Universul, septembrie 1925 (Anul 43, nr. 200-225)

1925-09-15 / nr. 212

O propagandă de vară Chestiunea coloniilor şcolare a fost tratată adesea, dar sub un singur aspect. S’a arătat ce se face în alte ţări, spre a se asigura copiilor din şcoli cât mai multă sănătate şi s’a apelat la energie şi sacrificii, ca s’ajungem şi la aceleaşi rezultate. S’au adus laude iniţiativelor fericite în această privinţă şi s’au expus binefăcătoarele efecte, pe care vilegiatura gratuită a avut-o asupra copiilor slăbuţi şi lipsiţi de mijloace. Mai ales acolo unde selecţiunea s’a făcut numai din aceste două consideraţiuni, opera a fost şi mai meritoasă; şi dacă uneori s’a abuzat, lăsându-se de o parte elevi cari ar fi trebuit luaţi şi li s’au preferit alţii, cari ar fi putut fi întreţinuţi de familii, socotim că sentimentele de dreptate şi pudoare vor interveni pe viitor cu mai multă eficacitate. Dar chestiunea trebue privită şi sub alt aspect. E vorba de propaganda datorită coloniştilor şi conducătorilor lor. Cu excepţiuni regretabile, aceste colonii, pretutindeni unde s’au găsit, au constituit pentru localnici un prilej de mulţumire. Jocuri, cântece, scenete, cu răsunet uneori mai restrâns, alteori mai larg, o neîntreruptă serie de producţiuni fără pretenţii, dar nu fără darul de a însufleţi, au făcut ca şcolărimea adusă la munte sau la băi să fie un punct de atracţie. Şi cum multe din colonii au fost în diferite locuri din teritoriile liberate, simpatia desprinsă din activitatea lor modestă, dar sinceră, copilărească dar impresionantă, a făcut mai mult decât unele directive oficiale. Sufletul se câştigă mai uşor, când intenţia de a-l cuceri rămâne mai în umbră. Dacă populaţiei maghiare din unele localităţi i s’ar fi impus să urmărească producţiunile coloniei plecate dintr’un oraş din regat, cu siguranţă că nu s’ar fi îndesat în curtea unde erau găzduiţi elevii, aşa cum făcea de la sine de câte ori îi auzea cântând sau îi vedea jucându-se. Şi dacă i s’ar fi cerut să se declare satisfăcută, n’ar fi exteriorizat mulţumi- ‘ rea cu care se despărţea totdauna de aceste mici dar pătrunzătoare producţiuni. Iată un mijloc de propagandă din cele mai minunate, pentru că se adresează sufletului pe cale directă şi fără silnicie. E bine ca pe viitor să se intensifice cât mai mult această acţiune folositoare românismului şi în acest scop prima condiţie este alegerea personalului conducător, care e dator să vadă în această misiune un mijloc nu de recreaţie familiară, ci de acţiune românească. S’a cemison marca parlamentului francez Paris, 12 (Rador). — Partidul socialist a cerut convocarea imediată a Parlamentului. Procesul studenţilor bulgari complotişti CONDAMNĂRI LA MOARTE ŞI LA ÎNCHISOARE Rusciuk, 12. — Curtea de Casaţie din Sofia a terminat ori judecarea procesului intentat contra unor studenţi de la Universitatea liberă, cari s'au dovedit că făceau parte din „Organizaţia tinerilor conspiratori" şi a dat următoarea sentinţă: A condamnat la moarte in contumacie pe studentul Teodor Gheorghieff , pe studenţii H. Iotoff, la 16 ani închisoare grea, T. Hagieff, la 12 ani; studenta Costova, la 8 ani închisoare şi studenta Tinava la 10 ani. Studentele au adresat un apel regelui Boris cerând grațierea. urile In Midii — Cum e InforSmat punctul de vedere român asupra pactului de siguranţă. — Ziarul Le Temps, publică următoarele declaraţii ale d-lui Vintilă Brătianu : De aci înainte, dacă România reorganizată va fi lăsată să se desvolte in libertate, va deveni la gurile Dunării un factor din ce în ce mai util civilizaţiei. Realizându-şi toate aspiraţiile naţionale, România este unul din statele cele mai pacifice şi care are cel mai mare interes intru menţinerea păcii europene şi prin urmare pentru