Universul, martie 1926 (Anul 44, nr. 50-75)
1926-03-01 / nr. 50
sr’ll RIOijE SQVETEUR RUSESTI După informaţiile venite din Moscova, opinia în Rusia pare a fi alarmată de apropierea datei când convenţia româno-polonă va fi reînoită . 3 Martie a. c. „Izvestia“, organul oficial al guvernului sovietist rus, se ocupă de un articol apărut în ziarul „Universul“ relativ la reînoirea tratatului fie alianță roiaâno-po- t Ion și pi ctinde că noi am fi afirimni îii rt inoirea tratatului, tre- ' buie sa ttibă un caracter agresiv i fafă tie Rusia sovietică (?!). Fată ce se comunică din Varşovia. în această chestiune : Varşovia, 23. — „Izvestia" publică la 16 crt. un articol cu privire la proiectata convenţie polono-română, reproşând Poloniei, că după cele scrise de „uiniversul“, convenţia are caracter agresiv, deşi se numeşte pact de garanţie. „Izvestia“ afirmă, că această convenţie sprijinindu-se pe pact. Societăţii Naţiunilor dă contractanţilor putinţa de a conta pe sprijinul ţărilor, ce fac parte din Ligă, un caz de agresiune din partea Rusiei Sovietice. „Izvestia" afirmă, că această convenţie este un pas neamical din partea Poloniei faţă de Rusia şi insistă asupra necesităţii pentru Polonia de a ţine seamă de Rusia“. Ziarul sovietist afirmă apoi că in acela? articol publicat de „Universul" s’ar fi formulat unele ameninţări la adresa guvernului din Varşovia. ( Organul oficiului guvernului din Moscova, „izvestia", a citatn mod inexact pasagii cuprinse . In articolul apărui In „Uniper- J ful", spre a putea ajunge la con- j clini* di profeiul de cunornție . româno-polonă ar aven „un ca- j re eter agresiv fată de Rusia so- \ vietică“. . Ziarul nostru n’a ftnnn- j fai repast*. din motivul foarte simplu că România fi aliata sa Polonia, riu an intenţiuni agre- sive, nici faţă de Rusia sonie- j tică, nici faţă de alte state, — j politica lor fiind sincer pari- j ficn, barată pe respectarea si- j tuafiei creată de tratatele de pace. Totdeauna am afirmat că , alianţa cu Polonia are un carac- t ter defensiv. Deasemenea este inexact că in articolul apărut in ziarul nostru , şi tare tare că a provocat surprindere ţi nelinişte in cercurile oficiale din Moscova, noi am fi formulat unele ameninţări la fiţi resti guvernului din Farjouia, in legătură cu reînoirea convenţiei româno-polonă. AM SPUS CA ACEEAŞ SITUAŢII. DIN EUROPA OMEN.TAIA, CARE A DICTAT AMBELOR STATE, pi iSazI. LUAREA DE MASURI DE SIGURANŢA, DICTEAZĂ SI ASTAZI REÎNOIREA tratatului pe ACEI.LAS HAZE. DATE FIIND NECUNOSCUTELE CE LE ASCUNDE POLITICA SOFISTELOR. Cu toate insinuatiile, intrigile şi ameninţările celor dela Mos-j cova, relnţiunile polono-române vor fi strâns legate ţi cordiale, deoarece ele se bazează pe o in- j felegare clară a relațtei, pe dorința sinceră a menfinerei cărei şi pe o amiciţie puternică ţi durabilă. De altă parte, ministrul de externe al Poloniei, d. conis Skrzuruski, pe care il cunoaştem, de câţiva ani, nu este bărbatul de stat, care se poate lăsa a fi intimidat. D-sa interege foarte bine care sunt Interesele patriei tale şi ce dictează actele interese. Amintim apoi declaraţiile făcute de d. Wielowieski, ministrul Poloniei la Bucureşti, ziarului „Messager Polona's“: „Nu văd posibilitatea pacificării Europei orientale fură parti- ţ ciparea Rusiei. Ştiu că această , pacificare