Universul, mai 1926 (Anul 44, nr. 99-122)

1926-05-01 / nr. 99

Ce se petrece pe frontul monetar In jurul situaţiei leului nostru, s’a scris mult în ulimele zile în presa politică și fipnciară. Nota pesimistă a predoffinat. In mate­rie financiară, ca fi în materie economică, nici pjimismul, nici optin­smul exagerat, nu sunt bune. IJ. Romier, scrie în „Le Figa­ro"*, în legătură ci criza francu­lui francez : „In finanfe şi eonomie numai exactitatea prezină importanţă. Orice asanare f­ranciară trebue #s3 înceapă prin o cură de since­ritate". înainte de a po­lariza soluţi­­uni şi formule, ar fi bine să ve­dele* ce se petrec* în alte tari» care trec şi ele prin o criză aproape asemănătoare. Atât francul­­francez* cât şi francul belgian, sunt în redere. In am­bele t»ri s'au încna discuţii în jurul cauzelor, care au provocat criza monetară, care ar fi cau­zele de ordin general ? Sunt câteva su­te, care urmă­resc avantaja economice şi fi­nanciare pe socoteala altor state, care trec printro criză finan­ciară şi economcă, printr’o o­­fensivă bazată pe „cec“. Este o ofensivă latentă,istematică, ce se duce de câţiva mi de către a­­ceste state, pe frontul monetar. Marele cartier misterios operea­ză în biurourile unor bănci in­ternaţionale. Pe frontul monetar internaţio­nal se angajeazî lupte, se pri­mesc Si se dau Ivituri. Cele mai dureroase lovitui le primesc« fi­reşte» statele cu moneta nesănă­toasă. In cele mi multe cazuri, statele, care cad­ victime acestor lovituri, nu pot să prevadă ata­cul, sau chiar dacă îl prevăd, nu au mijloace la dispoziţie, ca să­ respingă cu suces. Se observă că aceste lovitui repetate coincid cu unele eveninente politice şi totdeauna, după producerea lor, g­. înregistrează, în ţările-vieţi­me, o panică in lumea afacerilor și nu opinia publică. Această panică, chiar dacă e de scurtă durată, e un factor de ordin psihologic, care intră în calculul speculato­rilor. . . . Pe lângă fectorii externi, in­tervin și factori interni, cari con­trib­ue la agravarea crizei mo­­netare. : Politica e tu strânsă legătură cu situajia inor^wâ. In Belgia, torie sforțările fă­cute In direcția stabilizării fran­cului, flau dat rezultate satis­făcătoarei., , ' ,­­ Fostul preșdinte a* consiliu* lui, d. Theunis ® din Statele-;Suite și Anglia oferte perieulocase, SV propus Belgiei să părăsească sistemul monetar al uniune! laţii® ri să adopte o nouă montiflăia1^ CBre să faca parte din fiamiî® dolarului și a lirei sterline, adică din siste­­­nul monetar s#ffip-americaji« D. Theunis a respins această propunere și t gP^s că stabili­­zarea se poate­ obţine prin rea­lizarea unui arta*1*1*10 de condi­­ţiuni politice, e­»110iaice S* f»nan­­ciare. A venit apoi 1» ministerul de finanţe, d. Janssen, directorul Băncii naţional, profesor de ştiinţe financiar, care a partici­pat la restaura­rea finanţelor A­­ustriei şi Ungaiei. Ce a făcut e Janssen? El a concepu­­t in ppgrare lu care­ a prevăzut:­ co­mpli­da­rea datoriei americană, echiibrarea reală a bugetului și regizarea umui im­­­prum­ut străin.