Universul, mai 1926 (Anul 44, nr. 99-122)
1926-05-01 / nr. 99
Ce se petrece pe frontul monetar In jurul situaţiei leului nostru, s’a scris mult în ulimele zile în presa politică și fipnciară. Nota pesimistă a predoffinat. In materie financiară, ca fi în materie economică, nici pjimismul, nici optinsmul exagerat, nu sunt bune. IJ. Romier, scrie în „Le Figaro"*, în legătură ci criza francului francez : „In finanfe şi eonomie numai exactitatea prezină importanţă. Orice asanare franciară trebue #s3 înceapă prin o cură de sinceritate". înainte de a polariza soluţiuni şi formule, ar fi bine să vedele* ce se petrec* în alte tari» care trec şi ele prin o criză aproape asemănătoare. Atât franculfrancez* cât şi francul belgian, sunt în redere. In ambele t»ri s'au încna discuţii în jurul cauzelor, care au provocat criza monetară, care ar fi cauzele de ordin general ? Sunt câteva sute, care urmăresc avantaja economice şi financiare pe socoteala altor state, care trec printro criză financiară şi economcă, printr’o ofensivă bazată pe „cec“. Este o ofensivă latentă,istematică, ce se duce de câţiva mi de către aceste state, pe frontul monetar. Marele cartier misterios operează în biurourile unor bănci internaţionale. Pe frontul monetar internaţional se angajeazî lupte, se primesc Si se dau Ivituri. Cele mai dureroase lovitui le primesc« fireşte» statele cu moneta nesănătoasă. In cele mi multe cazuri, statele, care cad victime acestor lovituri, nu pot să prevadă atacul, sau chiar dacă îl prevăd, nu au mijloace la dispoziţie, ca să respingă cu suces. Se observă că aceste lovitui repetate coincid cu unele eveninente politice şi totdeauna, după producerea lor, g. înregistrează, în ţările-vieţime, o panică in lumea afacerilor și nu opinia publică. Această panică, chiar dacă e de scurtă durată, e un factor de ordin psihologic, care intră în calculul speculatorilor. . . . Pe lângă fectorii externi, intervin și factori interni, cari contribue la agravarea crizei monetare. : Politica e tu strânsă legătură cu situajia inor^wâ. In Belgia, torie sforțările făcute In direcția stabilizării francului, flau dat rezultate satisfăcătoarei., , ' , Fostul preșdinte a* consiliu* lui, d. Theunis ® din Statele-;Suite și Anglia oferte perieulocase, SV propus Belgiei să părăsească sistemul monetar al uniune! laţii® ri să adopte o nouă montiflăia1^ CBre să faca parte din fiamiî® dolarului și a lirei sterline, adică din sistenul monetar s#ffip-americaji« D. Theunis a respins această propunere și t gP^s că stabilizarea se poate obţine prin realizarea unui arta*1*1*10 de condiţiuni politice, e»110iaice S* f»nanciare. A venit apoi 1» ministerul de finanţe, d. Janssen, directorul Băncii naţional, profesor de ştiinţe financiar, care a participat la restaurarea finanţelor Austriei şi Ungaiei. Ce a făcut e Janssen? El a conceput in ppgrare lu care a prevăzut: complidarea datoriei americană, echiibrarea reală a bugetului și regizarea umui imprumut străin.