e dorită atât de rupcr- nul meu, cărţi de guvernul tirei pe lângă care sunt acreditat. Cred că înfăptuirea acestei pacificări j depinde pentru moment de cemn- i faci dorinţa reală a Moscovei, j după cum cred, tot aşa, câ ea este i tn interesul tău. Dacă guvernul j sovietelor doreşte real peren, nu e tratatul de alianţă Intre Polonia i ei România, pe care l-ar putea invoca ca obstacol. Această alianţa nu vui şi va avea totdeauna un caracter pur defensiv : el nu va fi destinat să funcţioneze decât un caz de atac* etc. In conescinţă, afirmaţiile liteicnete «le ziarului oficial al guvernului ilin Moscova, făcute la apropierea zilei de 3 Martie 1926, au cântecul lor, dar intrigile sovietelor ruseşti, nu prind, nici la Bucureşti, nici la Varşovia. R. Schşaan Duplicitatea Sovietelor Gcvarani din ss^efaxi, dar istarn&tlo-B£ln a Iii-a SM«ainâ E destul ca guvernul din Moscova să înceapă negocieri cu vreun stat european, ca imediat Internaţionala a lll-a să găsească prilej de a se întruni şi prin moţiuni violente, ameninţătoare, să fulgere în corira Statelor capitaliste, cu care guvernul sovietic tratează. Se pregătea conferinţa francorusă la Paris, şi consiliul Internaţionalei a Ill-a Îşi ţinu şedinţa plenară. In cursul căreia Zinoviev anunţă şefilor comunişti că crizele din Franţa, Anglia şi Germania, precum şi războaele din colonii şi mişcarea din China Împotriva europenilor, dovedesc că regimul capitalist este pe sfârşite. Dacă aşa stau lucrurile, după părerea bolşevicilor, atunci ţie ce au mai consimţit să negocieze cu guvernul francez şi unii cu seamă să pretindă obligaţia să le acorde credite însemnate In schimbul recunoaşterea unei părţi din datoria ţaristă? E adevărat, că diriguitorii politici bolşevici susţin că una este Internaţionala a Ii-n şi alta guvernul din Moscova. Straniu este Insă, că printre fruntaşii guvernului se află şi cei mai aprigi propagandişti ai Internaţionalei A lll-a. Tactica sovietică e din cele mai simple : bolşevicii au adoptat sistemul de a ameninţa simultan pe cei ce consimt să stea de vorbă cu ei. Guvernul negociază şi Internaţionala a IlI-a ameninţă. Până mai dăunăzi Sovietele se serveau de demonstraţii militare. Cum începeau negocieri, concentrau la graniţă bine numeroase, având grijă să semnaleze prin radiograme, aceste mişcări militare, lumei întregi. Astfel s-a petrecut în ajunul conferinţei de la Geneva, astfel cu ocazia negocierilor de la Lausanne, astfel când au vrut să trateze cu România. Numai că intimidarea prin concentrări de forţe vinate nu mai prinde şi forţele militare concentrate la graniţă sisitem foarte oneros au fost înlocuite prin şedinţe extraordinare ale Internaţioimiei a lll.a, care revin mut mai efţin. In şedinţa plenară de la 18 Februarie, la Moscova, Zinoview ş Irotzki au adresat din nou un apel tuturor comuniştilor francezi, englezi, germani, etc. să profite de situaţia critică a Europei şi să nările capitalismul. Dar cum in momentul de faţă, marea putere capitalistă este reprezentată prin America şi Angla. Trotxkie-a îndreptat toata săgeţile contra acestor State, zicând că: „crearea unor State Unite socialiste ale Europei ar fi în stare să desrobească Europa de tutela si dictaturii americană”. In consecinţă, preconizează o revoltă a tuturor popoarelor europene în contra hegemoniei