Universul, ianuarie 1926 (Anul 44, nr. 1-25)

1926-01-01 / nr. 1

t*■i ■X"' S & & T W ­ Galati, 29.— Tribunalul s. II-a a declarat în stare de faliment pe comerciantul de manufactură și stofe Paul Minster din strada Domnească. In acelaş timp par­chetul de Covurlui a fost sesi­zat spre a vedea dacă s’a săvâr­şit delictul de bancrudă și anume de ce natură. Afacerea a fost repartizată ca­binetului 2 de instrucţie şi de preşedinte-jude instructor Ion Popescu a stabilit că Paul Min­ster, originar din Rusia, refugiat, s’a stabilit în Galaţi în 1922 şi a deschis un magazin pe str. Domnească pe bază de credite mari ce i s’au acordat de marile case de manufactură din ţară. Cunoscut în Polonia, Paul Mins­ter obţinu încrederea fabrican­ţilor polonezi, cari i-au acordat mărfuri pe credite. La început afacerile mergeau foarte bine şi situaţiunea dificitară a falitului nu pare a fi isvorâtă din ope­raţiuni curate de noroc, căci din cercetarea registrelor sale reese că vânzările numeroase făcute pe credit, au provocat prin nepla­ta, din partea debitorilor parte căzuţi în stare de faliment, de­zastrul firmei. Trebue de menţi­onat că Paul Minster a înregis­trat pierderi destul de mari la debitorii faliţi Brand & Solomon Nathan Nathansohn, Chivu Grin­­iberg, Rosenberg, etc. Intre principalii creditori ai a­­cestui faliment, care se ridică la peste 30 milioane lei, sunt: Ban­ca Comercială Romană 1.138.467, Banca Marmorosch, Blank 8500 franci francezi, L’Asociation D’Exportation L’industrie textile polonaise 10.138 dolari, J. Gol­denberg 9000 coroane cehe, d. Neuheiser & Co. 2055 Bre­sterli­­jie. Banca Chasovellow 111.514 lei. Societée „Zawerde­’ 5900 do­lari, Banca Winter 760 dolari, Compagnie Belge 769.70 franci belgieni, etc., etc. In timpul Instrucției de jude­cător Ion Popescu primește din partea lui Paul Minster un certi­ficat medical, că , se află grav bol­nav la domiciliul său din avenue d’Sena 60, Paris, unde fugise. Certificatul nota că Minster are plăgi (răni) exan­tematice, că sta­rea sa îl obligă de a urma un tratament de cel puțin 3 luni şi că este­ oprit de a se deplasa. Minster regretă că nu poate să participe la împărţirea averei sale, dar era foarte mu­lţumit că a fugit peste graniţă. Deoarece falitul n'a făcut în cele 8 zile dela încetarea plăţi­lor declaraţiunea cerută de art. 703, nu s‘a prezentat înaintea ju­­­­de l­ui­ si ridic, ci a fugit to­mai la Paris, s’a stabilit că Paul Mins­ter a săvârşit delictul de bancru­tă frauduloasă, împotriva sa sa lansat mandat­ de arestare. FALIMENTE DE 100 MILIOANE LEI Cunoscuta firmă „Comerţul Basarabean’’ din str. Mare, proprietatea Leo Haffner, Gold­­mann şi alţii, despre care se spunea că va cere moratoriu, a încetat plăţile. Pasivul se ridi­că la 20 milioane lei. Prima ce­rere de declarare în stare de faliment a fost introdusă de fir­ma Bogoroff. S-a cerut declararea în stare de faliment a casei de manufactură „Mercur” din str. Mare. Pasivul se ridică la 16 milioane. Tribu­nalul urmează să se pronunţe asupra cererei. S’a mai cerut declararea în stare de faliment a manufactu­rierilor : Charles Rosenthal din str. Belvedere, B. Belski din str. Artelor, M. Nusimovici, S. Kaus­­chauski, Sam­i Leibovici şi R. Herşcovici din str. Traian. La bursă a produs senzaţie cererea pentru declararea în stare de faliment a soc. „Cerea­le export’’, al cărei pasiv se ri­dică la 40 milioane lei. „u­niversul” in ţară Ilie meri falimente la Galati » — MaauSacfiarlstal Paal Mtaster a lost declarat lallt iraadaios. - Alte IGO milioana la mássá (alimentului * 0 bandă de spărgători In judeţul Covurlui ajutorul de primar al comunei Cudalbi primea lucrurUe furate.