-Vlte două, dintâi Sunete diri pröga®, au fost reazate, în contiții satisfăcătoare, dar punctul al treilea, a provocat o panica financiară. D. Janssen a negociat ”u Banca Angliei şi cu băncile americaite, un împrumut de 150 utilioane dolan, pentru 30 de ani. „ . . Condiţiile Inpuse Belgiei de Banca Angliei s au extrem de periculoase. Aceată Bancă a cerut punerea în regie autonomă a căilor ferate belgine şi Industrializarea lor:onsolidarea prin băncile belgien a bonurilor de tezaur (1800 miioane de fr. belgieni), cu scadnţa in Decembrie 1926. Apoi, Bana Angliei şi băncile americane, au cerut dreptul tă exerciten un control foarte sever asupra, reitei căilor ferate şi impunerea de tarife urcate, care ar fi strangulat comerţul exterior al Belget. In consecinţa băncile angloamericane , au urmărit prin condiţiile imprimatului de 150 milioane dolari,să aducă o gravă atingere inereselor economice şi financlire ale statului belgian, şi să ştrbească suveranitatea şi independenţa sa nationalA. Urmează de tot că pentru statele europene in plină criză monetară, finnfţinră şi economică, Imprumuuirile, in împrejurările actuale, sunt periculoase. Ce a făcut Regia ? Guvernul sflt a schiţat alt proiect pentru stabilizare. In acord cu inveresele sale, naţionale, dar acest proiect s’a izbit ‘ dificultăţ!..Decid la politicianism D. Hymans a spus: „Trebue să înlăturăm ura de clasă, spiritul de castă ţi certurile care ne divizează!". Alţii au spus, că nu se poate face nimic cu demagogia socialistă, care interzice orice posibilitate de însănătoşire monetară, de stabilizare a francului. S’a ajuns la concluzia, atât în Franţa cât şi în Belgia, că nu se poate realiza stabilizarea, decât treptat, prin anumite măsuri, care să activeze producţia, să nu descurajeze capitalul şi să evite orice alarmă nejustificată a opiniei publice. In Polonia s’au făcut sforţări în ultimii doui ani, in vederea stabilizării de drept a manetei nationale prin introducerea zlotului sau a francului-aur, ca şi prin prelevarea unei părţi din capital. Câtva timp zlotul s’a menţinut la paritatea dolarului, dar la sfârşitul anului 1925 el a căzut la jumătate din valoare, apoi, a câştigat câteva puncte. Fapt e că zlotul nu e la paritatea dolarului. Prelevarea unei părţi din capital a dezorganizat atât de grav, viața economică a Poloniei, încât guvernul a renunţat la această formă de impunere. Azi, programul financiar al guvernului polon prevede numai echilibrul real al bugetului. Cum se va echilibra însă real bugetul, când pe exerciţiul 1925 el a înregistrat un deficit de 700 milioane de zloţi ? Prin inflaţie ? Nu. Prin împrumut ? Nu, deoarece condiţiile ar fi prea grele şi anevoioase. Prin impozite noui ? Impozitele au atins limite extreme. A rămas un singur mijloc : economiile. Din experienţele făcute în alte ţări, reese că numai un program financiar şi economic, bazat pe echilibrul real, iar nu teoretic, al bugetului, pe intensificarea producţiei ; pe economii raţionale ; pe o balanţă comercială şi industrială favorabilă ; pe o casă autonomă de amortizare spre a se putea înlătura eventualele fluctuaţione ale manetei, se poate ajunge la stabilizarea de fapt şi apoi de drept a manetei. Dar acest program reclamă o politică unitară din partea tuturor partidelor. Vom introduce noi această politică unitară spre a rezolva, treptat, criza financiară ?i economică ? Iată întrebarea --------------------------------R. Seișanu Ruperea tratativelor difnre Rusia şi Finlanda Londra* 28. — Finlanda a trimes o nota Rusiei* în care anunţă întreruperea negocierilor pentru închee- I rea unui tratat de siguranţă între ambele state. Tratativele^ vor fi reluate când situaţia statelor baltice va fi schimbată. Rebeliunea , din Mârmăneşti Paşcani, 27 Aprilie Organele administrative voind să procedeze la înlocuirea prir. 