anglo-americane. Asemenea declaraţiuni sunt cu atât mai uimitoare, cu cât nu sunt două luni de când propagandiştii bolşevici îşi exprimau credinţa că vor reuşi să atragă în sfera lor Statele Unite americane pentru a constitui cu ţările orientale şi asiatice o nouă instituţiune internaţională a pacei, cu scopul de a dobori Societatea Naţiunilor de la Geneva. E greu de urmărit toate vicisitudinile politicei coxtrrne ale Sovietelor: lipsa de coherenţă şi buna credinţă este singura normă, de care agenţii comunismului se ţin cu toată stăruinţa. O. Gr. L Arestarea elect colonal grec Atena, 26. — Șeful clubului militar din Atena, colongul Momuras, a fost arestat și va fi în curând deportat. MW W tdl WMl Isil'i MfglfffS'Smi iBssiiM-afi&d Roma, 26. — Up comunîent oficial arată că Mussolini şi tN ii!ci ci au discutat şi pus la punct «irap’at toate coe*ţiunile politice internaţionnle, cari privesc Italia şi iugoslavia. IXmaeraeui au discutat modalitatea und acţiuni comune în viitor, care să excludă orice surpriză pentru arabele țâri. ----------tsoD-----------. Ofiţeri români dacor*# e$» ti. fóa* taryk Fraga, 26 (Rador). — Preşedintele Republieei a numit pe generalul de brigadă Condeescil, mare ofiţer al ordinului „Leul ]ell“. Asen'-•»«« au fost numiţi comandor al acestui ordin gerusimul de brigadă Venţieseu, directorul sviaţianii militare. It-col. Dimitrie, ataşat militar în Cehoslovacia, Theodorescu, ofiţer şi maiorii Mardan şi Rădulescu, cavaleri Na» Trabuc, sub şef de biurou eu doi anipena la prinde, cu cinei copii la şcoală şi cu nevastă fără zestre, «apropie cu paşi rari da uşa pe care scria cu litere mari „Directorul contabilităţii". Aşteaptă să ia*«"! cineva dinnâuntru, ca să vndă da ră don’director e liber, şi constată că tocmai Îşi bea cafeaua. Ii‘ deci ocupat. Se duce, se Învârteşte, şi când se întoarce il zăreşte citind ziarul Cum s.4 1 tulbure. In «»amenea momente. In sfârşit, când il surprinde căscând. Îşi zice că n'o să i raţie dela o ocupaţie prea urgentă. Îşi ia inima în dinţi şi intră. Directorul isprăvise căscatul şi'şi aşezase atenţia tntr'un maldăr de dosare Trabuc stă ningi uşe, şi după câteva minute tuşeşte Doi ochi se ridică şi un glas de bariton atins da murături se produce. — Ce doreşti? ■— Dacă nu vă supăraţi, un avens din leafă. — Iar?.. Treime să se isprăvească odată și cu comedia asta... Când li cauți, avansuri !_ — E leafa mică, și sunt nevoile mari, răspunde Trabuc aproape In șoaptă. ' —• Aranjnţi-.vă n.sn, «a să v'ajungă.. nu. mni dau la nimeniTM — Știu că si aiţi!.. — Oi fi ştiind, dar acum nu se mai poete... Nu mei fac nici o excepţie... ] — Pentru unul sărac şi cu o casă de copii... — Nici o excepţie!... Mă ştii cât sunt de hot&ric şi de imparţial... 1 Tn acest moment uşa se des- i chide. Directorul sare delebiu- grou, îşi face gura zâmbitoare şi ] se ploconeşte. — Vă salut, d-le secretar ge- , neral!... — Ascultă, directore... Im! trebu* leafa pe luna viitoare. — Imediat. , — Ara o plată de făcut — Dar nu e nevoe de explica- , ții, d-le secretar general. Vi-o trimit numaidecât tn biuroul j:!