­­ Interesantele declaraţiuni lucrur­i|Q spargat­orilor Galaţi, — D* câtva •i-a făcut apariţia în Judeţid Or variul o bandă de spărgători, care a dat atât de mult* ,,lovl­­.uai*- Hi comuna Cudaibi, încât a îngrozit papam­asac. * jandarmi. Intr’o noapte banda a «part un aici de la casa femelei Ileana C. Ciobanu, s’a Introdus înăuntru şî a furat câţiva saci cu lână. De acî spărgătorii au Intrat în oua femelei Saft* C. lătrat de unde au furat haine şi lenjerie. Spărgătorii au trecut apoi la casa Iul Coatin Gropari, au spart iun zid construit numai In pa­ianta, a’au introdu» In casă «i au furat numeroase lucruri cas­nica. Dar, banda nu s'a mulțu­mit cu lucrurile luxate; In zorii silei au mal spart casa săteanu iul Ion Ciormnilla, de unde au furat întreaga gospodăria î A doua zi s’au tras clopotele tn comună. Populaţi­unea, un nu­­­păr de aproape 6000 suflete,a de notat că comuna Cudalbi este cea mal mare din Judeţul Co­­vurluî adunat la jandarme­­ria şi’s’a pus In urmărirea În­drăzneţilor spărgători. Aceştia nu s’au Intim «I * doua noapte «w ' noul furturL Astfel, ' trodus In casa s&u gu Gologan, de • cruri casnîce «Îd de la casa furând lucruri A treia zi acei nat o cloșcă cu 10 , femelei M&ria Tiu, eludarea gardului s'a tei curtea vecină, la tec opl­ească de unde au K muri și lucruri casnica ^ REST­AREA BANDEI rtpetlt timp nu, IUe Fluture, Costică Gradea, loniţă C. Ropotaru, Ghiţă Bre­­hoianu şi Dunait-” RKU’°n" La primele c bandei, Sargu N tatr’una din ttSÎOrin U­lanu la ajutorul dtr Lungu, care­­ poţi să-mi faci r­ău”. Un răspun­s’am inţeles cu oxv­lanu şi cu ceilalţi tovarăşi ca imediat să spargem oase femelei Ileana Ciobanu, care avea multa ises După ce am dat lovitura am venit la ajutorul de primar acasă şi m’a Întrebat de unde am luat lucrurila In curte mă aşteptau ceilalţi tovarăşi şi drept răsplată pentru lâna furată, ajutorul de primar Lungu ne-a adus In curte o oală cu vin şi ne-a cinstit“.­­ Dumitru Brelanu, fost argat în serviciul ajutorului de primar loader Lungu, a declarat atât la jandarmerie cât şi la Instruc-. ţie, că ajutoru de primar II pu­nea să fure găinile din sat. De­r ori II Îndemna şi chiar­­ să fure porumbul de pe arţinând sătenilor. -ul de Instrucţie A vătta tot regel bande, pe ajuți—an mnt. ngu, e m t 'gu ! ArlUI va urmă se ruga pentru un mântuitor al popor­ voinţa Domnului să vă pierdeţi voi. El ne va trezi , care va da de mâncare flămânzilor, şi vă va duce muri bune”. Atunci Gösta simţea că protoereul vorbeşte de să-şi dea viaţa pentru săraci. Şi mulţi, cari îl auzea spuneau că totul va fi bine, dacă Gösta îi va ajuta. Dar Gösta luă drumul spre munţi şi dispăru­­ cui pădurilor. ^ fife: III CU îna­întea anului, în care domneau V păst°rita se jucau împreună în păd căsuţe din pietre, culegeau fragi sau mure, şi fluere de cotină. Erau născuţi amândoi în pădure inim­afvJ®onacul lor. Trăiau bine cu toate fiinţe: .cum ai trai în pace cu slugile şi cu­ animalele de ca­­tril „• su­s. vulpea erau câinii lor, nevăstuica pisic­ii şi veventeie erau camarazii, urşii şi cerbii viţei. Uit® şi cocoşi de munte stăteau In coliviile lor, bra: Serbarea dela orfelinatul din Brăila Brăila, 27 Dec. Sâmbăta 26 cor., orele 10 luni dim., s'a dat la orfelinatul Ocro­tirea orfanilor de război, o fru­moasă serbare la care a luat parte şi d. Gr. Trancu-ţaş*, pre­şedintele regiunea a II-a a aces­tei societăţi. :­ Corul orfanilor a deschis ser­barea cu un h­an, după care d-na Ghteanu, directoarea orfelinatu­lui a tricut la numele micilor or­­fani o mişcătoare cuvântare prea mărind pe binefăcătorii­ cari ajuta pe copiii celor căzuţi pe câmpul de onoare, pentru în­treg­­ea neamului. A răspuns d. Trancu-Iaşi, ară­tând zelul şi activitatea d-nei Ok­a­bturdza, prezidenta acestei societăţi, care depune o dragos­te parintească pentru micii or­fani. Serbarea s’a terminat cu presa „Anteriul lui Arvinte”. Toţi