizată joi, n'a fost adoptată primtr’o hotărîre a unei adunări generale, nici drept reacţiune împotriva sancţiunilor date de direcţiune, unora dintre elevii anului I — cum din eroare s'a publicat. CONSFĂTUIREA DELA FACULTATEA DE DREPT Joi, la orele 5 d. a., s’a ţinut o consfătuire la facultatea de drept, sub preşedenţia d-lui prof. P. Misir, decanul acestei facultăţi. Au asistat d-nii profesori Plastara, Basilescu, Em. Antonescu, Longinescu, etc. S’au luat în discuţiune memoriul înaintat de studenţi, Senatului Universitar şi un alt memoriu Întocmit de studenţii facultăţei de drept, memoriu prezentat de d. prof. Plastara şi prin care studenţii cer continuarea imediată a examenelor.Consiliul profesoral a hotărât să supună şi acest memoriu discuţiunei Senatului, care se va întruni azi şi a însărcinat pe d. prof. Plastaru, delegatul facultăţei de drept în Senatul Universitar, să susţină faţă de Senat cererea studenţilor. Consiliul profesoral a opinat ca examenele să înceapă cât mai curând. CUM S-AU ŢINUT CURSURILE IERI LA UNIVERSITATE Eri dimineaţă au ţinut cursuri cu puţini studenţi d-nii prof. Stoicescu, Iulian Teodorescu, Rarincescu, Dimitriu şi Mircea Djuvara. Cursurile s’au ţinut tot cu forţa armată. CONSFĂTUIREA DELA MINISTERUL INSTRUCŢIUNII Ieri dim, s’a ţinut la ministerul instrucţiunii o consfătuire cu privire la aplanarea grevei studenţeşti şi la discutarea unor puncte din diversele memorii prezentate autorităţilor şcolare şi universitare. D-nii profesori Minovici şi Şerban, au expus părerea d-lor asupra modului cum cred că s’ar putea aplana greva studenţilor. Pe lângă d-nii profesori Minovici şi Şerban şi-a luat, rolul de mediator şi d. prof. Mihalache Dragomirescu. D-sa a avut oridim. o întrevedere cu d. C. M. Râpeanu, preşed. „Tiniunii generale a studenţilor" pentru găsirea unor modalităţi pentru aplanarea grevei. Profesorii mediatori au mai făcut cunoscut delegaţilor studenţimii, cum ■ că, majoritatea membrilor Senatului universitar ar fi dispusă să rezolve în mod favorabil revendicările studenţeşti, însă au opinat că aceste revendicări să fie cerute în termeni concilianţi iar nu cu caracterul deimpunere. Cluj ELIBERAREA STUDENTULUI I. ISTRATE Am comunicat la timp despre arestarea studentului I. Istrate. Arestatul a fost trimis de poliţie consiliului de războiu, care l-a pus imediat în libertate. Rectorul luând cunoştinţă de arestare a înaintat consiliului de războiu un protest. CE SPUNE D. CIORTEA DESPRE MIŞCARE întrebând pe d. Ciortea, rectorul Academiei comerciale, asupra mişcării studenţeşti, d-sa i-a răspuns că studenţii Academiei sunt complet solidari cu ceilalţi studenţi. Nici unul din ei nu vrea să intre la cursuri, cu toate că vin regulat. In ceea ce priveşte revendicările, cerute de ei, sunt juste, dar unele aproape imposibil de realizat. Un rău, care trebue să dispară din rândurile tineretului universitar, este politica. Conferinţa de la Bruxelles şi mişcările studenţeşti din România In conferinţa de la Bruxelles, convocată de comisiunea minorităţilor de pe lângă Societatea Naţiunilor, la începutul lunii c., s-a prezentat un raport, în care se cere o documentare asupra introducerii lui „numerus clausus“ în universităţile, din statele Europei centrale, în care se vorbea şi, despre România. După darea de seamă publicată ori de ziarul „Viitorul“, d. Mircea Djuvara a dovedit că legile noastre şcolare sunt cele mai liberale. Delegatul român a arătat că legile şi regulamentele de la noi, în ca priveşte inscrierea in facultăţi, nu las nici o distincţie intre creştini şi evreu PROBA CA ESTE AŞA STA IN MARELE NUMĂR DE STUDENŢI EVREI AFLĂTORI IN CEI,3 PATRU UNIVERSITĂŢI DIN ROMANIA. „Tribunările studenţeşti din România — a adăugat delegatul nostru — n’au un caracter antisemit ci economic. Sărăcirea prin exproprierea clasei burgheze şi dăunarea din timpul războiului au făcut