-voastră. i ( Lui Trabuc, care se lipise de ] , perete, ti fulgeră o idee. Acu I j ori niciodată ! Trece repede la stânga secretarului general și, Îndoindu se de mijloc, zise: — Tocmai pentru asta veni- 1 semai eu... Era să cer un a- 1 vans, dar mă gândesc că mai bine o să-mi ajungi leafa In- 1 treagăTM ' — Sigur ! confirmi secretarul general, care-1 privește de sus, 1 fac* stânca ’mprejur și iese. Directorul îşi muşcă buzate şi-’şi plesneşte degetele Dar j : eămul trimite şefului Sălileafa,n’are ca face şi de ordin să i se libereze şi eubcciului de biurou. 1 Trabuc şi-a făcut trebuinţa şi astăzi spune colegilor : — In viaţă, totul e a‘o brodeşti ! Den 39si t fii Mii iii® din Capitalii — SSuclanti! v»3sr participa ia csntiuţma cámíría?Í3ör si CisislifitSsr Vinci! seară s’au barnntt în nou! palat al Universităţii, membrii Senatului universitar, spre a lua în discuţie, situaţia creată ele greva atudenţimei din Capitală. După cum am amînt't cri, trebuia ca, tot la aceeaşi oră, să fie primită o delegaţie a Centrului studenţesc, spre a exputta din nou d-lui rector Pargiuti, doleanţele studenţi rali. Delegaţia, conducă de d Dă«uîeacu, preşed. sec- stud. In medicină, s’a prezentat d-lui rector Pangrat şi d-luî Gh Mîronefccu, decanul facultăţeî de drept. Au participat la adunarea Senatului universitar d-nii prof.: Lirill Pangrati, C Miculescu, decan al facultăţeî de ştiînţe, I. Poenaru, Drag Hurmuzescu, I. Bălâcescu, C. Stocescu, Paul Kagior, Rădulescu Motru, Chirouhet, Gh. Gh. Mironescu, decanul ascultărei, de drept, dr. N. Glheorghiu, Th. Solacolu şi D. Boroşanu. S’fi luat in discuţie apoi memoriul prezentat de delegaţia studenţilor şi au urmat discutîurd «aupra punctelor cuprinse tn el. S’a convenit să se acorde studenţ’lor, dreptul de a participa la conducerea efectivă a căminurilor şi cantinelor Modalităţile vor fi stabilite ulterior de comun acord cu studenţii, urmAnd normele in vigoare la Chij In privinţa concursului *sls- I terţ’lor, Senatul a constatatt că dacă la unele facultăţi concursul este a asolut necesar şi eXe de mult introiius. la nnt« facultftţi j nu se pot ţine concursuri dîn j ilpsa candidaţilor In reeftce priveşte unde pune- te din memoriu, cori Intrau ini competenţa Senatului, s’a *pua că eie au fort soluţionate, l«r altele nu pot fi saGsfâcute nein* trârul tn compeleaţa ea. • Senatul a luat apoi tn vtutnL vi flute hotărtree să nu fie tnchUsă nici o facultate a Unterstaltei din Capitala, indiferent de actiunea studenţilor. Deş’ unele riere au anunţat cl s’ar fi luat măsura Închiderii căm’nuiilor şi cantinelor, daci atudenţiî nu vor înceta greva, suntem în măsură să anunţăm că în Senat nu s’a discutat nimic în această privinţă, «hectoratul va da azi un comunicat araănunţat «supe» celor discutate de Senatul Universitar • Viitoarea şedinţă va fi Lua!ia 6 Marţi, săptămâna viitoare, Ban ca'reniar ia lisa Atena, 26.— In insula Rios a fost fu. puternic cutremur. S-au dărâmat aproape toate casele. Sunt foarte mulţi morţi şi răniţi, ii 00:00 —. Prasa strafşi şi caradarul rHor cumunala cSaia noi Citim In „Morning Post” din Londra, următoarea telegramă din Bucureşti: „Alegerile municipale sunt terminate. „Campania electorală a luat In toate marile centre caracter făţiş politic opoziţia cerând alegătorilor să răstoarne regimul Brătianu. „Rezultatele cunoscute asigură opoziţiei succesul în 48 de centre printre cari Bucureşti, Iaşi, Craiova, Brăila, Galaţi, Cluj, Cernăuţi, Timişoara, Chişinău, Constanţa, etc etc. „Searasprezece balotagii vor trece