Universul, noiembrie 1925 (Anul 43, nr. 252-276)
1925-11-01 / nr. 252
„Asigurarea Românească" Societate Anonimă Română de Asigurări generale Capital Social Lei 12.000 000 Rezultatul Sragarilor data 23 Octombrie 1923 Procedându-se în ziua de 25 Octombrie a. c. orele 11 a. m., la sediul Societăţii, în faţa unui număr mare de asiguraţi, a a 22-a traere pentru amortizarea poliţelor de asigurare populară conform cu condiţiunile generale de asigurare, ■ pc. „asigurarea Românească" şi „Asigurarea Ţărăneasca amortizat la această tragere poliţe de asigurare populară pentru suma de: Lei 19H.TO. La cele 22 trageri lunare ca au avut loc până în prezent, s-au amortizat şi plătit poliţe de asigurare populară în sumă des Lei 1.765.000 Poliţe amortizate la 25 Octombrie 1925 sunt: „ Tarif A. Durata 13 Ani, Lei 20.000.—Pol. No. 1589 a D-lui Dumitru Marin Fătu. Com. Buco▼eni Buftea Jud. Ilfov. „ 20.000. —Pol. No. 27629 a D-lui Josef Friedman, Bucureşti Sos. Colentina No. 144. . 20.000.—Pol. No. 9846 a D-lui Aristide I. Tanase, Bucureşti Piaţa Bibescu Vodă Comp. 70. . 20.000.—Pol. No. 25132 a D-lui loan Bărgăoanu, Ludoşu. de Mureş, Turda Arieş. % 20.000.—Pol. No. 13645 a D-lui David Zaimart zis Bercovici, Romnau Str. Aprodul Arbore 6. • 20.000.—Pol. No. 6882 a D-lui Florian Chernbach,Huși Str.Cotei 19 ( 20.001).—Pol. No. 38567 a D-lui Carol Dole?, București Cart . M. S. Str. J. No. 14. • 10.000.—Pol. No. 11717 a D-nei Olga Vanke, București Calea Victoriei 79. M 10.000.—Pol. No. 5690 a D-lui Petre Cocuf Dimitrof, Corn. Ghelengic Baaargic. ft 5.000.—Pol. No. 635 a D-nei Mariani Kifca Levensohn, Tighina Str. Alexandru cel Bun 50. Tarif B. Durata 10 Ani. Lei 20.000. —Pol. No. 1574 a D-lui Isidor Isibovicî, București Str. Romulus 34. 10.600.—Pol. No. 2056 a D-lui Coriolan Novac, Lugoj. Str Bisericei No. 26. Direcţiunea Generali LICT3 —î UA ca Li A. S’a decernat Medalia de Aur la fsalia ini li iliii Pentru cele 24 specialități ale sale p. întreținerea Pisiei, Pirului și Gurul MOTOCULTURA Concursul Oficial Cetioslovac SEVETIRT 24 — 27 Octombrie 1925 "Rezultatul mmjmm*otlvt -— — " • Adâncimea aratarii Adâncimea aratarii 25 cm. _ 15 cm. „SKODA* I „PRAfiV MK „PiUr Suprăfața arata în î ora ' . 63 Ha. 0.48 h? 0.64 ha, 0.61 ha. Pentru 1 ha s’a IntrehEiat: 31 52m°in almin. «A. Votaraci de pământ răsturnat: 1480 r 1168 ms 1074 r 860 m3 Gestul arăturii pe ha. tie: 83 Ke. 31 Ke. 75 Kg. 80 Reprezentant General al Autoplugarilor «S&CDI» pentru România: m i gya 4 DIN PROVINCIE — Apsismiei », Bururefti — Sub-reprezeintant pentru Oltenia: RICHARD ORAEPEl — Sftr. Coaalniceanu, Craiova — Covoare, Scoarte Basarabene, Romanesti, Articole de Cadouri r.i«n«riii »(hn H^lArnip Ri ,nr)11 I* Noo 19itr Parie Nr* n finii: IJTfrl Eil A ca LlA ea ***■"« WA Mie Skoda irtf Isise [EIMMEI 3611 24} ii ** ii . tu. L In cadrul unei înălţătoare serbări naţionale, s’a desvelit Duminică, 25 Octombrie, piatra comemorativă ce sa ridicat de Societatea „Tinerimea Română“ din Târgu-Mureş, marelui cărturar Gheorghe Şincai, în comuna lui natală, ce-i eternizează cu mândrie şi demnitate numele. Serbarea a fost precedată de un tedeura oficiat în biserica comunală, neincăpătoare pentru mulţimea invitaţilor, veniţi din toate părţile. Slujba bisericească a fost oficiată de 9 preoţi veniţi din comunele învecinate şi s’a terminat printr’o predică ţinută de protopopul Elie Câmpeanu din Tg.