invitaţii şi membrii în comitetul orfelinatului, precum şi corpul profesoral au fost In­vitaţi in cancelarie, unde li s’au servit gustări. D. Trancu-Iaşi a felicitat căl­duros pe d. Matei V. Sassu pen­tru opera frumoasă şi patriotică ce prezidează, şi care poate servi ca model celorlalte oraşe. Tifos exantematic şi variolă la Tutova Bârlad,27 Dec. In com. Băcani, s’au decla­rat d­ouă cazuri de tifos exan­­tem­pic. Bolnavii­­sunt locuito­rul Gheorghe Duţă şi fiul ace­stuia, Ion, în vârstă de 5 ani. Deasemeni, s’a declarat va­riolă în comn. Bogdăneşti. Vic­tima e copilul Micu Codreanu. In­ vârstă de 4 ani. Pacienţii au fost internaţi In spitalul „Belificaari”. ~ ~­­Serviciul sanitar judeţean a luat măsuri pentru combate­rea celor două molime. Pa­pa îşi ucide părinţii laţi, 29 Dec. — Se anunţă din Orhei că pe şoseaua naţională, au fost găsiţi asasinaţi Nicolae Donaş şi soţia sa Ana. Ambele cadavre erau oribil mutilate. Cercetările au stabilit că autorul fiorosului asasinat este chiar fiul victimelor, numit Nichifor, care locuieşte In com. Călărași. ^Mon­struoasa crimă a fost comisă In complicitate cu alți indivizi. Mobilul nu este cunoscut Prima nunf normei. UNIVERSUL I­aşi 29 Decembrie,. 1 NENOROCIRE­­ • O mare nenorocire s’a întâm­plat la corn. Lungani, de lângă Iaşi. Pe când Iordache Partenie şi Maria Păun Încercau să scoa­­tă lut dintr’o lutărie a acelei co­mune, malul s’a surpat. Ambii au fost îngropaţi de vii. Când au venit sătenii la locul nenorocirii, cei doi nefericiţi e­­rau morţi. , \ . ÎNFIINŢAREA UNUI INSPEC­TORAT DE MIŞCARE Am anunţat că pe ziua de 1 Ianuarie, va fi desfiinţată regio­nala c. f. r. Iaşi. In locul ei, va fi înfiinţată inspecţia VII de ex­ploatare, cu serviciile mişcării tracţiune­ şi IntreţinereL ir.­­.’. Acest serviciu de exploatare va cuprinde liniile Vereşti, Ro­man, Buhăeşti, Vasile-Lunu, Crasna—Huşi, Dolhasca—Talcii­­ceai, Cucuteni—Dorohoi şi Ieor­­da—Botoşani. *”’ v"'. ACCIDENT Un car răsturnându-se de pe podul pârăului Calcavna, a că­zut în apă. Conducătorul caru­lui a fost grav rănit, un cal ucis şi carul sfărâmat uî'. NUMIRE ' D. prof. Ion Lupu a fost num­­it inspector şcolar, în locul drlui Gh. Manoliu. ' ;;c. EPIDEMIE Scarlatina a izbucnit In .com. Tatpeşti _ ARESTĂRI In urma unui ordin al potitiei Bucureşti, au fost arestaţi la Iaşi, C Popa şi Andreescu şi tri­mişi In Capitală. V - INCENDIU : : r Un incendiu a cauzat însem­nate pagube la locuinţa­­ ţi­ lui Braunstein, din str. Sărăriei. 30 Decemb. s jaf . Mai mulţi dezertori constituiţi în bandă au atacat diligenţa poş­­tală care face cursă intre Băi­­teni şi Târgu-Frumos. ’ ' Conducătorul diligentei Minai Gheorghiu a fost maltratat, iar­ bandiţii l-au jefuit de o­ Însem­nată sumă de bani ce o avea a­­su­pra lui. Jandarmii anchetează. MORT DIN CAUZA GERULUI Pe drumul Spinenilor a fost găsit în urma topirii zăpezii cadavrul lui Pavel Scorteanu, originar din Andrieşeni. Cercetările au stabilit că nu­mitul a fost surprins în ajunul Crăciunului, pe când se afla pe câmp, de un viscol puternic şi a murit îngheţat ÎNTRUNIREA AVOCAŢILOR Avocaţii baroului din Iaşi au ţinut o întrunire în sala barou­lui din palatul justiţiei. S-au discutat diferite reforme ale ministerelor de justiţie şi de­­ finante, printre cari legea accelarării judecăţilor şi noua ..lege a timbrului. In privinţa legii accelerării judecăţilor, părerile au fost contradictorii şi s'a decis ca a­­vocaţii să-şi formuleze dezide­ratele în scris cari vor fi înain­tate prin decanul „Uniunii avo­caţilor’’ din Bucureşti. Legea timbrului a fost com­bătută, avocaţii protestând îm­potriva taxelor exorbitante pre­văzute de această lege. S’a votat o moţiune în acest sens, arătându-se că nouă lege împiedică lumea săracă de a se folosi de justiţie.