Universul, noiembrie 1925 (Anul 43, nr. 252-276)

1925-11-01 / nr. 252

„Asigurarea Românească" Societate Anonimă Română de Asigurări generale Capital Social Lei 12.000 000 Rezultatul Sragarilor data 23 Octombrie 1923 Procedându-se în ziua de 25 Octombrie a. c. orele 11 a. m., la se­­diul Socie­tăţii, în faţ­a unui număr mare de asiguraţi, a a 22-a tra­ere pentru amortizarea poliţelor de asigurare populară conform cu con­­diţiunile generale de asigurare, ■ pc. „asigurarea Românească" şi „Asigu­rarea Ţărăneasca amortizat la această tragere po­liţe de asigurare populară pentru suma de: Lei 19H.TO. La cele 22 trageri lunare ca au avut loc până în prezent, s-au a­­mortizat şi plătit poliţe de asigurare populară în sumă des Lei 1.765.000 Poliţe amortizate la 25 Octombrie 1925 sunt: „ Tarif A. Durata 13 Ani, Lei 20.000.—Pol. No. 1589 a D-lui Dumitru Marin Fătu. Com. Buco­▼eni Buftea Jud. Ilfov. „ 20.000. —Pol. No. 27629 a D-lui Josef Friedman, Bucureşti Sos. Co­lentina No. 144. . 20.000.—Pol. No. 9846 a D-lui Aristide I. Tanase, Bucureşti Piaţa Bibescu Vodă Comp. 70. . 20.000.—Pol. No. 25132 a D-lui loan Bărgăoanu, Ludoşu.­ de Mu­reş, Turda Arieş. % 20.000.—Pol. No. 13645 a D-lui David Zaimart zis Bercovici, Ro­mnau Str. Aprodul Arbore 6. • 20.000.—Pol. No. 6882 a D-lui Florian Chernbach,Huși Str.Cotei 19 ( 20.001).—Pol. No. 38567 a D-lui Carol Dole?, București Cart . M. S. Str. J. No. 14. • 10.000.—Pol. No. 11717 a D-nei Olga Vanke, București Calea Vic­toriei 79. M 10.000.—Pol. No. 5690 a D-lui Petre Cocuf Dimitrof, Corn. Ghe­lengic Baaargic. ft 5.000.—Pol. No. 635 a D-nei Mariani Kifca Levensohn, Tighina Str. Alexandru cel Bun 50. Tarif B. Durata 10 Ani. Lei 20.000. —Pol. No. 1574 a D-lui Isidor I­sibovicî, București Str. Romulus 34.­­ 10.600.—Pol. No. 2056 a D-lui Coriolan Novac, Lugoj. Str Bise­ricei No. 26. Direcţiunea Generali LI­­CT3 —î UA ca Li A. S’a decernat Medalia de Aur la fsalia ini li iliii Pentru cele 24 specialități ale sale p. întreținerea Pisiei, Pirului și Gurul MOTOCULTURA Concursul Oficial Cetioslovac SEVETIRT 24 — 27 Octombrie 1925 "Rezultatul mmjmm*otlvt -— — " • Adâncimea aratarii Adâncimea aratarii 25 cm. _ 15 cm. „SKODA* I „PRAfiV MK „PiUr Suprăfața arata în î ora ' . 63 Ha. 0.48 h­? 0.64 ha, 0.61 ha. Pentru 1 ha s’a IntrehEiat: 31 52m°in almin. «A. Votaraci de pământ răsturnat: 1480 r 1168 ms 1074 r 860 m3 Gestul arăturii pe ha. tie: 83 Ke. 31 Ke. 75 Kg. 80 Reprezentant General al Autoplugarilor «S&CDI» pentru România: m i gya 4 DIN PROVINCIE — Apsismiei », Bururefti — Sub-reprezeintant pentru Oltenia: RICHARD ORAEPEl — Sftr. Coaalniceanu, Craiova — Covoare, Scoarte Basarabene, Romanesti, Articole de Cadouri r.i«n«riii »(hn H^lArnip Ri ,nr)11 I* N­­­oo 19itr Parie Nr* n finii: IJTfrl Eil A ca LlA ea ***■"« WA Mie Skoda irtf Isise [EIMMEI 3611 24} ii ** ii . tu. L In cadrul unei înălţătoare serbări naţionale, s’a des­ve­lit Duminică, 25 Octombrie, piatra comemorativă ce sa ridicat de Societatea „Tineri­mea Română“ din Târgu-Mu­­reş, marelui cărturar Gheor­ghe Şincai, în comuna lui na­tală, ce-i eternizează cu mân­drie şi demnitate numele. Serbarea a fost precedată de un te­deura oficiat în bi­serica comunală, neincăpătoa­­re pentru mulţimea invitaţi­lor, veniţi din toate părţile. Slujba bisericească a fost o­­ficiată de 9 preoţi veniţi din comunele învecinate şi s’a terminat printr’o predică ţi­nută de protopopul Elie Câm­­peanu din Tg.-Mureş, un ve­nerabil luptător al cauzei na­ţionale sub vechiul regim. în urmă s’a format un impozant cortegiu dela biserică până in piaţa comunală, unde este ridicată piatra comemorativă. Aci s’a oficiat o nouă slujbă pentru sfinţirea pietrei, care apoi a fost desvelită. Seria cuvântărilor a deschis-o pă­rintele protopop Târnăveanu. D-sa a relevat mândria co­munei Şincai, de a fi dat ţă­rii un cărturar de seama şi recunoştinţa urmaşilor săi. D. I. Cionca, preşedintele soc. „Tinerimea Română“ din Tg.