-Mureş, un venerabil luptător al cauzei naţionale sub vechiul regim. în urmă s’a format un impozant cortegiu dela biserică până in piaţa comunală, unde este ridicată piatra comemorativă. Aci s’a oficiat o nouă slujbă pentru sfinţirea pietrei, care apoi a fost desvelită. Seria cuvântărilor a deschis-o părintele protopop Târnăveanu. D-sa a relevat mândria comunei Şincai, de a fi dat ţării un cărturar de seama şi recunoştinţa urmaşilor săi. D. I. Cionca, preşedintele soc. „Tinerimea Română“ din Tg.Mureş, şi înfăptuitorul ridicărei acestei pietre, în cuvinte bine şi ciţi te predă în numele societăţei monumentul în grija comunei. D. P. Roşca, prefectul judeţului Mureş, într’o înălţătoare cuvântare arată viaţa, suferinţele şi meritele lui Gh. Şincai. D. prof. Perianu, delegatul liceului Gh. Şincai din Bucureşti, aduce salutul liceului care se mândreşte prin purtarea numelui aceluia a cărui memorie se sărbătoreşte azi. D. profesor Traian Popa, aduce salutul „Astrei“ din Târgu Mureş şi vorbind despre viaţa şi opera lui Şincai, arată că greutăţile şi mizeriile vieţei lui n’au fost egalate decât de opera ce a desăvârşit-o. Au vorbit apoi d-nii: dr. Vaier Roman, din partea Ligei apărărei naţionale ; Ioan Suciu din partea centrului studenţesc „Petru Maior” din Cluj ; şi I. Olteanu, delegatul cercului cultural Câmpia şi Mureşul superior, cari aduc salutat societăţilor pe cari le reprezintă. Primarul comunei, ia în primire monumentul mulţumind pentru acest frumos dar. După solemnitate la orele unu şi jumătate a avut loc un banchet de o sută de persoane la care s’au ridicat toasturi în cinstea şi memoria înaintaşilor, cari au luptat pentru redeşteptarea naţională. La orele 3 şi jumătate a urmat apoi reorganizarea despărţământului „Astrei“ din Râciu, alegându-se preşedinte d. N. Vulcan, mare proprietar. Vorbesc d-nii Cornel Blaj, dr. I. Bolzdog, preşedintele Astrei din Tg. Mureş, şi în numele asociaţiei pe care o reprezintă, pune bazele unei biblioteci populare, donând 120 de volume, bibliotecă care se va mări cu timpul. D. dr. V. Roman printr’o însufleţită cuvântare, îndeamnă pe săteni, spre cooperaţie, pentru mântuirea de plaga străinilor care se îmbogăţesc pe spetele lor. D. învăţător T. Pon. mulţumeşte în numele sătenilor pentru cărţile, sfaturile şi îndrumările aduse de conferenţiari. Serbările s’au terminat cu o horă şi petrecere cu dans a intelectualilor, care a durat până a doua zi dimineaţa. Cronica Ardealului Staiia iui tinut a lui Gheorghe Sincai Brasov Alba-Iulia şi minorităţile Plângeri aemsilfîca?®. — Gând as restandent n©ri4ă?Ie astal clsîs Aifca-inha? Aproape nu poţi să deschizi un ziar minoritar din Ardeal, fără să nu citeşti plângerea că hotărârile marei Adunări Naţionale de la Alba-Iulia au fost date uitării şi că toate promisiunile făcute cu acel prilej au rămas numai vorbe. Chiar şi în memoriile pe care minoritatea maghiară le adresează Societăţii Naţiunilor, hotărârile de la Alba-Iulia sunt invocate ca un isvor de drept constituţional şi neexecutarea lor integrală şi ad-litterm prezintată, drept o dovadă mai mult a asupririi româneşti. Minorităţile noastre uită însă să se întrebe întru cât au ele dreptul să revendice pe seama lor acele hotărâri. Uită să se coboare în fundul conştiinţei lor şi să examineze în ce măsură au contribuit la realizarea ideilor de libertate şi dreptate, cari au triumfat la acea Adunare, şi in ce măsură au contribuit la insuş actul acelei Adunări. S’o facem deci noi. Nu pentru a contesta, pe temeiul rezultatului acestei examinări, dreptul minorităţilor la fiinţa lor naţională, la libertate şi egalitate, ci pentru a arăta cât de bună ar fi prudenţa minoritară în această chestiune. Adunarea de la Alba-Iulia, care a decretat unirea Ardealului şi a celorlalte părţi din fosta Ungarie, locuite de români, a fost consfinţirea dreptului naţiunilor la o viaţă naţională independentă. Poporul românesc din Ungaria, veacuri de-a rândul, a cerut, nu independenţa, — deşi în conştiinţa lui