Universul, martie 1925 (Anul 43, nr. 49-74)

1925-03-01 / nr. 49

Inal Utii.-M. u iiüiü.ü.tid i ííLkttí iuj mammmmmammmmmmmm iiirnmawMBwa-----­ 1NF0RHAŢIDNI fc. SAMBATA « * Abonamentele la elarul „Universul“ se fac numai del­a 111 ÎS ale fiecărei luni. Pretul abonamentelor este ace­laş ca şi In trecut: • SSQ lei pe un an.­­ 350 lei pe 6 luni • 180 lei pe 3 luni ‘ Toţi abonaţii vor lua parte la tragerea din Mai a. c. a ma­rilor premii printre cari 2 case la Bucureşti şi o casă la Iaşi. Abonaţii pe un an vor lua parte cu 200 numere. Abonaţii pe 6 luni vor lua parte cu 75 numere. Abonaţii pe 3 luni vor lua parte cu 23 numere. Abonamentele la revistele: „Veselia", „Universul Literar *, „Ziarul ştiinţelor şi al călăto­riilor" se fac numai p© un an cu ISO lei abonamentul, fiecare, luând parte şi acestea cu 10 numere la premiile „Univer­salul". •4 D. general Mărdărescu, mi­nistrul de război, a lucrat cri­tim. cu d. general Leonte, di­rectorul general al intendenţei, cu privire la aprovizionarea ar­matei. * „Asociaţia internilor şi foştilor interni de spitale" a fost recunoscută ca persoană juridică. Sediul societăţii e la spitalul Colţea din Bucureşti. S-a aprobat În mod excep­ţional prelungirea valabilităţii permiselor de vânătoare liberate de prefecturile de judeţ în 1924 până la 15 Martie a. c.­­ +• Luni 2 Febr. ora 9 seara se va ţine In sala n­rul 1 a noului local a Universităţii (intrarea prin strada Academiei), şedinţa societăţii române de ştiinţe, sec­ţiunea matematică, la ordinea de z.i fiind comunicările d-lor E. Abason : Proprietăţi integrale a folm­oamelor periodice; şi M. Ghermănescu: O clasă de poli­­noame octogonale. * Ministerul sănătăţii publice a acordat un credit de un mi­lion lei cu care se va repara spitalele din judeţul Hotin. Lucrările vor Începe Indate ce timpul va permite. ŞCOLARE In ziua de 27 Aprilie, ora 8 jum. dim., va Începe la Univer­sitatea din Bucureşti examenul de capacitate pentru cosmogra­fie. ■* In luna Aprilie vor Începe examenele de absolvire pentru toate şcolile inferioare de a­­gricultură din ţară. ÎNTRUNIRI­­*• Adunarea generală a socie­­tăţii „Prietenii şcoalei politech­­nice“ neputându-se ţine la 22 Fe­bruarie, nefiind prezenţi numă­rul de membri cerut de statut, se amână pentru Duminică 1 Martie ora 10 dim. STUDENŢEŞTI Soc. studenţilor-ingineri ai Institutului de chimie industria­lă, şi-a ales pentru exerciţiul a­­nului 1925—26 următorul comi­tet : preşedinte, Vasile Ciurea ; vice­preşedinţi, Zamfirescu Mi­hail şi Popa G. Ioan; secretar general, Debie Charles ; casier, Constantinescu Sorin; secretari de şedinţă, Mihăescu D. şi Ioni­­ţiu E.; bibliotecar, Munteanu Cr.; cenzori, Câmpineanu S., Ar­­teni Victor şi Vlădescu F. Delegat la societatea generală a studenţilor în ştiinţe a fost trimis d. Popa Ş. Ioan. MILITARE Ministerul de războiu, inspec- t toratul general al aeronauticei din Bucureşti, pune în vedere ofiţerilor de rezervă mai jos notaţi, ce fac parte din aeronau­­tică, să comunice acestui ins­pectorat, până la data de 15 Martie ch­., adresa, împreună cu următoarele date personale: profesiunea, studiile ce are la bază, vechimea în gradul actu­al, și specialitatea ce a avut-o în aeronautică, urmând a li se trimite ordine urgente. Căpit. Bobancu A. Corneliu, Dobrescu I. loan, Iliescu I. Va­­sîle, Ionescu R. Adrian, Miha­­lache C. loan, Nasta Al. Eu­gen, Orășanu A. Cezar, Otete- I­leşeanu Al. I. Emnie, Pasan T.