-Vlte două, dintâi Sunete diri pröga®, au fost rea­­zate, în contiții satisfăcătoare, dar punctu­l al treilea, a provo­cat o panica financiară. D. Jan­ssen a negociat ”u Banca Angliei şi cu băncile americaite, un îm­­prum­ut de­ 150 utilioane dolan, pentru 30 de ani. „ . . Condiţiile Inpuse Belgiei de Banca Angliei s au extrem de pe­riculoase. Aceată Bancă a cerut punerea în regie autonomă a căi­lor ferate belgine şi Industriali­zarea lor:­­onsolidarea prin băncile belgien a bonurilor de tezaur (1800 miioane de fr. bel­gieni), cu scadnţa in Decembrie 1926. Apoi, Bana Angliei şi băn­cile americane, au cerut dreptul tă exerciten­ un control foarte se­ver asupra, reitei căilor ferate şi impunerea de tarife urcate, care ar fi strangulat comerţul exterior al Belget. In consecinţa băncile anglo­­americane , au urmărit prin condiţiile imprim­atului de 150 milioane dolari,să aducă o gra­vă atingere inereselor econo­mice şi financlire ale statului belgian, şi să ştrbească suvera­nitatea şi independenţa sa na­tiona­lA. Urmează de to­t că pentru statele europene in plină criză monetară, finnfţinră şi econo­mică, Imprumuuirile, in împre­jurările actuale, sunt pericu­loase. Ce a făcut Regia ? Guvernul sfl­t a schiţat alt proiect pentru stabilizare. In acord cu inveresele sale, naţio­nale, dar acest proiect s’a­ izbit ‘ dificultăţ!..Decid la politic­ia­­nism D. Hymans a spus: „Trebue să înlăturăm ura de clasă, spi­ritul de castă ţi certurile care ne divizează!". Alţii au spus, că nu se poate face nimic cu demagogia socia­listă, care interzice orice posibi­litate de însănătoşire monetară, de stabilizare a francului. S’a ajuns la concluzia, atât în Franţa cât şi în Belgia, că nu se poate realiza stabilizarea, de­­cât treptat, prin anumite mă­suri, care să activeze producţia, să nu descurajeze capitalul şi să evite orice alarmă nejustificată a opiniei publice. In Polonia s’au făcut sforţări în ultimii doui ani, in vederea stabilizării de drept a manetei nationale prin introducerea zlo­tului sau a francului-aur, ca şi prin prelevarea unei părţi din capital. Câtva timp zlotul s’a menţinut la paritatea dolarului, dar la sfârşitul anului 1925 el a căzut la jumătate din valoare, apoi, a câştigat câteva puncte. Fapt e că zlotul nu e la paritatea dolarului. Prelevarea unei părţi din capital a dezorganizat atât de grav, viața economică a Po­loniei, în­cât guvernul a renun­ţat la această formă de impu­nere. Azi, programul financiar al guvernului polon prevede numai echilibrul real al bugetului. Cum se va echilibra însă real buge­tul, când pe exerciţiul 1925 el a înregistrat un deficit de 700 mi­lioane de zloţi ? Prin inflaţie ? Nu. Prin împrumut ? Nu, deoa­rece condiţiile ar fi prea grele şi anevoioase. Prin impozite noui ? Impozitele au atins limite ex­treme. A rămas un singur mij­loc : economiile. Din experienţele făcute în alte ţări, reese că numai un program financiar şi economic, bazat pe echilibrul real, iar nu teoretic, al bugetului, pe intensificarea producţiei ; pe economii raţio­nale ; pe o balanţă comercială şi industrială favorabilă ; pe o casă autonomă de amortizare spre a se putea înlătura eventualele fluctuaţione ale manetei, se poate ajunge la stabilizarea de fapt şi apoi de drept a manetei. Dar acest program reclamă o politică unitară din partea tutu­ror partidelor. Vom introduce noi această po­litică unitară spre a rezolva, treptat, criza financiară ?i eco­nomică ? Iată întrebarea --------------------------------­R. Seișanu Ruperea tratativelor difn­re Rusia şi Finlanda Londra* 28. — Fin­landa a trimes o nota Rusiei* în care anunţă întreruperea negocie­rilor pentru închee- I rea unui tratat de si­guranţă între ambele state. Tratativele^ vor fi reluate când situa­ţia statelor baltice va fi schimbată. Rebeliunea , din Mârmăneşti Paşcani, 27 Aprilie Organele administrative voind să procedeze la înlocuirea pri­­r. 