Universul, mai 1926 (Anul 44, nr. 99-122)
1926-05-01 / nr. 99
Băile Kissingen P£NTStU STOMAC - INTESTINE-INIRA -BOLI ES NUTRIŢIE RAKOCZY - CURA DE BAUT ACIDURI SOLS ŞI BAI DE NĂMOL EXPEDIŢIE DE APE MINERALE PRIN ADMINISTRAŢIA BAILOR Informaţiuni prin Uniunea Băilor şi Biurourile voiaj Saxon de cară: 1 Martie până la 1 octombrie Cel mai bun aliment ©.1 copiilor PHOSPHITINE FALIERES Recomandat de la vârsta de 7-8 Iuni, In momentul interp&rel șl In timpul creşterei. Ajută dentiţiunei fiori&rei oaselor. — Previne sau opreşte diaree» •sa de frequent* In timpul căldurilor. Folositoare tuturor stomacurilor delicate, bătrânilor, convalescenților, PHOSPHATINE FALIEREState Inimitabilă. DEPOSIT GENERAL 1 6, Rue de la Tacherle, PARIS și pretutindeni. Incâltâmintea durabilă este in Interesul sănătăţii şi a economiei de bani o necesitate pentru orice om practic. Tocurile $1 Tălpile de cauciuc iiP ALMA“hm dublează durabilitatea incâlţămîntelor D-voastre sunt mai eutine ca pielea, vă dau un mers elastic şi vă prezervă la vremea rea de răceală. Se atrage atenţiunea Domnilor Medici asupra rezultatelor bune ce pot obţine prescriind bolnavilor de Epilepsie PALEPSIN Accesele se răresc şi se uşurează cum nu se poate obţine cu nici un alt tratament. De vânzare la farmacii. Preţul lei 240. Reclama este sufietul comerţuloi UHIWMIH inn' fflV.-Br. 9° iiirNIW 1826 . 25 Aprilie CRIMA. — Pe şoseaua Vlătenilor de lângă Iaşi, mai mulţi flăcăi au atacat pe săteanul Ion Frunză, lovindu-l cu ciomegie. Grav rănit, săteanul a fost internat la spitalul Sf. Spiridon, unde a murit. Cauza crimei ar fi o veche ceartă pentru pământ. SINUCIDERE. — Astăzi, fata Irina Păduraru, din str. Zugravilor, şi-a turnat petrol in capul pe corp şi şi-a pus foc. In agorite, a fost dusă la spital. Cauza este dragostea. TIFOS EXANTIMATIC. — In afară de numeroase cazuri de gripă și de febră tifoidă cari bântuie orașul, se mai înregistrează noul cazuri de tifos exantematic. Se anunţă că portarul de la serviciul prîmîrei de la spitalul Sf. Spiridon, Gh. Nicolae, s’a Îmbolnăvit de tifos exantematîc. ŞEDINŢA CONSILIULUI MUNICIPAL. — Astăzi, la ora 7, consilierii municipali s’au întrunit pentru validarea consilierilor de drept şi anume: d. Zanvel, reprezentantul învăţământului primar, Stânilescu, reprezentantul Învăţământului profesional, d. Eremin Iliescu, inspector veterinar, şi Pentru validarea I. P. S. S. Mitropolitului Pimen al Moldovei, numit un consiliu, ca cel mai înalt reprezentant al cultului ortodox. Au urmat discuţiuni vii, datorită diferitelor fracţiuni politice care compun consiliul. „UNIVERSUL Vtara Iaşi Au mai fost recomandaţi şi cei trei membri, din care să fie ales primarul oraşului. Se crede că ministerul de interne va confirma primar pe d. Nicu Petrea. IN JURUL CRIMEI DIN VLADENI. — Din cercetările făcute de parchet rezultă că Ion Frunză, din Vlădeni, a fost ucis in cârciuma acelui sat, în urma unei incăerăr'î între două tabere de săteni, cari erau turmentaţi de băutură. Tot cu acel prilej a fost răpit grav şi băiatul Const. Mitocaîiu. Azi au fost aduşi la parchet fraţii loan şi Const. Mazilu, fraţii Bihuţă şi Gh. Oniceanu, autorii acestor isprăvi. Ei au fost depuşi, .tribunalul copftrutându-le mandatele. : sî . .