respectarea tratatelor care sunt salvgardarea principală a păcii. De aceea se urmăreşte cu interes la Bucureşti tratativele în curs între marii noştri aliaţi, spre a asigura pe cât va fi cu putinţă statul e quo fixat de tratate. România ar fi foarte fericită să vadă încununate de succes tratativele, cari sunt de asemenea foarte importante pentru albiţii, noştri, direct interesaţi, de chestiunile Europei centrale , ţi anume Polonia şi Cehoslova cia însuşi faptul că s a recunoscut necesitatea de a sa ocupa de a- i semenea de frontul răsăritean, în clipa in care toţi se ocupă de frontul apusean, spre a se asigura pacea, ne face să sperăm că cu timpul se va înţelege mai bine ce reprezintă frontul acesta răsăritean şi cari sunt condiţiunile generale ce-i trebuie asigurate pentru ca pacea europeană să fie într'adevăr garantată. De altfel, chiar la conferinţa din Geneva, când se discută cu reprezentanţiisovietelor, pactul de neagresiune, reprezentantul statelui român, actualul şef al guvernului a declarat că România nu numai că va iscăli orice pact de neagresiune faţă de ţările cu care a fost în război, dar că nu va limita declaraţia aceasta la cei doi, sau trei ani prevăzuţi în proiect şi că este gata să semneze chiar un pact de neagresiune permanentă. Pacea europeană nu va putea fi asigurată cu eficacitate decât atunci când sa va întinde politica de siguranţă în toate punctele din Europa unde siguranţa ar putea fi ameninţată. De aceea şi de data asta, interesele României se potrivesc in întregime cu acelea ale marilor aliați ai războiului. full ’s resigns care a fost devastată la Franţa Satul Saney s'a ridicat într’o regiune din Franţa în Aisne care a fost complet devastată în timpul războiului, şi acel sat, locuitorii în unirea lor majoritate, lucrători la calea ferată, au construit şcoala, a cărui fotografie o înfăţişăm aîcî. Ca model, e desigur interesantă şî pentru ţara noastră, unde se clădesc atâtea şcoli prin contribuţia aşa de sârguîncîoasă a sătenilor. IVWWWNA^A^WWWWSA/N Focul de la Moreni a fost stras »—......... încercarea mi taneiul a reuşit —Cum au decurs operaţiunile.— Emoţia in momentul sfredelirii sondei. Focul se stinge şi se reaprinde de trei ori.— Pagubele cauzate sunt de 500 milioane Ploeşti 12 sept. Astăzi au început lucrările in vederea sfredelirei coloanei sondei. La ora 10 s'au luat toate măsurile necesare de pază, indepărtdndu-se lucrătorii la o distanță mare de sondă, spre a se preveni orice nenorocire in caz de explozie. Conducta, din interiorul tunelului, avea cuplat un burghiu mecanic SFREDELIREA SONDEI Când s'a început sfredelirea, o emoţie a cuprins miile de oameni cari asistau la această operaţie. Totul a decurs In cea mai perfectă regularitate ţi privirile tuturor erau aţintite asupra focului de la gura sondei. Odată cu sfredelirea, se săvârşea şi cealaltă operaţiune a strângerei coloanelor sondei cu o manşetă de metal, cu ajutorul unei prese hydraulice care lucra la o presiune de 60—70 atmosfere. FOCUL SE STINGE Strângerea manşetei, mergând mai repede din cauza marei forţe concentrate asupra ei; la un moment dat, focul s-a stins, ceee ce a produs o vie mişcare şi un entuziasm de nedescris printre asistenţi. In special lucrătorii, au 1z. Lăcuit în orale. Sfridelul care pătrundea mai încet—ca o măsură de precauţiune, — a răzbit şi el în momentul stingerei şi ceeaca era de aşteptat s‘a întâmplat. O erupţie puternică de ţiţei s'a produs prin spărtura făcută şi a început să -şi facă loc prin conducta nainte instalată. Erupţia devenea din ce în ce mai puternică şi cum se făcuseră toate calculele, batalurile anume pregătite cu început să se umple iar pompele au intrat in funcţiune, pompându-l de aci în conductele peppetive ale