a trăit întotdeauna vie ideea unirii tuturor românilor într’un singur Stat—ci un tratament de echitate, o egalitate de drepturi cu minorităţile neromâneşti, cari în cursul istoriei găsiseră adăpost pe pământul românesc al Ardealului. Cererea lor n’a fost niciodată luată în seamă. Li s’a contestat chiar dreptul de existenţă ca naţionalitate. Statul ungar a fost pentru români un duşman nemilos. Au fost excluşi din toate funcţiunile de Stat şi administrative ; li s’au închis şcolile, ca în locul lor să se deschidă, in regiunile cele mai româneşti şcoli de Stat, maghiare, cari au servit nu scopuri de educaţie, ci de desnaţionalizare ; nu li s’a dat voie să înfiinţeze societăţi culturale. — ,,Astra”, unica societate culturală românească, a fost înfiinţată în timpul absolutismului austriac şi a avut să lupte întotdeauna cu cele mai mari neajunsuri din partea guvernelor ungureşti, li s-au suprimat presa, zeci de scriitori fiind trimişi în închisori, etc. Cine nu cunoaşte acest trecut de durere al poporului românesc ? Unde şi când s’a ridicat din partea maghiarilor din Ardeal un glas de protestare împotriva acestei politici de exterminare naţională ? Presa, societatea, toate instituţiilemaghiare din Transilvania, au dat tot sprijinul lor acestor tendinţe duşmane şi au profitat pe urma ei în cea mai mare măsură, pe spinarea poporului român. Libertate şi egalitate pentru români, erau concepţii necunoscute pentru aceşti maghiari. Dar ideea de libertate, totuş a triumfat, nu cu concursul minorităţilor de azi, ci în ciuda opintirilor lor. A venit războiul şi a venit Alba-Iulia. Care a fost atitudinea minorităţii noastre maghiare în faţa acestei Adunări ? Cel mai bun răspuns ar putea să-l dea — dacă ar mai şti să vorbească — morţii din Cluj, din Teiuş, din Beiuş şi din atâtea alte locuri. Când a recunoscut minoritatea maghiară hotărârile de la Alba- Iulia, când s’a declarat pentru principiile proclamate în acea Adunare istorică ? Niciodată! Dimpotrivă, au considerat acel act ca o rebeliune, care trebuia reprimată. Un an după Adunarea de la Alba- Iulia, la 9 Noembrie 1919 cei trei episcopi maghiari, Nagy, Ferentz -Iosef şi Majlath, cari azi se ridică în apărători ai Albei-Iuliei, într’o circulară adresată preoţimii lor le comunică ordinul ministerului de război din Budapesta, invi t! , - -V - tând preoţii ca de pe amvon să-şi îndemne credincioşii să-l execute cu sfinţenie, să se înroleze în armata maghiară şi să fie în orice moment gata să înceapă lupta pentru salvarea Ardealului. Şi-atunci ne întrebăm ce justifică plângerea minorităţii maghiare că hotărârile de la AlbaIulia —■ pe cari niciodată nu le-au recunoscut şi pe cari întotdeauna le-au combătut — nu sunt executate ad-litteram ? Noi suntem gata să uităm trecutul cu toate nedreptăţile şi suferinţele lui. Cerem, însă, acelaş lucru şi de la minorităţi. Ne dăm seama că nu este uşor nici pentru unii, nici pentru alţii, — dar nu este imposibil. Numai aşa vom ajunge ca în viitor să nu mai poată fi vorba nici de asupriţi, nici de asupritori. începutul, însă, trebuie să-l facă minorităţile. Să se împace cu gândul că trecutul nu mai poate fi refăcut şi din acea clipă vor simţi că hotărârile de la Alba-Iulia n’au fost și nu sunt numai vorbe. .. Sters diferite Cluj 50 Octombrie CONDAMNAREA UNOR FALSIFICATORI DE MONETE Curtea de Apel din localitate a condamnat pe ţiganii nomazi Rostaş şi Leşiu Gh. pentru falsificare de monete, la câte opt luni închisoare. PROCES Tribunalul din localitate a desbătut procesul lui Boldi Ştefan, Boldi Iosef şi Boldi Alexandru, acuzaţi de violenţe contra autorităţilor, şi anume, că au atacat pe plutonierul de jandarmi Herman eferman, şeful postului