­­ Adam, Patriciu D. Nicolae, Po- I­pa M. G. loan, Stinghie M. Bu- I­­or. Locot, Barbaianu Gh. Aris­tide, Bărbieri Dumitru, Bra­­bestenu I. Marcel, Costache I. Niculae, Cristescu D. Gh., Du­­mitriescu Gh. Teodor, Gavrile­­scu A. Ramiro, Husar I. Alex­­andrescu, Ilonescu I. Gh., I­­vănceanu D. Nicolae, Mareş S. Teodor, Mihalache D. Ştefan, Mitilineu C. Claudian, Muntea­nu V. Atanasie, Munteanu V. Petre, Năsturaş Nicolae, Nico­­lau Mihail, Onicescu V. Octa­­vian, Paşcanu P. Serghiu, Pâţă N. Nicolae, Policrome N. Va­­caş, Popp Traian, Stănescu S. Iulian, Teodoriu S. Radu, To­­mescu St. loan, Toroceanu C Radu, Ungar Martin, Vasitescu Grigore, Vasiliucu Mihail, Zam­firescu C. Gh. Sub.­Lt. André I. A. Alfred, Botta A. Gh., Co­­ciaș M. Corneliu, Constantines­­cu I. Emil, Corov I. loan Cris­tescu St. Sever, Dragomirescu loan, Drăguşan Marcel, Dumi­­trescu D. loan, Georgescu Cor­­neliu, Chinescu C. Uie, Ionescu T. loan, Ionescu I. loan, Ior­­gulescu Nicu, Manu Aurel, Mur­dare Dionisie, Năsturaş I. loan, Niculescu T. loan, Niculescu I. Vasile, Nicolae M. loan, Niţe­­scu A. Marcel, Pârvulescu Gh. Dincă, Perlici I. Herman, Pom­pei D. Marcel, Popescu I. Mar­cel, Simion D. loan, Sotirescu T. Virgil, Staia Al. Mar. Dumi­tru, Stoicescu D. Manlius, Va­­silescu C. Florin, Venitendorf M. Alex, Zottu A.­­ Constantin, Marina. Cf. Mecanic, Siliștea, nu Constantin, Fundăteanu Ion, Neamțu I. Ioan, C. Cons­tantin, Stan Al. Căutăm corespondenţii har­nici la SIBIU şi REŞIŢA. Ofertele se vor trimite se­cretariatului de redacţie. *■ Societatea de ştiinţe, secţia­­de chimie, ţine şedinţă Luni 2 Martie a. c., în amfiteatrul In­stitutului de chimie, cu următo­rul program: 1) d. dr. Steopol: Asupra constituţiei carboxilului; 2) d. dr. Velculescu: Terpentina din molidul românesc. ■*­ Un mare succes de librărie obţine Grădina "lui Dumnezeu, culegerea de schiţe umoristice a d-lui Cosco. In peste 120 de pagini, se pe­rindă numeroase tipuri ale vre­me! de azi, cu lipsurile lor, şi pe cari autorul le precisează în at­mosfera celei mai binevoitoare gluma Un volum 80 lei, la toate li­­brăriila * Duminică la orele 8 dim. se ţin. In str. Ştirbei-Vodă 43, alegerile pentru comitetele de breaslă şi corporaţiuni. Meseriaşii vor avea asupra lor cărţile de meşter sau lucrător ţi actele »doveditoare că sunt cetăţeni români. Votarea se va face Intre orele 9—12 şi dela 1 şi jum. până la despuierea scrutinului. Persoanele care vor compune carourile de votare nu vor putea părăsi localul de vot până după terminarea alegerilor.