'arului ales, prin o comîsiune in ■ ter'.mard, sătenii din această comund, înarmaţi cu băte, s'au grămădit în poarta primăriei ameninţând şi opunându-se la aceasta instalare. Ei au spus, că şi-au ales primar şi n’au nevoie de altul Pretorul pilişi! Paşcani şi un fruntaş politic guvernamental, car°-l insoţîa, au fost inviiaţi *o părâsească satul Jandarmi n’au putut să intervie fiind puţini la număr. In urmă au fost aduse forţe nolîţieneşti, cari au procedat la ridicarea în massă a celor vinovați. ---------- O o O ■ ■ ■ ■ Scrfsrea un vapor — 230 MORȚI» Londra* 28 VRador). „Reuters anunță din Tokio că vaporul *«Chichibu Măruțe“* de 1540 tone, s’a scufundat ori lângă insulele Kauribe, din cauza uneî violente furtuni. Două sute trei zeci de persoane au dispărut. ----------□.«•• □--------- Condamnarea unei otrăitoare Paris, 28. — Curtea cu jurați din Nîmes a judecat azi procesul infirmierei, Sierre, acuzată că a otrăvit 12 persoane. Asasina a fost condamnată la moarte. ... ---------00 * 00-----* 2 * * * * 7— H. S. Rege*©, A. S. R. Principesa Bena, MM. IA. George si Elisibeta ai Greciei ia malcitul cse tennis ifal3mmas», disputat In Capitala pentru cupa Daw.s -00: 00- Bolşevicii şi uneltirile lor printre ostaşii noştri — Ordin general de armată al fi-nuui ministru de râzboi — D. ministru de război a dat următorul ordin pe armată : „Bolşevismul rusesc, ale cărui acţiuni dezastruoase sunt cunoscute tuturor, de mult încearcă, prin agenţii săi, a corupe sufletele ostaşilor noştri. In totdeauna, însă, s'au lovit de conştiinţa şi sufletul bunilor români ostaşi credincioşi Tronului şi Ţărei, astfel că încercările lor, nu numai că nu au dat roade, dar chiar au pus autorităţile, în cunoştinţă, de modul lor de acţiune. O ultimă încercare, de a pune mâna pe planurile de construcţie, felul armamentului în lucru, capacitatea de lucru, etc. a Arsenalului Armatei, precum şi hărţile militare ale Marelui Stat Major, nu le-a reuşit. Soldatul Ustovschi Petre din trupa arsenalului armatei şi caporalul Petcu Mihai, din serviciul geografic al armatei, cărora li se făcuseră promisiuni de recompense băneşti, raportează şefilor lor, noua încercare bolşevică. Căpitanul Cerchez Ştefan, comisar regal al corpului 2 armată delegat cu cercetarea acestei noui încercări de spionaj, procedează cu aşa tact şi prezenţă, încât reuşeşte, în scurt timp, să descopere întregul cuib de spioni. Sunt arestaţi de căpitanul Cerchez Ştefan, indivizii Riegel Solomon şi Iacob Schreiber, împreună cu complicii lor Brownovis, soldat la cercul de recrutare Muscel. Zorman David din regim. 6 artilerie şi Averbuch Hosni din regim. 1 art. grea, ale căror informaţiuni, culese, erau expedliate în Cehoslovacia de individul Mocanu Petre din serviciul judecătoriei Sighetul Maramureş, care a şi fost arestat de căpitanul Cerchez Ştefan, în oraşul său. In timp ce se operau aceste arestări, locol Nestorescu dela serviciul geografic, arestează în Craiova pe sold. Bronstein Toni din regimentul 1 art. grea. La percheziţia acestora, s’au găsit planuri, hărţi, consemnul ce le slujea ca legătură între ei, cum şi o situaţie de efectiv a armatei, care de altfel nu corespunde adevărului. După cum se vede, nici această încercare nu a reuşit uneltitorilor ţărei noastre. Ministerul