din Cojocna. Ei au fost achitaţi cu unanimitate de către tribunal. Procurorul a făcut recurs la Curtea de apel pentru stabilirea culpabilităţii acuzaţilor. Avocatul apărării a făcut reclamaţie împotriva plutonierului la Consiliul de război pentru că a maltratat de cei trei acuzaţi. PRINDEREA UNUI HOŢ Poliţia din localitate a descoperit pe hoţii cari au furat hainele celor trei studenţi, din calea Moşilor 23. Autorul furtului este un anume Alexandru Albert, originar din Ungaria, care era bărbier la închisoarea justiţiei şi făcea şi pe informatorul la poliţie. El era capul unei bande de hoţi. CONSFĂTUIRE Aseară, la orele 6, comitetul de conducere al bisericei reformate a ţinut o consfătuire prezidată de episcopul Nagy Karoly. S’au discutat mai multe chestiuni importante, între cari şi aceia că ministerul de instrucţie interzice de a mai fi numiţi profesori la şcolile secundare confesionale de fete. Mediaş GREVA Lucrătorii fabricei de sticle „Vitrometan“ din acest oraş, au declarat grevă. Cauzele se datoresc refuzului direcţiunei fabricei de a le acorda un spor de 50 la sută asupra salariului actual. Se aşteaptă sosirea unui inspector de la ministerul Muncii, iar până atunci, tratativele urmează. HOT PRINS Poliţia locală a prins pe Belényesi Zigmund, de fel din Blăjuţ, autorul unui furt de talpă de la fabrica „Karris" din acest oraş. HOŢIE In noaptea de 27/28 octombrie a. c., răufăcători au intrat în localul restaurantului „Vânătorul“ din acest oraş, de unde au furat ţigări şi cutii cu tutun în valoare de 8000 lei, mai multe sticle cu liquer şi circa 3000 lei. Politia este pe urma făptuitorilor. Cârtii Mari SINUCIDERE Eri, s’a strangulat Ştef. Gereny, de 28 anî, care suferea de o boală incurabilă. CLOPOTE LA O BISERICA In ziua de Sf. Dumitru, cu o deosebită solemnitate s’a făcut sfinţirea clopotelor şi a nouii clopotniţe a bisericei ortodoxe din Braşovul-Vechiu, donate de d. D. Voina, metre industriaş din Braşov. Sfinjirea s’a săvârşit de către protopopul dr. I. Blaga, asistat de preotul bisericii. A luat parte la ceremonie un mare număr de credincioşi, în frunte cu d. Em. Socaci viceprimar. După sfinţire, preotul dr. Lebu, a făcut un scurt istoric al clopotelor în biserica creştină, arătând menirea lor şi mulţumind donatorilor pentru această frumoasă faptă. Păr. protopop Dr. Blaga relevă importanţa acestui act în aceste timpuri stăpânite de materialism. Condamnă gestul barbar al răsboiului, care a răpit bisericelor clopotele şi aduce elogii donatorilor. După actul sfinţirei, cetăţeni fruntaşi, cu preoţi celebranţi, s’au întrunit la o masă comună, unde s’au strâns donaţii pentru ridicarea unei noui biserici ortodoxe în Braşovul vechiu. CRIMA In diferite rânduri populaţia din Schein, a fost alarmată de cazuri de moarte, în urma provocărilor de avort. .Zilele acestea în stare gravă a fost internată in spitalul public, Elena Meită tot din Schein, care înainte de aşi da sufletul a declarat medicilor că boala i-a fost provocată de Elena Vlaicu din str. Pajişte Nr. 3, implicată şi în cazurile precedente de avort. In urma acestei declaraţiii şi Elena Vlaicu a fost depusă la parchet, unde i s'a confirmat mandatul de arestare. ŞCOALA NOUA Duminică s’a făcut In com. Herman jud. Braşov, inaugurarea festivă a localului de şcoală primară română reclădită, cu cheltuiala comunei. Inaugurarea s’a făcut în prezenţa revizorului şcolar d. P. Dan, a primpretorului ca reprezentant al prefecturei de judeţ şi a inspectorului şcolar. Cu această ocazie s-a sfinţit şi noul drapel al şcoalei, de către preotul paroch Dumitriu Greceanu. ‘ VIZA LIVRETELOR La 1 Noembrie a. c. începe la cercul de recrutare local viza livretelor militare. Sunt