Universul, iulie 1925 (Anul 43, nr. 148-174)
1925-07-22 / nr. 166
Anul XLII I. Hr. 168 FSNBATORI LUIGI CAZZAVILLAM TELEFON: Direcţia 13/72—54/64 Pagini EI WBBI [IN SmWflTflTE 4 LEI6 Pagini UNIVERSUL CELE DÎN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE şi TELEFONICE Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, 11 Administraţia 13/71 Secratariatul de redacția 56/43 rm—ii Uiwsviir-----'-- 1 ~i ■ ' i n— "f''■■■' '"= Miaitnnrl 9*5 mllo 109R 1P1EU1 VMiA 2 UU ltti 31V llf«U Redacția: coresp. cu pr©wisscia 2/98—35/31 Necesitatea unui mim românesc la Salonic Am anunţat că la Salonic se deschide, în a doua jumătate a lunii octombrie, un târg de mostre internaţional. Suntem informaţi că guvernul nu are încă nici o ştire oficială despre ţinerea acestui târg. Credem însă că nu se poate ca Industria şi comerţul românesc să nu fi fost invitate să participe la demonstraţia economică Internaţională din Salonic, mai ales că importanţa traficului românesc prin acel punct maritim e destul de mare, dacă ne gândim la tanagiul de mărefuil ce trec prin sau sunt descărcate în portul Salonic. Nu se poate ca ţara noastră să nu fie chemată să ia parte la acel târg. Dacă, totuşi, împrejurările ar face imposibilă această participare, desigur, numai din capriciul hazardului, încă ar fi o cale bună ca România să-şi facă cunoscute bogăţiile sale în acel port, ce reprezintă o punte de legătură între răsăritul şî apusul european. Această cale sigură este Înfiinţarea la Salonic a unui muzeu românesc permanent, ai căror vizitatori de toate neamurile şi-ar putea face o convingere susţinută , despre vioiciunea vieţii economice de la noi. Ni-e teamă insă că d. ministru de finanţe, cu bine cunoscutu-i spir’it de parcimonie bugară, nu va găsi necesară şi oportună nici crearea unui muzău românesc permanent la Salonic. Credem însă că exponenţii autorizaţi aî mişcării economice din ţara noastră vor înţelege ei însemnătatea propunerii ce facem şi se vor grăbi să modifice, prin intervenţiile lor în această direcţiune, ciudata concepţie financiară a d-lui ministru de finanţe, concepţie ce trebue cu totul înlăturată atunci când la ordinea zilei e propaganda cât mai întinsă pentru bunul renume al ţării. Am susţinut întotdeauna că nici un sacrificiu nu e prea mare când e vorba ca străinătatea să-şi facă o idee netedă despre puterea de muncă a poporului nostru şi despre bogăţiile nesecate ale cuprinsului românesc. Cele ce se întâmplă pe releagurile noastre de la război încoace sunt pure paradoxe psihologice şi sociale, create de mentalitatea postbelică a unora, care şi-au luat misiunea de conducători fără să aibă vreo chemare pentru aceasta. Dar nu după aceste exemplare nedorite se poate judeca realmente puterea de realizare socială a unui popor. Aceasta se judeca numai după testimonii evidente, cum ar fi, de exemplu, un muzeu economic permanent sau alte mijloace de propagandă, prin care Străinătatea ar putea fi bine informată despre dorinţa de muncă pacinică şi de progres a ţării româneşti. I. Iliescu R olrvia dMkrfPr ■—»- dB. VSa^jgy ««*3 MM. niaa. si recunoașterea sovietelor p — Vandervelde nașierea Sor r Bruxelles 18. — Astăzi la Cameră, cu ocazia desbaterilor ce au avut loc în legătură cu bugetul ministerului de externe, deputatul socialist Brunfaut a cerut guvernului că recunoască imediat guvernul sovietic de la Moscova. Printre motivele ce nu anumitul deputat a invocat in favoarea acestiui act sunt şi afirmaţiile făcute în pUn Parlamnet că