Universul, iulie 1925 (Anul 43, nr. 148-174)

1925-07-22 / nr. 166

Anul XLII I. Hr. 168 FSNBATORI LUIGI CAZZAVILLAM TELEFON: Direcţia 13/72—54/64 Pagini EI WBBI [­IN SmWflTflTE 4 LEI6 Pagini U­NIVERSUL CELE DÎN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE şi TELEFONICE Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, 11 Administraţia 13/71 Secratariatul de redacția 56/43 rm—ii U­iwsviir-----'-- 1 ~i ■ ' i n— "f''■■■' '"= Miaitnnrl 9*5 m­llo 109R 1P1EU1 VMiA 2 UU ltti 31V llf«U Redacția: coresp. cu pr©wisscia 2/98—35/31 Necesitatea unui mim românesc la Salonic Am anunţat că la Salonic se deschide, în a doua jumătate a lunii octombrie, un târg de mostre internaţional. Suntem informaţi că guvernul nu are încă nici o ştire oficială despre ţinerea acestui târg. Credem însă că nu se poate ca Industria şi comerţul românesc să nu fi fost invitate să parti­cipe la demonstraţia economică Internaţională din Salonic, mai ales că importanţa traficului românesc prin acel punct mari­tim e destul de mare, dacă ne gândim la tanagiul de mărefui­l ce trec prin sau sunt descăr­cate în portul Salonic. Nu se poate ca ţara noastră să nu fie chemată să ia parte la a­­cel târg. Dacă, totuşi, împreju­rările ar face imposibilă acea­stă participare, desigur, numai din capriciul hazardului, încă ar fi o cale bună ca România să-şi facă cunoscute bogăţiile sale în acel port, ce reprezintă o punte de legătură între răsă­ritul şî apusul european. Această cale sigură este În­fiinţarea la Salonic a unui mu­­zeu românesc permanent, ai căror vizitatori de toate neamu­rile şi-ar putea face o convin­gere susţinută , despre vioiciu­nea vieţii economice de la noi. Ni-e teamă insă că d. mini­­stru de finanţe, cu bine cunos­­cut­u-i spir’it de parcimonie bu­­g­­ară, nu va găsi necesară şi oportună nici crearea unui mu­ză­u românesc permanent la Sa­lonic. Credem însă că exponenţii au­torizaţi aî mişcării economice din ţara noastră vor înţelege ei însemnătatea propunerii ce fa­cem şi se vor grăbi să modifi­ce, prin intervenţiile lor în a­­ceastă direcţiune, ciudata con­cepţie financiară a d-lui mini­stru de finanţe, concepţie ce trebue cu totul înlăturată a­­tunci când la ordinea zilei e propaganda cât mai întinsă pentru bunul renume al ţării. Am susţinut în­totdeauna că nici un sacrificiu nu e prea mare când e vorba ca străină­tatea să-şi facă o idee netedă despre puterea de muncă a po­porului nostru şi despre bogă­ţiile nesecate ale cuprinsului ro­mânesc. Cele ce se întâmplă pe r­eleagurile noastre de la război încoace sunt pure paradoxe psi­hologice şi sociale, create de mentalitatea postbelică a unora, care şi-au luat misiunea de con­ducători fără să aibă vreo che­mare pentru aceasta. Dar nu după aceste exemplare nedorite se poate judeca real­mente puterea de realizare so­cială a unui popor. Aceasta se judeca numai du­pă testimonii evidente, cum ar fi, de exemplu, un muzeu eco­nomic permanent sau alte mij­loace de propagandă, prin care Străinătatea ar putea fi bine in­formată despre dorinţa de mun­că pacinică şi de progres a ţării româneşti. I­. Iliescu R olrvia dMkrfPr ■—»- dB. VSa^jgy ««*3 MM. niaa. si recunoașterea sovietelor p — Vandervelde na­­­șierea Sor r Bruxelles 18. — Astăzi la Ca­meră, cu ocazia desbaterilor ce au avut loc în legătură cu bu­­getul ministerului de externe, deputatul socialist Brunfaut a cerut guvernului că recunoască imediat guvernul sovietic de la Moscova. Printre motivele ce nu anumitul deputat a invocat in favoarea acestiui act sunt şi afirmaţiile făcute în pUn Par­­lamnet