­­Mureş, şi înfăptuitorul ridi­­cărei acestei pietre, în cuvin­te bine şi ci­ţi te predă în nu­mele societăţei monumentul în grija comunei. D. P. Roş­ca, prefectul judeţului Mu­reş, într’o înălţătoare cuvân­tare arată viaţa, suferinţele şi meritele lui Gh. Şincai. D. prof. Perianu, delegatul li­ceului Gh. Şincai din Bucureşti, aduce salutul liceului care se mândreşte prin purtarea nume­lui aceluia a cărui memorie se sărbătoreşte azi. D. profesor Tra­­ian Popa, aduce salutul „Astrei“ din Târgu Mureş şi vorbind des­pre via­ţa şi opera lui Şincai, ara­tă că greutăţile şi mizeriile vieţei lui n’au fost egalate de­cât de o­­pera ce a desăvârşit-o. Au vor­­bit apoi d-nii: dr. Vaier Roman, din partea Ligei apără­rei naţio­nale ; Ioan Suciu din partea cen­trului studenţesc „Petru Maior” din Cluj ; şi I. Olteanu, delega­tul cercului cultural Câmpia şi Mureşul superior, cari aduc salu­tat societăţilor pe cari le repre­zintă. Primarul comunei, ia în pri­mire monumentul mulţumind pentru acest frumos dar. După solemnitate la orele unu şi jumătate a avut loc un ban­chet de o sută de persoane la care s’au ridicat toasturi în cinstea şi memoria înaintaşilor, cari au lup­tat pentru redeşteptarea naţiona­lă. La orele 3 şi jumătate a ur­mat apoi reorganizarea despărţă­mântului „Astrei“ din Râciu, ale­­gându-se preşedinte d. N. Vulcan, mare proprietar. Vorbesc d-nii Cornel Blaj, dr. I. Bolzdog, preşedintele Astrei din Tg. Mureş, şi în numele asocia­ţiei pe care o reprezintă, pune bazele unei biblioteci populare, donând 120 de volume, bibliotecă care se va mări cu timpul. D. dr. V. Roman printr’o însu­fleţită cuvântare, îndeamnă pe săteni, spre cooperaţie, pentru mântuirea de plaga străinilor care se îmbogăţesc pe spetele lor. D. învăţător T. Pon. mulţu­meşte în numele sătenilor pentru cărţile, sfaturile şi îndrumările aduse de conferenţiari. Serbările s’au terminat cu o horă şi petre­cere cu dans a intelectualilor, care a durat până a doua zi di­mineaţa. Cronica Ardealului Staiia iu­i tin­ut a lui Gheorghe Sincai Brasov Alba-Iulia şi minorităţile Plângeri aem­silfîca?®. — Gând as restand­ent n©ri4ă­?Ie astal clsîs Aifca-inha? Aproape nu poţi să deschizi un ziar minoritar din Ardeal, fără să nu citeşti plângerea că hotărârile marei Adunări Na­ţionale de la Alba-Iulia au fost date uitării şi că toate promisi­unile făcute cu acel prilej au rămas numai vorbe. Chiar şi în memoriile pe care minoritatea maghiară le adresează Societăţii Naţiunilor, hotărârile de la Alba-Iulia sunt invocate ca un isvor de drept constituţional şi neexecutarea lor integrală şi ad-litter­m prezintată, drept o dovadă mai mult a asupririi ro­mâneşti. Minorităţile noastre uită însă să se întrebe întru cât au ele dreptul să revendice pe seama lor acele hotărâri. Uită să se coboare în fundul conştiinţei lor şi să examineze în ce măsură au contribuit la realizarea idei­lor de libertate şi dreptate, cari au triumfat la acea Adunare, şi in ce măsură au contribuit la insuş actul acelei Adunări. S’o facem deci noi. Nu pentru a contesta, pe temeiul rezulta­tului acestei examinări, dreptul minorităţilor la fiinţa lor naţio­nală, la libertate şi egalitate, ci pentru a arăta cât de bună ar fi prudenţa minoritară în această chestiune. Adunarea de la Alba-Iulia, care a decretat unirea Ardea­lului şi a celorlalte părţi din fosta Ungarie, locuite de români, a fost consfinţirea dreptului naţiunilor la o viaţă naţională independentă. Poporul românesc din Ungaria, veacuri de-a rân­dul, a cerut, nu independenţa, — deşi în