obligaţi să se prezinte la viză toţi rezerviştii, dispensaţii la vatră etc. Oraştie TEATRALE Mercuri 4 Noembrie c., va juca în oraşul nostru, trupa de propagandă teatrală a d-lui Titu Protopopescu, din Bucureşti, „Aventurierul“, comediefarsă în 3 acte şi „Liverpol- New-York“, farsă in 3 acte. BISERICA SFINŢITA Duminică 25 c., protoereul Vasile Domşa, asistat de preoţii din apropiere, au sfinţit biserica ortodoxă română din Dineu mic. CONALE Corul bărbătesc al bisericei ortodoxe române a început din nou activitatea şi cântă regulat şi frumos, la serviciul divin, liturghia maestrului Dima, sub conducerea profesorului Pratia, de la liceul :„Aurel Vlaicu“. TIMPUL După câteva zile răcoroase, a plouat; timpul este iarăşi domol, aproape călduţ, ceea ce ne face să sperăm într’o toamnă lungă şi bună. Semănăturile din această toamnă răsărite, sunt frumoase. ANIVERSAREA REGINEI Ziua naşterii M. S. Reginei a fost sărbătorită şi aci, în ziua de 29 oct., printr’un „Te-Deum“, în biserica ortodoxă română, de către preoţii V. Domşa şi V. Păcurar. Apoi protoereul Dobriş a ţinut o predică. Au luat parte autorităţile civile şi militare, cu o companie de onoare și muzica reg. 92 inf., întreg corpul ofițeresc din garnizoană, în frunte cu colonelul Negreanu, comandantul reg. 92. Íüuí Aliüä Imiţi* *• U«&fLv>Ü W »Öt iii». 9 IUFOSMâflOil 1. sambata ■ In urma cererei inspectoratului şcolar al Capitalei, ministerul instrucţiunii, a aprobat înfiinţarea unui dispensar şcolar de consultaţii medicale la şcoala Nr. 1 de fete din str. Popa Rusu. Dispensarul va funcţiona sub conducerea d-lui dr. Uie Bădescu. ■ S. S. Patriarhul Miron, cu prilejul învestirii Sale ca Patriarh, a dispus să se ridice în memoria eroilor căzuţi pentru întregirea neamului, o tradiţională troiţă, în curtea Patriarhiei. Candidaţii admişi la examenul depus pentru şcoala medie de horticultura din Bucureşti, până la instalarea ei definitivă, au fost repartizaţi între şcoala de viticultură de la Chişinău şi şc. medie de agricultură de la Roman. Ed. Gh. Hrişcoiu, actual institutor agronom la şcoala inferioară e de agricultură Alexandria, a fost delegat ca director al şcoalei medii de agricultură, înfiinţată acum în comuna Răduleşti (Vlaşca). M Duminică, 1 Noembrie, la ora 4 precis, d-na Smara va ţine la Ateneul român din Giurgiu, o conferinţă: ,,Schiţe şi amintiri din Cehoslovacia“. M Soc. studenţească „Românio- Turco“ felicitând pe d. ministru plenipotenţiar al Turciei la Bucureşti, pentru a 2-a aniversare a republicei turce, d-sa a răspuns prîn următoarea telegramă : — „Sincera mulţumiri pentru amabila dv. felicitare. Hussein Ttaghil, ministrul Turciei•*, ■■ S’a retras delegaţia dată d-lui inginer D. Grosch, fost şef al serviciului apelor regiunea V Craiova. Această delegaţie s’a dat d-lui inginer S. Smigelischi pentru serviciul regional al apelor din Craiova. □ Comitetul Asociaţiunei me- dicilor stomatologi din ţară se va întruni In adunare generală extraordinară, în Bucureşti, în ziua de 6 Noembrie 1925, orele 11, în localul Asociaţiunei medicilor din str. Isvor No. 14. Având în vedere importanţa chestiunilor ce se vor discuta, membrii asociaţiunei, cari nu fac parte din comitet, sunt rugaţi să asiste în număr cât mai mare la acestă adunare. •ft Noul ministru al Bulgariei, în Capitală, d. Pomenoff a prezintat Suveranului, la Sinaia, scrisorile de acreditare. La solemnitate a asistat şi d. ministru Duca. D. Pomenoff a fost reţinut la dejun de M. S. Regele. Aseară, d. Pomenoff a sosit In Bucureşti. i NEVEALGINE „JURIST* vindecă DURERI DE CAP “ Comuna Bucureşti a fost autorizată să cedeze Federalei societăţilor de sport din România, pa termen de 19 ani începând de la 