că guvernul sovietic nu este mai rău decât guvernul al­tor ţări, care trăesc şi se men­ţin prin crime, cum este de e­­xemplu guvernul de azi al Bul­gariei sau însuşi Mussolini, care nu s’a comportat astfel decât un criminal de rând. Svonurile col­­portate contra Rusiei şi guver­nului ei sunt pur şi simplu ştiri tendenţioase cu caracter pro­­m­asat de calomnie. Faţă de aprecierile lui Brun­­faut la adresa lui Mussolini şi guvernului bulgar, preşedintele Camerei l-a chemat imediat la ordine. In legătură cu propunerea so­cialistului Brunfaut este semni­ficativ răspunsul lui Vander­­velde. de unde la instalarea guver­nului Poullet, actualul ministru de externe al Belgiei s'a pro­nunţat categoric pentru recu­noaşterea guvernului sove­tic, pentru că între altele un popor mare ca cel rus nu poate fi exclus din concertul popoarelor europene pe o durată prea lun­­ g pentru recunoa­­imediata l­ i­gă, astăzi vedem că răspunde lui Brunfaut, deci şi în numele guvernului, că recunoaşterea sovietelor nu se poate face de­cât atunci când ea va fi în pre­alabil şi profund discutată. Fă­ră tratative şi fără lămurirea unor chestiuni astfel de înţele­geri (probabil economice) şi re­cunoaşteri a sovietelor, ar ră­mâne doar nişte simple încheeri pe hârtie. Cred desigur că d. Vandervelde sa gândit mai mult asupra neplăcerilor la care Belgia s’ar expune după exem­plul Angliei şi Franţei printr’o recunoaştere pripită a soviete­lor. XXX ------­Rusia trimite muni­­ţiuni insurgenţilor chinezi Londra. 20. — După o ştire a agenţiei Reuter, se comunică cum că un vapor rusesc a trecut prin Sanghai, venind din Wladivos­tok, cu destinaţia Kanton şi a­­vând pe bord o încărcătură de muniţiuni de peste un milion şi jumătate lovituri (gr­anale şi gloanţe) destinate insurgenţilor chinezi, -------------, XXX------—. MOZAICURI MISTERUL ATLANTIDEI. — Se ştie că legenda spune că „Atlantida“, un vast ţinut ce s'ar fî aflat la vestul strâm­­toarei Gibraltar acum vre-o zece mii de ani, ar fi fost în în­tregime înghiţită pe urma unei erupţii vulcanice. Atlantizii a­­veau — spune legenda — o ci­vilizaţie foarte înaintată, culti­vând artele şi ştiinţa şi erau mecanici îndemânateci. Vom a­­fla poate poste puţin dacă At­lantida, care a fost în anii din urmă obiectul a numeroase controverse ştiinţifice, a exis­tat în realitate. O expediţie a­­mericană condusă de George F. Simons, profesor la Houston (Texas) explorează chiar acum vre-o 40 de insule, cea mai ma­re parte nelocuite, împrăştiate prin Atlantic. Lucrările de ex­plorare cari vor dura doi ani, vor interesa în deosebi sonda­­grile, în scop de a dovedi dacă fundul oceanului în părţile un­de, după scrierile vechi, s’ar fi aflat Atlantica, are într’adevăr caracterul vulcanic ce i s’a a­­tribuît. Oare se va tălmăci de astă dată misterul Atlantidei ? ------- XXX -------- 8 franceză se sinucide I la Newhaves, Silică £1 I se retrasă accesat pe te­ritoriul essglss Newhaven. — O dramă gro­zavă s’a petrecut la gara din Newhaven, puţin timp după so­sirea vaporului din Dieppe. O franceză în vârstă de 39 ani, Adeline Philippe, venind din Marsilia, prezentă paşaportul ei autorităţilor engleze însărcinate să controleze intrarea străinilor în Marea Britanie. Ea declară că se duce în An­glia ca să se roage pe mormân­tul logodnicului ei care murise cu câteva săptămâni mai îna­inte. na îf avoir; fwogg huil’ÍÍÍl2j ofiţerul de serviciu i-a refuzat accesul la teritoriul englez şi­­ a declarat că trebuie să se întoar­că cu primul vapor în Franţa, adică peste o oră. Nefericita fem­ei se retrase a­­tunci cu câţiva paşi, scoase un revolver din geantă şi-şi trase un glonte în cap. Adeline Philippe a murit în timpul cât a fost transportată la spital. ———* xox *--------* Un apel către creştină­tate al ouai general dinei creştin New-York. 20 Iulie. — Gene­ralul Fng.