conştiinţa lui a trăit întotdeauna vie ideea unirii tu­turor românilor într’un singur Stat—ci un tratament de echi­tate, o egalitate de drepturi cu minorităţile neromâneşti, cari în cursul istoriei găsiseră adă­post pe pământul românesc al Ardealului. Cererea lor n’a fost niciodată luată în seamă. Li s’a contestat chiar dreptul de exis­tenţă ca naţionalitate. Statul ungar a fost pentru români un duşman nemilos. Au fost ex­cluşi din toate funcţiunile de Stat şi administrative ; li s’au închis şcolile, ca în locul lor să se deschidă, in regiunile cele mai româneşti şcoli de Stat, ma­ghiare, cari au servit nu scopuri de educaţie, ci de desnaţionali­­zare ; nu li s’a dat voie să în­fiinţeze societăţi culturale. — ,,Astra”, unica societate cultu­rală românească, a fost înfiin­ţată în timpul absolutismului austriac şi a avut să lupte întot­deauna cu cele mai mari nea­junsuri din partea guvernelor ungureşti,­­ li s-au suprimat presa, zeci de scriitori fiind trimişi în închisori, etc. Cine nu cunoaşte acest trecut de du­rere al poporului românesc ? Unde şi când s’a ridicat din partea maghiarilor din Ardeal un glas de protestare împotri­va acestei politici de extermina­re naţională ? Presa, societatea, toate instituţiile­­maghiare din Transilvania, au dat tot spriji­nul lor acestor tendinţe duş­mane şi au profitat pe urma ei în cea mai mare măsură,­­ pe spinarea poporului român. Li­bertate şi egalitate pentru ro­mâni, erau concepţii necunos­cute pentru aceşti maghiari. Dar ideea de libertate, totuş a triumfat, nu cu concursul mi­norităţilor de azi, ci în ciuda opintirilor lor. A venit războiul şi a venit Alba-Iulia. Care a fost atitudinea minori­­tăţii noastre maghiare în faţa acestei Adunări ? Cel mai bun răspuns ar putea să-l dea — dacă ar mai şti să vorbească — morţii din Cluj, din Teiuş, din Beiuş şi din atâtea alte locuri. Când a recunoscut minoritatea maghiară hotărârile de la Alba- Iulia, când s’a declarat pentru principiile proclamate în acea Adunare istorică ? Niciodată! Dimpotrivă, au considerat acel act ca o rebeli­une, care trebuia reprimată. Un an după Adunarea de la Alba- Iulia, la 9 Noembrie 1919 cei trei episcopi maghiari, Nagy, Ferentz -Iosef şi Majlath, cari azi se ridică în apărători ai Albei-Iuliei, într’o circulară a­­dresată preoţimii lor le comu­nică ordinul ministerului de război din Budapesta, invi­­ t!­ , - -V - tând preoţii ca de pe amvon să-şi îndemne credincioşii să-l exe­cute cu sfinţenie, să se înroleze în armata maghiară şi să fie în orice moment gata să încea­pă lupta pentru salvarea Ar­dealului. Şi-atunci ne întrebăm­­ ce jus­tifică plângerea minorităţii ma­ghiare că hotărârile de la Alba­­Iulia —■ pe cari nici­odată nu le-au recunoscut şi pe cari întot­deauna le-au combătut — nu sunt executate ad-litteram ? Noi suntem gata să uităm trecutul cu toate nedreptăţile şi suferinţele lui. Cerem, însă, acelaş lucru şi de la minorităţi. Ne dăm seama că nu este uşor nici pentru unii, nici pentru alţii, — dar nu este imposibil. Numai aşa vom ajunge ca în viitor să nu mai poată fi vorba nici de asupriţi, nici de asu­pritori. începutul, însă, trebuie să-l facă minorităţile. Să se împace cu gândul că trecutul nu mai poate fi refăcut şi din acea cli­pă vor simţi că hotărârile de la Alba-Iulia n’au fost și nu sunt numai vorbe. .. Sters diferite Cluj 50 Octombrie CONDAMNAREA UNOR FAL­SIFICATORI DE MONETE Curtea de Apel din localita­te a condamnat pe ţiganii no­mazi Rostaş şi Leşiu Gh. pen­tru falsificare de monete, la câte opt luni închisoare. PROCES Tribunalul din localitate a des­­bătut procesul lui Boldi Ştefan, Boldi Iosef şi Boldi Alexandru, acuzaţi de violenţe contra autori­tăţilor, şi anume, că au atacat pe plutonierul de jandarmi Herman