'arului ales, prin o comîsiune in ■ ter'.mard, sătenii din această co­­m­und, înarmaţi cu băte, s'au grămădit în poarta primăriei a­­meninţând şi opunându-se la a­­ceasta instalare. Ei au spus, că şi-au ales primar şi n’au nevoie de altul Pretorul pilişi! Paşcani şi un fruntaş politic guvernamental, car°-l insoţîa, au fost invi­iaţi *o părâsească satul Jandarmi­ n’au putut să intervie fiind puţini la număr. In urmă au fost aduse forţe nolîţieneşti, cari au proce­dat la ridicarea în massă a celor vinovați. ---------- O o O ■ ■ ■ ■­ Scrfsrea un­ vapor — 230 MORȚI­­» Londra* 28 VRador). „Reuters anunță din Tokio că vaporul *«Chi­chibu Măruțe“* de 1540 tone, s’a scufundat ori lângă insulele Kauri­­be, din cauza uneî vio­lente furtuni. Două sute trei zeci de per­soane au dispărut. ----------□.«•• □---------­ Condamnarea unei o­­trăitoare Paris, 28. — Curtea cu jurați din Nîmes a judecat azi proce­sul infirmierei, Si­erre, acuzată că a otrăvit 12 persoane. Asasi­na a fost condamnată la moarte. ... ---------00 * 00-----*­­ 2 * * * * 7— H. S. Rege*©, A. S. R. Principesa Bena, M­­M. IA. George si Elisibeta ai Greciei ia malcitul cse tennis ifal3­mmas», disputat In Capitala pentru cupa Daw.s -00: 00- Bolşevicii şi uneltirile lor printre ostaşii noştri — Ordin general de armată al fi-nu­ui ministru de râzboi — D. ministru de război a dat ur­mătorul ordin pe armată : „Bolşevismul rusesc, ale cărui acţiuni dezastruoase sunt cunos­cute tuturor, de mult încearcă, prin agenţii săi, a corupe su­fletele ostaşilor noştri. In totdeauna, însă, s'au­ lovit de conştiinţa şi sufletul bunilor români ostaşi credincioşi Tronu­lui şi Ţărei, astfel că încercările lor, nu numai că nu au dat roa­de, dar chiar au pus autorităţile, în cunoştinţă, de modul lor de acţiune. O ultimă încercare, de a pune mâna pe planurile de construc­ţie, felul armamentului în lu­cru, capacitatea de lucru, etc. a Arsenalului Armatei, precum şi hărţile militare ale Marelui Stat Major, nu le-a reuşit. Soldatul Ustovschi Petre din trupa arsenalului armatei şi ca­­poralul Petcu Mihai, din servi­ciul geografic al armatei, cărora li se făcuseră promisiuni de re­compense băneşti, raportează şefilor lor, noua încercare bol­şevică. Căpitanul Cerchez Ştefan, co­misar regal al corpului 2 armată delegat cu cercetarea acestei noui încercări de spionaj, pro­cedează cu aşa tact şi prezenţă, încât reuşeşte, în scurt timp, să descopere întregul cuib de spi­oni. Sunt arestaţi de căpitanul Cer­chez Ştefan, indivizii Riegel So­lomon şi Iacob Schreiber, îm­preună cu complicii lor Brown­­ovis, soldat la cercul de recru­tare Muscel. Zorman David din regim. 6 artilerie şi Averbuch Hosni din regim. 1 art. grea, ale căror informaţiuni, culese, erau expedliate în Cehoslovacia de individul Mocanu Petre din serviciul judecătoriei Sighetul Maramureş, care a şi fost arestat de căpitanul Cerchez Ştefan, în oraşul său. In timp ce se operau aceste a­­restări, locol Nestorescu dela serviciul geografic, arestează în Craiova pe sold. Bronstein Toni din regimentul 1 art. grea. La percheziţia acestora, s’au găsit planuri, hărţi, consemnul ce le slujea ca legătură între ei, cum şi o situaţie de efectiv a ar­matei, care de altfel nu cores­punde adevărului. După cum se vede, nici acea­stă încercare nu a reuşit unelti­­torilor