­Siang, care se ştie că este creştin, a lansat un intere­sant apel către lumea creşti­na, foui le auil redactat, în care pledează cauza chineză, in ochii -vreţiim­in­te. In apel Fena spu­ne : Noi chinezii am fost sacrifi­caţi de enuiezi iar a­ psoi c­a a­­tare, mai rau ca vitele la alta­­,w. Am fost vaiaţi mai rău aez cât câinii. Faptele englezilor de la Sanghai, Kanton şi Hankau sunt fără precedent în istoric. Noi creştinii am respectat tot­deauna dreptul şi dreptatea. Este o datorie creştinească săi ne ridicăm azi şi să luăm apă-, rarea celor oprimaţi şi slabi. MU rj.0narij_i-'rs''~r r n'jrii avui de dta ta aceasta sa. iaca nici un fel de revelaţie asupra masurilor■ de noi. Eu sper că cu toţii vă veţi uni pentru argpium­e groa&ice. Iubirea de aproapele e vie tn chemarea noastră. Dumnezeu să f­e ajute pentru menţinerea cre­ştinismului. fit Rusia jusuitia este un simulacru — O st­rarae ministrul de Instrucpo ai Franţei — D. de Monzîe, actualul minis­tru de instrucţie al Franţei, a făcut o călătorie in Rusia pe când era numai avocat şi de­putat. Iată sub ce aspecte sugestive înfăţişează el justiţia după care oftează iubitorii paradisului bol­şevic . RĂZBOIUL CIVIL IN CODUL PENAL Intre republica noastră şi a­­ceea a Sovietelor poate să fie o apropiere. O unire nu ! N-o să fie, atâta vreme cât războiul ci­vil va fi în aer şi în cod, căci sunt şi coduri în Rusia, chiar şî un cod­ penal. Nu am venit la Moscova pentru afaceri fran­­ceze, sunt pentru a vedea şi a şti ceea ce mi-este mai uşor de înţeles. Codul penal este promulgat şi aplicat. El nu este prea origi­nal în părţile care pedepsesc crimele şi delictele de drept comun. Art. 57. Orice acţiune tin­zând la distrugerea puterii so­vietice cucerită prin revoluţia proletarilor şi a guvernului lu­crătorilor şi ţăranilor existând pe baza constituţiei, ca şi acţiu­nile având ca scop să ajute par­tea din burghezia internaţiona­lă care nu recunoaşte noul sistem al proprietăţii înlocuind capitalismul şi care aspiră la distrugerea lui prin mijlocul In­tervenţiei străine sau al bloca­­­dei, al spionajului sau al sub­­venţiunilor presei, etc., este so­cotită ca contrarevoluţionară. UN ETCETERA CU TALC Htc9t6T?i- în materie pensilă, este pur şi simplu căderea în arbitrar. Etcetera este Celia a­tot stăpânitoare, judecătorul în drept să creeze crime după îm­prejurări, este negaţiunea ace­­lui tutelar principiu în virtutea căruia tot ce nu este Interzis, este permis. Art. 58. — Organizaţiunea cu scopuri contrarevoluţionare de revolte armate sau de invazii pe teritoriul sovietelor cu detaşa­mente de bande armate, ca şi participarea la orice tentativă făcută în vedere de a uzurpa puterea, fie în capitală, fie în provincie, sau în vedere fie de a ocupa cu forţa vre-o parte din teritoriul republicei, fie de a ru­pe tratatele încheiate de ea, se pedepseşte cu pedeapsa supre­mă şi cu confiscarea bunurilor, cu, în caz de admitere de cir­cumstanţe atenuante, reducerea pedepsei la minimum cinci ani de închisoare, temniţa trebuind să fie celulară şi pedeapsa con­fiscării bunurilor trebuind să fie pronunţată. Dacă ignoranţa acuzatului despre scopurile ur­mărite este dovedită tribuna­lului, participarea sa materia­lă este pedepsitei cu pedeapsa închisorii pe minimum trei ani. NU EXISTA BUNA CREDINŢA