eferman, şeful postului din Co­­jocna. Ei au fost achitaţi cu unanimi­tate de către tribunal. Procurorul a făcut recurs la Curtea de apel pentru stabilirea culpabilităţii acuzaţilor. Avocatul apărării a făcut re­­clamaţie împotriva plutonierului la Consiliul de război pentru că a maltratat de cei trei acuzaţi. PRINDEREA UNUI HOŢ Poliţia din localitate a desco­perit pe hoţii cari au furat hai­nele celor trei studenţi, din ca­lea Moşilor 23. Autorul furtului este un anu­me Alexandru­ Albert, originar din Ungaria, care era bărbier la închisoarea justiţiei şi făcea şi pe informatorul la poliţie. El era ca­pul unei bande de hoţi. CONSFĂTUIRE Aseară, la orele 6, comitetul de conducere al bisericei reformate a ţinut o consfătuire prezidată de episcopul Nagy Karoly. S’au discutat mai multe ches­tiuni importante, între cari şi a­­ceia că ministerul de instrucţie interzice de a mai fi numiţi pro­fesori la şcolile secundare confe­sionale de fete. Mediaş GREVA Lucrătorii fabricei de sticle „Vitrometan“ din acest oraş, au declarat grevă. Cauzele se datoresc refuzului direcţiunei fabricei de a le a­­corda un spor de 50 la sută a­­supra salariului actual. Se aşteaptă sosirea unui ins­pector de la ministerul Muncii, iar până atunci, tratativele ur­mează. HOT PRINS Poliţia locală a prins pe Be­lényesi Zigmund, de fel din Blăjuţ, autorul unui furt de talpă de la fabrica „Karris" din acest oraş. HOŢIE In noaptea de 27/28 octom­brie a. c., răufăcători au intrat în localul restaurantului „Vâ­nătorul“ din acest oraş, de un­de au furat ţigări şi cutii cu tutun în valoare de 8000 lei, mai multe sticle cu liquer şi circa 3000 lei. Politia este pe urma făptui­torilor. Cârtii Mari SINUCIDERE Eri, s’a strangulat Ştef. Ge­­reny, de 28 anî, care suferea de o boală incurabilă. CLOPOTE LA O BISERICA In ziua de Sf. Dumitru, cu o deosebită solemnitate s’a făcut sfinţirea clopotelor şi a nouii clopotniţe a bisericei ortodoxe din Braşovul-Vechiu, donate de d. D. Voina, metre industriaş din Braşov. Sfinjirea s’a săvârşit de către protopopul dr. I. Blaga, asistat de preotul bisericii. A luat parte la ceremonie un mare număr de credincioşi, în frunte cu d. Em­. Socaci vice­pri­­mar. După sfinţire, preotul dr. Lebu, a făcut un scurt istoric al clopotelor în biserica creştină, arătând menirea lor şi mulţu­mind donatorilor pentru această frumoasă faptă. Păr. protopop Dr. Blaga re­levă importanţa acestui act în aceste timpuri stăpânite de ma­terialism. Condamnă gestul bar­bar al răsboiului, care a răpit bisericelor clopotele şi aduce elogii donatorilor. După actul sfinţirei, cetăţeni fruntaşi, cu preoţi celebranţi, s’au întrunit la o masă comună, unde s’au strâns donaţii pentru ridicarea unei noui biserici or­todoxe în Braşovul­ vechiu. CRIMA In diferite rânduri populaţia din Schein, a fost alarmată de ca­zuri de moarte, în urma provo­cărilor de avort. .Zilele acestea în stare gravă a fost internată in spitalul pu­blic, Elena Meită tot din Schein, care înainte de aşi da sufletul a declarat medicilor că boala i-a fost provocată de Elena Vlaicu din str. Pajişte Nr. 3, implicată şi în cazurile prece­dente de avort. In urma acestei declaraţiii şi Elena Vlaicu a fost depusă la parchet, unde i s'a confirmat mandatul de arestare. ŞCOALA NOUA Duminică s’a făcut In com. Herman jud. Braşov, inaugura­rea festivă a localului de şcoală primară română reclădită, cu cheltuiala comunei. Inaugurarea s’a făcut în pre­zenţa revizorului şcolar d. P. Dan, a primpretorului ca repre­zentant al prefecturei de judeţ şi a inspectorului şcolar. Cu această ocazie s-a sfinţit şi noul drapel al şcoalei, de către preotul paroch Dumitriu Gre­­ceanu.