societăţei. FOCUL SE REAPRINDE ŞI IAR SE STINGE Stingerea focului nu a ţinut decât, un timp, căci gazele incă continuând să iasă ţi probabil dând peste vre-o piatră sau fier înroşit, s'a reaprins, Manşeta fiind strânsă mai tare. Iar s'a stins focul, după care s’a reaprins, pentru ca după masă să se stângă a S-a oară Și apoi— probabil tot din cauzele arătate mai sus, — să se reaprindă. OPERAŢIUNEA A REUŞIT Focul rusă acum arde foarte slab, cu o scădere în intenzitatea sa de 80 la sută. Fumul este alb în mare parte, ceeace înseamnă că ard mai mult gaze, iar căldura ce emană este foarte slabă astfel că permite apropierea de sondă la o distanţă mică. Operaţiunea astfel se poate socoti reuşită şi dacă locul mai arde puţin, aceasta se datoreşte unei cantităţi de gaze, care se mai află pe coloana sondaj, începând dela închiderea manşetei în sus, precum şi a ţiţeiului ce se găseşte In jurul sondei şi a puţului dela gura eL Cel mai târziu în cursul nopţei, focul va fi complet stins, în care scop s-a şi dat drumul la toţi lucrătorii ce fuseseră concentraţi la celelalte sonde, lăsându-se la faţa locului, numai personalul obişnuit de serviciu. ŢIŢEIUL ESTE AMESTECAT CU APA Ţiţeiul curge din abundenţă şi nu este curat, fiind amestecat în oarecare proporţie cu apă. După cantitatea ce curge până acum,, se poate deduce că sonda a erupt mai mult de o sută de vagoane pe zi, ceia ce este foarte important pentru această regiune PAGUBELE DE PANA ACUM După 15 de zile de ardere continuă sonda in sfârşit a putut fi stânsă, tot prin mijlocul tunelului ,sistem întrebuinţat la caie exploatările, mari din lume. Făcându-se o socoteală a pierderilor, în care intră miile de vagoane de ţiţei arse, pagubele cauzate vecinilor, întreruperea lucrului la exploatările de petrol din împrejurimi, lucrările efectuate pentru stingerea etc. se poate spune că ele se cifrează la peste 600 milioane lei. Coresp. lbums lalola papsitrialiena Reprezentanţii „Micei laţele,geri a presei, aflându-se la Genneva, la cea de a şeasea aduminare a Societăţii Naţiunilor, au fost convocaţi zilele trecute de către d. N. Dianu directorul serviciului de presă din ministerul de externe, la un schimb de vederi în sala presei de la hotel Victoria. Mica înţelegere a presei este fericită de a-şi începe activitatea în acelaş timp cu lucrările marei instituţîuni internaţionale pentru pace şi dreptate, care este soc. Naţiunilor, de care Mica înţelegere a preseî se simte strâns unită prin aspiraţiunile sale. Mica înţelegere a presei constată cu satisfacţie că această primă reuniune se ţine în oraşul Geneva, leagănul atâtor mişcări generoase şi pacifiste. Astăzi, Mica înţelegere a presei are prilejul de a face un pas înainte în vederea realizării scopului indicat prin statutul adoptat la Sinaia la 15 August şi care urmăreşte ,,de a contribuî printr’o acţiune unitară şi prin toate mijloacele intelectuale şi technice la succesul final al sforţărilor pacifiste şi progresiste ale Micei înţelegeri politice". Ea işî propune de a atinge acest scop printr'o muncă continuă şi tenace. Biroul Micei înţelegeri a presei a fost constituit astfel: Mikoje Sokitch (Iugoslavia), preşedinte Al. Mavrodi (România) şi M. I. Milec (Cehoslovacia), ca vicepreşedinţi. Suveranii Iugoslavi In Muntenegru Belgrad. 