­­ CLERICALE P. prof. loan Petrovici a fost ales în adunarea eparhială a e­­piscopiei, Hotinului • .?• banchet . ■ . Pentru­ banchetul oferit de­­magistratura şi baroul, avocaţi­lor, din Iaşi, în onoarea d-lui ministru Mârzescu, care va fi la 2 ianuarie, au fost invitate 150 persoane. HOŢI ARESTAŢI Au fost arestaţi muzeranţii Ioan Brătulescu şi Alexandru Meresciu, autorii unor furturi. ' FURT ' . ’Un necunoscut a furat die ghişeul casieriei Ateneului po­pular o însemnată sumă de bani, ce aparţineau d-nei Maria Păun din serviciul casieriei. P.­Neamţ SINUCIDEREA UNUI HOŢ Ioan Nica, un vechiu puş­căriaş, a fost prins pe când săvârşea un furt la fabrica rtft Kmrí idin P­annlftKfi Thr»­a observat un cărăuş trans­portând o mare cantitate de fierărie. Dus la poliţie şi luat de scurt, a mărturisit că a furat Tirgu-Mureş SERBAREA DE CRĂCIUN DE LA ŞCOALA PRIMARA „PRINCIPELE CAROL’’ îngrijirea copiilor orfani şi săraci, a fost una din preocupă­rile principale ale şcoalei pri­mare „Principele Carol” din o­­raşul nostru, şi distribuirea da­rurilor de Crăciun la această şcoală, a fost în fie­care an, un prilej de sărbătoare, aşteptat cu multă nerăbdare de copii şi pă­rinţii nevoiaşi. Atenţiunea deose­bită pe care a dat-o M. S. Re­gina, acestei şcoli, cu ocaziu­­nea trecerei sale prin Târgu- Mureş, a fost de­sigur o răsplată bine meritată a activităţei fi­lantropice ce se depune aici. In anul acesta, sărbătoarea pomu­lui de Crăciun a decurs intr’o atmosferă dintre cele mai emo­ţionante, In prezenta unui public numeros. Revizoratul şcolar a fost prezentat prin d. revizor Ieronim Puia, Eforia şcoalelor prin d. profesor Nicolae Sulică, iar asociaţia corpului didactic din Tg.-Mureş, prin d. profesor Constantin Georgescu. Serbarea s-a deschis prin cuvântarea di­rectorului şcoalei d. Ioan Boca, care a arătat că rezultatul co­lectei pe care a făcut-o anul a­­cesta, pentru elevii săraci, a fost frumoasa sumă de 40 mii lei, dintre cari 25 mii lei au fost daţi numai de comerciantul Ludovic Szilagyi. Restul a fost dăruit sau colectat prin diferite liste­ de d-nii G. Renner, dr. Aurel Ciupe, D. Goftor, Baca Marmorosch, L. Schwartz şi O­­ficerul stărei civile, d. Oliver. Perhaiţă. Din suma colectată, s’au cumpărat haine şi ghete, pentru­ 40 elevi săraci, 20 români şi 20 minoritari. Programul ser­­bării executat cu o deosebită pricepere sub conducerea d-nei directoare Lucreţia Keked, a­ constat din recitări," colinde şi cântece religioase, cari au fost răsplătite­­ cu numeroase aplause şi bişări de publicul asistent. In numele Eforiei şcoalelor şi a părinţilor copiilor, d. profesor­­ Nicolae Sulică, a ţinut o cuvân­tare ocazională, a arătat marea operă educativă şi filantropică care se desăvârşeşte la această şcoală, graţie devotamentului şi silinţelor conducătorului, şi gra-ţia generozităţei inimilor carita­­bile cari răspund la timp nevoi­lor micu­ţilor, viitoare generaţie, cari conform exemplului văzut, vor ajuta la rândul lor pe alţi mici săraci. O scenă emoţionantă a fost aducerea de cei 10 elevi mai cu stare, de haine uzate pe care le’a oferit colegilor lor săraci, pentru care d. revizor şcolar Puia, i-a răsplătit sărutându-i în plin public, şi mulţumindu-le prin cuvinte, cari au impresio­nat până la lacrimi atât pe copii cât şi publicul de fată. Serba­rea s’a terminat printr’o masă oferită copiilor săraci, iar celor­lalţi prin pachete de bomboane şi cozonaci cari s’au distribuit. MIŞCARE IN MAGISTRATURA D. Aurel Bârsan a fost avan­sat preşedinte al Curţi de apel, în locul d-lui Romul Pop, mutat la Braşov, iar d. Popescu preşe­dintele Tribunalului a fost nu­mit Consilier al Curţi de apel. Pe ziua de 1 Ianuarie următorii magistraţi sunt mutaţi la Curtea de apel din Braşov : Procuror general Macarovici şi consili­eri