­­ ‘ VIZA LIVRETELOR La 1 Noembrie a. c. începe la cercul de recrutare local viza li­vretelor militare. Sunt obligaţi să se prezinte la viză toţi rezerviştii, dispen­saţii la vatră etc. Oraştie TEATRALE Mercuri 4 Noembrie c., va juca în oraşul nostru, trupa de propagandă teatrală a d-lui Titu Protopopescu, din Bucu­reşti, „Aventurierul“, comedie­­farsă în 3 acte şi „Liverpol- New-York“, farsă in 3 acte. BISERICA SFINŢITA Duminică 25 c., protoereul Vasile Domşa, asistat de preoţii din apropiere, au sfinţit bise­rica ortodoxă­ română din Din­eu mic. CON­ALE Corul bărbătesc al bisericei ortodoxe­ române a început din nou activitatea şi cântă regu­lat şi frumos, la serviciul di­vin, liturghia maestrului Dima, sub conducerea profesorului Pratia, de la liceul :„Aurel Vlai­cu“. TIMPUL După câteva zile răcoroase, a plouat; timpul este iarăşi do­mol, aproape călduţ, ceea ce ne face să sperăm într’o toamnă lungă şi bună. Semănăturile din această toamnă răsărite, sunt frumoase. ANIVERSAREA REGINEI Ziua naşterii M­. S. Reginei a fost sărbătorită şi aci, în ziua de 29 oct., printr’un „Te-Deum“, în biserica ortodoxă­ română, de către preoţii V. Domşa şi V. Păcurar. Apoi protoereul Do­­briş a ţinut o predică. Au luat parte autorităţile civile şi mili­tare, cu o companie de onoare și muzica reg. 92 inf., întreg corpul ofițeresc din garni­zoană, în frunte cu colonelul Negreanu, comandantul reg. 92. Íüuí Aliüä Imiţi* *• U«&fLv>Ü W »Öt iii». 9 IUFOSMâflOil 1. sambata ■ In urma cererei inspecto­ratului şcolar al Capitalei, ministerul instrucţiunii, a a­­probat înfiinţarea unui dis­pensar şcolar de consultaţii medicale la şcoala Nr. 1 de fete din str. Popa Rusu. Dispensarul va funcţiona sub conducerea d-lui dr. Uie Bădescu. ■ S. S. Patriarhul Miron, cu prilejul învestirii Sale ca Patriarh, a dispus să se ridi­ce în memoria eroilor căzuţi pentru întregirea neamului, o tradiţională troiţă, în curtea Patriarhiei.­­ Candidaţii admişi la exa­menul depus pentru şcoala medie de horticultura din Bucureşti, până la instalarea ei definitivă, au fost reparti­zaţi între şcoala de viticul­tură de la Chişinău şi şc. me­die de agricultură de la Ro­man. E­d. Gh. Hrişcoiu, actual institutor agronom la şcoala inferioară e de agricultură A­­lexandria, a fost delegat ca director al şcoalei medii de agricultură, înfiinţată acum în comuna Răduleşti (Vla­şca). M Duminică, 1 Noembrie, la ora 4 precis, d-na Smara va ţine la Ateneul român din Giurgiu, o conferinţă: ,,Schiţe şi amintiri din Cehoslovacia“. M Soc. studenţească „Românio- Turco“ felicitând pe d. ministru plenipotenţiar al Turciei la Bu­cureşti, pentru a 2-a aniversare a republicei turce, d-sa a răs­puns prîn următoarea telegra­mă : — „Sincera mulţumiri pentru amabila dv. felicitare. Hussein Ttaghil, ministrul Turciei•*, ■■ S’a retras delegaţia dată d-lui inginer D. Grosch, fost şef al serviciului apelor re­giunea V Craiova. Această delegaţie s’a dat d-lui inginer S. Smigelischi pentru serviciul regional al apelor din Cra­iova. □ Comitetul Asociaţiunei me-­ dicilor stomatologi din ţară se va întruni In adunare generală extraordinară, în Bucureşti, în ziua de 6 Noembrie 1925, orele 11, în localul Asociaţiunei me­dicilor din str. Isvor No. 14. Având în vedere importanţa chestiunilor ce se vor discuta, membrii asociaţiunei, cari nu­ fac parte din comitet, sunt ru­gaţi să asiste în număr cât mai mare la acestă adunare. •ft Noul ministru al Bulgariei, în Capitală, d. Pomenoff a prezin­­tat Suveranului, la Sinaia, scri­sorile de acreditare. La solemni­tate a asistat şi d. ministru Duca. D. Pomenoff a fost reţinut la dejun de M. S. Regele. Aseară, d. Pomenoff a sosit In Bucureşti. i NEVEALGINE „JURIST* vindecă DURERI DE CAP “ Comuna Bucureşti a fost autorizată să cedeze Federalei societăţilor de sport din Româ­nia, pa termen de 19 ani­ înce­pând de la 1 iunie 1923, amena­jarea şi întreţinerea porţiunii de teren în întindere de 45 ha din nord-vestul Farodul Naţional ce urmează a se croia potrivit legi­lor din 1910 şi 1912.