ţărei noastre. Ministerul de răsboi, apreci­ind faptele de buni români a soldaţilor Ustovschi Petre şi a caporalului Petcu Mihai, a ordo­nat: 1) înălţarea în grad a capora­lului Petcu Mihai şi a soldatului Ustovschi Petre, decorarea lor cu „Bărbăţie şi Credinţa d­s. u-a, recompensă bănească de câte 10 000 lei fiecăruia, precum şi lăsarea lor in concediu antici­pat 2) Locotenentului Nestorescu Const, care, prin acţiunea , a făcut dovadă de un patriotism şi un devotament care e mai pre­sus de orice laudă, i s’a acordat „Steaua României’’ cls. I-a. 7) D-lui Moruzof M., care, În­sărcinat a se pune la dispoziţia autorităţilor, a procedat cu un tact şi o competinţă de toată lauda şi căpitanului Cerchez Ştefan, care a condus aceste cer­cetări, fiind la înălţime, pentru tactul cât şi prin măsurile le­gale luate în calitate de comisar regal ş­­i la acest ordin,­­ se aduc mulţumiri de modul cum si-au îndeplinit misiunea, încrezător în gândurile bune şi în inima curată de buni os­taşi, nu mă îndoesc, că, cu toţii îşi vor face şi în viitor, datoria,­­ cu aceiaşi tragere de inimă şi a-­­­­a­­celeaşi îndemn de jertfă pentru binele scumpei noastre Patrii, a cărei siguranţă, se sprijină pe umerii Armatei. Acest ordin, va fi citit tuturor oamenilor de trupă sub arme şi tuturor ofiţerilor armatei’. FILME — Unde ne vedem după teatru? — La Café de la Paix. Se ţin de cuvânt, şi, între el jumătate şi 12, vin din toate păr­ţile şi’şi povestesc impresiile. — Unde fuseşi ? — La concertul lui Enescu... Triumf. — Şi eu la Comedia Fran­ceză... Juca Marioara Ventura... E mare. — Dar tu ? — Eri am văzut, tot la Come­die, pe Jonnel, băiatul doctorului Schachmann, şi pe tânăra Nizam, fata profesorului Lazăr Şei­­neanu... Astă seară m­’am dus la Mogador, ca să-l aud pe Leonard ln „Bajadera“, dar terminase seria. — Noi venim de la Cirque de Paris. Ce număr credeţi c’a a­­vut mai mare succes ? Gimnasti­cii Popescu. — Eu văzui pe Alice Cocea... Seria o s’o ajungă pe „Phi-Phi“, in care a jucat de 600 ori pe rând. — Dar Elvira Popescu ? — Are succes la Nisa. La tea­trul lui Verneuil, în fiecare zi întreabă lumea, când se’ntoarce. — Noi am fost la Opera Co­mică... „Carmen"«. Slab.« Chiar montarea inferioară celei din Bucureşti.« Şi când te gândeşti că aici a fost atâţia ani Nuo­­vina noastră e Carmen strălu­cită... In program, am găsit isto­ricul teatrului : scria că una din cele mai bune Carmen a fost pe vremuri Leria, Leria noastră — Eu viu de la „Oeuvre“«. Juca Mihalescu în „Strigoii". Succes incontestabil... Şi acum repetă la „Damnou“.« Lugné PoS pune mari speranţe în el şi ca director de scenă. — Noi am fost la Operă......Pa­gliacci“.« Mediocru.« Acum trei zile l-am auzit la Rouen, tot in opera aceasta, pe Jenică Nicu­­lescu, cel care cânta la Otete­­leșanu- E admirabil.« Cine ar fi crezut ? — Fusei la Casino de Paris— Revista e montată fantastic— Dar artiștii noștri nu se lasă mai pe jos decât cei d'aci... Aplauda lu­mea pe Chevalier făcând pe a­­paşul... Dar ia să-l aducem noi pe TSnase să-i arate pe marde­iașul !... In acest moment, un glas cu­noscut s’aude la colţ • — Salutare, fraţilor ! E Tanase, care a isprăvit cum­părăturile pentru revista dela „Cărăbuş". Cine zicea că Tănsae n’are... nas să se ducă la Paris ? Şi taifasul urmează:« Succesele românilor se ţin lanţ.« Ai zice că eşti la Capşa, dacă n’ai plăti, — vai ! —­ Iu franci, și dacă n’ai fi scutit, — ce bucuria­­ de cancanuri!