Vinerea viitoare In al doilea scrutin. „Guvernul face să prevaleze că în comunele rurale municipalităţile alese au fost susţinute de partidul liberal. „Opoziţia contestă că la sate a fost posibilitatea unei lupte electorale, care să merite acest nume şi relevă că guvernul el Însuşi recunoaşte că în mai bine de o treime din comunele rurale, listele au fost proclamate alese din oficiu, fără contracandidaturi. „D. Maniu, intervievat, consideră rezultatul alegerilor zdrobitor pentru guvern. „Capitalele tuturor provinciilor, spune d-sa, şi toate principalele oraşe, cu infime excepţîuni, s-au declarat contra guvernului. „Sentinţa ţării e fără apel. „Guvernul, conchide d. Maniu, trebue să plece imediat". Grav contact între e vrei şi guvernul ture Londra, 26. — Ion Constantino pol soseşte ştirea, ei acolo a început o vie mişcare antisemită dp.) pricing ci populaţia evreiască n’a fost m tiare să se adapteze schimbării condiţiilor sortaliţi politice cin Turcia. Imperiul otoman fiind un conglomerat de state cum era şi imperiul austro-ungar pe vremuri, simţimintele naţionale n'aveau ce cânta. Sub suzeranitatea sultanului trădau creştini şi evrei, cari deşi după lege celdţeiii otomahi erau priciţi ca străini. Astăzi, când fiatul turc e devenit o republică naţională, evreii se consideră încă străini de ea jţ ca dovadă printre alte multe alte exemple se dă următorul fapt care a avut darul să deţ î lepte teama ţi ura in sufletul j musulmanilor până acum■ des- | tul de îngăduitori cu evreii. Cu ocazia serbărilor pentru ţ comemorarea lui Chrilof Ca j lumb in Spania, 300 de evrei din Turcia au trimis o telegramă guvernului din Madrid, fabet- î tându-l, exprimând sentimentele lor de credinţă faţă de Spania. Printre semnatari se găsesc, viul ii ai căror strămoşi au fugit, acum câteva secole de per seen- j Mit spaniolilor, stabilindu-se in Turcia. Cu toate că marele rabin a negat autenticitatea acestei telegrame. pce-n turcă a și început o campanie pe această temă, iar poliția care cercetează va publica in curând numele semnatarilor cari vor fi urmăriți conform lecgl. ^ Incendierea dooitulup dia Rev-Zarie Londra. 26. — In docarile p dir Iladsonriver la intrarea portului iNevy-Wopk a ir.bue nit un incendiu care a făcut j pnățnire de *5 milioane și jumătate dolari. CRONICA DRAMATICA TCUTRUi CHRUL-*SI. HÎI8S.-Tarului Pitsaff. „H-Ha Bour?a£i4i pîtsiîn 4 arta Citii Ci&UDS &UIT si „S$tn.e-Js8f!n«“t crmilc* m 3 «ui®, da t-mmss smw. „M-lle Bourrat*' a Iui C lande A net e o comedie d« observa{iune și de moravuri. Autorul exploatează o neinsemnată dramă burgheză, dar, care prezintă interes prin amănunte, prin fixarea precisă a carneţelelor, ca şi prin piciura moravurilor burgheziei provinciale din Franţa. Soţii Bourrat duc o vînţă liniştită, ordonată, îrvtr’un mic orăşel. D-na Bourrat, severii, autoritară, energică, foarte econoamă, conduce toate treburile casei sale. D. Bourrat e un bătrân cu concepţii bune şi definitiv fixate asupra vieţei şi el se supune, ca un copil hotarîritor, fără apel şi fără replică, a fonicei sale. Soţii Bourrat sau fiică, rare, da ear had a tasarnat atodia la» tr’un pension de călugăriţa. D-na Bourrat se ocupă mai mult de problema măritişului fiicei sala. După concepţia d-nei Bourrat, educaţia unei fete tradutte să fie cât se poate