­­ D. dr. Mina Mînovici, profe­sor universitar, director general al institutului medi­co-legal din Bucureşti, a fost numit şi şef al serviciului de identificare de pe lângă parchetul tribunalului Il­fov, în locul vacant. NEUBALGINS „JURIST" vindecă MIGRENA . Societatea ,,Mitropolitul Fi­­laret “ face cunoscut membrilor săi, să fie prezenţi Duminică 1 Noembrie ora 9 dim. la sediu spre a lua parte cu drapelul la învestirea patriarhului Zilele acestea s-a semnat decretul prin care d-na Agatha Bârsescu­ a fost numită profe­soară de dicţiune şi artă dra­matică la conservatorul din Iaşi ■*,­D. Gherman Pântea ne scrie că în chestiunea comitetului de ajutorarea săracilor din Chişi­nău, d-sa a reclamat autorităţi­lor să cerceteze activitatea ace­lui comitet, care a funcţionat, după afirmarea d-sale, in re­gulă. NEVRALGINE „JURIST* wjn r, #•» ORICE DURERE NEVRAL­GICA I □ Autorităţile din Capitală au fost încunoştiinţate că la spitalul din Focşani a încetat din viaţă feciorul Petre, din seriviciul d-lui marchiz de Bel­­loy, care împreună cu d-na marchiză de Belloy au fost vic­timele unui accident de auto­mobil. Marchiza de Belloy, care se află internată la sanatoriul dr. Antoniu, este în afară de orice pericol. NEVRALGINE „JURIST" vindecă RĂCELI ŞI GRIPA & D. avocat Vladimir Miticof din Turtucaia ne aduce la cunoş­tinţă că, ducându-se la primăria oraşului să ceară un certificat, a fost bătut de primarul Turtu­­caiei, d. Niculescu-Duţu, şi de ajutorul acestuia, Gauciu Chiro­­gîu. D. Miticof cere ministerului de interne o anchetă. Cel mai recomandabil ulei pentru Automobilele cu turaj mare „Mon Oil“ conservă motoarele şi iefteneşte întreţinerea 27 NEVI?ALBINE „JURIST" 1 vindecă •„ DURERILE REUMATICE 1 H Farmacist Adrian C. Popo­­vic­ din Chișinău a fost numit inspector al farmaciilor, delegat, cu Inspectarea farmaciilor, dro­gheriilor și laboratoarelor din Basarabia. .­­ JUDICIARE ' ® D. Lothar Nyerkhegyi, jude­cător la tribunalul Arad, a fost pus la retragere dîn oficiu pen­tru limită de vârstă pe ziua de 23 Decembrie, spre a-și exercita drepturile la pensie.­­ D. Al. G. Greffens, procuror la trib. Fălticeni, a fost mutat la trib. Neamț în locul rămas va­cant prin trecerea in alt post a d-luî Gh. G­ianu. UNIVERSITARE ® D. profesor dr. Nicolau va începe cursul de clinică dermato­­ijfjTo grafîcă cu studenţii anului IV. Marţi 3 Noembrie, în amfi­teatrul mare al spitalului Colţea şî-l va continua conform progra­mului MILITARE □ Următorii ofiţeri din reg. 3 grăniceri, sunt rugaţi să-şi trimită adresele: Sublocotenenţii: Cucu Const. , Barbu M. Vasile, Iliescu T. Ioan. Medic sublt. Tatarov Gh. Mihail şi veterinar subit, Stancu D. Constantin. SANITARE “ La examenul de chirurgie pentru postul de medic primar, ţinut la ministerul sănătăţii pu­blice, a reuşit întâiul d. dr. Li­­viu Câţupeanu, docent la fia­­cultatea de medicină din Cluj. ŞCOLARE D. C. Podeanu, profesor la şcoala comercială din Brăila, a fost detaşat ca profesor şi direc­tor la şcoala superioară şi ele­mentară de comerţ din Timişoa­ra. f. Ministerul instrucţiunii a pri­mit demisiunea d-lui C. Spălă­­telu, din postul de director al şcoalei comerciale elementare din : Timişoara­­ _ H Ministerul instrucţiunii a­­ înfiinţat, pe ziua de 1 Noem­­ort­, o şcoală comercială superioară de fete în oraşul Ploeşti. Directoarea acestei şcoale a fost numită d-na Palade. ----------ex.:xo----------* Telefonie fără fir la Bârlad 28 Octombrie E în cura de cercetare ca­zul instalării telefoniei fără fir de către inginerul Şaraga, din