« INCENDII. — Un incendiu a distrus opt case în Epureni, lăm‘ sând mai multe familii fără adâpost.Cauzele focului nu sunt încă stabilite. — Alt foc pus de răufăcători, a distrus mari cantităţi de cereale, mai multe maşini agricole şi două hambare, pe moşia Andideşeni, a arendaşului Herman Pahich. A doua zi, alt incendiu, pus tot de răufăcători, a mai distrus şi alte cantităţi de cereale, tot pe aceeaş moşie. Jandarmi anchetează. NUMIRE. — D. Mircea Sion a fost numit director la epitropia Casei Sf. Spiridon din Iaşi. Roman SERBARE. — In ziua de 23 c., seminarul din localitate şi-a serbat patronul. Au luat parte corpul profesoral in frunte cu P. S. S. Lucian Triteanu, episcopul Romanului, cum şi un mare număr de invitafi. Serbarea a constat din coruri şi recitări, iar serbarea a fost încheiată de P. S. Sa cu o cuvântare in care a arătat misiunea grea ce o au atât profesorii cât şi elevii pentru răspândirea învăţurilor creştine, cu atât mai mult, cu cât lumea se găseşte intr'o criză morală. Seara, in sala de serbări, a fost o serbare pentru public, pentru mărirea fondului comitetului şcolar. COMUNALE. — Zilele acestea s’a făcut cooptarea doamnelor Balais şi Ţurcanovici in consiliul comunal. VETERINARE. — In întreg judeţul Roman, sunt 8 staţiuni de montă, pentru care s'au adus de la Graşi (Neamţ) 24 armăsari. S'au mai adus 2 armăsari, din care 1 la reg. 4 artilerie şi la d. Strat-Heleştieni, care are crescătorie de cai. Monta a început la 10 Aprilie şi este cu totul gratuită. NUMIRI. D. G. Lefter, învăţător la Spiridoneşti, a fost numit pretor al plăşei Roman-Vodă, în locul d-lui A. Strati. — D. Marcu Popescu a fost numit comandantul sergenţilor poliţiei locale, in locul d-lui Damaschin, mutat la Huşi. MUTĂRI. — D. I. Ciolan, subadministrator financiar din localitate, a fost mutat la Bucureşti, in interes de serviciu. — Deasemenea, dord. Ardeleanu, controlor fiscal din jud. Roman, a fost mutat la Fălciu în aceeaş calitate. — D. M. Ciobanu, directorul poliţiei, a fost mutat la Iaşi. — D-nii P. Nica, comisar, a fost mutat la T.Severin, iar Gh. Bentea, subcomisar, la Braşov ESCROCHERIE. — Arthur Smith Leub., soldat din comp. 4 sanitară, a escrocat nişte bănci din Cernăuţi, făcând cecuri false. Complicele lui e Herman Weintraub, frizer din localitate, care mergea şi încasa cecurile. Ambii au fost arestaţi. CaVius MUTĂRI ŞI DETAŞĂRI. — Au fost numiţi şi detaşati ca pretori fluvnişti d-nii: Caravasile Gh. la plasa Albota şi Rozanidi Alex., la plasa Cahul ; Clinescu, pretorul plăşei Cubei, a fost transferat la plasa Baimaclia, iar in locul d-sale a fost numit d. Arnăut Tot. SCUMPIREA CĂRNII. — Consiliul comunal în ultima şedinţă a admis cererea măcelarilor, cari ameninţă cu greva, de a ridica preţul cărnei de vită dela 18 la 24 lei kgr CADAVRE GĂSITE. Pe teritoriul comunei Besalma s’a găsit cadavrul unui necunoscut îmbrăcat cu suman și prezentând semne de loviri grave la cap Se crede că la mijloc a fost o crimă. — In pădurea Muratov, pe drumul ce merge din satul Cotihana la Tătărești, s'a găsit cadavrul soldatului Timofei Melicenco din reg. 10 roşiori. Numitul fiind bolnav, a fost reţinut în spitalul militar din Timişoara, iar la ieşire din spital ducându-se spre casă, se presupune că s-a sinucis. Numitul este de fel din Constangalia (Cahul). VIZITA PRIMULUI MINISTRU. P D. general Averescu şi-a anunţat sosirea în oraşul Cahul, pe ziua de 5 Mai a. c. Oradea Storojineţ DONAŢIUNE. — Zilele trecute marele proprietar Şerban J. Flondor a donat 20 parcele de clădire pentru funcţionari. Distribuirea aAestor parcele a făcut-o prefectura Storojineţ. Regretăm insă că distribuirea acestora s’a făcut in aşa mod, în cât funcţionarii români, caii sunt în localitate de mai mult timp, au fost desconsiderați. SECETA. — In tot cuprinsul județului nostru in primăvara aceasta încă n’a plouat și seceta se simte foarte mult întârziind semănăturile de primăvară. NENOROCIRE.