­­ Codul justiţiei militare va fi, complet Intormit pe ziua de 15 Martie cor. Mini Masă tornă din nou în discuţie !— Congresul eparhial al Chişinăului se încheie cu o moţiune contra măsurilor guvernului — Congresul preoţilor din epar­hia Chişinăului a’a închis după 10 zile de desbateri cu discu­ţi­uni in jurul unor chestiuni ce păreau că au fost îngropate pantru totdeauna, căci se lua­se unele hotăriri de ambele părţi şi din partea Uniunii clo­ricilor şi aceea a guvernului. Se ştie, că ultimul Împărţise Ba­sarabia In S­arhierii, fiecare cu averile ei, cu eforia ei compusă din preoţi şi mireni şi cu con­gresele lor pe eparhie. Se credea că lucrurile vor rămâne aci! Or, iată că în congresul epar­hial al Chişinăului se ridică din nou chestiunile care păreau că se tranşase. Congresul în ultimele lui şe­dinţe reia din nou chestiunea eforiilor aşa cum au fost în­tocmite de guvern şi nu le re­cunoaşte: este contra împărţi­­rei avarilor la cele 3 eparhii şi cere să fie administrate de o administraţie centrală, cere ca eforii să fie aleşi de congresele generale şi nu numiţi. Iată de altfel moţiunea aşa cum a fost votată de congres şi din care reese spiritul de care este animată o parte din preo­­ţimea basarabeană, de­oarece au fost mulţi preoţi cari s’au abţinut, şi care dovedeşte că ehoţiunea bisericească in Ba­sarabia n’a fost încă rezolvată cum a crezut-o guvernul în op­timismul său '• MOŢIUNEA CONGRESULUI 1) Eforiile in STATUS QUO ar lor fi trecerea averilor biseri­ceşti şi averile preoţimei sub conducerea eforiilor, nu satisfa­ce congresul; 2) Organul, care va adminis­­tra­ averile eparhiale, trebuie să fie ales de congresele generale ale preoţimei şi convocate de repre­zentanţii acestor congrese; 8) Congresul protestează con­tra tuturor măsurilor guvernului un chestiunea administrării a­­verilor şi nu este de acord cu aceste măsuri; 4) Eforiile nu sunt expresiunea­ congreselor preoţimei; 5) In vedere că toţi membrii eforiei au şi alte funcţiuni, re­tribuite, decide să nu li se mai plătească lefuri; 6) Congresul preoţimei aşteap­tă de la membrii eforiei o activi­tate gratuită, de­şi mulţi din ei nu sunt cunoscuţi preoţimei ba­­sarabene. 7) In ceea ce privesc discuţiu­­nea eforiei din punctul de ve­dere administrativ, ea se amâ­­nă de­oarece lipsesc bugetele in­stituţiilor eparhiale. Această moţiune a congresu­lui este egală cu o revenire la Status quod ante in ceea ce pri­veşte chestiunea bisericei basa­­rabesne şi toate laudele ce-și a­­dresase d-nii Mitrzescu şiLape­­datu, când proclamau că au a­­dus pacea In biserică, pot să și le retragă. ------- XXX ------­R. Când se va face evacuarea Coloniei şi a Ruhr-ului Paris, 26. — După „Le Temps“ cercurile autorizate din Bruxel­les cred că sunt absolut necesa­re Încă 6—6 luni pentru îndepli­nirea mulţumitoare a condiţiu­­nilor dezarmării Germaniei. In orice caz, evacuarea Colo­niei nu se va efectua înainte de 1 Septembrie și a Ruhr-ului înainte de 15 August, în ipoteza când planul Dawes ar reuși să aibă o aplicare