guvernul sovietic nu este mai rău decât guvernul altor ţări, care trăesc şi se menţin prin crime, cum este de exemplu guvernul de azi al Bulgariei sau însuşi Mussolini, care nu s’a comportat astfel decât un criminal de rând. Svonurile colportate contra Rusiei şi guvernului ei sunt pur şi simplu ştiri tendenţioase cu caracter promasat de calomnie. Faţă de aprecierile lui Brunfaut la adresa lui Mussolini şi guvernului bulgar, preşedintele Camerei l-a chemat imediat la ordine. In legătură cu propunerea socialistului Brunfaut este semnificativ răspunsul lui Vandervelde. de unde la instalarea guvernului Poullet, actualul ministru de externe al Belgiei s'a pronunţat categoric pentru recunoaşterea guvernului sovetic, pentru că între altele un popor mare ca cel rus nu poate fi exclus din concertul popoarelor europene pe o durată prea lun g pentru recunoaimediata l igă, astăzi vedem că răspunde lui Brunfaut, deci şi în numele guvernului, că recunoaşterea sovietelor nu se poate face decât atunci când ea va fi în prealabil şi profund discutată. Fără tratative şi fără lămurirea unor chestiuni astfel de înţelegeri (probabil economice) şi recunoaşteri a sovietelor, ar rămâne doar nişte simple încheeri pe hârtie. Cred desigur că d. Vandervelde sa gândit mai mult asupra neplăcerilor la care Belgia s’ar expune după exemplul Angliei şi Franţei printr’o recunoaştere pripită a sovietelor. XXX ------Rusia trimite muniţiuni insurgenţilor chinezi Londra. 20. — După o ştire a agenţiei Reuter, se comunică cum că un vapor rusesc a trecut prin Sanghai, venind din Wladivostok, cu destinaţia Kanton şi având pe bord o încărcătură de muniţiuni de peste un milion şi jumătate lovituri (granale şi gloanţe) destinate insurgenţilor chinezi, -------------, XXX------—. MOZAICURI MISTERUL ATLANTIDEI. — Se ştie că legenda spune că „Atlantida“, un vast ţinut ce s'ar fî aflat la vestul strâmtoarei Gibraltar acum vre-o zece mii de ani, ar fi fost în întregime înghiţită pe urma unei erupţii vulcanice. Atlantizii aveau — spune legenda — o civilizaţie foarte înaintată, cultivând artele şi ştiinţa şi erau mecanici îndemânateci. Vom afla poate poste puţin dacă Atlantida, care a fost în anii din urmă obiectul a numeroase controverse ştiinţifice, a existat în realitate. O expediţie americană condusă de George F. Simons, profesor la Houston (Texas) explorează chiar acum vre-o 40 de insule, cea mai mare parte nelocuite, împrăştiate prin Atlantic. Lucrările de explorare cari vor dura doi ani, vor interesa în deosebi sondagrile, în scop de a dovedi dacă fundul oceanului în părţile unde, după scrierile vechi, s’ar fi aflat Atlantica, are într’adevăr caracterul vulcanic ce i s’a atribuît. Oare se va tălmăci de astă dată misterul Atlantidei ? ------- XXX -------- 8 franceză se sinucide I la Newhaves, Silică £1 I se retrasă accesat pe teritoriul essglss Newhaven. — O dramă grozavă s’a petrecut la gara din Newhaven, puţin timp după sosirea vaporului din Dieppe. O franceză în vârstă de 39 ani, Adeline Philippe, venind din Marsilia, prezentă paşaportul ei autorităţilor engleze însărcinate să controleze intrarea străinilor în Marea Britanie. Ea declară că se duce în Anglia ca să se roage pe mormântul logodnicului ei care murise cu câteva săptămâni mai înainte. na îf avoir; fwogg huil’ÍÍÍl2j ofiţerul de serviciu i-a refuzat accesul la teritoriul englez şi a declarat că trebuie să se întoarcă cu primul vapor în Franţa, adică peste o oră. Nefericita femei se retrase atunci cu câţiva