d« severă. Nici «ţi«iracţii, nici frivolităţi mondene, «ici libertate. U» program bine Întocmit li» toate detaliile *»le, fixează datorii:« d-soare! Bourrat Graţia acestei educaţiuni severa, d-şoara Bourrat e complet dezarmată; ea nu Înţelege rostul vieţei şi nici nu e preparată sufleteşte ca să evite eventuale tentaţii dictate de instinctul apropierei sexe Ier. De aceea această fată naivă, primitivă, neştiuta* re. l»o«mslio.re»ă, eade vlosDm «dasa^tuasi p«^K Lbfoare Bonirat a văzut Intr'ijn grădinar tipul bărbatului ideal. (.'And părinţii află de ^ greşeala fiicei lor, ei caută să salveze aparenţele şi apoi sunt nevoiţi să accepte căsătoria fetei cu un profesoraş de piano, care ştia de aventura d-şoarol Bourrat. Această dramă banală burgheză e interesantă, după cum am adus, prin detaliile sale, prin nuanţarea situaţiilor. D-na Ludmilla Pitoeff a interpretat cu multă sensibilitate şi simţ de ■•b-scrTaţiune rolul d-şoaroi Bourrst D-na a nuanţat just toate stările sufleteşti ale fetei inconştiente de „păcatul“ săvârşit. Deasemenea, d-ţoara SuhărC a jucat foairte bine rolul d-nei Bourrst, iar d. fjirive a echitat in câtirva linii sigure, personajul d-lui Bourrat. Aseară s-a reprezentat Ioana d'Arc de Bemnard Shaw cu d-na Ludmila Pitoef. Personajul Ioanei d’Arc e complex în comp posiţia sa poetică şi în expresvinend sa dramatică. El reclamă interpretei mijloace variate *fsr» a put«« red*, atât c*p*d~ Mm amMtvk, impinaft pftml I* exaltare a eroinei conducătoare de ostaşi, cât şi expresiunea acelei misteriofise forţe interioare, sub impulsul căreia acţionează o inspirată de Dumnezeu, o iluminată, e sfântă. Eroina şi iluminata constitue o singură personalitate, căci una e !n funcţie de cealaltă şi ambe care completează Intr’ita tot armonie. D-na Ludraila fitoefan dispane de toate mijloacele spre a putea reda caracteristica evenibilă a acestui peraonej. Vocea sa n’a vibrat şi n’a entujţiasmat D-na Fitoef a nuanţat numai ea precisiune unele stări sufleteşti al« eroinei, oferind note duioase ti rasemnata O Ioana d’Are, «*mu «mt nici eroină, nici e iluminată, a* r Ioana d’Are. Dară Bernard Shaw nu e poetic, eroina sa tecbue să fie o creaţiune poetică Rolul sfintelor şi al sfinţilor nu prea convin interpreţilor. Ceilalţi s’au achitat in mod onorabil de misiunea lor. Absenţa sufleurului sa resimţit In două scene. V BOMICUS mmmefam Q a Q -1 Cripta eroilor disinalaţi la cursul lunii Martie a. c., Primăria va începe lucrările pentru construirea criptei eroilor în*momântaţi în cimitirul „EterniblÎC!l‘‘. Cripta va fi lucrată in marmoră, piatră şi beton armat. Partea decorativă e executată in bronc, sculptură in piatră şi mozaic. TMDATORUL GOMST. STERE AMENI KI "■■Mia 1 -4tm Ha esz fira presste!.- Iesso! Stere sl Isteria gaTeratiînl In „Universul**, a apărut zilele trecute, un articol, in ceri *’* spus că d. Const' Stere, conducătorul de fapt al grupărei țărăMiste, are un „trecut de i». pisic“. Ziarul grupării țărăniste răspunde, că I. C. Stere e o „VALOARE MORALA SI INTELECTUALA'", ieri „STEUAN POt'ESCU FACE DOVADA UNF.I UIMITOARE LIPSE A INSTINCTULUI DE CONSERVARE SI A SIMTULUI PROPORTIONAL'"' Mai departe, cu scopul de a ne intimida, ziarul trădătorului spune că asemenea atacuri.