punctuală. jr­ * Mişcările studenţeşti In Capitală LA ŞCOALA POLITECHNICA Societatea elevilor şcolii politechnice din Bucureşti ne comunică cum că greva demon­strativă de o zi, realizată joi, n'a fost adoptată primtr’o ho­­tărîre a unei adunări generale, nici drept reacţiune împotriva sancţiunilor date de direcţiune, unora dintre elevii anului I — cum din eroare s'a publicat. CONSFĂTUIREA DELA FA­CULTATEA DE DREPT Joi, la orele 5 d. a., s’a ţinut o consfătuire la facultatea de drept, sub preşedenţia d-lui prof. P. Misir, decanul acestei facultăţi. Au asistat d-nii profesori Plastara, Basilescu, Em. Anto­­nescu, Longinescu, etc. S’au luat în discuţiune me­moriul înaintat de studenţi, Se­natului Universitar şi un alt memoriu Întocmit de studenţii facultăţei de drept, memoriu prezentat de d. prof. Plastara şi prin care studenţii cer con­tinuarea imediată a examene­lor.Consiliul profesoral a hotă­rât să supună şi acest memoriu discuţiunei Senatului, care se va întruni azi şi a însărcinat pe d. prof. Plastaru, delegatul facultăţei de drept în Senatul Universitar, să susţină faţă­ de Senat cererea studenţilor. Con­siliul profesoral a opinat ca e­­xamenele să înceapă cât mai curând. CUM S-AU ŢINUT CURSU­RILE IERI LA UNIVER­SITATE Eri dimineaţă au ţinut cursuri cu puţini studenţi d-nii prof. Stoicescu, Iulian Teodorescu, Rarincescu, Dimitriu şi Mircea Djuvara. Cursurile s’au ţinut tot cu forţa armată. CONSFĂTUIREA DELA MINI­STERUL INSTRUCŢIUNII Ieri dim, s’a ţinut la ministe­rul instrucţiunii o consfătuire cu privire la aplanarea grevei studenţeşti şi la discutarea u­nor puncte din diversele memo­rii prezentate autorităţilor şco­lare şi universitare. D-nii profesori Minovici şi Şerban, au expus părerea d-lor asupra modului cum cred că s’ar putea aplana greva studen­ţilor. Pe lângă d-nii profesori Mi­­novici şi Şerban şi-a luat, rolul de mediator şi d. prof. Mihala­che Dragomirescu. D-sa a avut ori­dim. o întrevedere cu d. C. M. Râpeanu, preşed. „Tiniu­­nii generale a studenţilor" pen­tru găsirea unor modalităţi pen­tru aplanarea grevei. Profesorii mediatori au mai făcut cunoscut delegaţilor stu­­denţimii, cum ■ că, majoritatea membrilor Senatului universitar ar fi dispusă să rezolve în mod favorabil revendicările studen­ţeşti, însă au opinat că aceste revendicări să fie cerute în ter­meni concilianţi iar nu cu ca­racterul de­­impunere. Cluj ELIBERAREA STUDENTULUI I. ISTRATE Am comunicat la timp des­pre arestarea studentului I. Is­­trate. Arestatul a fost trimis de poliţie consiliului de războiu, care l-a pus imediat în liber­tate. Rectorul luând cunoştinţă de arestare a înaintat consiliului de războiu un protest. CE SPUNE D. CIORTEA DES­PRE MIŞCARE întrebând pe d. Ciortea, rec­torul Academiei comerciale, a­­supra mişcării studenţeşti, d-sa i-a răspuns că studenţii Aca­demiei sunt complet solidari cu ceilalţi studenţi. Nici unul din ei nu vrea să intre la cursuri, cu toate că vin regulat. In ceea ce pri­veşte revendicările, cerute de