localitate, fără a poseda autorizaţia autorităţilor com­petente. Acest fapt face sen­zaţie întrucât inginerul are un frate condamnat de Curea marţiala la moarte pentru de­­zertare la inamic şi masacra­rea populaţiei din fostul te­ritoriu ocupat, — şi care a fost omul de încredere a lui Bel­a Kun. CAP. IX Tânăra confer . Tânăra contesă doarme până la zece dimineaţa şi cere­âine albă, proaspătă, în­totdeauna la dejun. Tânăra contesă ţie să brodeze şi să citească versuri. De gătit şi de ţesut ba iar nu are. Tare răsfăţată e tânăra contesă. Dar e veselă, făcându-i veseli pe toţi. I se iartă că doar­­me mult şi că mănâncă numai pâine caldă, căci are inimă ună, având grije şi de săraci, ea, care are bunăvoinţă pen­cil toată lumea. Tatăl contesei e un nobil din Suedia, care a trăit toată faţa în Italia, unde l-au reţinut ţara aceasta frumoasă şi una din fiicele frumoase ale ei. Contele Henrik Dohna, venind şi­­ in Italia, fu primit şi în casa nobilului acestuia, făcu acolo­unoştinţa fiicelor lui, şi însurându-se cu una din ele, o a­­duse cu el în Suedia. Ea, care vorbise în­totdeauna limba suedeză şi care prin ducaţia ei era ţinută să iubească toţi suedezii, îi place să­răiască în ţara urşilor. Râzând se învârteşte în hora petrece­­ilor, care se întind de-a lungul lacului Lev, de îţi vine să vezi că a trăit în­totdeauna pe acolo. Insă nu ştie să facă pe antesa, nu e trufaşă, nu are demnitatea afabilă. . . „ Mai cu seamă domnii cei bătrâni erau entuziasmați de ânăra contesă. Era curios, ce trecere avea le ei. Dacă o în­­âîneau la un bal, toți, arendașul dela Munkerud, protoereul lela Broby, Melchior Sinclaire, și căpitanul de la Bergh, po­vesteau pe urmă nevestelor, că cine știe, dacă s’ar fi întâlnit cu contesa acum douăzeci—treizeci de ani.... „Da, dar pe atunci nu era nici născută", răspundeau doamnele bătrâne. Şi când o mai întâlneau pe contesă, ele o tachinau că le-a furat inima bărbaţilor. Doamnele cele bă­trâne o priveau cu oarecare grijă. Se gândeau la contesa Marta. Şi ea fusese veselă şi bună şi iubită, când veni la Borg, şi se făcuse o cochetă deşartă, lacomă de plăceri, ce nu se gândea decât la petreceri. „Bine ar fi să aibă un bărbat, care ar ţinea ca să facă şi ea treabă“, grăiau femeile bătrâne. „Dacă ar şti măcar să aşeze un război !“ Căci, aşezând un război, uiţi de toată supărarea; de multe ori războiul a fost salvarea unei femei. Tânăra contesă ar vrea cu dragă inimă să fie gospodină vrednică. Nu ştie nimic mai bun decât traiul unei neveste fericite Într’o casă bună. La petrecerile mari adesea vine lângă cele bătrâne. „Lui Henrik îi place să mă vadă gospodină mare“, spune ea, „cum e mama lui. Invăţaţi-mă şi pe mine să aşez răz­boiul !“ Bătrânele cucoane suspină că contele Henrik o crede pe mama lui bună gospodină, suspină că fata aceasta tânără şi nevinovată vrea să-şi bată capul cu lucruri aşa de grele ca aşezarea războiului. Cine o vede pe tânăra contesă, se miră, cum l-a luat ea pe prostănacul de Henrik. Multe istorii despre prostia lui se auzeau. Şi nu avea mai mult ca douăzeci de ani. îşi povesteau cum­ a făcut el conversaţie cu Ana Stjärnhök la o cursă de sănii. „Eşti frumoasă, Ana“. „Vorbeşti prostii, Henrik“. „Zău, eşti cea mai frumoasă din tot Vermlandul“. „Nu e adevărat“. „Cel puţin eşti cea mai frumoasă din toate săniile“. „Nu e adevărat“ „Atunci cea mai frumoasă din sania aceasta“. Contele Henrik nu e nici deştept, nici frumos. Se zice că e degenerat. Părul lui e rar, buzele sunt fără sânge şi băr­bia ascuţită. E înconjurat ori şi de unde de oameni glumeţi, cari îl ci­­călesc şi-l fac să spue prostii. Ferice de el că nu­ o simte. El se simte plin de demnitate, calcă ţanţoş, se mişcă încet şi nu întoarce nici­odată capul, fără ca să