de răsboi, apreciind faptele de buni români a soldaţilor Ustovschi Petre şi a caporalului Petcu Mihai, a ordonat: 1) înălţarea în grad a caporalului Petcu Mihai şi a soldatului Ustovschi Petre, decorarea lor cu „Bărbăţie şi Credinţa ds. u-a, recompensă bănească de câte 10 000 lei fiecăruia, precum şi lăsarea lor in concediu anticipat 2) Locotenentului Nestorescu Const, care, prin acţiunea , a făcut dovadă de un patriotism şi un devotament care e mai presus de orice laudă, i s’a acordat „Steaua României’’ cls. I-a. 7) D-lui Moruzof M., care, Însărcinat a se pune la dispoziţia autorităţilor, a procedat cu un tact şi o competinţă de toată lauda şi căpitanului Cerchez Ştefan, care a condus aceste cercetări, fiind la înălţime, pentru tactul cât şi prin măsurile legale luate în calitate de comisar regal şi la acest ordin, se aduc mulţumiri de modul cum si-au îndeplinit misiunea, încrezător în gândurile bune şi în inima curată de buni ostaşi, nu mă îndoesc, că, cu toţii îşi vor face şi în viitor, datoria, cu aceiaşi tragere de inimă şi a-aceleaşi îndemn de jertfă pentru binele scumpei noastre Patrii, a cărei siguranţă, se sprijină pe umerii Armatei. Acest ordin, va fi citit tuturor oamenilor de trupă sub arme şi tuturor ofiţerilor armatei’. FILME — Unde ne vedem după teatru? — La Café de la Paix. Se ţin de cuvânt, şi, între el jumătate şi 12, vin din toate părţile şi’şi povestesc impresiile. — Unde fuseşi ? — La concertul lui Enescu... Triumf. — Şi eu la Comedia Franceză... Juca Marioara Ventura... E mare. — Dar tu ? — Eri am văzut, tot la Comedie, pe Jonnel, băiatul doctorului Schachmann, şi pe tânăra Nizam, fata profesorului Lazăr Şeineanu... Astă seară m’am dus la Mogador, ca să-l aud pe Leonard ln „Bajadera“, dar terminase seria. — Noi venim de la Cirque de Paris. Ce număr credeţi c’a avut mai mare succes ? Gimnasticii Popescu. — Eu văzui pe Alice Cocea... Seria o s’o ajungă pe „Phi-Phi“, in care a jucat de 600 ori pe rând. — Dar Elvira Popescu ? — Are succes la Nisa. La teatrul lui Verneuil, în fiecare zi întreabă lumea, când se’ntoarce. — Noi am fost la Opera Comică... „Carmen"«. Slab.« Chiar montarea inferioară celei din Bucureşti.« Şi când te gândeşti că aici a fost atâţia ani Nuovina noastră e Carmen strălucită... In program, am găsit istoricul teatrului : scria că una din cele mai bune Carmen a fost pe vremuri Leria, Leria noastră — Eu viu de la „Oeuvre“«. Juca Mihalescu în „Strigoii". Succes incontestabil... Şi acum repetă la „Damnou“.« Lugné PoS pune mari speranţe în el şi ca director de scenă. — Noi am fost la Operă......Pagliacci“.« Mediocru.« Acum trei zile l-am auzit la Rouen, tot in opera aceasta, pe Jenică Niculescu, cel care cânta la Oteteleșanu- E admirabil.« Cine ar fi crezut ? — Fusei la Casino de Paris— Revista e montată fantastic— Dar artiștii noștri nu se lasă mai pe jos decât cei d'aci... Aplauda lumea pe Chevalier făcând pe apaşul... Dar ia să-l aducem noi pe TSnase să-i arate pe mardeiașul !... In acest moment, un glas cunoscut s’aude la colţ • — Salutare, fraţilor ! E Tanase, care a isprăvit cumpărăturile pentru revista dela „Cărăbuş". Cine zicea că Tănsae n’are... nas să se ducă la Paris ? Şi taifasul urmează:« Succesele românilor se ţin lanţ.« Ai zice că eşti la Capşa, dacă n’ai plăti, — vai ! — Iu franci, și dacă n’ai fi scutit, — ce bucuria de cancanuri!