de la Curtea de apel: Ce­­tăţeanu, Mavrodineanu, Bălan şi Diaconescu. RAL Asociaţia profesorilor din lo­­calitate va da în seara ,de 16 Ianuarie, un mare bal în sala de oglinzi a Palatului Cultural. ARTISTICE Trupa de operetă şi comedie a teatrului­­maghiar, a reprezentat cu mare succes , opereta : „Săr­manul Cioban’’, in care prima­donele : Bicso Margit, Fekete Rorsi, şi tenorul Rohánd­y, au fost interpreţi , admirabili atât­ca voce cât și ca joc de scenă. „Grănicerul“, care exploatează marile păduri din Gura Holţii, după ce a devenit cunoscută în toată regiunea că plăteşte rău lucrătorii, s-a dus la mararmure­­şeni ,pe care i-a băgat în toa­mnă un lucru, fără să-şi bată mult capul cineva cu ei. Casierul acestei soc. este pri­marul Nicu Ortovanu din Şarul Dornei, om trufaş şi beţiv. Lu­crătorii maramureşeni au anun­ţat­ că pleacă de Crăciun acasă şi au cerut socoteala şi plata. Casierul a declarat că n’are bani şi că le poate da numai atât cât le trebue de drum până acasă, ceea ce lucrătorii l-au refuzat in­sistând să le plătească tot, ca­­să-şi cumpere şi ceva pentru fa­miliile lor. Atunci primarul în tovărăşie cu Mihai Aniţei şi alţii de tagma lui au scos revolverele şi-au somat lucrătorii să plece înapoi în pădure, fiindcă de plată deocamdată nu-i vorbă. Vă­zând că lucrătorii vor să plece la­­x —»Umb­rflziil- prima­­ilor, d­­id pe­­»rt, l-a , între­it, şi dus în tara ma u­­in co­­e mai a, pe spor­­bă- Cri­f rasijuu v^uerie, din satlif M-rea Bistriţa, fiind beată, se luă la ceartă cu Hie Tolo­­loi şi la un moment dat dânsa îi dete o puternică lo­vitură de cuţit în abdomen. Criminala a fost arestată. CRIMA UNEI MAME De vre­ o 5 luni se afla în? serviciului d-lui D. Abramor­iiei, tipograf,, o fată în etate de 20 ani, numită Paraschi­­it Zaharia din Buhalniţa. Duce sa fiind în relaţiuni de idtoter goste cu un tânăr, a rămas gravidă şi de ruşine a plecat din satul ei, venind la o­raş şi ocupând un serviciu. Ea ,a­ ascuns așa de bine Jard­ofte încât stăpânii n’au bănuit că servitoarea lor se am gra­­vidă în a 9-a lună. Zilele tre­cute fiind cuprinsă dure­rile facerei Parasem v®^&A dus în latrină undeja născut un copil pe care, învelit în­tr’un ziar, l-a aruncăt în la­trină. Copilul a căzut pe te aşa că a rămas in viaţa. Vecinii fiind atraşii c­e niş-_­te ţi­pete de copil care veneau din latrină au alergat l­a faţa­ locului. Poliţia fiind avizată au venit subcomisari Caza­­cu şi comandantul gardişti­lor. Acesta din urmă reuşi­­să scoată copilul afară dială­­trină. Starea mamei fiind gravă a fost transportată la spital. Copilul a scăpat cu viaţă. FURT Intr’una din nopţile trecu-­ te sergentul din post I. Radu­­ — Tribunalul a admis mo­ratoriul cerut de cofetarul Zalman Herşcu. Tecuci TEATRALE Artiştii Teatrului Naţional din Bucureşti, în turneu ofi­cial, sub conducerea d-lui R. Bulfinski şi cu concursul d-nei Cleo­fan Cernăteanu, vor re­­ftreze­tta în sala Teatrului Coloniilor şcolare din acest oraş, în serile de 4 şi 5 Ianua­rie.. . tragedia „Faust“ şi co­media „Bărbierul din Sevi­­la“. .­­ ■ SERBĂRI POPULARE ŞI A­­JUTOARE COPIILOR SĂ­RĂCI­I, ajunul Crăciunului s-au dat serbări la centrul de avia­ţie, sub comanda d-lui maior Giurcă, la şcoala profesională de sub conducerea d-nei Rus­­su, precum şi la şcoala nor­mală, de sub direcţia d-lui Şt Gorodeanu, unde pe lângă producţiile teatrale, recitări şi cartri, în legătură­ cu viaţa şi naşterea Mântuitorului, s-au împărţit copiilor săraci şi vă­duvelor, numeroase daruri, constând din obiecte de îm­brăcăminte, hrană şi bani, pentru alinarea suferinţelor celor necăjiţi. Vremea se menţine frumoa­să. Ziua cald cu soare, iar noaptea puţin îngheţ. Zăpada în majoritate s'a topit încet, neproducând inundaţii, atât in oraş ca şi în judeţ, stâlp