—Iosif Kígyós, în etate de 45 ani, din Episcopia, pe când venea cu căruţa de fân spre Oradea, caii s'au oprit brusc, iar dânsul, din cauza zguduituri!, a căzut din car, între picioarele caîlor, cari l-au strivit cu copitele. - După o scurtă agonie, nenorocitul a încetat din viață. . R.-Sărat CHESTIA ISLAZULUI COMUNAL.— Oraşul Turtucaia posedă, încă din secolul al 17-lea, pădurea Bobla, în suprafaţă de circa 6000 hectare pădure şi un islaz comunal în suprafaţă de 3000 hectare, bunuri donate oraşului in curesul timpului de către sultanii imperiului otoman. Azi comuna a fost expropriată de aceste bunuri, ele trecând în domeniul Statului, conform legilor şi anul acesta ministerul de domenii, a arendat islazul comunal. Pe de altă parte, comuna având pretenţiile ei de proprietară seculară, nu cedează şi astfel a luat naştere un conflict. Dar chestiunea cea mai gravă, este că cetăţenii trebue să plătească islazul în două locuri, fapt care i-a alarmat, şi numai datorită intervenţiei d-lui primar al oraşului, care a dat explicaţiile necesare, s’au putut linişti. D-sa a promis că va interveni la min. de interne, ca să fie tranșată această chestiune, până la care dată se vor suspenda orice încasări. TVR‘tudombesti. POLITICE. — In ziua de VO cri., s'a făcut instalarea nouei comisii interimare, în prezența d-lui C. Rădulescu, protor. ......... Comisia e alcătuită astfel : Nicolae Gh. Manolescu, președinte ; loan Popescu; Nycolae I.. Nicolau, Romulus Macri,Gi'lgore C. Mîstoiu, Miticii. Tlonciu, Anghelie Dascălu, Costică Paraschiv şi Gr. C. Gf.îgoraş, membri. VITICOLE. — Vinul ce a rămas nevândut dintoamnă a început a fî cercetat de către negustori şi, îiîhd, de blină calitate, se vinde cu preţul de TONG Iei dai. , vi — Starea viilor din regiunea noastră e în general bună, cu exrcepţîa viilor de pe dealuri, cari sunt în plujă desvoltare şi promit o recoltă bună din cauza ploilor primncioase ce au căzut la timp.Starea viilor din şes, precum şi a celoir ce au fost rău lucrate In anii precedenţi,Ie mai puţinbună. ' - ■ '■ CULTURALE. Elevii cursului superior al liceului „Unirea“ din Focşani, cari au dat serbări culturale in diferitei localităţi din judeţul nostru, cu scopul de a-şî mări fondul pentru o.escurate ce vor face-o anul acesta in Italia, vor da şi in oraşul nostru în seara zilei de 1 Mai a. c., un festival artistic in sala de festivităţi a fundaţiei culturale „Cetatea Cruciuma“. ŞCOLARE. „ Elevii gimnaziului din localitate au înfiinţat o societate literară cu numele de.Duiliu Zamfireanu“, care ţine în fiecare Sâmbătă,din localul gimnaziului, şezători -literare." Această, societate e sub conducerea unui corpitet compus din elevii clasei a IV-a şi are, ca preşedinte de onoare pe dl prof..dn. C. Chifu,. “-- Lucrările ,pentru senstruirea clădirii liceului,- Începute din toamnă șî 'întrerupte in timpul temei, au reînceput. Satu-Mare: CONFERINŢELE v.ASTREP.— Deşi frăihântările politice au absorbit aproape, ‘pe toata ' lumea, totuş se mai lucrează și în domeniul cultural, mai ales în Ardeal, unde este nevoa de o cât mai întipsă propagandă de acest fel Sâmbătă seara, infrumoasa sală a Casei Culturale din Satu- Mare, d. Dumitru Huzum, magistrat, a vorbit despre:. .Evoluţia proprietăţii’’. Conferenţiarul a urmărit diferitele epoci istorice, oprindu-se la situaţia proprietăţii agrare de la noi. CERCUL CULTURAL AL CORPULUI DIDACTIC__ Joi s’a întrunit la şcoala primară nr. 2, Cercul cultural al corpului didactic din Satu-Mare, D. A. Davidescu, a ţinut o interesantă conferinţă despre: „Necesitatea studiului evolutiv al problemelor pedagogice”. Conferenţiarul a făcut o amănunţită descriere a diferitelor sisteme de învăţământ. Începând cu şcoala iezuiţilor dinsecolul al XVlI-a. V.:::: \-X A urmat un bogat program artistico-şcolăresc, : - ,, O. BIBLIOTECA IN COMUNA NATALA A PĂRINTELUI V. LUCAC1 — Mai tu uiţi intelectuali, au hotărît să 'organizeze o bibliotecă populară ,ţp comuna .Tojib, unde s’a născut' părintele Vi.Lucaci. Au donat cărţi d-nii A Davidescu, O Pop, M. Pop, C.