întoarcă şi trupul. Dar tânăra contesă cu toate acestea îl iubeşte. In Italia par’că­­avusese el strălucirea tinereţei. Să o fi auzit cum povestea fuga ei cu contele Henrik. Călugării şi tot clerul fusese supăraţi, pentru că ea, căsăto­­rindu-se cu el, voise să se facă protestantă. Palatul lor era înconjurat de lume revoltată, Henrik era urmărit de bandiţi. Mama şi surorile o rugau să se lase de căsătoria aceasta. Dar tatăl ei se supărase foc, că lumea îndrăznea să se amestece în treburile lui, şi îi porunci lui Henrik să fugă cu ea. Ne­putând fi cununaţi în casă, se furişase amândoi la consulul suedez. După ce se făcuse ea protestantă, fură cununaţi re­pede şi trimişi într’o trăsură închisă spre nord. Tânăra contesă îşi iubea bărbatul. Ii place strălucirea numelui vechiu şi strămoşii lui celebri. Ii place să vadă, cum la apropierea ei, el pierde din stângăcie, cum vocea lui sună mai dulce, vorbind cu ea. Şi el o iubeşte şi o răsfaţă. Tânăra contesă nici nu-şi poate închipui ca o femeie măritată să nu-şi iubească bărbatul. In opt Martie arendaşul Scharling îşi serbează ziua ono­mastică şi casa lui e plină de musafiri. Din toate părţile vin, cunoscuţi şi necunoscuţi, poftiţi şi nepoftiţi. Toţi sunt bine­veniţi. Mâncare şi băutură este destulă şi in salonul de dans e loc pentru doritorii de joc din şapte parohii. Vine şi tânăra contesă. Unde e joc şi petrecere, este şi ea. Dar nu e veselă ca altă dată. Par’că ar avea o presimţire, că acuma îi b­ine şi ei rândul de-a intra în goana drăcească a basmului. Pe drum a stat în sanie şi s’a uitat la soarele care asfin­­ţia. Culorile dispăreau, lumina se stingea, rece şi urît, ori unde se uita. Se gândea la timpul când şi inima ei, care azi le vedea toate în strălucire, va răci şi va pierde puterea de a lumina lucrurile, r* w . w w* . . acesta sania intra in curte. Tân­ăra contesă, ridicând capul, vedea la o fereastră după gratii o faţă cu nişte ochi mânioşi. Recunoscu pe maioreasa de la Ekeby şi simţea că de acuma ea nu va mai putea petrece în seara acea­sta. Se poate ca cineva să fie vesel, când aude de tristeţă, dar nu o vede. Mai greu e să mai ai vre­o bucurie când ai dat ochi cu mâhnirea. Contesa ştie că arendaşul a închis-o pe maioreasă, fiind nevoit să o dea în judecată pentru fapta să­vârşită de ea la Ekeby în noaptea focului mare. Dar contesa nu s’a aşteptat că ar fi închisă aici, drept lângă salonul de danţ, auzind muzica şi tot sgomotul. Gândul acesta li răpe­şte contesei toată bucuria. Dansează ea şi valsuri şi cadrilul şi menuetul şi celelalte jocuri, dar în pauze se duce la geam ca să se uite la maio­reasă, care umblă necontenit în odaia ei. Nevasta arendaşului văzând-o că se uită pe fereastră, vine şi ea şi şopteşte: „Ce păcat, ce păcat !“ „Nu prea are plăcere să dansez în seara aceasta", spuse şi contesa. „Cu voinţa mea nu s’a făcut balul aici, stând ea alături“, răspunde doamna Scharling. „Tot timpul a stat la Karlestad, dar venindu-i termenul, au adus-o azi încoace. I-aş fi dat odaia mea, dacă nu veneau toţi oamenii aceştia azi. Dumnea­voastră, contesă, aproape nu aţi cunoscut-o, dar pentru noi a fost mamă şi regină. Ce va crede de noi văzându-ne la joc, când ea suferă. „Nu trebuia niciodată arestată“, spuse tânăra contesă. „E adevărat, contesă, dar nu am avut încotro. Sigur că maioreasa era un drept să-şi aprindă cireada ei de paie şi să alunge cavalerii. Dar maiorul o urmăreşte, şi cine ştie ce i-ar fi făcut, dacă nu era arestată. Să crezi că Scharling, pentru arestarea ei a avut multă supărare, dar a făcut cum a cre* zut că e mai bine“. „Va fi condamnată ?“ '«■ „Nu, va fi achitată. Dar prea mult a suferit zilele aces­tea. Numai să nu-și piardă mințile. O femeie mândră ca v" *** *­­Va urmtQ J

Next