pu­­itorul . Ist- ist­a, î aruncaţi la o mare aistanţă şi grav contuzionaţi, iar func­ţionara Bociac Maria a fost găsită într’un lac de sânge, cu piciorul drept strivit. FURT din noapte necunoscuţi au intrat în magazinul comer­ciantului Rosenzweig din str. Regina Maria, furând marfă în valoare de peste 20 mii lei. Orăştie ADUNAREA POMPIERILOR Pompierii voluntari au ținut în 27 Decembrie adunarea generală ordinară, sub conducerea d-lui loan I. Vulcu, preşedintele pom­pierilor, la care s’a făcut dările de seamă despre activitatea cor­pului in anul trecut! ş. a. In urma demisiei d-lor E. Fa­rago şi E. Speil, foşti comandanţi ai corpului, adunarea i-a reales din nou. Strehaia NENOROCIRE Ion Gherghinescu din Câr­­ceni a fost lovit la cap de un cal al sau. A fost adus şi internat în spitalul local. BAL drn seara zilei de Dumini­că 27 cor. a fost în salonul Vasile Lunu din localitate un frumos bal dat de câţiva ne­gustori din Strehaia. Muzica reg. 95 Infanterie din T.­Severin a distrat pu­blicul. TIMPUL laut Xisy«—-fo. t ynibii i läflüuig HM*1 . Cluj 29 JJbc. ARESTAREA UNUI MEDIC Tânărul, medic, dr. Somogy din Şimleul Silvaniei, a fost arestat, şi adus la siguranţă din Cluj, învinuit că ar fi pro­vocat avorturi. El a fost predat parchetu­lui. NENOROCIRE Duminică, în ziua de Sf. Ştefan, o societate de mai muli tineri au mers la peri­feria oraşului, cu săniuţa, în cu pe T.»Severin RĂNIT LA VANATOARE : Mihalache Bâcleşeanu din Hinova, fiind la vânătoare, în timpul când a descărcat un foc de armă, ţeava s’a spart rupându-i 3 degete dela măria stângă. HOŢI ÎMPUŞCAŢI Ivan Bulat şi Anastasie Rebega din com. Lupşa au fost surprinşi de locuitorul Ştefan Ioan pe când îi furau grâu din magazie. Acesta descărcând focuri de armă a­­supra hoţilor, a rănit pe Ioan Bufăt, care a fost internat în spital. .. . IFURT : ; - - ■ Hoţi rămaşi încă necunos­cuţi au furat de la moşia, d-lui colonel Ţiuleanu din com. Secu 6 porci graşi. După cercetări, porcii au fost găsiţi într’o pădure, din care 3 tăiaţi.­Se fac cercetări pentru aflarea hoţilor. CRIMA Ion Zăvadă din com. Pătu­­lele în urma unei certe cu un consătean al său Vasile Streinu a sărit cu cuţitul a­supra lui cauzându-i tăeturi grave. INCENDIU Necunoscuţi au pus foc la paele lui Ion Cornescu din corn. Snmdoviţa. SPECTACOLE La cinematograful socie­tăţii Culturale „Teatrul” ru­lează următoarele filme : Marţi 29 până Joi 31, filmul „Pescăriţă din Amalfi“ dramă în 6 acte cu Francisca Ber­­tini. Vineri 1 până Duminecă 3 ianuarie 1926 filmul „Un hoț în paradis" înscenare cine­matografică în 8 acte. yri "I.. .'-' ’■v Făgăraş JANDARM ATACAT CU FOCURI DE ARMA Plutonierul de jandarmi Gh. Tova, şeful postului Vaida-Re­­cea, fiind delegat să gereze locul şefului de post de la Vaida în ziua de 26, pe la ora 6 dim!, în drum spre Vaida. In Valea Ne­totului, i-au ieşit înainte trei inşi mascaţi cari l’au atacat cu focuri de­ armă. Un glonte l-a nimerit in cap şi unul în mâna dreaptă. Tâlharii au dispărut, iar jan­darmul a fost transportat la spi­talul judeţean.­ F£2*scnt : INSTALARE LUMINEI ELECRICE Oraşul Făltieni are lumi­nă ec­trică. Ucrările au du­rat 13 ani cu âtreruperi. Au început­­ vara anului 1913, construindu-se lectrică, in­staladu-se stâlpii în tot cuprinşi! oraşului şi aducându-se di străinătate o parte din moor, cablu şi diferite piese. După război. Prin venirea d-lui Const. Gideme ca pri­­mar al oraşului ralticem, s’a realizat împrumutul de 4 milioane şi lucrările au în­ceput. Deocam­iliă s au lu­minat numai străzile princi­pale ale oraşului, instalându­­se 100 lămpi mari suspendate şi 150 becuri pe stâlpi. Periferia a rămas în întune­ric. Comuna intenţionează să mai cumpere im motor Die­sel de 200 H. P. când se va completa şi iluminatul restu­lui oraşului. De la 1 Ianuarie, se va da curent la clădirile particulare, fiind înscrişi un număr de 56 abonaţi. La 6 Ianuarie se va face inaugurarea. ALEGERI In seara de 22 Decembrie, crt., s’a făcut la Clubul Intim alegerea noului, comitet de administraţie. A fost aleasa cu unanimitate listă în frun­te crn­d. Davidei Tatos pre­şedinte, Const. Gutter avocat doctor Haimovici, vice­­.