‘ Barbul, Zoltana, etc.,. ...... D. Zaharia a ţinut oconferinţă. Preotul din Jojib„ Va vorbit! mulţimei despre ,importanţa cărţîL şi despre, şcoială^."...“.. . TINERIMEA . SATMAREANA ÎN JUDEŢ.Societatea, universitară, a fost zilele trecute în comuna Jiba, unde a ţinut o şezătoare culturală populară. După ce s’a dat sfaturi pojririului, s'au donat numeroase carti pentru biblioteca satului. Preotul le-a mulţumuit studenţilor în numele locuitorilor şi i-a rugat ca această propagandă sa o continue şi în satele;: din jur, unde deasemenea se Simte mare nevoe de cărţi şi de sfaturi ‘înţelepte';: v , . Slatina. î!,’: CRIMA.— Stancu Manda, luându-se la ceartă cu Marin Dragan, ambii din', ,Călineşti-QIi, pentru chestiuni politice, cel dintâi a aplicat mai multe lovituri de cutii, în pântece lui. Drăgan. Victima ip, stare gravă a fost internată, in spitalul din Drăgănești.' . -Vi -1 Criminalul a fost. Înaintat par- 1 chetului. IDulf ANCHETA DELA PRIMĂRIE. — Ancheta inspectorului general administrativ Victor Hodor, făcută la primăria locală a luat sfârșit Asupra rezultatului d. Hodor ira făcut nici o declaraţie, pana ceriu va referi ministerului de Interne asupra celorconstatatei * •PROCESUL COMUNIȘTILOR.1Consiliul de război al corp. VI armată,va începe la 3 Mai desbatereaprocesului comuniştilor, cari sunt un număr de peste 80. Din cauză, că sala de desbatere a consiliului de război este nemncăpătoare, procesul se va judeca în sala ele şedinţe a tribunalului. . .? * "* PESCUIREA UNUI CADAVRU. — A fost pescuit din râul Someş, cadavrul ţăranului Va- 3pe Cîotan de fel din com. Somiş-sat. Autorităţile au întreprins anchetă. CONGRESUL DROGHIŞTILOR LA CLUJ. — Pentru ziua de 2 Mai a fost convocat la Cluj congresul droghiştilor din Întreaga ţară. ÎNECAT IN RÂUL SOMEŞ. — Ţăranul Gavril Maier, din comuna Gilău, trecând prin Someş ,cu carul încărcat de lemne, s’a împiedicat de o piatră şi rostogolindu-se s’a înecat. Buasău CRIMA SAU SINUCIDERE? — Voinea Ghiţă Ciupitu, de 30 aili. de fel dîn Glodeanu-Sărat, a fost găsit spânzurat Cum există bănueli că sus numitul ar fî fost asasinat, parchetul a ordonat facerea autopsie! cadavrului, iar postul de jandarmi respectiv cercetează cazul. DELA BIROUL POPULAŢIEI. — Dîn cauza lipsei de personal, tennenul de 1 Mai, fixat pentru lîberarea carnetelor de identitate a fost prelungit până la terminarea operaţiilor. PENTRU PRIMĂRIE.— Func(joi'ariî fci f. t. Împroprietăriţi cu locuri ide casă în cartîeru! Mihai Viteazul, ideşi, odată cu de nunerea cosisîSui aceluî loc au depus și puvenîtă. Rentii. pavat, o duc foarte greu din cauză că n.îci.până acumrnu s‘a Pavat nicî o stradă. Cum cei caii au luat în. antrept'iza ,&această lucrare n‘au facut de cât trasarea, bul. G-ral Mosoîu, deși a trecut un an de atunci,’ sus numiții roagă pe cel în .drept să ordone ' accelerarea . lucrărîior ca cel puțin până la toamnă să poată fi pavat și acel carrier.. P!