ca studenţii români să ducă o viaţă de adevăraţi mucenici în vreme ce speculanţii îşi etalează luxul in toate împrejurările.: * Ca să se vază că Studenţii români nu se lasă atraşi nici In luptele de rasă, nici in cele de clasă, e destul să fie amintite încercările nenumărate pe cari le-au făcut comuniştii ruşi In timpul din urmă de a atrage In apele lor tulburi acest tineret cu sufletul curat. Nu numai că încercările au fost zadarnice, dar studenţimea a fost cea dintâi care a curat guvernului român să ia măsuri energice şi eficace împotriva nebuniei bolşevice de peste Nistru şi să formeze prin aceste măsuri un dis apărător al Europei". Anteproectul de lege a! migraţiunilor — Ce cuprinde proectu! d-lui ministru Chirculescu — Ante proiectul de lege al migraţiunilor, Întocmit de d. N. D. Chirculescu, ministrul muncii, a luat forma definitivă şi va fi supus In curând aprobării consiliului de miniştri. Ante proiectul cuprinde toate dispoziţiunile privitoare la regularea emigrării, imigrării şi tranzitului pe teritoriul României Un capitol aparte priveşte punere®, în legalitate a agenţiilor de emigrare, care vor fi obligate să solicite ministerului muncii autorizaţia de funcţionare. In acest scop, reprezentanţii agenţiilor vor fi obligaţi să depună garanţii mari, care vor servi pentru eventuale amenzi şi despăgubiri faţă de emigranţi. Proiectul d-lui ministru Chirculescu mai prevede sancţiuni severe Împotriva agenţiilor vinovate de infracţiuni la dispozi- ţiunile legii şi contra propagan- diştilor pentru migraţiune. Pe lângă serviciul emigrărilor din ministerul muncii va funcţiona şi o comisiune de migraţiuni, cara va avea atribuţiuni multiple şi va veghea de aproape la respectarea dispoziţiunilor le-Paşapoartele da emigrare vor trebui să poarte şi autorizaţia ministerului muncii sau a organelor exterioare, împuternicite de minister. Proiectul va fi depus în actuala sesiune pe birourile corpurilor legiuitoare. Propaganda antireligioasa comunistă işi produce efectele in Ardeal Oradea Mare, 27 Febr. — De catva timp, muncitorii organizaţi in sindicate, din oraşul nos- tru, au renunţat la serviciile religioase ale preotului, la nunţi, botezuri, morţi, etc., sub pretext că se impune omului o religie necunoscută la botez. Muncitorii de aci văd in aceste practici religioase un mijloc de subjugare a muncitorului către clasa stăpânitoare burgheză. Astfel, Duminica trecută, un al patrulea botez fără preot s’a săvârşit la sindicatul cizmarilor. Cizmarul Cserni a avut de nas la botezul băiatului său întreg sindicatul, iar cuvântarea contra tainei creştinismului a fost ţinută de secretarul Iosif Kadar. »Copilul a căpătat numele de Carol Gherea, ca amintire a celui ce a suferit greva foamei la Bucureşti, pentru cauza comunismului. . . Pentru spitalul moţilor „Principesa Elena“ Au maisubscris pe listele : D-nei Eugenia general Popp, 6155 ; d-lui inginer Gh. Gheorghiade, 3500 ; d-lui colo,nel N. Ioanid ; B-ca Românească, s-la Oradea Mare, 500, B-ca M-rosch Blank, s-la Oradea Mare 500 şi Primăria oraşului Oradea Mare 2000 ; d-lui ing. Ivan, 2400 ; d-nei dr. Virginia Teodoru 1200 ,* d-nei Eufrosina Ghermani, 860 ; d-lui general N. Mihăescu 870 ; d-lui N. Galiu, senator, 640 ; d-lui colonel D-trie Gabur, 724 ; Husarului Negru, 395 ; ing. Gh. Romașcu, 420 ; d-lui Alex. Dobreanu, 425 ; d-lui colonel V. Mavrodin, 700 ; Mihail Navrea, 1100 ; d-lui integral Mandrin, 160 ; lt.-col. Ioan Popovici, 125; maior Mircea Eliat, 70 ; ofițerii și elevii liceului militar Craiova, 550 ; d-nei Lilly col. Demetrescu, 100 ; d-nei dr. Maria Răzvan și fiica d-sale d-soara Rodica Poteca, 500 ; d-soarei Zéze col. Rădulescu și familia, 240 ; d-lui Mihail Șt. Panteli, farmacist, 300; d-nii Teodor, Ian Icobescu, Cicero Gorciu, Vasile Stoica și V. Preda, câte 100 . Total: 24.834 lei . _____ I CÂND TOT AȚI ÎNCERCAT ~ ISSIsI 'AȚI n . ii PENTRU CE NEGRII Au dinţi Albi? ^entrucâ întrebuinţează numai MII SĂPUNUL SI PASTA DE DINŢI ERASM ..............11 î n 11 f 11 n m i m UmmT rm mumm i iTmm imnTmimn............................ DE VÂNZARE: LA DROGHERII PARFUMERI! $1 MARILE MAGAZINE Fabricat in marile uzine „ The ERASMIC Company Ltd.” Warrington England 80° ro din Femei nu sunt mulţumite de sănătatea lor Acest admirabil preparat opreşte hemoragiile. Profesoria GAISIGOE de la Facult. de Med. din Toulouse, Director al Institutului de Hidrologie (Memoriul Academiei de Medicina din Paris, i) Iunie igi6) Fan«l©rina se bazează pe descoperirile cele mai misterioase a ştiinţei moderne şi realizează medicamentul complect, tipic, boalelor speciale a sexului femenin. Doctor POULIJET Profesor agregat de faceri de la Facultatea de Medicină din Lyon contrar boalelor Jonnertel Hemoragii Metrito Aprinderile Menstruale Fibrometoala irită a amii COMUNICATELE: Academia de Ştiinţe din Toulouse 9 Martie 1916 Academia de Medicină din Paris 16 Noembrie 1915 şi 13 Iunie 1916 Stabilimentele l'H4TELAN 13 Mini premii 2, Rue de Valenciennes — PARIS — De vânzare la toate Farmaciile şi Drogneriile din ţară. FSNDiîRiftEliberează femeia de Indispoziţiile ei Reprezentanţa Generală pentru România Ageace Géssérale Franţaise en HoumanEe 45, Strada Romulus, 45 — Bucureşti I Cura cu Pilulele Pink este o cură bună pentru sănătate, care dă un sânge bogat şi curat, reconstitue forţele nervoase şi procură un stomac bun, o proftă de mâncare bună, şi o faţă bună. PILULELE PINK, sunt un remediu, totdeauna întrebuinţat cu succes contra anemiei, chioosei, neurastheniei, slăbirei generale, epuizărei nervoase, tulburărilor creşterei şi a vârstei critice, a durerilor în general, durerilor de cap şi durerilor de stomac. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia. FACEŢI DECI ACUM O CURĂ BUNĂ CU PILULELE PINK I .V Pomi roditori din cele mai alese varietăţi precum şi poeţi sălbateci de Myrabolani, Caişi şi Piersici. Furnizează in condiţiuni admirabile mmm Mihi lim Preţul curent cu arătarea varietăţilor se trimete gratis. Plantând pomi roditori se ridică venitul grădinilor şi al fermelor. Comandele se adresează de pe acum la Administraţia Pepinierelor din Buftea (telefon 6/79) şi la Reprezentanţa Generală LAZAR L. SAS3FT & Co. Bucureşti, Str. Banului No. 2 (tel. 40/40) 1000 De vânzare 1 Garnituri complecte de Maşini de treerat cu abur (Dampfdreschgarniture) fabricat C. F. Maghiar cu 6 P.H. 1200 m/m, 10 P.H.1500 m/m şi un Elevator de paie, toate într’o stare bună. Informaţiuni la Georg Schisch, Prejmeri 436. 1103 Vând Modele aduse din Paris cu preţuri convenabile Casa Toma 1110 Dionisie 45. 8ACUZA Nu mai omoară OILE $I VITELE mari! DISTOL Premiat cu Medalia de Aur la Expoziţia din Cluj Vindecă sigur această boală de vânzare: Farmacia Mitică! Ionescu, Str. Paris 27, la toate farmaciile din ţară şi la DEPOZITARUL GENERAL Frederic Spedhsim B-dul Zisabela No. 12 jj BUCUREŞTI Prospecte gratuit la cerere 9684 L Mae————ft CIfiîfi Sitii! Universal Literar 10 litri tesmutâ la 100 kilometri Toate piesele interscSiS?r?babile Economic, practic, solid DEZOI O LI fVI PARATI F\! U M i UNI F ORD fără să mai încercaţi altă maşină . Milioanele «ie mașini F ORD j ie circală în lumea întreagă, vă scat cea mal bnaâ dovadă, a avantajelor ce (fe 1 Autogarajul COLIN: * Bsipresii 4S, Calea Victoriei * , ■ ,•-«sn—i■ ABRICHTURI BANDSEGURI GROSIMI FREZERE MASINI COMBINATE STRUNGURI de ROTARIE GATERE etc. etc. Vinde avantajos depozitul speria! Osciiresii CALEA GRIVIȚhl S3. — Telefon 13 I 48 ivuniiiiHiiii rTWTiMmiîirmTTi wia~Tirnr~nn»ri~riTwn'iihs nt'iiHTwr ..ki juw — TOawons FURNITURI Dl f«DE: — ulSimeSensuSăți — FLORI, PANGLICI, FANTEZIURI, LAISE, etc! preturi exceptional!® găsiți la RAIXX. F. mA.NnWft* Strada Lipscani 1 (în gang) * d4S SEaEsasmsssBBEîHBeaB * Reclama e sufletul comerţului