12. — La Cottage, fosta capitală a Muntenegrului, se fac mari pregătiri pentru transportarea osemintelor ţarilor Negroş la Lovcen, înălţimea din faţa oraşului Skutari. Perechea regală îugoslavă va asista la această ceremonie căreia i se va da un caracter de sărbătoare națională. D. Painlevé 1 Paris Paris, 12 (Rador). — După ce a petrecut o zi la Metz, președintele Painlevé s-a reîntors aseară la Paris. ÎNSEMNĂRILE MELE 60 lei portretul Iţ-lui prefect Am pe birou, un tablou, cu o fotografie destul de nereuşită şi cu un text, care începe aşa: „Istoriograful vremurilor de astăzi va avea o grea sarcină in viitor, trebuind să desprindă din complexul de împrejurări şi din valul de oameni buni şi răi, cari bat la poarta renumelui, pe aceia, cari au avut un rol preponderent in frămâtărîle noastre naţionale de după război. Desigur insă, că istoriograful nu va putea trece cu udarea figurile bogat încadrate de fapte mari ale fruntaşilor noştri politici şi administrativi, cari au pus o piatră solidă la temelia progresului României întregite. Dinţii? aceşti bărbaţi este fără nici o îndoială şi d. G. Turtureanu, prefectul jud. Orhei". Etc. etc. Fotografia nereuşită din tabloul, pe care-l am pe birou, e a d-lui prefect Turtureanu, iar Istoriograful, sau mai exact istoriografa, care „nu poate trece cu vederea figurile bogat încadrate de fapte mari" şi ale d-lui prefect G. Turtureanu, este editura ,,România Mare in chipuri". Şi tabloul cu fotografia nereuşită şi cu însemnarea istoriografei, care sparge indiferentismul opiniei publice şi construeşte pentru viitor, panteonul oamenilor „cari bat la poarta renumelui'', se vinde in jud. Orhei, la toate instituţiile, la toţi comercianţii, etc., tabloul, or fi or fi cerând, sau nu Instituţiile, comercianţii, etc., cu 60 de lei. primind convingerea, dictată de vreo recomandaţie severă, sau or fi, evitând situaţii complexe, fiind vânzătorii tabloului bat la porţi in tovărăşii, apreciate, nu ştiu. Dar văd ce dibace a fost Istoriografa, scriind in josul tabloului, că publică ceea ce publică, „fără ştirea şi voinţa'' şefilor administrativi ai judeţelor. Intr’adevăr dibace.... Dar e de mirat cum nu ştiu prefecţii, ce se petrece in judeţele lor, unde se vând tablouri, ca al d-lui Turtureanu! Nu ştiu, când se publică. Nu vor să se publice. Dar nu văd, n’aud, că satele sunt bătute de negustori, cari fără îndoială terorizează cu ameninţări că ar fi trimişi să desfacă o marfă la nimic folositoare ? Altă dată, când am mai atras atenţia d-lui Tătărăscu, asupra reclamelor de acest fel, dăduse ordine, să înceteze negustoria ambulantă cu marfă de oameni meni.. Se uită oare aşa de repede ordinele in administrație? Dar voiu reveni. C. Cro. O noua profesie a femeilor Două cine din America, ofițeri de marina -Competinţă şi Imparţialitate- Când guvernul a depus în parlament proectul pentru înfiinţarea consiliului superior legislativ, l-a motivat în primul rând prin necesitatea unui organ permanent pentru studierea şi pregătirea proectelor menite să devie legi. Cu prilejul acela s-a afirmat că nu totdeauna adunările legiuitoare au competinţa să elaboreze legi bune, şi actualele Camere erau în măsură să vorbească în cunoştinţă de cauză. Nu numai atât, dar s’a arătat că miniştrii au adesea auxiliari prea mediocri, pentru ca proectele lor să poată fi scutite de o revizuire pricepută. Este drept că s’a evitat a se adăoga argumentul că sunt rare cazurile când miniştrii pot înlocui insuficienta auxiliarilor. In sfârşit, când s'a vorbit de comisiunile de specialiști însărcinate câte odată să redacteze anteproecte, s’a explicat că lucrările lor au totdeauna nevoe de retuşerile unui organ, în care specializarea să fie subordonată generalizării şi spiritul realităţii să opereze mai adânc. De aci a eşit consiliul superior legislativ. Rolul său, este drept, păstrează un caracter platonic, fiindcă obligativitatea de a-l consulta nu implică şi pe aceea de a-l asculta. Totuşi, prin felul organizării sale, consiliul va avea o chemare însemnată ori de câte ori avizele şi lucrările sale vor fi ţinute în seamă, după cum va putea face greutăţi puterilor executivă şi legiuitoare, dacă în compunerea lui va fi ostil unui guvern