paşi, scoase un revolver din geantă şi-şi trase un glonte în cap. Adeline Philippe a murit în timpul cât a fost transportată la spital. ———* xox *--------* Un apel către creştinătate al ouai general dinei creştin New-York. 20 Iulie. — Generalul Fng.Siang, care se ştie că este creştin, a lansat un interesant apel către lumea creştina, foui le auil redactat, în care pledează cauza chineză, in ochii -vreţiiminte. In apel Fena spune : Noi chinezii am fost sacrificaţi de enuiezi iar a psoi ca atare, mai rau ca vitele la alta,w. Am fost vaiaţi mai rău aez cât câinii. Faptele englezilor de la Sanghai, Kanton şi Hankau sunt fără precedent în istoric. Noi creştinii am respectat totdeauna dreptul şi dreptatea. Este o datorie creştinească săi ne ridicăm azi şi să luăm apă-, rarea celor oprimaţi şi slabi. MU rj.0narij_i-'rs''~r r n'jrii avui de dta ta aceasta sa. iaca nici un fel de revelaţie asupra masurilor■ de noi. Eu sper că cu toţii vă veţi uni pentru argpiume groa&ice. Iubirea de aproapele e vie tn chemarea noastră. Dumnezeu să fe ajute pentru menţinerea creştinismului. fit Rusia jusuitia este un simulacru — O strarae ministrul de Instrucpo ai Franţei — D. de Monzîe, actualul ministru de instrucţie al Franţei, a făcut o călătorie in Rusia pe când era numai avocat şi deputat. Iată sub ce aspecte sugestive înfăţişează el justiţia după care oftează iubitorii paradisului bolşevic . RĂZBOIUL CIVIL IN CODUL PENAL Intre republica noastră şi aceea a Sovietelor poate să fie o apropiere. O unire nu ! N-o să fie, atâta vreme cât războiul civil va fi în aer şi în cod, căci sunt şi coduri în Rusia, chiar şî un cod penal. Nu am venit la Moscova pentru afaceri franceze, sunt pentru a vedea şi a şti ceea ce mi-este mai uşor de înţeles. Codul penal este promulgat şi aplicat. El nu este prea original în părţile care pedepsesc crimele şi delictele de drept comun. Art. 57. Orice acţiune tinzând la distrugerea puterii sovietice cucerită prin revoluţia proletarilor şi a guvernului lucrătorilor şi ţăranilor existând pe baza constituţiei, ca şi acţiunile având ca scop să ajute partea din burghezia internaţională care nu recunoaşte noul sistem al proprietăţii înlocuind capitalismul şi care aspiră la distrugerea lui prin mijlocul Intervenţiei străine sau al blocadei, al spionajului sau al subvenţiunilor presei, etc., este socotită ca contrarevoluţionară. UN ETCETERA CU TALC Htc9t6T?i- în materie pensilă, este pur şi simplu căderea în arbitrar. Etcetera este Celia atot stăpânitoare, judecătorul în drept să creeze crime după împrejurări, este negaţiunea acelui tutelar principiu în virtutea căruia tot ce nu este Interzis, este permis. Art. 58. — Organizaţiunea cu scopuri contrarevoluţionare de revolte armate sau de invazii pe teritoriul sovietelor cu detaşamente de bande armate, ca şi participarea la orice tentativă făcută în vedere de a uzurpa puterea, fie în capitală, fie în provincie, sau în vedere fie de a ocupa cu forţa vre-o parte din teritoriul republicei, fie de a rupe tratatele încheiate de ea, se pedepseşte cu pedeapsa supremă şi cu confiscarea bunurilor, cu, în caz de admitere de circumstanţe atenuante, reducerea pedepsei la minimum cinci ani de închisoare, temniţa trebuind să fie celulară şi pedeapsa confiscării bunurilor trebuind să fie pronunţată. Dacă ignoranţa acuzatului despre scopurile urmărite este dovedită tribunalului, participarea sa materială este pedepsitei cu pedeapsa închisorii pe minimum trei ani. NU EXISTA BUNA CREDINŢA Noţiunea