Noţiunea juridică a bunei cre­dinţe este exclusă. La omorul prin imprudenţă se adaugă în codul penal din Moscova regi­cidul prin imprudenţă. Câmpul complicităţilor este nemărginit. Paul-Louis Courrier se văita a­­cum vreo sută de ani, fiindcă se temea să nu fie împuşcat că băuse un pahar în sănătatea împăratului. La sovietici n-ar fî scăpat cu un pamflet. Aju­tor burgheziei internaţionale, a­­ţâţarea populaţiei spre a o fa­ce să refuze plata birurilor, o­­poziţie contrarevoluţionară la operele şi întreprinderile sovie­telor, divulgarea secretelor mi­litare sau a secretelor statului puterilor străine sau organizaţi­­unilor care le sprijină, propa­gandă şi agitaţie menită să pregătească distrugerea regimu­lui sovietelor prin refuzul în masă de a satisface serviciul militar, toate rezistenţele indi­viduale sau colective la dicta­tura proletariatului sunt cata­logate, taxate penaliceşte şi scump taxate. Ca să fii osândit, nu e nevoe să nutreşti planuri periculoase. Chiar dacă delic­ventul n‘are preocupări politice, la un an de închisoare dacă s’a rostit în contra supunerii la de­cretele sovietice — un an de închisoare şi dacă a păstrat cărţi puse la index de către re­voluţie (art. 72). Bârfitorii, gu­ralivii neastâmpăraţi, alarmiştii, cari vor spune prăpăstii, ca Rap import din Franţa, în privinţa lui vor lua cel puţin şase luni detenţiune (Art. 73). NU SE FRATERNIZEAZĂ CU INCHIZIŢIA ROŞIE Bine interpretate de judecă­tori bine intenţionaţi, aceste vreo 12 articole vor legaliza toate sentinţele unei inchiziţi­­uni roşii. Cu un dram de meş­teşug în redactarea lui „având în vedere că...“ procurorii par­tidului vor încrimina gesturile cele mai inofensive ca intrând în una din diferitele categori de crime cunnt ravpvrduţimrimift. Dacă Krilenko, Camille Desmou fin al­, extremismului, numeşte asta legalitate revoluţionară, orice ar fi, aş opta pentru,,scris sau pajeră” a Cekei. Ce ar fi păţit comuniştii parizieni dacă legea sovietică, printr’un arti­ficiu al talionului li s’ar fi apli­cat ? Rusofilîa mea sporită prin această călătorie, încremeneşte în faţa acestui spectacol. Să co­laborăm, da! Să fraternizăm, nu ! Există între noi codul a­­cesta penal... .... Restabilirea ordinului a­­­vocaţilor este o ironie sau o anticipare. La Moscova, baroul sovietic cuprinde 400 membri, în locul celor 2000 ai răposatu­lui barou. Nu discut nici canti­tatea, nici calitatea confraţilor mei moscoviţi agreaţi de gu­vern. Sunt eroi. Unul din ei, avocat al unui trust, face un act care naşte un proces ; ar­bitrii nu dau dreptate trustului. Acesta reclamă pe avocat la tri­bunalul criminal care e con­damnat pentru... sabotare inte­lectuală la închisoare, cu sus­pendarea executării, spre a­-şi putea vedea de periculoasa-i me­serie. Se spune că Napoleon, în oroarea sa de avocaţi, nu voia să fie plătiţi de­cât după ce a­­veau câştig de cauză şi că încer­­case să convingă Consiliul de stat la această reglementare. Le­niniştii au mers mai departe. După ce au mobilizat pe apără­torii, publici ca pe nişte presta­tori ai cuvântului şi conştiinţei, nu li-a dat de­cât o iluzorie li­bertate, hipotecată de amenin­ţări. Apărarea în criminal în Rusia nu este de­cât un simu­lacru sau o toleranţă. Regele Feysal a deschis primul parla­ment al tării Irak-rakiai Londra, 20. — Telegramele a­­nunţă că regele Feysal a deschis cu mare solemnitate primul par­lament constituţional al Irak­ului. Cu această ocazie Feysal, in discursul său, a arătat în linii generale legăturile ţării sale cu Britania şi a subliniat cu satisfacţie buna