1 iunie 1923, amenajarea şi întreţinerea porţiunii de teren în întindere de 45 ha din nord-vestul Farodul Naţional ce urmează a se croia potrivit legilor din 1910 şi 1912. D. dr. Mina Mînovici, profesor universitar, director general al institutului medico-legal din Bucureşti, a fost numit şi şef al serviciului de identificare de pe lângă parchetul tribunalului Ilfov, în locul vacant. NEUBALGINS „JURIST" vindecă MIGRENA . Societatea ,,Mitropolitul Filaret “ face cunoscut membrilor săi, să fie prezenţi Duminică 1 Noembrie ora 9 dim. la sediu spre a lua parte cu drapelul la învestirea patriarhului Zilele acestea s-a semnat decretul prin care d-na Agatha Bârsescu a fost numită profesoară de dicţiune şi artă dramatică la conservatorul din Iaşi ■*,D. Gherman Pântea ne scrie că în chestiunea comitetului de ajutorarea săracilor din Chişinău, d-sa a reclamat autorităţilor să cerceteze activitatea acelui comitet, care a funcţionat, după afirmarea d-sale, in regulă. NEVRALGINE „JURIST* wjn r, #•» ORICE DURERE NEVRALGICA I □ Autorităţile din Capitală au fost încunoştiinţate că la spitalul din Focşani a încetat din viaţă feciorul Petre, din seriviciul d-lui marchiz de Belloy, care împreună cu d-na marchiză de Belloy au fost victimele unui accident de automobil. Marchiza de Belloy, care se află internată la sanatoriul dr. Antoniu, este în afară de orice pericol. NEVRALGINE „JURIST" vindecă RĂCELI ŞI GRIPA & D. avocat Vladimir Miticof din Turtucaia ne aduce la cunoştinţă că, ducându-se la primăria oraşului să ceară un certificat, a fost bătut de primarul Turtucaiei, d. Niculescu-Duţu, şi de ajutorul acestuia, Gauciu Chirogîu. D. Miticof cere ministerului de interne o anchetă. Cel mai recomandabil ulei pentru Automobilele cu turaj mare „Mon Oil“ conservă motoarele şi iefteneşte întreţinerea 27 NEVI?ALBINE „JURIST" 1 vindecă •„ DURERILE REUMATICE 1 H Farmacist Adrian C. Popovic din Chișinău a fost numit inspector al farmaciilor, delegat, cu Inspectarea farmaciilor, drogheriilor și laboratoarelor din Basarabia. . JUDICIARE ' ® D. Lothar Nyerkhegyi, judecător la tribunalul Arad, a fost pus la retragere dîn oficiu pentru limită de vârstă pe ziua de 23 Decembrie, spre a-și exercita drepturile la pensie. D. Al. G. Greffens, procuror la trib. Fălticeni, a fost mutat la trib. Neamț în locul rămas vacant prin trecerea in alt post a d-luî Gh. Gianu. UNIVERSITARE ® D. profesor dr. Nicolau va începe cursul de clinică dermatoijfjTo grafîcă cu studenţii anului IV. Marţi 3 Noembrie, în amfiteatrul mare al spitalului Colţea şî-l va continua conform programului MILITARE □ Următorii ofiţeri din reg. 3 grăniceri, sunt rugaţi să-şi trimită adresele: Sublocotenenţii: Cucu Const. , Barbu M. Vasile, Iliescu T. Ioan. Medic sublt. Tatarov Gh. Mihail şi veterinar subit, Stancu D. Constantin. SANITARE “ La examenul de chirurgie pentru postul de medic primar, ţinut la ministerul sănătăţii publice, a reuşit întâiul d. dr. Liviu Câţupeanu, docent la fiacultatea de medicină din Cluj. ŞCOLARE D. C. Podeanu, profesor la şcoala comercială din Brăila, a fost detaşat ca profesor şi director la şcoala superioară şi elementară de comerţ din Timişoara. f. Ministerul instrucţiunii a primit demisiunea d-lui C. Spălătelu, din postul de director al şcoalei comerciale elementare din : Timişoara _ H Ministerul instrucţiunii a înfiinţat, pe ziua de 1 Noemort, o şcoală comercială superioară de fete în oraşul Ploeşti. Directoarea acestei şcoale a fost numită d-na Palade. ----------ex.:xo----------* Telefonie fără fir la Bârlad 28 Octombrie E în cura de cercetare cazul instalării telefoniei fără fir de către inginerul Şaraga, din localitate, fără a poseda autorizaţia