« politice. 90S JMt I MMJOTEL I B ! Germana a adresa* 0 n -»îă da siarprirr cars suvernulJi ram Ir Berlin 28. — Ministerul de , externe german a adresat guvernului român, o notă în care îşi exprimă surprinderea asupra declaraţiunilor ministrului român la Paris. d. Diamandy, referitoare la tratatul germano, rus. D. Diamandy a spus unui redactor al ziarului „Le Matin“, că Germania va arăta la Geneva două atitudini: una curteni- loaie şi senină în faţa occiden- I tului, iar cealaltu provocatoare şi răzbunătoare în faţa hinterlandului rusesc. lupii întră albi şi negri la New-York New-York, 28. — In cartierul negrilor din New-York, au fost lupte sângeroase. Intr’un local de noapte al negrilor, un negru uriaş a provocat pe un boxeur alb, i-n tins o battie şi l-a înjunghiat în inimă. Prietenii asasinatului şi alţi albi, în număr de aproape 100, au asaltat cartierul negrilor, invadând şi biserica, unde un predicator baptist ţinea tocmai o cuvântare. Intre negrii alungaţi din biserică şi albi s-a încins o luptă înverşunată. Lupta a continuat şi a doua zi. Poliţia a fost cu totul neputincioasa şi a trebuit să fie chemată armata. ----------□ : •: □--------- Plănuiee unul stentat contra lui Benes Budapesta, 28. — Cu prilejul procesului asasinării Emilei Leider, acuzatul Okolicsany a făcut declarată sensaționale. El a spus că complicele său Moerdoer a luat 1 milion si jumătate coroane ca să fugă în Cehoslovacia, unde să pună In aplicare planul de asasinarea lui Doenczi. In cercurile politice se spune, că acest nume Doenczi era dat de conspirator lui Benes. Se mai afirmă, că Okolicsany ar mai fi declarat, că asasinarea Emile Leider ar avea dedesupturi politice și că în urma acestor mărturisiri, ministrul de război ungar a aranjat schimbul complicelui lui Moerdoer, un anume Reiter, arestat în Cehoslovacia pentru spionaj, cu un spion cehoslovac arestat în Ungaria. ----------UPU----------- Turcia face pregătiri militare Atena, 28. — Guvernul tare a concentrat numeroase trupe în regiunea Smyrnei şi a Adaliei. Se fac continuu transporturi de muniţiuni atât cu vapoare cât şi pe uscat. Aceste ştiri sunt confirmate oficial. ------------------------------- Ratificarea convenţiei pestra Meni ca anno _ Londra, 29. Deputatul laburist Ponsoaby, a întrebat in Camera Comunelor, dacă ratificarea de către Anglia a convenţiunei asupra traficului cu arme, adoptată in 1925 la Geneva, e considerată de guvernul britanic, ca depinzând de ratificarea şi din partea celorlalte ţări. Ministrul de externe, Chamberlain, a declarat că guvernul englez crede, că a în Interesul ţărilor producătoare de arme, să facă să se puie In vigoare această convenţiune, prin ratificarea simultană. In consecinţă el a făcut intervenţii în acest sens pe lângă Austria, Belgia, Cehoslovacia, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Olanda, Suedia, Spania şi Statele Unite. Totuş până acum n’au sosit răspunsuri suficiente, care să-l poată îndreptăţi să afirme că ar fi vorba de a ratifica»« «Iuropi«& CÎTA » .