dispoziţie a ţărilor străina de a avea legături diplomatice cu Irak­ul. E un semn îmbucurător, spu­­ne regele, pentru independenţa ţării noastre. Mesajul regal cuprinde apoi diferitele chestiuni de politică internă, economică şi organiza­re, politică externă, etc., a nou­lui regat asiatc. ------- XXX -------­ Porumb gratis pirataliii imiasi D. Tătărescu, subsecretar de stat, a avut, la Chişinău, o con­­ferinţă cu reprezentanţii autori­tăţilor locale. S’a discutat ches­tiunea repartizăreî gratuite la nevoiaşi, a porumbului cumpă­rat cu cele 15 milioane lei, dă­ruite de sătenii regăţeni. Comi­siile sătești au fost invitate să întocmească tablourile de să­tenii în nevoie. ----------- xox ---------­ Cum s’a produs accidentul d-nei Caillaux — Soţia ministrului de finanţe francez rămasă in nesimţire — Telegraful a adus ştirea des­pre accidentul d-nei Caillaux. Faptul a produs oarecare im­presie în Franţa, unde d-na Caillaux a fost atâta timp o­­biectul discuţiunîlor publice. Se ştia că în urma unui violente campanii dusă contra soţului său da către Gaston Calmette, directorul ziarului „Figaro”, campanie care atingea şi unele chestiuni intime, dânsa l-a Îm­puşcat. Procesul s’a judecat in­­tr’o atmosferă încărcată. Au ple­dat cele două mari figuri ale baroului din Paris, Chena, pen­tru partea civilă Labori pentru acuzată, care a fost achitată în preziua declarării războiului eu­ropean. Ziarele sosite din Paris dau a­­mănunte asupra accidentului. D-na Caillaux venea de la Baule au Mans la Angers, ca să afle rezultatul alegerii de sena­tor la care candida ministrul de finanţe şi era însoţită de o d-nă Maillard. La 25 km. de Angers, automo­bilul s-a izbit de un copac. Ea a fost asvârlită pe şosea. Au sărit lucrătorii de pe câmp, au rîdi­­cat-o în nesimţire şi au chemat un medic din apropiere. Victi­ma avea o coapsă sdrobită şi numeroase răni la faţă şî la piept şî cu greu şi-a revenit în simţiri. S’a constatat că accidentul se datoreşte rupere! unei pîese a direcţiei., -------- XXX ------­ Să n’aşteptăm nimic bun de la acela care neproducând ni­mic prin el insuş, se crede da­tor să descopere cusururile al­tuia. _ Blackle Alcătuirea noului guvern iuigfoslatv ftfcunere radiosi ministri dla «pailtls. - Eliberarea Ml VGan­d Belgrad 2­3 (Băilor).—Esi dimMeafa s’a const!­­truit sora! guvern sah preşedinţia d-MI Paste!* Emi cabinet de coaliţie cisprSsatí® 12 radicali ş! 4 radicişti, portoSolUle SUnd“ astfel repartizate: jjrasîipe, Riusfeld; externe, Maich­ij Sisamie, Stoia­­dMovici; interne, Ma^imovici; calto, I'riSim­ovici; Igienă, Slavîio Miiec!; lucrări praMMe Usranovici; agricraurara Miietici; frsstmcp® praMlcă, Wrakb­e­­trici; ramificarea legilor, SrMslj poMca socială, Simonovici Top aceştia starat radicali. Radiciştii scapă următoarele portofolii: reforma agrară, Parai Rădici; peşte­, Sh­aperiraa; comerţ, Erafac); mine şi pădrari, Nikid. Ministerul de război va­­ condras de genera­lul Trimunovici. Nora­ guvern dispune de o majoritate parla­mentară foarte puternică, formată din 142 radicali şi 62 radicişti, adică un total de 204 deputat, cifra 314 cât numără Hkupcina. Imediat după semnarea decretului regal de am­nistie, Stefan Badlor şi ceilalţi inculpaţi au fost puşi la libertate. Ioni soituri la caslml mai fronta”ATn-Mii - Au fost descoperite 3 cetăfL — S’au găsit numeroase monede, obiecte vechi, inscripţii, etc.— T.