juridică a bunei credinţe este exclusă. La omorul prin imprudenţă se adaugă în codul penal din Moscova regicidul prin imprudenţă. Câmpul complicităţilor este nemărginit. Paul-Louis Courrier se văita acum vreo sută de ani, fiindcă se temea să nu fie împuşcat că băuse un pahar în sănătatea împăratului. La sovietici n-ar fî scăpat cu un pamflet. Ajutor burgheziei internaţionale, aţâţarea populaţiei spre a o face să refuze plata birurilor, opoziţie contrarevoluţionară la operele şi întreprinderile sovietelor, divulgarea secretelor militare sau a secretelor statului puterilor străine sau organizaţiunilor care le sprijină, propagandă şi agitaţie menită să pregătească distrugerea regimului sovietelor prin refuzul în masă de a satisface serviciul militar, toate rezistenţele individuale sau colective la dictatura proletariatului sunt catalogate, taxate penaliceşte şi scump taxate. Ca să fii osândit, nu e nevoe să nutreşti planuri periculoase. Chiar dacă delicventul n‘are preocupări politice, la un an de închisoare dacă s’a rostit în contra supunerii la decretele sovietice — un an de închisoare şi dacă a păstrat cărţi puse la index de către revoluţie (art. 72). Bârfitorii, guralivii neastâmpăraţi, alarmiştii, cari vor spune prăpăstii, ca Rap import din Franţa, în privinţa lui vor lua cel puţin şase luni detenţiune (Art. 73). NU SE FRATERNIZEAZĂ CU INCHIZIŢIA ROŞIE Bine interpretate de judecători bine intenţionaţi, aceste vreo 12 articole vor legaliza toate sentinţele unei inchiziţiuni roşii. Cu un dram de meşteşug în redactarea lui „având în vedere că...“ procurorii partidului vor încrimina gesturile cele mai inofensive ca intrând în una din diferitele categori de crime cunnt ravpvrduţimrimift. Dacă Krilenko, Camille Desmou fin al, extremismului, numeşte asta legalitate revoluţionară, orice ar fi, aş opta pentru,,scris sau pajeră” a Cekei. Ce ar fi păţit comuniştii parizieni dacă legea sovietică, printr’un artificiu al talionului li s’ar fi aplicat ? Rusofilîa mea sporită prin această călătorie, încremeneşte în faţa acestui spectacol. Să colaborăm, da! Să fraternizăm, nu ! Există între noi codul acesta penal... .... Restabilirea ordinului avocaţilor este o ironie sau o anticipare. La Moscova, baroul sovietic cuprinde 400 membri, în locul celor 2000 ai răposatului barou. Nu discut nici cantitatea, nici calitatea confraţilor mei moscoviţi agreaţi de guvern. Sunt eroi. Unul din ei, avocat al unui trust, face un act care naşte un proces ; arbitrii nu dau dreptate trustului. Acesta reclamă pe avocat la tribunalul criminal care e condamnat pentru... sabotare intelectuală la închisoare, cu suspendarea executării, spre a-şi putea vedea de periculoasa-i meserie. Se spune că Napoleon, în oroarea sa de avocaţi, nu voia să fie plătiţi decât după ce aveau câştig de cauză şi că încercase să convingă Consiliul de stat la această reglementare. Leniniştii au mers mai departe. După ce au mobilizat pe apărătorii, publici ca pe nişte prestatori ai cuvântului şi conştiinţei, nu li-a dat decât o iluzorie libertate, hipotecată de ameninţări. Apărarea în criminal în Rusia nu este decât un simulacru sau o toleranţă. Regele Feysal a deschis primul parlament al tării Irak-rakiai Londra, 20. — Telegramele anunţă că regele Feysal a deschis cu mare solemnitate primul parlament constituţional al Irakului. Cu această ocazie Feysal, in discursul său, a arătat în linii generale legăturile ţării sale cu Britania şi a subliniat cu satisfacţie buna dispoziţie a