« politice. 90S JMt I MMJOTEL I B ! Germana a adresa* 0 n -»îă da siarprirr cars suvernulJi ram Ir Berlin 28. — Ministerul de , externe german a adresat guver­nului român, o notă în care îşi exprimă surprinderea asupra declaraţiunilor ministrului ro­mân la Paris. d. Diamandy, re­feritoare la tratatul germano, rus. D. Diamandy a spus unui re­dactor al ziarului „Le Matin“, că Germania va arăta la Gene­va două atitudini: una curteni-­ loai­e şi senină în faţa occiden- I tului, iar cealaltu provocatoare­­ şi răzbunătoare în faţa hinter­landului rusesc. lupii întră albi şi negri la New-York New-York, 28. — In cartierul negrilor din New-York, au fost lupte sângeroase. Intr’un local de noapte al ne­grilor, un negru uriaş a provo­cat pe un boxeur alb, i-n tins o ba­ttie şi l-a înjunghiat în ini­mă. Prietenii asasinatului şi alţi albi, în număr de aproape 100, au asaltat cartierul negrilor, in­vadând şi biserica, unde un pre­dicator baptist ţinea tocmai o cuvântare. Intre negrii alungaţi din biserică şi albi s-a încins o luptă înverşunată. Lupta a con­tinuat şi a doua zi. Poliţia a fost cu totul neputincioasa şi a tre­buit să fie chemată armata. ----------□ : •: □---------­ Plănuiee unul stentat contra lui Benes Budapesta, 28. — Cu prilejul pro­cesului asasinării Emi­lei Leider, a­­cuzatul Okolicsany a făcut declarată sensațion­ale. El a spus că complicele său Moer­­doer a luat 1 milion si jumătate co­roane ca să fugă în Cehoslovacia, unde să pună In aplicare planul de asasinarea lui Doenczi. In cercurile politice se spune, că acest nume Doenczi era dat de con­spirator­ lui Benes. Se mai afirmă, că Okolicsany ar mai fi declarat, că asasinarea Emile­ Leider ar avea dedesupturi politice și că în urma acestor mărturisiri, ministrul de război ungar a aranjat schimbul complicelui lui Moerdoer, un anume Reiter, arestat în Cehoslova­cia pentru spionaj, cu un spion ceho­slovac arestat în Ungaria. ----------UPU-----------­ Turcia face pregătiri militare Atena, 28. — Guvernul tare a­­ concentrat numeroase trupe în regiunea Smyrnei şi a Adaliei. Se fac continuu transporturi de mu­­niţiuni atât cu vapoare cât şi pe uscat. Aceste ştiri sunt confirmate oficial. -------------------------------­ Ratificarea convenţiei pestra Meni ca anno _ Londra, 29. Deputatul labu­rist Ponsoaby, a întrebat in Ca­mera Comunelor, dacă ratifica­rea de către Anglia a convenţi­­unei asupra traficului cu arme, adoptată in 1925 la Geneva, e considerată de guvernul britanic, ca depinzând de ratificarea şi din partea celorlalte ţări. Ministrul de externe, Cham­berlain, a declarat că guvernul englez crede, că a în Interesul ţărilor producătoare de arme, să facă să se puie In vigoare a­­ceastă convenţiune, prin ratifi­carea simultană. In consecinţă el a făcut intervenţii în acest sens pe lângă Austria, Belgia, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Olanda, Suedia, Spania şi Statele­ Unite. Totuş până acum n’au sosit răspunsuri suficiente, care să-l poată îndreptăţi să afirme că ar fi vorba de a ratifica»« «Iuro­­pi«­& CÎTA » .