« in lESssila uriaş 2 bucii ipi di itt finnm FiW Pagei)© de _10 milioane Kel Un cartier întreg cuprins de panică Un incendiu uriaş a nimicit eri noapte magaziile de ,,mîca predare” şi „mare viteză” din gara Filaret. La orele 3 şi jum. dimineaţa, locatarii din împrejurimile gărei au fost treziţi dîn somn de puternice detunături, cari ae auzeau din direcţiunea fabrice! V’olf şi fabrice! de chibrituri. S’a crezut, mal întâi, că aceasta dîn urmă a luat foc şi detunăturile proveniau dela materialele Inflamabile aflate în depozitele fabrîcei. Flăcări formidabile, alimentate de un vânt puternic, au Indicat curând locul incendiului: gara Filaret. DE UNDE A PORNIT FOCUL Paralel cu linia ferată din gară, In stânga peronului, se aflau Inserate magaziile de mărfuri ale staţiei, în ordinea următoare : magazia de sosire, construită d’n scânduri, birourî’e magazinerului de mîcă viteză, construite din zîd, magazia de nare viteză și aceea de mică predare, ridicate tot din scânduri. Focul a îsbucnit la extremîta ten stângă a magaziei de mică predare. Flăcările, sporite de vânt, s’au Intîns vertiginos, așa că, în câteva minute, această magazie era o mare de flăcări. ALARMA La orele 3 şi 10 dim., şeful magaziei de mare viteză, d. Nicoară a anunţat telefonic pe d. Olteanu, şeful gărei, că la magazia de mică predare a îsbucnit un Incendiu. Paznicie de noapte au încercat să stingă focul, dar lăudabila lor sforţare n’a putut avea urmări folositoare. P Orleanu a anunţat imediat pompierii, apoi, a luat primele măsuri pentru salvarea mărfurilor şi avioanelor garate pe linia din faţa magaziilor. EXPLOZIILE. — PANICA Era insă prea târziu. Magazia de mică predare era în întregime cuprinsă de foc şi câlpătata se întindeau spre acoperişul magaziei de mare viteză. Paznicii, funcţionarii din gară şi personalul de serviciu de la trenuri, căutau prin toate mijloacele sa îndepărteze vagoanele garate pe linia din faţa magaziei de mare viteză. Când sforţările lor erau un toiu, o explozie puternică se produse înăuntrul magaziei incendiate, oprind lucrările de salvare. Imediat au urmat alte explozii puternice, punând în panică pe locatarii din apropierea gurei. Exploda acidul carbonic, din numeroasele tuburi de fier, depozitate în magazie. Bucăţile de metal sbucnite cu forţă mare prin acoperişul magaziei, cădeau pe străzi, prin curţi şi pe acoperişul magaziilor învecinate, spărgând tabla acestora din urmi. TOATE POSTURILE DE POMPIERI DAU AJUTOR In clipa aceasta grea, an Început să soseasc şi postările de pompieri. Postul „Central", având apa în autocisterne, a cântat din primul moment, să împiedice întinderea flăcărilor la birourile magaziei de mică predare și la magazia da cosiră. Focul ardea cu tarla. Acoperişul magaziei de mică predare se prăbuşise ca an egomot infernal, laur acel al magaziei de mare viteză ardea ea trosnituri formidabile. Vagoanele de pe linie au luat da asemeni loc. Câteva locomotive aduse In grabă, au tnsepat să tragă vagoanele Încărcate cu mărfuri In ai ard da rasa locului Cela Incendiate eran stinsa Imediat de pompieri. Lipsa de apă a fost o mare iedică In acţiunea pentru m.rfurarea nenorocirei. Oara Filaret, ca şi atâtea alta Instituţii şi Întreprinderi, din Bucureşti, nu-i Înzestrată cu guri de apâ. Pompierii au fost nevoiţi să Întindă furtunele pa o distanţă de 250 m„ de la gurile de apă din str. Cotitul de argint, cestea a micşorat presimţea apei După 1 ore de mancă, tocul era localizat, celelalte magazii fiind puse in afara oricărei primejdii. Activitatea pompierilor ce a Îndreptat după aceasta, la stingerea completă a focului, operaţia care a durat până la asm 1 d. a. De la Început, au fost haral incendiului d-nul