ţărilor străina de a avea legături diplomatice cu Irakul. E un semn îmbucurător, spune regele, pentru independenţa ţării noastre. Mesajul regal cuprinde apoi diferitele chestiuni de politică internă, economică şi organizare, politică externă, etc., a noului regat asiatc. ------- XXX ------- Porumb gratis pirataliii imiasi D. Tătărescu, subsecretar de stat, a avut, la Chişinău, o conferinţă cu reprezentanţii autorităţilor locale. S’a discutat chestiunea repartizăreî gratuite la nevoiaşi, a porumbului cumpărat cu cele 15 milioane lei, dăruite de sătenii regăţeni. Comisiile sătești au fost invitate să întocmească tablourile de sătenii în nevoie. ----------- xox --------- Cum s’a produs accidentul d-nei Caillaux — Soţia ministrului de finanţe francez rămasă in nesimţire — Telegraful a adus ştirea despre accidentul d-nei Caillaux. Faptul a produs oarecare impresie în Franţa, unde d-na Caillaux a fost atâta timp obiectul discuţiunîlor publice. Se ştia că în urma unui violente campanii dusă contra soţului său da către Gaston Calmette, directorul ziarului „Figaro”, campanie care atingea şi unele chestiuni intime, dânsa l-a Împuşcat. Procesul s’a judecat intr’o atmosferă încărcată. Au pledat cele două mari figuri ale baroului din Paris, Chena, pentru partea civilă Labori pentru acuzată, care a fost achitată în preziua declarării războiului european. Ziarele sosite din Paris dau amănunte asupra accidentului. D-na Caillaux venea de la Baule au Mans la Angers, ca să afle rezultatul alegerii de senator la care candida ministrul de finanţe şi era însoţită de o d-nă Maillard. La 25 km. de Angers, automobilul s-a izbit de un copac. Ea a fost asvârlită pe şosea. Au sărit lucrătorii de pe câmp, au rîdicat-o în nesimţire şi au chemat un medic din apropiere. Victima avea o coapsă sdrobită şi numeroase răni la faţă şî la piept şî cu greu şi-a revenit în simţiri. S’a constatat că accidentul se datoreşte rupere! unei pîese a direcţiei., -------- XXX ------ Să n’aşteptăm nimic bun de la acela care neproducând nimic prin el insuş, se crede dator să descopere cusururile altuia. _ Blackle Alcătuirea noului guvern iuigfoslatv ftfcunere radiosi ministri dla «pailtls. - Eliberarea Ml VGand Belgrad 23 (Băilor).—Esi dimMeafa s’a const!truit sora! guvern sah preşedinţia d-MI Paste!* Emi cabinet de coaliţie cisprSsatí® 12 radicali ş! 4 radicişti, portoSolUle SUnd“ astfel repartizate: jjrasîipe, Riusfeld; externe, Maichij Sisamie, StoiadMovici; interne, Ma^imovici; calto, I'riSimovici; Igienă, Slavîio Miiec!; lucrări praMMe Usranovici; agricraurara Miietici; frsstmcp® praMlcă, Wrakbetrici; ramificarea legilor, SrMslj poMca socială, Simonovici Top aceştia starat radicali. Radiciştii scapă următoarele portofolii: reforma agrară, Parai Rădici; peşte, Shaperiraa; comerţ, Erafac); mine şi pădrari, Nikid. Ministerul de război va condras de generalul Trimunovici. Nora guvern dispune de o majoritate parlamentară foarte puternică, formată din 142 radicali şi 62 radicişti, adică un total de 204 deputat, cifra 314 cât numără Hkupcina. Imediat după semnarea decretului regal de amnistie, Stefan Badlor şi ceilalţi inculpaţi au fost puşi la libertate. Ioni soituri la caslml mai fronta”ATn-Mii - Au fost descoperite 3 cetăfL — S’au găsit numeroase monede, obiecte vechi, inscripţii, etc.