­­« ­in lESssila uriaş 2 bucii ipi d­i itt finn­m FiW Pagei)© de _10 milioane Kel Un cartier întreg cuprins de panică Un incendiu uriaş a nimicit eri noapte magaziile de ,,mîca predare” şi „mare viteză” din gara Filaret. La orele 3 şi jum. dimineaţa, locatarii din împrejurimile gărei au fost treziţi dîn somn de pu­ternice detunături, cari ae au­zeau din direcţiunea fabrice! V­’olf şi fabrice! de chibrituri. S’a crezut, mal întâi, că aceas­ta dîn urmă a luat foc şi detu­năturile proven­iau dela materi­al­ele Inflamabile aflate în depo­zitele fabrîcei. Flăcări formidabile, alimenta­te de un vânt puternic, au Indi­cat curând locul incendiului: gara Filaret. DE UNDE A PORNIT FOCUL Paralel cu linia ferată din gară, In stânga peronului, se a­­flau Inserate magaziile de măr­furi ale staţiei, în ordinea urmă­toare : magazia de sosire, con­struită d’n scânduri, birourî’e magazinerului de mîcă viteză, construite din zîd, magazia de nare viteză și aceea de mică pre­dare, ridicate tot din scânduri. Focul a îsbucnit la extremîta ten stângă a magaziei de mică predare. Flăcările, sporite de vânt, s’au Intîns vertiginos, așa că, în câteva minute, această ma­gazie era o mare de flăcări. ALARMA La orele 3 şi 10 dim., şeful ma­gaziei de mare viteză, d. Nicoa­­ră a anunţat telefonic pe d. Olteanu, şeful gărei, că la ma­gazia de mică predare a îsbucnit un Incendiu. Paznicie de noapte au încercat să stingă focul, dar lăudabila lor sforţare n’a putut avea urmări folositoare. P Or­lean­u a anunţat imediat pompierii, apoi, a luat primele măsuri pentru salvarea mărfuri­lor şi a­vioanelor garate pe li­nia din faţa magaziilor. EXPLOZIILE. — PANICA Era insă prea târziu. Magazia de mică predare era în întregi­me cuprinsă de foc şi câlpătata se întindeau spre acoperişul maga­ziei de mare viteză. Paznicii, funcţionarii din gară şi personalul de serviciu de la tre­nuri, căutau prin toate mijloa­cele sa îndepărteze vagoanele ga­rate pe linia din faţa magaziei de mare viteză. Când sforţările lor erau un toiu, o explozie puternică se produse înăuntrul magaziei incendiate, oprind lucrările de salvare. Imediat au urmat alte explozii puternice, punând în panică pe locatarii din apropierea gur­ei. Exploda acidul carbonic, din numeroasele tuburi de fier, depo­zitate în magazie. Bucăţile de metal sbucnite cu forţă mare prin acoperişul maga­ziei, cădeau pe străzi, prin curţi şi pe acoperişul magaziilor înve­­cinate, spărgând tabla acestora din urmi. TOATE POSTURILE DE POM­PIERI DAU AJUTOR In clipa aceasta grea, an În­ceput să soseasc şi postările de pompieri. Postul „Central", având apa în autocisterne, a cântat din primul moment, să împiedice întinderea flăcărilor­­ la birouri­le magaziei de mică predare și la magazia da cosiră. Focul ardea cu tarla. Acope­rişul magaziei de mică predare se prăbuşise ca an egomot in­fernal, laur acel al magaziei de mare viteză ardea ea trosnituri formidabile. Vagoanele de pe linie au luat da asemeni loc. Câteva locomo­tive aduse In grabă, au tnsepat să tragă vagoanele Încărcate cu mărfuri In ai ard da rasa lo­­cului Cela Incendiate eran stinsa Imediat de pompieri.­­ Lipsa de apă a fost o mare iedică In acţiunea pentru m­.­rfurarea nenorocirei. Oara Filaret, ca şi atâtea alta Instituţii şi Întreprinderi, din Bucureşti, nu-i Înzestrată cu guri de apâ. Pompierii au fost nevoiţi să Întindă furtunele pa o distanţă de 250 m„ de la gurile de apă din str. Cotitul de argint, cestea a micşorat presimţea apei După 1 ore de mancă, tocul era localizat, celelalte magazii fiind puse in afara oricărei primejdii. Activitatea pompierilor ce a Îndreptat după aceasta, la stin­gerea completă a focului, ope­raţia care a durat până la asm 1 d. a. De la Început, au fost h­aral incendiului