ei, sunt juste, dar unele aproa­pe imposibil de realizat. Un rău, care trebue să dis­pară din rândurile tineretului universitar, este politica. Conferinţa de la Bruxelles şi mişcările studenţeşti din România In conferinţa de la Bruxelles, convocată de comisiunea mino­rităţilor de pe lângă Societatea Naţiunilor, la începutul lunii c., s-a prezentat un raport, în care se cere o documentare asupra introducerii lui „numerus clau­sus“ în universităţile, din statele Europei centrale, în care se vor­bea şi, despre România. După darea de seamă publi­cată ori de ziarul „Viitorul“, d. Mircea Djuvara a dovedit că legile noastre şcolare sunt cele mai liberale. Delegatul român a arătat că legile şi regulamentele de la noi, în ca priveşte inscrierea in fa­cultăţi, nu las nici o distincţie intre creştini şi evreu PROBA CA ESTE AŞA STA IN MARE­LE NUMĂR DE STUDENŢI E­­VREI AFLĂTORI IN CEI,3 PA­­TRU UNIVERSITĂŢI DIN RO­MANIA. „Tribunările studenţeşti din România — a adăugat delega­tul nostru — n’au un caracter antisemit ci economic. Sărăci­rea prin exproprierea clasei burgheze şi dăunarea din tim­pul războiului au făcut ca stu­denţii români să ducă o viaţă de adevăraţi mucenici în vreme ce speculanţii îşi etalează luxul in toate împrejurările.­­: * Ca să se vază că Studenţii ro­mâni nu se lasă atraşi nici In luptele de rasă, nici in cele de clasă, e destul să fie amintite încercările nenumărate pe cari le-au făcut comuniştii ruşi In timpul din urmă de a atrage In apele lor tulburi acest tine­ret cu sufletul curat. Nu numai că încercările au fost zadar­nice, dar studenţimea a fost cea dintâi care a curat guvernului român să ia măsuri energice şi eficace împotriva nebuniei bol­­şevice de peste Nistru şi să for­meze prin aceste măsuri un dis apărător al Europei". Anteproectul de lege a! migraţiunilor — Ce cuprinde proec­tu! d-lui ministru Ch­irculescu — Ante proiectul de lege al mi­­graţiunilor, Întocmit de d. N. D. Chirculescu, ministrul muncii, a luat forma definitivă şi va fi supus In curând aprobării con­siliului de miniştri. Ante proiectul cuprinde toate dispoziţiunile privitoare la re­­gularea emigrării, imigrării şi tranzitului pe teritoriul Româ­­niei Un capitol aparte priveşte pu­nere®, în legalitate a agenţiilor de emigrare, care vor fi obligate să solicite ministerului­­ muncii autorizaţia de funcţionare. In acest scop, reprezentanţii agenţiilor vor fi obligaţi să de­pună garanţii mari, care vor servi pentru eventuale amenzi şi despăgubiri faţă de emigranţi. Proiectul d-lui ministru Chir­culescu mai prevede sancţiuni severe Împotriva agenţiilor vi­novate de infracţiuni la dispozi-­ ţiunile legii şi contra propagan-­ diştilor pentru migraţiune. Pe lângă serviciul emigrărilor din ministerul muncii va func­ţiona şi o comisiune de migra­­ţiuni, cara va avea atribuţiuni multiple şi va veghea de aproape la respectarea dispoziţiunilor le-Paşapoartele da emigrare vor trebui să poarte şi autorizaţia­­ ministerului muncii sau a orga­nelor