autorităţilor competente. Acest fapt face senzaţie întrucât inginerul are un frate condamnat de Curea marţiala la moarte pentru dezertare la inamic şi masacrarea populaţiei din fostul teritoriu ocupat, — şi care a fost omul de încredere a lui Bela Kun. CAP. IX Tânăra confer . Tânăra contesă doarme până la zece dimineaţa şi cereâine albă, proaspătă, întotdeauna la dejun. Tânăra contesă ţie să brodeze şi să citească versuri. De gătit şi de ţesut ba iar nu are. Tare răsfăţată e tânăra contesă. Dar e veselă, făcându-i veseli pe toţi. I se iartă că doarme mult şi că mănâncă numai pâine caldă, căci are inimă ună, având grije şi de săraci, ea, care are bunăvoinţă pencil toată lumea. Tatăl contesei e un nobil din Suedia, care a trăit toată faţa în Italia, unde l-au reţinut ţara aceasta frumoasă şi una din fiicele frumoase ale ei. Contele Henrik Dohna, venind şi in Italia, fu primit şi în casa nobilului acestuia, făcu acolounoştinţa fiicelor lui, şi însurându-se cu una din ele, o aduse cu el în Suedia. Ea, care vorbise întotdeauna limba suedeză şi care prin ducaţia ei era ţinută să iubească toţi suedezii, îi place sărăiască în ţara urşilor. Râzând se învârteşte în hora petreceilor, care se întind de-a lungul lacului Lev, de îţi vine să vezi că a trăit întotdeauna pe acolo. Insă nu ştie să facă pe antesa, nu e trufaşă, nu are demnitatea afabilă. . . „ Mai cu seamă domnii cei bătrâni erau entuziasmați de ânăra contesă. Era curios, ce trecere avea le ei. Dacă o înâîneau la un bal, toți, arendașul dela Munkerud, protoereul lela Broby, Melchior Sinclaire, și căpitanul de la Bergh, povesteau pe urmă nevestelor, că cine știe, dacă s’ar fi întâlnit cu contesa acum douăzeci—treizeci de ani.... „Da, dar pe atunci nu era nici născută", răspundeau doamnele bătrâne. Şi când o mai întâlneau pe contesă, ele o tachinau că le-a furat inima bărbaţilor. Doamnele cele bătrâne o priveau cu oarecare grijă. Se gândeau la contesa Marta. Şi ea fusese veselă şi bună şi iubită, când veni la Borg, şi se făcuse o cochetă deşartă, lacomă de plăceri, ce nu se gândea decât la petreceri. „Bine ar fi să aibă un bărbat, care ar ţinea ca să facă şi ea treabă“, grăiau femeile bătrâne. „Dacă ar şti măcar să aşeze un război !“ Căci, aşezând un război, uiţi de toată supărarea; de multe ori războiul a fost salvarea unei femei. Tânăra contesă ar vrea cu dragă inimă să fie gospodină vrednică. Nu ştie nimic mai bun decât traiul unei neveste fericite Într’o casă bună. La petrecerile mari adesea vine lângă cele bătrâne. „Lui Henrik îi place să mă vadă gospodină mare“, spune ea, „cum e mama lui. Invăţaţi-mă şi pe mine să aşez războiul !“ Bătrânele cucoane suspină că contele Henrik o crede pe mama lui bună gospodină, suspină că fata aceasta tânără şi nevinovată vrea să-şi bată capul cu lucruri aşa de grele ca aşezarea războiului. Cine o vede pe tânăra contesă, se miră, cum l-a luat ea pe prostănacul de Henrik. Multe istorii despre prostia lui se auzeau. Şi nu avea mai mult ca douăzeci de ani. îşi povesteau cum a făcut el conversaţie cu Ana Stjärnhök la o cursă de sănii. „Eşti frumoasă, Ana“. „Vorbeşti prostii, Henrik“. „Zău, eşti cea mai frumoasă din tot Vermlandul“. „Nu e adevărat“. „Cel puţin eşti cea mai frumoasă din toate săniile“. „Nu e adevărat“ „Atunci cea mai frumoasă din sania aceasta“. Contele Henrik nu e nici deştept, nici frumos. Se zice că e degenerat. Părul lui e rar, buzele sunt fără sânge şi bărbia ascuţită. E înconjurat ori şi de unde de oameni glumeţi, cari îl cicălesc şi-l fac să spue prostii. Ferice de el că nu o simte. El se simte plin de demnitate, calcă ţanţoş, se mişcă încet şi nu întoarce niciodată capul, fără ca să întoarcă şi trupul. Dar