­ppe.s^^ifiţi, maior Rusu ca­­“sier şî Sorin Gorovei, secre­.Ipgg. ț GQNSTRUCTTA PODULUI f . / .DELA BROŞTENI ii S’», aprobat suma necesară, pentru construcţia podului dela Broşteni. Lucrările vor începe în primăvară. Comu­nă Broşteni, fiind trecută la judeţul Neamţ, lucrările vor fi executate de serviciul teh­nic ăl jud. Neamţ " N­OŢ PEDEPSIT Locuitorul Neculafi al Do­­ch­iţei zis Mihai, din Liteni, avea obiceiul de a se sui în trenurile de marfă, care ple­cau de la Vereşti spre Liteni şi arunca din vagoane , în dreptul locuinţei sale, scân­duri, lemne şi altele. Zilele trecute făcând o mişcare gre­şită a căzut între vagoane. Roatele vagoanelor a tre­cut peste el, mutilându-l ori­bil. A doua zi au fost găsite pe câmp rămăşiţe din corp, parte fiind mâncate de câini. COPIL SFÂŞIAT Copila Anica Tocsák de 2 luni din satul Huşi, fiind lă­sată singură în casă,­ a fost sfâşiată de rin porc. ■'» ÎNGHEŢA ’DE­ TRIG ’ Femeia I­oana V­asi­le a Pro­firei din Leu­cuseşti, intor­­cându-se acasă de la târg, din Fălticeni, a fost prinsă pe drum de viscol şi înzăpezită, murind îngheţată. Aiud­ DELA REUNIUNEA PLUGARI­LOR ROMANI Duminica trecută, şi-a ţinut adunarea generală „Reuniunea plugarilor români” din Aiud. Preşedintele reuniunei, d. Ma­rian Sasu revizor şcolar, arată activitatea acestei reuniuni şi luptele ce s’au dat pentru satis­facerea justelor revendicări ale plugarilor din oraş. După ce Reu­niunea a înfiinţat o bancă popu­lară, azi şi-a luat în program să mai înfiinţeze o casină populară ut­de în zilele de sărbători şi în serile de iarnă, să se adune toţi plugarii, să citească revistă şi cărţi literare, să înfiinţeze cooperative pentru procurarea da maşini agricole, seminţe, etci şi pentru asigurarea vitelor. , D- Salon­ţiu, profesor la liceul­­ „T. Traiorescu”, arată importanţa culturei în viaţa ţăranului ro­­­mân Şi stârneşte pentru înfiin­­ţa­rea cât­ mai grabnică a casinei populare româneşti. * " ^Plăgării noştri sunt nemulţu­miţi pentru lipsa de solicitudine, cu care sunt tratate doleanţele lor la primăria oraşului. Ei au cerut, în repetate rânduri, să li se dea lemne de foc dirt vastele păduri proprietatea primăriei, ca să nu fie siliţi să meargă prin comune străine după lemne. Au mai cerut reglementarea păşu­­natului de vite, vara, ca să nu fie primite numărul mare­ de vite a unor comercianţi, industriaşi şi meseriaşi bogaţi, în dauna plugarilor săraci cari numai prin aceste vite îşi câştigă existenţa. mfuri la mesele lor. Cunoşteau găt­de iarna, şi când se scăldau, vedeau mpede. Nu le era frică nici de tâfă­­le doar aparţineau pădurii. E un bordei, în care, locuia băiatul,­­ peste toţi munţii făceau umbră, din ridica tot anul o ceată rece. Pentru o ţa­­enea locuinţă nu are nimic atrăgător. Când să o ia pe păstorită de nevastă cald­ică împreună în bordei și să trăiască de îainte de a se putea­ lua ei, izbucni răz­­în armată. Veni Întărât fără rană, fără vi pentru toată viata.Văzuse prea multă­­ cât nu mai era în sire să mai vadă ,tă schimbare nu se­bserva. Se duse la iriei lui. Bordeiul acut era casa lor, cum ii fericirea nu avea lc în această casă la bărbatul ei, par’căl fi Un străin. De lin război, ea nu-1 mai putea recunoaște, vorbea atât de pufin,­­ era frică de el. cea nimic şi era lucrăi harnic. Insă nu nu credea decât în răriSingur se simţea m animalele pădurii, toiuii, mlaştina îi irea insuflă nelinişte ca ce