exterioare, împuternicite de minister. Proiectul va fi depus în actua­la sesiune pe birourile corpuri­lor legiuitoare. Propaganda antireligioasa comu­nistă işi produce efectele in Ardeal Oradea Mare, 27 Febr. — De catva timp, muncitorii organi­zaţi in sindicate, din oraşul nos-­­ tru, au renunţat la serviciile re­­ligioase ale preotului, la nunţi, botezuri, morţi, etc., sub pretext că se impune omului o religie necunoscută la botez. Muncitorii de aci văd in ace­ste practici religioase un mijloc de subjugare a muncitorului că­tre clasa stăpânitoare burgheză. Astfel, Duminica trecută, un al patrulea botez fără preot s’a săvârşit la sindicatul cizmari­lor. Cizmarul Cserni a avut de nas la botezul băiatului său în­treg sindicatul, iar cuvântarea contra tainei creştinismului a fost ţinută de secretarul Iosif Kadar. »Copilul a căpătat numele de Carol Gherea, ca amintire a ce­lui ce a suferit greva foamei la B­ucureşti, pentru cauza comu­nismului. . . Pentru spitalul moţilor „Principesa Elena“ Au mai­­subscris pe lis­tele : D-nei Eugenia general Popp, 6155 ; d-lui inginer Gh. Gheorghiade, 3500 ; d-lui colo­,­nel N. Ioanid ; B-ca Românea­scă, s-la Oradea Mare, 500, B-ca M-rosch Blank, s-la Ora­dea Mare 500 şi Primăria ora­şului Oradea Mare 2000 ; d-lui ing. Ivan, 2400 ; d-nei dr. Vir­ginia Teodoru 1200 ,* d-nei Eu­­frosina Ghermani, 860 ; d-lui general N. Mihăescu 870 ; d-lui N. Galiu, senator, 640 ; d-lui colonel D-trie Gabur, 724 ; Husarului Negru, 395 ; ing. Gh. Romașcu, 420 ; d-lui Alex. Do­­breanu, 425 ; d-lui colonel V. Mavrodin, 700 ; Mihail Navrea, 1100 ; d-lui inte­g­ral Mandrin, 160 ; lt.-col. Ioan Popovici, 125; maior Mircea Eliat, 70 ; ofițe­rii și elevii liceului militar Cra­iova, 550 ; d-nei Lilly col. De­­metrescu, 100 ; d-nei dr. Maria Răzvan și fiica d-sale d-soara Rodica Poteca, 500 ; d-soarei Zéze col. Rădulescu și familia,­­ 240 ; d-lui Mihail Șt. Panteli,­­ farmacist, 300; d-nii Teodor, Ian I­cobescu, Cicero Gorciu, Vasile Stoica și V. Preda, câte 100 . Total: 24.834 lei . _____ I CÂND TOT AȚI ÎNCERCAT ~ ISSIsI 'AȚI n . ii PENTRU CE NEGRII Au dinţi Albi? ^­entrucâ întrebuinţează numai MII SĂPUNUL SI PASTA DE DINŢI E­RASM ..............11 î n 11 f 11 n m­ i m U­mmT rm­ m­umm i iTm­m imnT­mimn............................ DE VÂNZARE: LA DROGHERII PARFUMERI! $1 MARILE MAGAZINE Fabricat in marile uzine „ The ERASMIC Company Ltd.” Warrington England 80° ro din Femei nu sunt mulţumite de sănătatea lor Acest admirabil preparat opreşte hemoragiile. Profesoria­ GAISIGOE de la Facult. de Med. din Toulouse, Director al Institu­­tului de Hidrologie (Memoriul Academiei de Medicina din Paris, i) Iunie igi6) Fan«l©rina se bazează pe descoperirile cele mai mis­terioase a ştiinţei moderne şi realizează medicamentul complect, tipic, boalelor speciale a sexului femenin. Doctor POULIJET Profesor agregat de faceri de la Facultatea de Medicină din Lyon contrar boalelor Jonnertel Hemoragii Metrito Aprinderile Menstruale Fibrome­toala irită a amii