‘: • ■ ■ TEATRALE. — Turneul trupei de propagandă artistică, cu .concursul ' d-nei Lucretia Brezeanu, va juca Duminică, 2 Maî. tn sala , teatrului „Moldavia” Ștrengarul dîn Paris, comedie în 3 acte de V. Sevreau. DISPARIŢIA UNUI COMERCIANT. — In str. Târgului nr. 4 se Instalase de câtva timp bijutierul Iancu Feldman. Acum câteva zile, numitul dispărând— după ce a avut grijă să ia cu el obiectele de preț ce avea în magazin, parte ale lui, parte ale cHenţîlor, poliţia l-a pus In urmărire. Au fost păgubite o mulţime de persoane, cari ii încredinţase bijuterii spre reparare. DE LA CORPORAŢIE.—Membrii corporaţiei din localitate, tntrunîndu-se sub preşedinţia rt-ui N. Smelanu, au protestat contra modulul cum se aplică amenzile, fără cercetări serioase. S-a mai hotărît cumpărarea unui local. CHERMEZA. — Cercul de gospodine din localitate dă Dumîtircă. 9 Mai cin pădurea Crângului o chermeză în folosul micilor sugaci. ARESTAŢI. — Poliţia a prins pe cunoscuţii pungaşi Petre Cadrleskî, Damian Psellela Şi Julia Meierijaska, urmăriţi de Multă vreme de siguranţa generală şî de prefectura poliţiei Cernăuţi. Asupra sus numiţilor s’au găsit o mulţime de bucăţi de stofă şi mătase provenite din contrabande. Ei au fost înaintaţi siguranţei generale. DAŢI JUDECAŢII PENTRU ULTRAJ.—I. Croitoru, C-tin Iamb şi Mareş Tureac, toţi din Greceanca, arestaţi de comp. de jandarmi pentru că au ultragiat pe d. Popescu, pretorul plăşii Tohani, au fost daţi judecăţii de parchetul local Şi Puşî apoi în libertate. ^ Tu-Jiu . FESTIVAL ARTISTIC. In seara zilei de 24 c. a fost în.sală teatrului „Miclescu“ un festival organizat de un grup de eleve din casa VI-a a liceului din localitate, in scopul de a-și mări fondurile pentru întreprinderea unor escursii. Merită laude elevele: Arhip Ecaterina Branga, Catalinescu Andree, Dăneţ Zoica, cari şî-au interpretat folurile cât se poate, de bine. MASURI PENTRU COMBATEREA MULTEI COLUMBACE. — In judeţ a început a se lua măsuri pentru combaterea muşte! collumbace, care a început a-şi face apariţia prin vecinătatea Tudt' Mehedinţi. : SPROTIVE.—Duminică, 25, la ora 6 a fost un interesant taatch'de foot-ball pentru campionatul clupeuluî „T. Vladimirescu*‘ în semi-finală, rămânând echipele clasei a VI și * a V. , începerea joculuia avut-o clasa- V care cu înaintarea destul de bine pe care au arătat-o nil atputut trece *de zidul de aparate , al faimoşilor fundaşi: A . Ralică, Păunescu (Gully) Şi Ion Dragomil- au făcut o figură, onorabilă în primul timp. In ce privește timpul al I s’a terminat cu (1—0). Pentru a ăI-a. . ’ In al II timp munca totodată și norocul clasei V au putut învinge orice rezistenţă adversă graţie faimosului ,,Hogea“, care a marcat două goluri in ultimele 10 minute. Rezultatul a fost (2—1) pentru clasa V-a. . -•'i pv:'-*« ■ . De la clasa VI a marcat Pa♦cga. De la clasa V s'au remarcat : Hogea, Mărin (Dolj), iar de 1%. a VT : Rafică (Gully), Dragonig, Patega.. . ■n .......... ■— I Suceava DECES. — Primul rabin Moses Hager a murit în ziua de 23, in vârstă de 63 ani. înmormântarea s’a făcut a doua zi. A fost condus la locul de veci de un public foarte numeros. EXPOZIŢIE. — In casele d-rului dentist Halstock Oscar, s’a deschis expoziţia pictorului profesor Gh. Bălan. Drănăşani PENTRU PAMANT. — Văduva Maria Ion Greaca, din comuna Şuteşti, luându-se la ceartă cu Cristea Greaca pentru hotarul Ogoarelor pe cari le au alături, a fost luată la bătaie şi lovită puternic de acesta cu o sapă peste umărul stâng. Vierimia a fost adusă la spitalul Drăgăşani. RASBUNARE. — Comerciantul B. Gogan fiind găsit pe stradă de croitorul H. Calmani, căruia îi pusese un sechestru asigurător, a fost bătut până la sârige. La rândul său Calman, nu mai puţin violent şî mai voinic ca rivalul său a căutat să doboare pe Gogan. Au intervenit trecătorii. DIZOLVARE. — Pe baza raportului făcut de pretoratul sectorului Drăgăşani, pentru neexe♦utarea lucrărilor edilitare comunale, au fost disolvate consiliile comunale ale minimelor: Creţeni Guşceni, Pesceana, Mădular, Belea, Uşurei şi Râmeşti. Sighetul Marmaţiei DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI RECRUŢILOR. — In ziua de 25 cor. a avut loc, în Diata Unirei din localitate, cu deosebită solemnitate, depunerea jurământului recruţilor config. 