­Severin, 18 Iulie Cu toate că înainte de război în nenumărate rânduri s’au fă­cut săpături şi s’au adunat mul­ta inscripţii şi obiecte antică din cetăţile şi ruinele romane din jurul Severinului, d. Alex. Băr­­căc­ilă director al liceului „Tra­­ian‘‘ din localitate, care este şi membru corespondent al muzeu­lui de istorie naţională din Bu­cureşti, a luat iniţiativa de a face noui săpături în castrul roman „Drubetta”. D-sa a cerut şi a obţinut apro­barea Muzeului din Bucureşti, de a face noui săpături. In ziua de 15 iunie, s-au înce­put lucrările de nivelare ale te­renului din jurul liceului — ca­re este clădit pe terenul acestor ruine — după aceea au început săpături serioase în cetate. Aceste săpături se fac de către echipe de elevi şi lucrători sub conducerea d-lor profesori Po­­pescu-Sura şi Guşiţă. Pe lângă descoperie făcute acum câţi­ va, ani de către To­­cilescu, s’a constatat că afară de cetatea rcunoscută de d-sa şi de zidurile descoperite şi schiţate a­­tuncî, s’au găsit acum şi alte zi­duri care fac parte tot din cas­trul roman „Drulstra”. Se presupune şi este aproape sigur că aci nu a fost o singură cetate, ci trei cetăţi suprapuse în decursul vremurilor. . După inscripţiile şi monedele găsite, este lucru stabilit că ce­tatea lui Traian, a mai fost re­făcută şi prevăzută cu întăriri mai tari de către Constantin cel Mare şi Diocreţian. Au fost dscoperite multe zi­duri care formau camere. In aceste camere s’au găsit bucăţi de lănci, de suliţe, săbii, vase cu inscripţii precum şi foarte multe monede din timpul lui Traian, Augustus, Constantin cel Mare, Mircea Basarab și Ma­ria Tereza. Cele mai multe monede însă, sunt de la Constantin cel Mare Lângă zidul cel mare dinspre răsărit care forma cetatea lui Constantin cel Mare s’a găsit al piatră mare de marmoră cu io* Deni r\lî a Tvnn/Muntnid I râ j, ucwoau' f iar mai jos se află sculptată o zeiţă.­­ I In afara acestor ziduri, au fost găsite o mulţime de obiecte mici de marmoră, vase vechi romane, coarne de cerb, mânere de săbii, o ştampilă romană, că­­rămizi printre care una cu im­scripţia „Drubetta“­. Pe lângă toate aceste desco­periri s’au mai găsit şi 15 mor­minte cu oseminte petrificate. Adâncimea acestor morminte a variat intre 0.60 până la 115 cm. Săpăturile continuă a se face acum chiar până la 2.50 m., cu cercetări amănunţite, sperâdu-se a se afla şi alte lucruri import­­ante.­­­­ PROBE DE LIMBA la bacalaureata­ din Timişoara Comisiunile de examinare din întreaga ţară la prima sesiune a bacalaureatului vor avea multe observaţiuni de făcut despre ni­velul cultural al absolvenţilor liceelor noastre şi cred­ că nu vom întârzia să le citim în ziare­­şi reviste. Ne vom convinge atunci câtă dreptate a avut mi­nisterul să se alarmeze de starea învăţământului secundar şi să procedeze grabnic la reintrodu­cerea bacalaureatului. Roadele lui vor fi din cele mai bune şi le vom avea fără multă aştep­tare. Şcoalele minorităţilor obliga­te să respecte programele de în­văţământ ale statului, au desve­­lit părţile lor slabe în cunoaşte­rea istoriei naţionale, a pămân­tului ţării, a tuturor rosturilor noastre ca popor şi stat iar pri­vitor la cunoaşterea limbii ro­mâna în scrie­ţi la vorbire, după spicuirile ce vom da, se va dove­di interesul ce-l pun la învăţa­rea ei. Ungurii şi mai ales şvabii, e­­levi şi elev© deopotrivă prezintă un vocabular foarte redus, cu o pronunţare ce o auzim zilnic, caracteristică şi unora şi altora, iar formele de declinare şi de conjugare le sunt în marea ma­joritate a cazurilor necunoscute şi le întrebuinţează la întâmpla­re. Exemplele ce urmează luate din lucrarea scrisă, învederează şi familiarizarea cu acordurile şi putinţa constcursionilor : „avut influinţă asupra vecinii