COMUNICATELE: Academia de Ştiinţe din Toulouse 9 Martie 1916 Academia de Medicină din Paris 16 Noembrie 1915 şi 13 Iunie 1916 Stabilimentele l'H4TELA­N 13 Mini premii 2, Rue de Valenciennes — PARIS — De vânzare la toate Farmaciile şi Drogneriile din ţară. FSNDiîRiftE­liberează femeia de Indispoziţiile ei Reprezentanţa Generală pentru România Ageace Géssérale Franţaise en HoumanEe 45, Strada Romulus, 45 — Bucureşti I Cura cu Pilulele Pink este o cură bună pentru sănătate, ca­re dă un sânge bogat şi curat, reconstitue forţele nervoase şi procură un stomac bun, o proftă de mâncare bună, şi o faţă bună. PILULELE PINK, sunt un re­­mediu, totdeauna întrebuinţat cu succes contra anemiei, chio­­­osei, neurastheniei, slăbirei generale, epuizărei nervoase, tulburărilor creşterei şi a vâr­stei critice, a durerilor în general, durerilor de cap şi durerilor de stomac. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia. FACEŢI DECI ACUM O CURĂ BUNĂ CU PILULELE PINK I .V Pomi roditori din cele mai alese varietăţi precum şi poeţi sălbateci de Myrabolani, Caişi şi Piersici. Furnizează in condiţiuni admirabile mmm Mih­i lim Preţul curent cu arătarea vari­etăţilor se trimete gratis. Plantând pomi roditori se ridică venitul grădinilor şi al fermelor. Comandele se adresează de pe acum la Administraţia Pepinierelor din Buftea (telefon 6/79) şi la Reprezentanţa Generală LAZAR L. SAS3FT & Co. Bucureşti, Str. Banului No. 2 (tel. 40/40) 1000 De vânzare 1 Garnituri complecte de Maşini de treerat cu abur (Dampfdresch­­garniture) fabricat C. F. Maghiar cu 6 P.H. 1200 m/m, 10 P.H.1500 m/m şi un Elevator de paie, toate într’o stare bună. Informaţiuni la Georg Schisch, Prejmeri 436. 1103 Vând Modele aduse din Paris cu preţuri con­venabile Casa Toma 1110 Dionisie 45. 8ACUZA Nu mai omoară OILE $I VITELE mari! DISTOL Premiat cu Medalia de Aur­ la Expoziţia din Cluj Vindecă sigur această boală de vânzare: Farmacia Mitică! Ionescu, Str. Paris 27, la toate­­ farmaciile din ţară şi la DEPOZITARUL GENERAL Frederic Spedhsim B-dul Zi­sabela No. 12 jj BUCUREŞTI Prospecte gratuit la cerere 9684 L Mae————ft CIfiîfi Sitii! Universal Literar 10 litri tesmutâ la 100 kilometri Toate piesele interscSiS?r?babile Economic, practic, solid DEZOI O LI fVI PARATI F\! U M­­ i UNI F ORD fără să mai încercaţi altă maşină . Milioanele «ie mașini F ORD j ie circală în lumea întreagă, vă scat cea mal bnaâ dovadă, a avantajelor ce (fe 1 Autogarajul COLIN: * Bsipresii 4S, Calea Victoriei * , ■ ,­­•-«sn—i■ ABRICHTURI BANDSEGURI GROSIMI FREZERE MASINI COMBINATE STRUNGURI de ROTAR­IE GATERE etc. etc. Vinde avantajos depozitul speria! Osciiresii CALEA GRIVIȚhl S3. — Telefon 13 I 48 ivuniiiiHiiii r­TWTiMmiîirmTTi wia~Tirnr~nn»ri~riTwn'iihs nt'iiHTwr ..ki juw — TOawons FURNITURI Dl f«DE: — ulSimeSe­nsuSăți — FLORI, PANGLICI, FANTEZIURI, LAISE, etc! preturi exceptional!® găsiți la RAIXX. F. mA.NnWft* Strada Lipscani 1 (în gang) * d­4S SEaEsasmsssBBEîHBeaB * Reclama e sufletul comerţului

Next