d-nul general Vă­­leanu, ministrul comaafoattilor, Beb­eeeu, subsecre­tar de stat la In­terna, general feptul ponţiei, Pretoriana­rul general al c. f. r., C. Demetre­­scu, procuror general, Codin Şte­­fănescu, Judecător de instrucţie, P. Constantinescu, procuror, Po­pa şi C. Georgescu inspectori de poliţie şi comisar Teculescu. CE SE AFLA IN MAGAZIA DE MICA PREDARE In magazia de mică predare se aflau aproximaţiv 15 vagoane de mărfuri diferite, ca stofă, zefi­niri, madepolon, butoaie cu ule­iuri, vopsele, medicamente, pește conservat, casse de bani, tuburi de acid carbonic, lână, mobilă, mărfuri de tinichea, ciocolată, mate, etc. Magazia de mare viteză era goală. Mărfurile dinăuntru fuse­seră încărcate, înainte de izbucni­rea incendiului, în vagoanele ga­rate pe linie, cari au fost salvate de pompieri ţi personal. Au ars apoi lemnăria de la 13 vagoane de marfă goale şi doua vagoane încărcate cu lână. ANCHETA D. Codin Ştefănescu a intero­­gat pe şeful magaziei de mare­­ viteză Nicoară, care a declarat că terminând încărcarea vagoane­lor cu mărfuri din magazia de mare viteză, a voit să plece acasă. Trecând prin faţa magaziei de mică predare a văzut înăuntru foc. El a anunţat imediat pe şei­ful staţiei. Au mai fost interogaţi pazni­cii de noante Al. Palatin, I Iaro­­biei, D. T. Marin, D. Cimpoieru şi Soare D. Nicolae. Cu toţii au afirmat, că in cursul nopţii, n’a intrat nimeni in magazia incendiată. Focul a fost observat de Nicoară, ca care au încercat să-l stingă. Incendiul a pornit, după spu­sele lor, din stânga magaziei, unde se aflau depozitata vre-o 109 de scaune Învelite in pala. Paiele luând foc, flăcările s’au întins repede la pereţii din scânduri ai magaziei şi apoi la acoperiş. D. Orleanu, şeful stafiei, crede, că focul se datoreşte na­­gli­enţei vreunui lucrător, care în timpul muncei, a aruncat pe jos o ţigară aprinsă. Focul a ars înăbuşit până di­mineaţa, când a răbufnit afa­ră. 50 MILIOANE PAGUBA Pagubele c. f. r. sunt evaluată de 11 milioane, iar valoarea măr­­furilor distruse de incendiu lm 35—40 milioane, aşa că pagubele totale sunt aproximativ de 50 milioane. DISPOZIŢII PENTRU TRANS­PORTUL MĂRFURILOR Magaziile de mare viteză pre­dare şi mică viteză din staţia Filaret, fiind distruse s­au luat următoarele măsuri pentru în­drumarea transporturilor: Transporturile de mare viteză se vor preda în staţia Obor, iar transporturile de mică viteză, cari înainte se predau la Filare­tt se vor preda la Bm. Mărfurile de mare şi mică vi­teză sosite pentru Filaret, vor continua a se elibera tot la Fi­laret. ..................■■■——»LU.-------i —— linlirajliwili Ui Cernăuţi, 2?. — Astăzi, la ora 2 d. a. au fost transportate ose­mintele Mitropolitului Repta în cimitirul central, spre a fi de­puse în cavoul arhiereilor. ASISTENŢA La ora 2, atât catedrala, cât şi curtea ei şi străzile din jur erau ticsite de lume şi trupe. In asis­tenţă am remarcat pe ministrul Bucovinei Dori Popovici, pe co­mandantul diviziei general Flo­­rescu împreună cu foarte mulţi ofiţeri, pe aghiotantul regal lo­cal, colonel Zwiedenek, care a depus o splendidă jerbă în nu­mele Familiei Regale, pe recto­rul Cândea împreună cu profe­sorii universitari, pe primarul R. Sbiera, pe prefectul Cernău­ţilor Zaharia Popovici, pe ad­ministratorul catolic Steinbach, pe pastorul evanghelic dr Arz precum şi celelalte confesiuni, apoi preoţi şi iar preoţi de la sate etc­ etc. Din Bucureşti