săi; mai multe ori ; influinţă asupra ţările; cuvin­te, amin­­tindu-se la domnia lui...; luptă­tori al şcoalei ardelene; terito­­riul a devenit iarăşi în mâini acestui popor al cărui aparţine; cel mai tristă zi; aceste legătu­rile ; treibie susţin»; vremle ve­che. Românii erau oamii cultu­ral; tolmaci; multe clădirile publice; închirierea păcii; cei mai mulţi din tinerile noastre invet la Paris; Franţa a dat aju­tor de armată, de hrană ; adus în ţara sa idei de luminizare; toţi ţării sunt în bine înţelegere cu vecinătăţii săi; câteva veaci; Români trăiască câteva veac reu ; trei dialectul; înclinarea păcei; industria şi comer­­ciala ; ţara are vegetabile şi ani­male ; dintre cele mai însemna­te are Dunăre ; ea se ajunge; ei lucresc ; poatem vorbi ; năvăli­rea a lăsat stambiliu asupra Ro­mâni , nu ştiind; timpul moder­nă ; literatura datoreşte vecinii noştri; de popoare slave au pri­mit Români cel dintâi organiza­rea ; cel dintâi cultura Români au primit de colonişti cari Traian s’a dus în Dacia; după model greceşti; cărţile biseri­cească ; influinţă franceze e cel mai însemnat; sub influinţă cul­tura străine ; originea cultura ; putem observe; în zilele de noa­stre ; datoreşte mult de in epoca triste ; în punct de vedere; câte­va folos în acest veacuri; state­le apuseni; copil a fost trimis la studiile­ cea mai mare co­­moră unei naţiuni; cel mai im­portant factor culturii; roagă pe popii se citeşte mai multe car­te ; 3 Psaltirii: doi în limba ro­mână şi unu în slavonă, ca să lua un avânt; ceilalţi popoare­le vecine, ca să zidesc mănăsti­rii ; scrisoară bisericesc; aşa era A. Ivrianul care a dus-o C. Brân­­coveanu să-şi uşureze traiul; dacă cautem mai departe asupra un alt popor, Romani au înce­put să se scrie în limba slavonă; cuvinturi; popii greceşti; câte­va scriitori; agricultura se în­florează ; poate să fie numită în­tre cei mai vestiţi ţări de cultu­ra lor; in timpul veche; să scrie mulţi cronici; au putut să stu­diază ; ţările vecinate; au luat ideile şi moravuri streine şi l’au dus în patrie ; s’au răzvoltat; ruinurile podului, ca să nu pier­de ; câteva poeţi; popor ambiţio­nat ; pe diferite cale , o poatem constata dela timpuri cei mai vechi; mărfurile au cumpărat-o numai boerii; când s’au năvălit; prizonieri şi transfugatori; cele dintâi preşti; infuenţa franceze pe popor român; funcţii înalţi; asupra cultura; tinerii au îvăţat de un bătrân; un popor a învă­ţat de un alt; terenul biserice­şti ; culturii streini cari au avut pe ai se apăsa; cultura n’a putut singur desvolta; cel dintâi in­fluenţa a Slavilor; a voit ca Ro­­mânii trece pe religia aceasta; începe scrie cronicile, ca să se­vedeze ; au fost cu mare influen­ţă pe scriitor filozofic la noştri; cele dintâi cărţile; câtva secolu­­ri; operele au fost cunoscuţi şi traduşi; spiritul critic a fost de­­velopată; developarea ştiinţelor; în final sec. al...; poporul român a format din doi naţiuni; de la Daci­au moştenesc numai haine; Cores,’ a îceput să-i traduce ; cul­tura română este dator; multe cronicari, ca să ţine în onoară cultura unui ţară; curentul sla­vonă, franceză; amândoi princi­pate ; domni ai principatele; a început să se decade; cade in­fluenţa slavonă şi pe locul lui a ocupat curent grecesc; încep se amesteca; n’au stat la o treaptă înaltă; poporul refuge în munţi; limba claselor culţi; de aceste ţări au adus culura; ţara noas­tră e organizată decât ceilalţi ţârji culte; cultura română e unul dintre cei mai înaintaţi a Europei; drumuri frumoşi; al doilea epocă; se aflam ; fănă toţi alţi şcoli; cel