— T.Severin, 18 Iulie Cu toate că înainte de război în nenumărate rânduri s’au făcut săpături şi s’au adunat multa inscripţii şi obiecte antică din cetăţile şi ruinele romane din jurul Severinului, d. Alex. Bărcăcilă director al liceului „Traian‘‘ din localitate, care este şi membru corespondent al muzeului de istorie naţională din Bucureşti, a luat iniţiativa de a face noui săpături în castrul roman „Drubetta”. D-sa a cerut şi a obţinut aprobarea Muzeului din Bucureşti, de a face noui săpături. In ziua de 15 iunie, s-au început lucrările de nivelare ale terenului din jurul liceului — care este clădit pe terenul acestor ruine — după aceea au început săpături serioase în cetate. Aceste săpături se fac de către echipe de elevi şi lucrători sub conducerea d-lor profesori Popescu-Sura şi Guşiţă. Pe lângă descoperie făcute acum câţi va, ani de către Tocilescu, s’a constatat că afară de cetatea rcunoscută de d-sa şi de zidurile descoperite şi schiţate atuncî, s’au găsit acum şi alte ziduri care fac parte tot din castrul roman „Drulstra”. Se presupune şi este aproape sigur că aci nu a fost o singură cetate, ci trei cetăţi suprapuse în decursul vremurilor. . După inscripţiile şi monedele găsite, este lucru stabilit că cetatea lui Traian, a mai fost refăcută şi prevăzută cu întăriri mai tari de către Constantin cel Mare şi Diocreţian. Au fost dscoperite multe ziduri care formau camere. In aceste camere s’au găsit bucăţi de lănci, de suliţe, săbii, vase cu inscripţii precum şi foarte multe monede din timpul lui Traian, Augustus, Constantin cel Mare, Mircea Basarab și Maria Tereza. Cele mai multe monede însă, sunt de la Constantin cel Mare Lângă zidul cel mare dinspre răsărit care forma cetatea lui Constantin cel Mare s’a găsit al piatră mare de marmoră cu io* Deni r\lî a Tvnn/Muntnid I râ j, ucwoau' f iar mai jos se află sculptată o zeiţă. I In afara acestor ziduri, au fost găsite o mulţime de obiecte mici de marmoră, vase vechi romane, coarne de cerb, mânere de săbii, o ştampilă romană, cărămizi printre care una cu imscripţia „Drubetta“. Pe lângă toate aceste descoperiri s’au mai găsit şi 15 morminte cu oseminte petrificate. Adâncimea acestor morminte a variat intre 0.60 până la 115 cm. Săpăturile continuă a se face acum chiar până la 2.50 m., cu cercetări amănunţite, sperâdu-se a se afla şi alte lucruri importante. PROBE DE LIMBA la bacalaureata din Timişoara Comisiunile de examinare din întreaga ţară la prima sesiune a bacalaureatului vor avea multe observaţiuni de făcut despre nivelul cultural al absolvenţilor liceelor noastre şi cred că nu vom întârzia să le citim în ziareşi reviste. Ne vom convinge atunci câtă dreptate a avut ministerul să se alarmeze de starea învăţământului secundar şi să procedeze grabnic la reintroducerea bacalaureatului. Roadele lui vor fi din cele mai bune şi le vom avea fără multă aşteptare. Şcoalele minorităţilor obligate să respecte programele de învăţământ ale statului, au desvelit părţile lor slabe în cunoaşterea istoriei naţionale, a pământului ţării, a tuturor rosturilor noastre ca popor şi stat iar privitor la cunoaşterea limbii româna în scrieţi la vorbire, după spicuirile ce vom da, se va dovedi interesul ce-l pun la învăţarea ei. Ungurii şi mai ales şvabii, elevi şi elev© deopotrivă prezintă un vocabular foarte redus, cu o pronunţare ce o auzim zilnic, caracteristică şi unora şi altora, iar formele de declinare şi de conjugare le sunt în marea majoritate a cazurilor necunoscute şi le întrebuinţează la întâmplare. Exemplele ce urmează luate din lucrarea scrisă, învederează şi familiarizarea cu acordurile şi putinţa constcursionilor : „avut influinţă asupra vecinii săi; mai