general Văleanu, ministrul comaafoattilor, Bebeeeu, subsecretar de stat la Interna, general feptul ponţiei, Pretorianarul general al c. f. r., C. Demetrescu, procuror general, Codin Ştefănescu, Judecător de instrucţie, P. Constantinescu, procuror, Popa şi C. Georgescu inspectori de poliţie şi comisar Teculescu. CE SE AFLA IN MAGAZIA DE MICA PREDARE In magazia de mică predare se aflau aproximaţiv 15 vagoane de mărfuri diferite, ca stofă, zefiniri, madepolon, butoaie cu uleiuri, vopsele, medicamente, pește conservat, casse de bani, tuburi de acid carbonic, lână, mobilă, mărfuri de tinichea, ciocolată, mate, etc. Magazia de mare viteză era goală. Mărfurile dinăuntru fuseseră încărcate, înainte de izbucnirea incendiului, în vagoanele garate pe linie, cari au fost salvate de pompieri ţi personal. Au ars apoi lemnăria de la 13 vagoane de marfă goale şi doua vagoane încărcate cu lână. ANCHETA D. Codin Ştefănescu a interogat pe şeful magaziei de mare viteză Nicoară, care a declarat că terminând încărcarea vagoanelor cu mărfuri din magazia de mare viteză, a voit să plece acasă. Trecând prin faţa magaziei de mică predare a văzut înăuntru foc. El a anunţat imediat pe şeiful staţiei. Au mai fost interogaţi paznicii de noante Al. Palatin, I Iarobiei, D. T. Marin, D. Cimpoieru şi Soare D. Nicolae. Cu toţii au afirmat, că in cursul nopţii, n’a intrat nimeni in magazia incendiată. Focul a fost observat de Nicoară, ca care au încercat să-l stingă. Incendiul a pornit, după spusele lor, din stânga magaziei, unde se aflau depozitata vre-o 109 de scaune Învelite in pala. Paiele luând foc, flăcările s’au întins repede la pereţii din scânduri ai magaziei şi apoi la acoperiş. D. Orleanu, şeful stafiei, crede, că focul se datoreşte naglienţei vreunui lucrător, care în timpul muncei, a aruncat pe jos o ţigară aprinsă. Focul a ars înăbuşit până dimineaţa, când a răbufnit afară. 50 MILIOANE PAGUBA Pagubele c. f. r. sunt evaluată de 11 milioane, iar valoarea mărfurilor distruse de incendiu lm 35—40 milioane, aşa că pagubele totale sunt aproximativ de 50 milioane. DISPOZIŢII PENTRU TRANSPORTUL MĂRFURILOR Magaziile de mare viteză predare şi mică viteză din staţia Filaret, fiind distruse sau luat următoarele măsuri pentru îndrumarea transporturilor: Transporturile de mare viteză se vor preda în staţia Obor, iar transporturile de mică viteză, cari înainte se predau la Filarett se vor preda la Bm. Mărfurile de mare şi mică viteză sosite pentru Filaret, vor continua a se elibera tot la Filaret. ..................■■■——»LU.-------i —— linlirajliwili Ui Cernăuţi, 2?. — Astăzi, la ora 2 d. a. au fost transportate osemintele Mitropolitului Repta în cimitirul central, spre a fi depuse în cavoul arhiereilor. ASISTENŢA La ora 2, atât catedrala, cât şi curtea ei şi străzile din jur erau ticsite de lume şi trupe. In asistenţă am remarcat pe ministrul Bucovinei Dori Popovici, pe comandantul diviziei general Florescu împreună cu foarte mulţi ofiţeri, pe aghiotantul regal local, colonel Zwiedenek, care a depus o splendidă jerbă în numele Familiei Regale, pe rectorul Cândea împreună cu profesorii universitari, pe primarul R. Sbiera, pe prefectul Cernăuţilor Zaharia Popovici, pe administratorul catolic Steinbach, pe pastorul evanghelic dr Arz precum şi celelalte confesiuni, apoi preoţi şi iar preoţi de la sate etc etc. Din Bucureşti