1926, din garnizoana locală. La ora 11, cu chioşcul improvizat în piaţă, s’a sfinţit ana de către vicarul Ilarie Boros asistat de încă patru preoţi, după aceea d-sa a arătat însemnătatea actului săvârşit. K A urmat spunerea Turămăritului pe consmn*Soldaţilor ortodoxi li s’a luat jurământul către preotul Nuţu Codrea, celor greco-catolici de către viciu- episcopesc Ilarie Boroş, dor romano-catolici de preotul atolic Piltz, reformaţilor preot Peter Iuhaz, iar evreilor rabid dr. Samuel Danzig-După jurălâi’- nu vorbit trupei d-nii cu Mladin, comandantul grupuri si d. general Leca, arătânli-le că prin actul săvârşit astăz s’au legat să-şi apere ţara şi tonul, chiar dacă vor trebui să-i dea viaţa. A urmat api defilarea recruţilor. A luat pate public numeros. POLITICE.— Evreii din localitate, — deal de numeroşi — s’au constituit în vederea alegerilor, intr’un bir, sub preşedinţia medicului d. Ir. Aladar Sternberg. Sunt Intrattive cu organizaţiile din localiate ale celorlalte partide, ca să adă care le oferă avantagii mai isemnate. ----------Of 00-------é* Fos la j (aurică din falati 28 Aprilie Un mare incediu s-a declarat astă seară la or 8, la fabrica de săpun şi produşi chimicale „Vulturul” din st. Vasile Lupu Nr. 9. Fabrica este poprietatea d-lui Tobias Hirsch , a fost închiriată d-lui Adolf leisa. Focul a fost observat de trecători şi până l sosirea pompierilor, flăcările a cuprins toată clădirea fabricii situată pe str. Daciei. In fabrică, erau depozitate butoae cu benzină şi materii inflamabile, cari find cuprinse de flăcări au provoat explozii puternice. Lumea adunaţi la faţa locului s’a refugiat la o mare distanţă. Intre timp, loctarii vecini. Intre cari şi famila Teodosiu din str. Daciei şi-au scos Întreg avutul In stradă. Pompierii, sub comanda d-lui căpitan Nicolau, a avut mult de luptat cu materie inflamabile, cari făceau impoibilă orice apropiere. De la automobilii cisterne, se aruncau de la o mare distanţă, mari cantităţi de apă. S auluat măsur de izolarea fabricii de cutii li tinichea din strada Vasile Lupi Nr. 7, ameninţată şi ea să cdă pradă flăcărilor. La faţa locului,au sosit d-nii comandor Oprişn, prefectul poliţiei, prim-procuor Paraschivescu şi comisarii Zâne, şeful circumscripţiei I-a Pela orele 8 lua., O ploaie torenţială a împiedîcat pe pompieri să lucreze. Mobilierul scos In stradă, a fost distrus. Proprietarul fabrici, d. Weiss, fiind interogat, a declarat că până la orele 6 seara fabrica a lucrat, iar la închidere n’a observat nimic suspect Fabrica „Vulturii" era asigurată la soc. „Dunărea”. Pagubele se cifră la milioane. ----------O: • "3------— 1 Un car sfirimat de trei - 2 MOIifl şi o RANIŢA _• Iaşi 2? Aprilie. Direcţia regionali a c. f. r. Iaşi a fost înştiinţată trenul de persoane 653. Paşiuni-Iaşi, între staţiile Miroslava Uricani, a surprins pe linie 8* car cu boi. In care se aflau ătenii Const. Vornicu, Maria Valle Huseu şi Sevastita Răileanu, toţi din Bogdăneşti. Carul a fost sfărâmat, primii doi ucişi şi Sevasita Răileanu, rănită grav, a fost adusă la spitalul Sf. Spiridon. Parchetul de laţ a dispus facerea autopsiilor,deschizând şi o anchetă. ----------□.».]