„ „SUNT PRIMEJDIOASE PENTRU CEL CARE LE LANSEAZĂ11. Aşadar, canton la faţa anat •naslntlri trisilntl% iormsli-M fa temuţii preuişi şl categoricL Ticălosul trădător da petzt«, •si» a ăs.nif;•'.«ids slSbiataRM gaveraaîaz aeastx* da dagi răzleţ sl d* iaâ«Is«ata «pfatot pa* W'wift, a t»wi« iMiîlosn ti *ăbâăteava, ea și ăe cta&ttaaoa vl- Reviiti, «I I s’a oecrăat ta hHtrei »I ttFtp «a eitre confntă terii scfarfalSs partM* palîtl**, are j OFte^anța să z Idles tenul și să s»*îna!e ca aa^rimarM po toți oeola, ceri sî sa făcat tat#««* aas datoria ti swat tn carricial caawrf Batlssalal D03AEUI. iPE??a ?I DATORIA OUVSINTUI.UI Oficiosul guvernului, „Viitorul“, scria tn această privință următoarele: „Așa dar, tr.?.i3terft cart iapă război «« rasfft dhsl ssttsm I llbs^SaîM bslksaI prin ntîa eslfer c«-v'l ilcnseră datoria diu-a țară. su devenit agresivi şi asaanbstă. Oara, ta Dan Anta, nte lase mial fajost democraţii, să fi dia- J torat ca telul siranii pntosrci? Sau, cei cari au trădat ESI Își j tnehipue că «« vor bucura SO.I* j ne de spRmmn. batons- ! TELOR RUBE, CTT5* 8’AU 60- |OvHIAT ALTA P.4TA DS ACE» i LA AL BAIONETELOR G£3- KA38ST »I3ÎPLS ÎNTREBAJU". Na snitt stse ta»s «esst» „sfnspra SatrebArf* sl ««zvatstArt. Tră» dateral Stert *'* tostrat jade» •2ttl *«ntrn crisî* a«I» erîtrJ*ftl» ftls ipMa rArbornlL GavwrsI er* defer să tace Justiției liberta tos d* a Jadveit pa e«l car* s‘a ISmt vinovat d* arm nat grozavi crimă fală #« petri* șl față do ce»aţl«m«m «Si, Iar na să provesco dispoziţia docs'H.lrl. Ari, «nlenem aaaaecintoe awrta! «Utadlni ti pallHeL CEREM OUVEENULUI IA DSA LA LUWIJIA DOSAPUL CR IKIN ALITLtri TRĂDĂTOR D?5 PATRIE, STERE. CSKEil IA SE FACA DREP- tATE. Na va «tei» Jnstițl* fl Hnltto ia avustă ț*râ, atăta erima, eât sKRtdntîi-jSrAnt, e«zl aa tori străinți la tranşee o» crtfaefale publicate la „Lsai*«" da Ocnst. Rtots, să iasă tn «tue, peeixa Rt»a de de?.*rt*rc, la» nard* rlnsvol, să sa h ceti re, aa «anal fa libertate și de eaerefttel Szapieritor paîitfsa, dar și 4* privtlsgfl «espjienat*, la a4operiat cărera, ansiUată «stări nelso* publică șl alga ran ta itatolart rotpA». Istw«iMutt n fdUasdl da anta Stfalm STERE VREA SA DICTEZE t'OiiMAsVJHZA GUVERNULUI DE MAINE Aer las trist personaj, • publicat un interview In „Adevărul“’ de eseuril. In care Îşi permite să dea directive la politica externă şi internă a României. Fostul agent al comandaturii germane, care avea conturi deschise la „Politische Abteilung“, CA ŞI l.A ADMINISTRAŢIA MILITARĂ GERMANA DIN BUCUREŞTI. SPRE A CAI OMNIA ROMANIA Şl A INALTA GERMANIA Şl AUSTRO UNGARIA. DUPĂ PORUNCILE CELOR DIN BERLIN Şl VIENA , iar in memoriul predat generalului Ludendorff. In Martie 017, A CERUT DETRONAREA RETF.I.UI FERDINAND. GONIREA DINASTIEI NOASTRE Sl DESFIINTAREA STATULUI NATIONAL ROMAN, PRIN INFENDAREA SA IN COMPLEXUL IMPERIILOR CENTRALE GERMANO - AUSTRO - UNGAR, îşi permite să dea sfaturi si indicaţiuni Coroanei cum trebue să continue guvernul de mâine. Trădătorul Stere spune ca partidul ţărănist „nu poate lipsi din formaţiunea viitorului guvern si va fi, crede el. CHIAR FACTORUL ESENŢIAL AL ACESUI GUVERN", iar partidul naţional „se va supune imperativelor înţelepciunii'', adică imperativelor sale (?). • Dacă politicianismul, cari ae practică la noi, admite toate indulgenţele şi promiscuităţile, din necesităţi aşa zise inexorabile, dictate de un oportunism rău