şi unei majorităţi parlamentare. De aceea, astăzi când se anunţă că s-a hotărît asupra numirilor ce urmează să se facă pentru constituirea acestui consiliu, credem că nu trebue să se uite făgăduiala dată la votarea legii, despre alegerea unor elemente şi competinţe şi nepărtinitoare. Orice intervenţie a mediocrităţii şi a politicianismului ar compromite de la început instituţia. Creiar pentru a preveni păcatele insuficienţelor constatate până acum, consiliul legislativ ar cădea în operetă dacă ar fi el însuş insuficient; şi având menirea să suprimedela origina legilor marca politică a guvernelor, şi-ar nega însăşi raţiunea' de a fi dacă s’ar compune din persoane cu devotamentul verificat în anumite direcţiunii. Aşa dar, nici oameni consideraţi sfârşiţi în alte cariere şipentru care Consiliul legislativ ar fi o variaţie cu perspective neaşteptate, nici oameni a căror ostilitate pentru viitor ne ar fi garantată. Prin definiţia lui, acest consiliu e „superior“. Aşteptăm să vedem cum se va concretiza superioritatea. Câţi 11 kwh au fost înscrişi la liceele din Capitală VOR RAVOANE PE DIN AFARA 334 CANDIDAŢI Eridim. s’au întrunit la liceul Sf. Sava, sub preşedinţia d-lui Şt. Pop, toţi directorii liceelor din Capitală, spre a proceda la centralizarea tablourilor de elevi înscrişi în clasa I-a la liceele din Bucureşti. Dim discuţiuniie şi datele prezentate, reese că au fost înscrişi la cele opt licee ale Statului din Bucureşti— pentru 497 locuri, 1431 candidaţi şi anume: la Sf. Sava 308 candidaţi, dintre cari 165 pentru bursă, la Ireil Mateiu-Basarab 287; la Lazăr 199; la Mihai-Viteazul 158; la Cantemir 156; la Şincai 174; la Spîru Haret 70, iar la seminarul pedagogic 80. Vor rămâne pe din afară 034 candidaţi. Consiliul directorilor în urma propunerei d-lui Şt. Pop directorul liceului Sf. Sava, a opinat , creezi clase extra-bugetare la care vor mai încăpea aproximativ, 445 elevi [om nu ini in,te Ooaie? In sucursala din Paradis a tortei celebre cofetării Fialkowaky din Piaţa Teatrului, local care fu câteva decenii un soi de Hotel de Rambouillet, undi se întâlneau scriitorii şi artiştii noştri, Caragiale şi cu Emineseu ajunseseră deunăzi la al etosprrzecelea pahar de sirop cu zmeură, când, un bărbat, care porta pa cap coroana voevodală, me ivi în prag. H recunoscură numaidecât, ea este Vlad Ţepeş, după amănuntul caracteristic că el avea la coapsă şi în mâna dreaptă Bo spadă şi un buzdugan, cî Iruad ca de vie din lemn ţeapăn de cori, ascuţiţi ca nişte frigări la amândouă capetele.— Salvie, băieţi, de când vă caut! Dar un cer este o îmbulzeală de populaţie cu o mie de miliarde de ori mai numeroasă decât cea de flp pământ... A trebuit o întâmplare norocoasă să dau peste voi... — Cu plecăciune, Măria Ta. — Hei, dar d ’ pozna asta? Voi beţii, dacă nu mă’nşel, li monadă ! ? — In locaşul drepţilor, Dumnezeu a interzis orice băutură spirtoasă. Sunt zile când sunt ei adăpaţi chiar cu apă! răspunse Eminescu. — ..Noroc că din când în când se milostiveşte Sfântul Petre şi ne mai dă să gustăm prin contrabandă câteun vinat d’alea turbatele cum aveam eu când eram antreprenor la Gabroveni, Gambrinus și la restaurantul gănei Buzău! adăogă Caragiale. — Oricum, — zîge Domnitorul, — mi se pare paradoxal să vă văd la regim de abstinență! — Păi și mie mi se parte ciudat să găsi’sc în Baiu pe Dracul ! se grăbi să replice râzând autorul „Scrisoare! Pierdute", făcând aluzie la familia Drăculeștilor din care se cobora convorbitorul său. — Ha-ha-ha ! Deși în raîu, tot dat dracului ești coane lâncate!... Mare ora a fost... — In nici un caz, mai mare ca tine, Vodă, a cărui trapă va rămâne tn infinitul veacurilor viitoare ca un simbol al cinstei şi dreptatei răzbunătoare! exclamă extaziat Eminescu. , r— Hef legă..» ili&sgt,. grea multă modestie... ’mi-am făcut și eu datoria cum m’am priceput pe vremea nj.a... Dar condeie ca al tău, care~ai scris genialele „Satir?