dintâi şcoală; noi putem zice şi influinţă cultura franceză, dar curentul acest n’a avut o rezultat mare; cele din­tâi cronicari ; traducerii aceşti; cari se ocupeau; mişcări apu­seni ; au avut influenţă însem­­nate pe ţara noastră; adevărat luptaşi; şcolii superiori sunt aşa bună; minierul cea mare a învăţaţilor, pe modă, să depune de tron Decebal; cari aveau un cultura destul inaitată; progre­­siea agrculturii; erau siliţi să să mergeau; cultura francează, englează; asupra culturii şi lim­bii noştri alte scriitori români; putăm însă mândrim; versurile lui sunt şi va fi o multă vreme cele mai bune poezii; sunt tra­duse astăzi la multe limbă mon­diale ; şi aşa nu a putut să dea noi ce am aşteptat de ei; cei dintâi căi ferate; a­­ceste drame; aceşti opere dove­deşte ; scriitorele clasice; de la multe vremuri; in contra toate acei influenţe ; pe cari ia de alte popoare; mar; poeţi ale naţiu­nilor ; scriitorii mai mari de noştru; unul dntre ce mai buni opere; mai mulţi poezii; viaţa religia ale poporul turcesc; mi­şcările de Apuseni a fost cu ma­re influenţă; mai mulţi drepturi; înainte ei (de ei) a dorit literatu­ra ; mănăstiri erau expus pentru foc; cerneala erau rău; erau mulţi război; mulţi culturii; suntem cu mulţi ţării în legătu­ră ; au împrumutat unul de al­tora ; de slavii românii au îm­prumutat methoda cirill; aşa pu­tem să zicem; cele mai mari poeţi sunt influenţat; nu erau arhive unde le fi fost păstrate ; cultura română trebue maai din­tâi să păstrea la cultura euro­peană ; dacă istoria fi urmărit cu atenţie, a reuşit să-l împiede­ca ; în fruntea acesta provincie, din amesteca celor doi limbi, noi avem deja doi datorii; au ridi­cat patria dela dusmanul; amân­doi principate să merge contra duşmanului; pe toate terenul, cultura ai început; nu putem se zicem pana atunci nu a fost cul­tura ; foarte pucine populaţie; ca se populeasca noa provincie; a inviinţat; influnţa slavonă au începuse a pierduse; fii boerilor cari studiase în Polonia ai adus o cu lor această influenţă când ai intors în ţara lor; legăturile cari ai avut Români cu locuri; cu aceşti cuvinţi sau bogăţit limba; cultura română are multă să datoreşte; e compusă din mai mulţi culturi popor,; e una din­tre cele mai bogate cultura; e atunci maî bogat când e de mai multe culturi conformat; nici un popor n’are să nu datoreşte cui­va cultura lor; aşa avea se da­­toreştem; a fost silit să împru­­mutească. Domnii erau ingrijte pentru tiperituri; cu aceşti le­gături s’au răspândit pe toţi păr­ţile Europei; pe o timp îndelun­gat limba română a venit în triumf ; au fost în Franţa Italia să cunoaşte pe ei; se căsătoreşte cu o boariţă grecească ; e... etc.‘‘ ---------- xox ------—- rccidentu­l de automobil al unei artiste — TRIBUNALUL O ACORDA 2 MILIOANE LEI In Martie trecut, un taxi­metru se ciocnește la Paris cu un autobuz. Din taximetru e asvârlită d-r® Denise Hebert, care e rănită a­­tât de grav, încât e nevoie să i se fae partea d© jos a piciorului drept. Or, rănita era una din speran­,­ţele teatrului Odeon. Ea s’a prezentat deunăzi în cârje în faţa tribunalului, care, după ce a ascultat ca martori maî mulţi autori şi actori valo­roşi, cari au arătat marea perv­dere suferită de partea civilă, ră­masă fără carieră, a condam­nat pe şofer la 3 luni închisoare și pe societatea respectivă de ta­ximetre la 200.000 franci, adică peste 2 milioane lei despăgubiri. n anul 1925. Câţi ani de la uni­re ? Studentul român in cât timp învaţă limba ţării, unde i­ f­ormează studiile ? Profesor V. Vîrcol Fost Inspector General « I

Next