au sosit: I. P. S. S. Patriarhul Cristea, directorul general de la culte Briidişteanu, apoi mitropolitul Pimen al Moldovei, episcopul Dunării de jos Cosma Petrovici etc. IN BISERICA Serviciul divin a fost celebrat de 12 preoţi şi 4 diaconi in frunte cu L . S. S. Patriarhul şi mitropoliţii Pimen şi Nectarie. Răspunsurile le-a dat corul mitropolitan de sub conducerea d-lui Zavulovici. După oficierea serviciului divin Patriarhul a ţinut un înduioşător discurs, în care a relevat în special amintirile personala ce l-au legat de defunct Apoi a vorbit mitropolitul Nectarie, insistând undeosebi asupra vieţii şi activităţii celui dispărut şi mulţumind la sfârşit tuturor acelora cari i-au purtat de grijă în timpul bolii, în special directorului cancelariei mitropoliei, d-lui Neşcuie, cari a fost un tovarăş nedeslipit lângă mitropolit până la moartea acestuia. LA MORMÂNT Cel dintâiu a luat cuvântul ministrul Dori Popovici, care a vorbit în numele guvernului, apoi directorul general Brătîşteanu în numele ministrului cultelor, d. fost ministru Nistor la numele Academiei Române, al cărei membru onorar fusese dispărutul, precum şi în numele Adunării eparhiale, pentru crearea căreia luptase cu multă râvnă mitropolitul Repta, pastorul dr. Arz în numele bisericii evanghelice, prof. univ Lotchiţă în numele tineretului ardelean, care a studiat la făcultatea teologică din Cernăuţi, vis’iorul-şef L. Tomoiagă fel numele dăscălimii bucovinene, preotul Petruc In numele Întregului cler, d-na Nastasi tn numele damelor române, director A. Vitencu tn numele răzeşimii bucovinene, al cărei descendent fusese defunctul şi de care n’a uitat niciodată in viaţa sa. Explozia dela rafineria Vega Un mort Ploeşti, 28 Aprilie Astăzi dim., o puternică explozie S’a produs la rafineria „Vega" a soc Concordia, situată lângă gara de nord. Explozia s’a auzit în tot oraşul şi s’au spart toate geamurile fabrice. Explozia s’a produs la bateria de rectificaţie a benzinei, aruncând un aer acoperişul de fier şi zidurile care Îmbracă bateria, întreaga baterie a fost cuprinsă de flăcări In camera de rectificaţie erau patru lucrători Toţi au fost avârliţi afară, linul din 14 Zalman Nicolae, a ars complet Al doilea lucrător, Bănilă Nae, are mâinile arse şi arsuri peste tot corpul. A fost internat în spitalul Movilă şi sunt puţine speranţe dieu scăpa cu viaţă. Ceilalţi doi Ineri tori, Die Constantinescu şi Gh. Niculescu, au răni mai puţin grava. Primate ajutoare au fost data da cele câteva sute de lucrători dis fabrici ai da secţia de paşapteri a tebddk _______ Şi 3 răniţi Focul luând mari proporţii ş ’ ameninţând întreaga fabrici mai ales depozitele de ţiţei ş de produse petrolifere din apropiere, s’au Înştiinţat imedia autorităţile şi secţia de pompieri. Au fost la faţa locurrd pompierii cuautopompa, sub comanda d-lui locotenent Belsaat şi d. Vieru, directorul poliţie». Munca pompierilor a fos mult zădărnicită din caum lipsei de apă S’a făcut uz de apă dintr'oi lac şi de nisipul, aduseu vagaaue de cale ferată din gara di Nord. După o muncă de câteva ora focul a putut fi localizat. S’au Început imediat cercetă» pentru aflarea cauzelor acestei explozii S’* constatat următoarele Electrician al Băaili Nae» Intrând Infernet» de rectificație te voit să dee dramul motoraiul Motorul Insă fiind suprafecă* •at a produs o eeăntee și un iĂSC*»