multe ori ; influinţă asupra ţările; cuvinte, amintindu-se la domnia lui...; luptători al şcoalei ardelene; teritoriul a devenit iarăşi în mâini acestui popor al cărui aparţine; cel mai tristă zi; aceste legăturile ; treibie susţin»; vremle veche. Românii erau oamii cultural; tolmaci; multe clădirile publice; închirierea păcii; cei mai mulţi din tinerile noastre invet la Paris; Franţa a dat ajutor de armată, de hrană ; adus în ţara sa idei de luminizare; toţi ţării sunt în bine înţelegere cu vecinătăţii săi; câteva veaci; Români trăiască câteva veac reu ; trei dialectul; înclinarea păcei; industria şi comerciala ; ţara are vegetabile şi animale ; dintre cele mai însemnate are Dunăre ; ea se ajunge; ei lucresc ; poatem vorbi ; năvălirea a lăsat stambiliu asupra Români , nu ştiind; timpul modernă ; literatura datoreşte vecinii noştri; de popoare slave au primit Români cel dintâi organizarea ; cel dintâi cultura Români au primit de colonişti cari Traian s’a dus în Dacia; după model greceşti; cărţile bisericească ; influinţă franceze e cel mai însemnat; sub influinţă cultura străine ; originea cultura ; putem observe; în zilele de noastre ; datoreşte mult de in epoca triste ; în punct de vedere; câteva folos în acest veacuri; statele apuseni; copil a fost trimis la studiile cea mai mare comoră unei naţiuni; cel mai important factor culturii; roagă pe popii se citeşte mai multe carte ; 3 Psaltirii: doi în limba română şi unu în slavonă, ca să lua un avânt; ceilalţi popoarele vecine, ca să zidesc mănăstirii ; scrisoară bisericesc; aşa era A. Ivrianul care a dus-o C. Brâncoveanu să-şi uşureze traiul; dacă cautem mai departe asupra un alt popor, Romani au început să se scrie în limba slavonă; cuvinturi; popii greceşti; câteva scriitori; agricultura se înflorează ; poate să fie numită între cei mai vestiţi ţări de cultura lor; in timpul veche; să scrie mulţi cronici; au putut să studiază ; ţările vecinate; au luat ideile şi moravuri streine şi l’au dus în patrie ; s’au răzvoltat; ruinurile podului, ca să nu pierde ; câteva poeţi; popor ambiţionat ; pe diferite cale , o poatem constata dela timpuri cei mai vechi; mărfurile au cumpărat-o numai boerii; când s’au năvălit; prizonieri şi transfugatori; cele dintâi preşti; infuenţa franceze pe popor român; funcţii înalţi; asupra cultura; tinerii au îvăţat de un bătrân; un popor a învăţat de un alt; terenul bisericeşti ; culturii streini cari au avut pe ai se apăsa; cultura n’a putut singur desvolta; cel dintâi influenţa a Slavilor; a voit ca Românii trece pe religia aceasta; începe scrie cronicile, ca să sevedeze ; au fost cu mare influenţă pe scriitor filozofic la noştri; cele dintâi cărţile; câtva secoluri; operele au fost cunoscuţi şi traduşi; spiritul critic a fost developată; developarea ştiinţelor; în final sec. al...; poporul român a format din doi naţiuni; de la Daciau moştenesc numai haine; Cores,’ a îceput să-i traduce ; cultura română este dator; multe cronicari, ca să ţine în onoară cultura unui ţară; curentul slavonă, franceză; amândoi principate ; domni ai principatele; a început să se decade; cade influenţa slavonă şi pe locul lui a ocupat curent grecesc; încep se amesteca; n’au stat la o treaptă înaltă; poporul refuge în munţi; limba claselor culţi; de aceste ţări au adus culura; ţara noastră e organizată decât ceilalţi ţârji culte; cultura română e unul dintre cei mai înaintaţi a Europei; drumuri frumoşi; al doilea epocă; se aflam ; fănă toţi alţi şcoli; cel dintâi