tânăra contesă cu toate acestea îl iubeşte. In Italia par’căavusese el strălucirea tinereţei. Să o fi auzit cum povestea fuga ei cu contele Henrik. Călugării şi tot clerul fusese supăraţi, pentru că ea, căsătorindu-se cu el, voise să se facă protestantă. Palatul lor era înconjurat de lume revoltată, Henrik era urmărit de bandiţi. Mama şi surorile o rugau să se lase de căsătoria aceasta. Dar tatăl ei se supărase foc, că lumea îndrăznea să se amestece în treburile lui, şi îi porunci lui Henrik să fugă cu ea. Neputând fi cununaţi în casă, se furişase amândoi la consulul suedez. După ce se făcuse ea protestantă, fură cununaţi repede şi trimişi într’o trăsură închisă spre nord. Tânăra contesă îşi iubea bărbatul. Ii place strălucirea numelui vechiu şi strămoşii lui celebri. Ii place să vadă, cum la apropierea ei, el pierde din stângăcie, cum vocea lui sună mai dulce, vorbind cu ea. Şi el o iubeşte şi o răsfaţă. Tânăra contesă nici nu-şi poate închipui ca o femeie măritată să nu-şi iubească bărbatul. In opt Martie arendaşul Scharling îşi serbează ziua onomastică şi casa lui e plină de musafiri. Din toate părţile vin, cunoscuţi şi necunoscuţi, poftiţi şi nepoftiţi. Toţi sunt bineveniţi. Mâncare şi băutură este destulă şi in salonul de dans e loc pentru doritorii de joc din şapte parohii. Vine şi tânăra contesă. Unde e joc şi petrecere, este şi ea. Dar nu e veselă ca altă dată. Par’că ar avea o presimţire, că acuma îi bine şi ei rândul de-a intra în goana drăcească a basmului. Pe drum a stat în sanie şi s’a uitat la soarele care asfinţia. Culorile dispăreau, lumina se stingea, rece şi urît, ori unde se uita. Se gândea la timpul când şi inima ei, care azi le vedea toate în strălucire, va răci şi va pierde puterea de a lumina lucrurile, r* w . w w* . . acesta sania intra in curte. Tânăra contesă, ridicând capul, vedea la o fereastră după gratii o faţă cu nişte ochi mânioşi. Recunoscu pe maioreasa de la Ekeby şi simţea că de acuma ea nu va mai putea petrece în seara aceasta. Se poate ca cineva să fie vesel, când aude de tristeţă, dar nu o vede. Mai greu e să mai ai vreo bucurie când ai dat ochi cu mâhnirea. Contesa ştie că arendaşul a închis-o pe maioreasă, fiind nevoit să o dea în judecată pentru fapta săvârşită de ea la Ekeby în noaptea focului mare. Dar contesa nu s’a aşteptat că ar fi închisă aici, drept lângă salonul de danţ, auzind muzica şi tot sgomotul. Gândul acesta li răpeşte contesei toată bucuria. Dansează ea şi valsuri şi cadrilul şi menuetul şi celelalte jocuri, dar în pauze se duce la geam ca să se uite la maioreasă, care umblă necontenit în odaia ei. Nevasta arendaşului văzând-o că se uită pe fereastră, vine şi ea şi şopteşte: „Ce păcat, ce păcat !“ „Nu prea are plăcere să dansez în seara aceasta", spuse şi contesa. „Cu voinţa mea nu s’a făcut balul aici, stând ea alături“, răspunde doamna Scharling. „Tot timpul a stat la Karlestad, dar venindu-i termenul, au adus-o azi încoace. I-aş fi dat odaia mea, dacă nu veneau toţi oamenii aceştia azi. Dumneavoastră, contesă, aproape nu aţi cunoscut-o, dar pentru noi a fost mamă şi regină. Ce va crede de noi văzându-ne la joc, când ea suferă. „Nu trebuia niciodată arestată“, spuse tânăra contesă. „E adevărat, contesă, dar nu am avut încotro. Sigur că maioreasa era un drept să-şi aprindă cireada ei de paie şi să alunge cavalerii. Dar maiorul o urmăreşte, şi cine ştie ce i-ar fi făcut, dacă nu era arestată. Să crezi că Scharling, pentru arestarea ei a avut multă supărare, dar a făcut cum a cre* zut că e mai bine“. „Va fi condamnată ?“ '«■ „Nu, va fi achitată. Dar prea mult a suferit zilele acestea. Numai să nu-și piardă mințile. O femeie mândră ca v" *** *Va urmtQ J