---------- Grav accident de autoisoul Clu 27 Aprilie Pavel Klein, dictorul întreprinderii forestier „Silva” cu soţia şi funcţioarul Ignatîe Klein veneau Luni dela Dej, cu automobilul. Trecâd peste o grămadă de piatră, atomobilul s’a răsturnat intr’un lanţ prăpăstios. Toţi călătorii au fost gravi răniţi , Foiletonul zlanului „Universal1* Henri Béraud Ce-am văzut la Moscova Traducere de A. P. N. R. Ah ! doctrina atârnă uşor de tot, atunci când interesul Sovietelor este în joc ! Un exemplu proaspăt de tot a izbit spiritele cele mai simple. Fu atunci când văzurăm pe internaţionaliştii noştri stilaţi de Moscova, strigând cu toată candoarea: „Riful pentru infani!” Toată lumea a râs. Aiurea, în China, mai ales. Sovietele fac şi mai mult încă o aţâţă ura de străini a galbenilor. Şi vedem pe oaspeţii de acuma ai Kremlinului învăţându-i pe cei de la Peking să facă pogromuri, de cari, totuş, propriii lor strămoşi n’avură de loc a se lăuda... La turci, (unde, după câte se spune, Kemal nu glumeşte cu drapelul roşu), se va încerca corupţiunea, se vor înmulţi bacşişurile. In Italia, în România, alte sisteme, aceste ţări le furnizează „persecutaţii” indispensabili propagandei sentimentale in tările anglo-saxone şi în ţările scandinave. In ceea ce priveşte Germania, ţară închisă la glume, se întrebuinţează fată de ea o politică de represalii, care, de altminteri, se întrerupte câteodată cu schimburi ţanţoşe de condamnaţi. După cum se vede, mijloacele se deosebesc ici şi colo, dupăposibilităţi- D-l Cicerin nu-i un negustor încăpăţânat ! Le dă muşteriilor marfa pe care fiecare o doreşte, fără să stea la tocmeală. TU-i'.-v . -Ai—şi—T Cu toate acestea, în propaganda sovietică se poate deosebi planul de a se exploata mai ales două lucruri: nemulţumirea şi compătimirea. Priviţi cu câtă regularitate ucigaşii din Mos-Scova fac apel la umanitarismul intelectualilor pentru a veşteji „teroarea albă“. Departe de mine de a lua în derâdere un sentiment generos. Dar băgaţi de seamă până la ce punct grozăvia teroarei albe se atenuează cu distanţele. Drept vorbind, violentele reacţionare nu-i indignează pe comunişti şi nu îndreptăţesc petiţiile acoperite de semnături decât atunci când se săvârşesc la frontierele Rusiei celei nouă... In ceea ce priveşte exploatarea nemulţumirii, ea constitue însăş fondul propagandei moscovite. Ştim, vai ! până în ce punct, Franţa este prelucrată de mii de mesageri obscuri, împrăştietori de ştiri rele, semănători de necazuri, colportori de otravă. Oricine călătoreşte, ştie că ţara noastră, în comparaţie cu altele, este un Eden. Nici unul din lucrătorii noştri, desigur, n’ar primi să-şi schimbe starea cu aceea a unui lucrător rusesc. Dacă nu vreţi să mă credeţi, experienţa este uşor de încercat : Sovietele să ne trimită cincizeci de lucrători cu familiile lor şi aceştia să lucreze timp de şase luni la noi, afirm aci, că nici unul nu se va mai întoarce de bună voe în Rusia. Nici nu mai spun să încercăm şi experienţa contrarie. Dar aceasta este o sfidare ? Da, este o sfidare care cu siguranţă nimeni nu o va releva ! Aceasta nu va împiedica de loc pe doctrinarii sovietici ai nucleurilor de propagandă de a semăna, fără înşine, ura şi desnădejdea în şantierele noastre. Oamenilor nevoiaşi ei le vor da sfatul să „se revolte în contra tarifului tramvailor“... în timp ce, la Moscova, preţul transporturilor în comun este de un franc şi douăzeci pe sacţiune. La nevoe vor invoca numele libertăţii, proclamând, în legătură cu vreo telegramă întârziată, că administraţia e făcută ca să îndrumeze corespondenţa „fără a se preocupa de conţinutul ei‘‘. Dar poşta sovietică, desftUMfid şi distrugând şchii PDle, merge