şcoală; noi putem zice şi influinţă cultura franceză, dar curentul acest n’a avut o rezultat mare; cele dintâi cronicari ; traducerii aceşti; cari se ocupeau; mişcări apuseni ; au avut influenţă însemnate pe ţara noastră; adevărat luptaşi; şcolii superiori sunt aşa bună; minierul cea mare a învăţaţilor, pe modă, să depune de tron Decebal; cari aveau un cultura destul inaitată; progresiea agrculturii; erau siliţi să să mergeau; cultura francează, englează; asupra culturii şi limbii noştri alte scriitori români; putăm însă mândrim; versurile lui sunt şi va fi o multă vreme cele mai bune poezii; sunt traduse astăzi la multe limbă mondiale ; şi aşa nu a putut să dea noi ce am aşteptat de ei; cei dintâi căi ferate; aceste drame; aceşti opere dovedeşte ; scriitorele clasice; de la multe vremuri; in contra toate acei influenţe ; pe cari ia de alte popoare; mar; poeţi ale naţiunilor ; scriitorii mai mari de noştru; unul dntre ce mai buni opere; mai mulţi poezii; viaţa religia ale poporul turcesc; mişcările de Apuseni a fost cu mare influenţă; mai mulţi drepturi; înainte ei (de ei) a dorit literatura ; mănăstiri erau expus pentru foc; cerneala erau rău; erau mulţi război; mulţi culturii; suntem cu mulţi ţării în legătură ; au împrumutat unul de altora ; de slavii românii au împrumutat methoda cirill; aşa putem să zicem; cele mai mari poeţi sunt influenţat; nu erau arhive unde le fi fost păstrate ; cultura română trebue maai dintâi să păstrea la cultura europeană ; dacă istoria fi urmărit cu atenţie, a reuşit să-l împiedeca ; în fruntea acesta provincie, din amesteca celor doi limbi, noi avem deja doi datorii; au ridicat patria dela dusmanul; amândoi principate să merge contra duşmanului; pe toate terenul, cultura ai început; nu putem se zicem pana atunci nu a fost cultura ; foarte pucine populaţie; ca se populeasca noa provincie; a inviinţat; influnţa slavonă au începuse a pierduse; fii boerilor cari studiase în Polonia ai adus o cu lor această influenţă când ai intors în ţara lor; legăturile cari ai avut Români cu locuri; cu aceşti cuvinţi sau bogăţit limba; cultura română are multă să datoreşte; e compusă din mai mulţi culturi popor,; e una dintre cele mai bogate cultura; e atunci maî bogat când e de mai multe culturi conformat; nici un popor n’are să nu datoreşte cuiva cultura lor; aşa avea se datoreştem; a fost silit să împrumutească. Domnii erau ingrijte pentru tiperituri; cu aceşti legături s’au răspândit pe toţi părţile Europei; pe o timp îndelungat limba română a venit în triumf ; au fost în Franţa Italia să cunoaşte pe ei; se căsătoreşte cu o boariţă grecească ; e... etc.‘‘ ---------- xox ------—- rccidentul de automobil al unei artiste — TRIBUNALUL O ACORDA 2 MILIOANE LEI In Martie trecut, un taximetru se ciocnește la Paris cu un autobuz. Din taximetru e asvârlită d-r® Denise Hebert, care e rănită atât de grav, încât e nevoie să i se fae partea d© jos a piciorului drept. Or, rănita era una din speran,ţele teatrului Odeon. Ea s’a prezentat deunăzi în cârje în faţa tribunalului, care, după ce a ascultat ca martori maî mulţi autori şi actori valoroşi, cari au arătat marea pervdere suferită de partea civilă, rămasă fără carieră, a condamnat pe şofer la 3 luni închisoare și pe societatea respectivă de taximetre la 200.000 franci, adică peste 2 milioane lei despăgubiri. n anul 1925. Câţi ani de la unire ? Studentul român in cât timp învaţă limba ţării, unde i formează studiile ? Profesor V. Vîrcol Fost Inspector General « I