poartă gân­scuiască în ţinuturi părjei sâ-şi adune nintiri frumoase. Căci ab­,„ va vedea noi la animale şi plante, meni. Nu din toae părţile. , m­itul, singur nu înţelegea cest­­trecuse cu l ar­e noroc. Casa nu-i aducea bi­rje, pra­r răi, oamenii curajoşi şi eraiU lumea. ] , ■. Femeia, ademenită de mâhnire, încerca să înţeleagă tai­nele naturii. In mlaştină şi tufişuri căuta burueni tămădui­toare. Ştia să vindece bolile, să dea poveţe bune celor ce su­fereau din cauza dragostei. Se vorbea că e năzdrăvană, şi oa­menii o temeau, cu toate că le era de folos. Odată femeia îşi luă inima în dinţi şi vorbea cu bărbatul de grija lui „De când te-ai întors din război, par­că ai fi fer­mecat”, spuse ea. „Ce ţi-au­ făcut ?“ El sări în srns şi mai pe ce era să o omoare. Devenea ne­bun de supărare, îndată ce se pomenea de război, aşa că oa­menii se fereau să-i mai amintească de el. Nici unul dintre camarazii lui nu ar fi putut să spună că el făcuse mai mult rău ca alţii. Luptase ca un bun soldat. Dar spaimele văzute îl schimbase de nu mai putea vedea decât răul. I se părea că îl urăşte şi natura, pentru că şi el a luat parte la aşa ceva. Cei cari sunt mai învăţaţi, se conso­lează, zicând că au luptat pentru ţară şi onoare. El nu ştia de­cât că toţi îl urăsc pentru că a vărsat atâta sânge. Pe timpul când maioreasa fu gonită de la Ekeby, el rămăsese singur în bordeiul lui. Femeia murise, băeţii plecase. Pe timpul bâl­ciului însă bordeiul era plin de musafiri. Ţiganii trăgeau la el; lor le place să stea cu cei ce sunt temuţi de alţii. Cai mici urcau cărarea căruţele erau pline de aramă, copii sdrenţuroşi şi femei. Femei, trecute fără vreme, cu fetele umflate de beţie şi de tutun şi bărbaţi cu faţa palidă şi cu trupul mlădios ur­mau căruţele. De câte ori veneau ei la bordei, se făcea veselie acolo, aveau cărţi de joc şi viori, povesteau de furturi şi bătă­lii sângeroase. Bâlciul de la Broby unde fu omorât căpitanul Lennart, în­cepuse intr’o Vineri. Voinicul Maans, ucigaşul erau fiul bă­trânului din bordei. Ţiganii, stând Duminică la el! îi ofereau bătrânului mai des ca altă dată sticla cu rachiu şi vorbeau mult despre viaţa la închisoare şi mâncarea de acolo, căci le cunoşteau destul de bine- - -Bătrânul sta pe trunchiul de lângă vatră, şi nu vvorbea. Ochii lui mari şi fără luciu se uitau ţintă la ceaţa ce umplea odaia. Amurgise şi flacăra din vatră dădea puţină lumină. Lumina soirente, mizerie şi nevoie. Deodată se deschise încet uşa, şi două femei intrară: tâ­năra contesă Elisabeta şi fata preotului de la Brohy. Elisabeta intra ca o vedenie, gingaşă şi strălucitoare în frumuseţea ei cea blândă. Le povestea oamenilor că umblase toată ziua în căutarea lui Gösta Benning. Vedeau că aici sunt oameni cari veniseră de departe şi cunoşteau toate drumurile. Venise să-i întrebe, dacă nu cumva l-au văzut. Nimeni nu-l văzuse. Ii dădură un scaun, pe care se aşeza fără să mai vorbeas­că. Gălăgia din odaie încetase. Toţi se uitau la ea şi se mi­rau. Atunci ei i se făcu frică de această tăcere şi începea ia­­răş să vorbească, adresându-se bătrânului: „Parcă ai fost soldat, bătrâne; povesteşte-ne ceva despre război“. Atunci se făcu o tăcere şi mai mare. ’ v«*"* Bătrânul sta, parcă nici nu auzise. „Aş vrea să aud povestind despre război pe unul, care a fost şi el în război", continuă contesa. De­odată însă se opri, căci fata preotului îi făcu un­ semn. Toţi se uitau la ea, parcă făcuse ceva rău, şi una dintre femei zise cu glasul ascuţit: „Nu eşti aceea, care a fost contesa de la Borg?“ - 3 „Eu sunt“. .. ... . - V, - *■. 'Va urma) La Cinema Pathé Linscant rulează zilnic fii« mul tras din acest roman. Se acordă o rediu« «ere de 25 la sută cititorilor zilerului, p pre­­zentându-se titlul foiletonului cu data zilei« .

Next