până acolo la IS ‘ “ *In picioare regulamentele convenţiei poştale universală. Alt exemplu,r încă şi mai odios şi aproape îngrozitor. Agenţii U. R. S. S. se silesc, după cum se ştie, să corupă armata. Organul lor în Franţa publica la 9 Septembrie, un articolaş intitulat : Sa fraternizăm. Daii ca fapt sigur că, dacă la Moscova, vreun călător convins de antimilitarism ar pronunţa înaintea soldaţilor ruşi astfel de cuvinte, ar fi Înhăţat,, dus la arhepeu şi împuşcat pe dată. ss î ■ ,U' , ceea ce este adevărat în ce priveşte cazarma, este tot atât de adevărat în ce priveşte şi atelierul. Este tot atât de uşor pe cât este de crud a împinge pe grevişti la acţiune directă. Dar seizii din MosCova se feresc a spune lucrătorilor noştri cum se pricepe Cămaradul Djerinski să gâtuiascâ grevele... Mai mult, în mahalalele noastre ,le place să aţâţe chestiunea salariilor, dar întotdeauna uită a le spune lucrătorilor că ce mănâncă în familie, seara, când ies de la cinematograf, la bistro, i-ar costa în Rusia leafa pe o săptămână Întreagă. La ce bun sâ mai înmulţim exemplele ? Acele pe cari le dădui nu sunt oare de-ajuns ca să dovedească făţărnicia misionarilor şedinţei moscovite ’? Se poate afirma, că, asupra tuturor punctelor, după împrejurări, ei renunţă la pretinsa lor „rigoare doctrinală“. Nu le e ruşine de nici o capitulare. Ceeace, printr’o supremă pudoare, ei nu vor încă să o cheme politică străină, nu-i decât o neîncetată tăgăduire a celor ce spun şi fac în Rusia. Internaţionalism, maxism,antimilifcarism, luptă de clase, toate acestea n’au curs decât dincolo de frontierele sovietice. Nici o ţară nu e mai aspră cu proletarii şi cu soldaţii; nicăiri oamenii de Stat nu poftesc cu mai multă lăcomie la banurile celorlalte naţiuni. - k ;• r . \ Pentru toate aceste afirmaţiuni, nu mi-e teamăde nici o desminţire. îmi închipui însă, că surpriza ar putea da naştere la îndoială. Dar guvernul ţâţii mele are mijloacele şi datoria da a controla spusele unui călător când acea, călător se adresează ppjaigi. public 0# m tossWA B!A I. fidsaparafc • A dacă eu spun adevărat, alții spun minciuni. Iar asmenea mim ciuni sunt prea funeste ca să disprețuești combatrea lor. Fie-* care cu datoria lui. XXX BASTONUL LUI EFIMOV Ceea ce îi osândeşte definitiv pe bolşevici, în faţa istoriei, nu-i nereuşita lor, ci preţul cu care oamenii au plătit această nereuşită. Poate fi un fel de măreţie şi chiar un soiu de nobleţe în cruzimea oamenilor politici. Olivier Cumwell spân-« zura pe marinarii Tamisei Dar îşi dedea seama de preţul sângelui. Dictatorii roşii nu s’au îngrijit niciodată de aşa ceva. Dispreţul lor pentru asemenea lucruri avea în el eva apocaliptic. Ei au practicat măcelul ca o ştiinţă exactă. Aama, când îl mai împuşca oameni, înfometează şi-i lasă să mură, cu o precizie de savanţi de laborator, sutimi de oameni ori au săvârşit crima da a se fi născut burghezi. In ochii lor viţa omenească n’are nici un preţ. Mai bine să piară poporul, dcât doctrina I, Lenin a proclamat-o fără nici o reticenţă: „Ce ne pasă dacă nouăzeci la sută din popor piere, dacă cei cari nai rămân îin viaţă sunt convertiţi la legea comunistă” ? _ Din punct de vedere revoluţionar, acest hidos program poat găsi partizani. Aceia cari şi-au închipuit că vor schimba faţ lumii, au avut întotdeauna inima de ghiaţă. Dară posteritatea îi blestemă, le examinează însă şi motivele lor. Iar ce să spu despre aceşti revoluţionari, cei mai lipsiţi de omene şi cari, cu mâinile lor mânjite da sânge, întind omenirii o revoluţie care ydat&ează *■ ii .'U ' g&fesisBall N-rul. 36 Din 30 Aprilie ' . T's. m