înţeles şi lipsit de orice oaloare morală, opinia publică conştientă va şti să tragă consecinţele, după cum şi noi vom să tragem consecinţele cuvenite, conform atitudinei hotintre ce ne-am impus-o de la inceput. Dacă unii dintre oamenii noştri politici cred că, după opt ani de la încheerea păcei, Românie întregită, având atâţia duşmani tari o pândesc la hotare, are neme de trădătorii din 1916- 1918, spre a-i apăra interesele şi a-i conduce destinele, sunt liberi să o creadă, dar niciodată opinia imblică conştientă, demnă şi înţelegătoare, care ştie că nu se poate clădi nimic temeinic pe imoralitate şi prin complicitate cu imoralitatea - NU VA TOLERA ACEASTA RUŞINE ŞI ACEASTA NEDEMNITATE. a I' in muggra BESg a Liga Hatinnlor UN COMPROMIS PROPUS DS GERMANIA Bor!i.a. 26. — Presa berlineză ironizează discursul lui Skrzynski, spunând că punctul de vedere german are toate şansele fie a fi aprobat la Geneva. Ziarul „Vorwaels" sfătueşte atât pe Germania cât şi pe Polonia să arate mai multă bunăvoinţă şi sugerează un compromis, în sensul ca Polonia să oculeze deocamdată întâietatea Germaniei, rămânând ca ea să obţie loevil în consiliu, în şedinţa din Septembrie. JAPONIA Şl LĂRGIREA CONSILIULUI Ministerul de externe din Tokio dezminte ştirea că Japonia s’a opus la lărgirea Consiliul Societăţii Naţiunilor. Guvernul japonez, după comunicatu! publicat, nu s’a incupat încă de această chestiune. BRAZILIA ŞI-A RETRAS CEREREA Berlin. 26. — Se afirmă în arcurile bine informate că BrawTie şi-ar fi retras cererea de a fi admisă In consiliu. fi CHINA PmîTlNDS UN LOC IN CONSILIU Berlin, 2? (Bijdor). — Ziarul ,Timet'' află ci guvernul chiteg ar fi Înştiinţai ci, dacă,e va pune In discuţie, la ntrunirea Lipii, chestiunea venii alegerea de noul membri, va mg*si China pretenţiunea asupra I tată de permanent. ITALIA FAVORABILA POLONIEI Roma, 27 (Rador). — Se prevede că cererea Poloniei de a i se atribui un loc permanent. In Consiliul Ligii, nu va întâmpina nici o Împotrivire din partea Italiei. PROBLEMA MANDATELOR Roma, 2? (iî aslor). — Comisiunea mandatelor prezidată da Tieodoli a hotărlt să numească un comitet de redacţiune însărcinat cu alcătuirea raportului care se va prezenta consiliului Ligii. Pe când comisiunea urmează examinarea raportului francez din 1925 asupra administraţiei din Syria s’a cerut reprezentantului francez să dea lămuriri asupra situaţiei financiare din ţară, asupra creerei unei bănci de emisiune In Syria, asupra retragerii monedei turceşti de către organele de ocupaţiune engleze, precum şi alte ştiri de caracter financiar. Reprezentantul francez a dat lămuririle cerute, iar comisiunea a amânat lucrările pe mâine. PAREREA ZIARULUI VORWAERTS Berlin, 2? (Rador). — Ziarul „Vorwaerts’ arată că încercarea de a procura și altor puteri — la afară de Germania — un loc permanent în consiliu, ar însemna o grea lovitură dată politicei dela Locarno. Cearta pentru locuri in Consiliu va sluji adversarilor acestei politici, astfel că Liga este şi vrea să rămâie un organism al Statelor învingătoare, iar în relaiunile internaţionale nu va mai putea fi vorba de încredere şi bună credinţă. ---------ex::x . .....- j ia’ilal 3V aUralul Cobnam _ Londra, 2? (Rador). Aviatorul britanic Ahan Cole- Iinza începe astăzi aborul său de mardere de la Capetown la Lai.ira.