“, şi ca al meşterului Caragiale, au fost mai străpune,arare şi usturătoare pentru nemernici decât aomai ucigătoare a ienele ţape. Eu îl desfiinţam brutal şi definitiv, însă voi îi chinuiaţi până ce-şi ispăşeau păcatele, ori slujeau de înfricoşată pocăinţă altora... Aţi fost nişte eroi ai timpului vostru, dragi copii şi m’am bucurat ca un părinte când am auzit aicea sug că patria voastră recunoscătoare v’a răsplătit numind pe unul registrator la Regie şî pe altul corector la ziarul „Timpul" cu câte două sute lei leafă pe lună!... Dar... iertaţi-mă, sunt foarte emoţionat, şi uitai să vă spui de ce v’am căutat stăruitor de atâţi ani prin acest labirint imens al lumea celeilalte. Avam o chestie cu tine, Eminescule. — La porunca Măriei Tale. — Tu ’mî-ai făcut un fel de interpelare într’una din acele minunate „Satir*“ de care vorbeam Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne ?..." — Da ’mi-am permis să-ţi tulbur el?ma odihnă. Eram prea revoltat de ce priveam în jurul meu. — Ţi-aş fi împlinit bucuros dorinţa, dar tu ştii cum e poşta în ţara românească: d’abîa arcora vree ani am primit volumul tău. Hei, spune cu ce te pot servi ? — Stăpâne, atunci, dar mai ales acum, scumpa şi nefericita noastră patrie a ajuns o adevărată Sodomă! Negustori lacomi de câştig fără muncă, administraţie incapabilă şi venală, politiciani demagogi sau veroşî, jafurile în averea publică nu se mai sfârşesc; desfrâul, anarhia, pretutindeni, de sus şi până jos, dar mai ales in vârful piranjidiei sociale nade s’au cocoţat indivizi suspecţi a căror Îmbogăţire va rămâne pururi un mister... Măria Ta, n’auzi freamătul vijelios dfe mânie ce se ridică până în văzduh de pe plaiurile României ? Du-te acolo, du-te repedi?, şi mântueşte-o de ticăloşii cari târăsc în prăpastia pierzăreî morale şî materiale un neam vrednic şi brav !... ...Eminescu îşi şterse o lacrimă ce-i Înrourase geana şi aştepta, cu nfervîî crispaţi, răspunsul lui Ţepeş.Vodă, când vocea batjocoritoare a lui Caragiale interveni: — Şi ce VH2Î să facă ,Ţepeş acolo, nebunul«? — Să tragă în ţeapă pa toţi ticăloşii !... — Bine frate-meu, dar nu te-aî gândit? La o ţară 4, optsprezece milîoane de locuitori, ar trebui să se cioplească miiîoarea de ţepe. — Sâ sa cîopjisască! "1%. — Dar poet naiv şî lipsit de simţ practic, asta ar însemna o cheltuială ruinătoare pentru bugetul Statului, plus că în ajunul Jerael s’ar declara o criză grozavă de lemne, care şi fără asta au ajuns de o scumpete „foc", ca să zic aşa! Nicî pe lumea aîlaltă nu ţi-ai venit în fire, Mihalache? — Iancule, te rog dă mi pace, e o chestie prea serioasă ca s’o discut cu tine. — Pace vouă, prietenilor! grăi împăciuitor Vodă. Să nu te superi, Eminescule, dar mi se pare că frat’tu Caragiale are dreptate. Intervenția mea pe pământ ar fi inutilă, prea s’a întins putreziciunea. Dealtmînî erî nîcî nu văd cu ce mijloc de locomoțiune aş fi putut să mă transport până la Bucureşti. — Să-ți spui eu. Măria Ta (reluă conu Iancu căruia îi revenise voioși fiindcă bunul Sf. Pefcre U strecurase jge furiș o A * ColTM“'i "*■. * I»*. — Cum? — F°arte simplu: pentrucă dt^îea^ă Tf*’9- ar fi fost Innin^t Sä cälätore?ti cu Tepslîdupâ 0 m'c;vt Pauză spre a^18av,,la efectul glumei Caragiale adăogit făcând ps peiticttl: te peliu avea pe vsfcniuri la București răposatul tara Pascal din strada Romană! Merai îl adus o probă, neneledacă te-ar fi dus —• Se cunoaște că aî fost șî corector (rise cu poftă Domnul^ eştî incorigibil!.. Rar renunț la v"'"J ••. Şî clocntră c&teşitreî cordial câte tu păhăruț ăr Cotnari. fîeorge Ranetti ]