au sosit: I. P. S. S. Patriarhul Cristea, direc­torul general de la culte Briidiş­­teanu, apoi mitropolitul Pim­en al Moldovei, episcopul Dunării de jos Cosma Petrovici etc. IN BISERICA Serviciul divin a fost celebrat de 12 preoţi şi 4 diaconi in frunte cu L . S. S. Patriarhul şi mitropoliţii Pimen şi Necta­­rie. Răspunsurile le-a dat corul mitropolitan de sub conducerea d-lui Zavulovici. După oficierea serviciului di­vin Patriarhul a ţinut un îndu­ioşător discurs, în care a relevat în special amintirile personala ce l-au legat de defunct Apoi a vorbit mitropolitul Nectarie, insistând un­deosebi asupra vieţii şi activităţii celui dispărut şi mulţumind la sfâr­şit tuturor acelora cari i-au pur­tat de grijă în timpul bolii, în special directorului cancelariei mitropoliei, d-lui Neşcuie, cari a fost un tovarăş nedeslipit lângă mitropolit până la moartea a­­cestuia. LA MORMÂNT Cel dintâiu a luat cuvântul ministrul Dori Popovici, care a vorbit în numele guvernului, apoi directorul general Brătîş­­teanu în numele ministrului cul­telor, d. fost ministru Nistor la numele Academiei Române, al cărei membru onorar fusese dis­părutul, precum şi în numele Adunării eparhiale, pentru cre­area căreia luptase cu multă râvnă mitropolitul Repta, pas­torul dr. Arz în numele bisericii evanghelice, prof. univ Lot­­chiţă în numele tineretului ar­delean, care a studiat la făcul­­tatea teologică din Cernăuţi, vi­s’­iorul-şef L. Tomoiagă fel numele dăscălimii bucovinene, preotul Petruc In numele Între­gului cler, d-na Nastasi tn nu­mele damelor române, director A. Vitencu tn numele răzeşimii bucovinene, al cărei descendent fusese defunctul şi de care n’a uitat niciodată in viaţa sa. Explozia dela rafineria Vega Un mort Ploeşti, 28 Aprilie Astăzi dim., o puternică ex­plozie S’a produs la rafineria „Vega" a soc Concordia, situată lângă gara de nord. Explozia s’a auzit în tot oraşul şi s’au spart toate geamurile fabrice. Explozia s’a produs la bateria de rectificaţie a benzinei, arun­când un aer acoperişul de fier şi zidurile care Îmbracă bateria, întreaga baterie a fost cuprinsă de flăcări In camera de rectificaţie erau patru lucrători Toţi au fost avârliţi afară, linul din 14 Zal­man Nicolae, a ars complet Al doilea lucrător, Bănilă Nae, are mâinile arse şi ar­suri peste tot corpul. A fost internat în spitalul Movilă şi sunt puţine speranţe di­eu scă­pa cu viaţă. Ceilalţi doi Ineri tori, Die Constantinescu şi Gh. Niculescu, au răni mai puţin grava. Primate ajutoare au fost data da cele câteva sute de lucrători dis fabrici ai da secţia de paşa­­pteri a tebddk _______ Şi 3 răniţi Focul luând mari proporţii ş ’ ameninţând întreaga fabrici mai ales depozitele de ţiţei ş de produse petrolifere din a­propiere, s’au Înştiinţat imedia autorităţile şi secţia de pom­pieri. Au fost la faţa locurrd pom­pierii cu­­autopompa, sub co­manda d-lui locotenent Belsaat şi d. Vieru, directorul poliţie». Munca pompierilor a fos mult zădărnicită din caum lip­sei de apă S’a făcut uz de apă dintr'oi lac şi de nisipul, adus­eu vagaa­ue de cale ferată din gara di Nord. După o muncă de câteva ora focul a putut fi localizat. S’au Început imediat cercetă» pentru aflarea cauzelor acestei explozii S’* constatat următoarele­­ Electrician al Băaili Nae» In­trând In­fernet» de rectificație t­e voit să dee dramul motoraiul Motorul Insă fiind su­prafecă* •at a produs o eeăntee și un iĂSC*»

Next