Universul, iulie 1926 (Anul 44, nr. 148-174)

1926-07-01 / nr. 148

5. PELLEGRINO C­el mai bun purgativ­ din lume Perfecţionarea Patentată Sfoarei de Manila „Standard“ Original „Mc. CORMICK-DEERIUG“ Legaţi cu 66­­° 10 mai mulţi snopi cu noul GHEM GREU — Lungimea a­­proximativâ: Ghemul vechiu 800 metri Ghemul nou 1.330 metri Lungimea în cutiei 2 Gheme vechi 1.600 metri 2 Gheme noi 2.660 metri Diferenţa: 1.060 metri Livrarea promptă a Depozit: BUCUREŞTI International Harvester Corporation Bucureşti, Bulevardul Carol No. 4 MIZERIILE FEMENINE Se spune de femei că este veşnic rănită, dar funcţiunile organice nu sunt penibile, dureroase de­cât atunci când nu se apără organismul contra tot ce-i poate să-l debiliteze. Slăbită, anemiată, o femee nu poate suporta micile mizerii fiziologice decât cu o mie de suferinţe pe când ea le-ar ac­cepta fără nici o durere dacă ea ar întrebuinţa QUINIUH LABARRAQUE . ____. _ L J ~ i„nrin.nSn An Hfofl­oniX ilin Davis rm Aprobat de Academia de Medicină din Paris, pu­ternic tonic a cărei acţiune este suverană în urmă­toarele cazuri: depresiune fizică, surmenaj, anemii, formaţiune dificilă, cephalgie, nevropathie, friguri nervoase. Luat înainte sau după masă in doza unui păhăruţ de licpier, acest minunat elixir preparat cu vin vechiu de Malaga, întăreşte repede forţele, excită secreţiunile gastrice, produce în tot orga­nismul o adevărată regenerare. De vânzare la toate farmaciile. Laborator: E. Vaillant & Co. Bucureşti. Birourile str. Romană colţ Precupeţii Vechi No 1 Telefon 7R2. Băile 4789 K­issingen PENTRU STOMAC - INTESTINEM INIMA - BOLI DE NUTRIŢIE RAKOCZY - CURA DE BAUT ACIDURI SOLE ŞI BAI DE nAmol EXPEDIŢIE DE APE MINERALE PRIN ADMINISTRAŢIA BAILOR Informaţiuni prin Uniunea Băilor şi Biurourile voiaj Sezon de vară: 1 Martie până la 1 octombrie Numărul snopilor legaţi: 2 Gheme vechi 2.666 snopi 2 Gheme noi 4.333 snopi Cu 2 Gheme noi legaţi mai mult 1.66­7 snopji întrunirea comitetului Uniunii ofi­­terilor de rezer­­a şi in retragere Sâmbătă a fost la sediul Uniu­nii Ofiţerilor de rezervă şi în retragere, calea Victoriei 77, întrunirea comitetului de direc­ţie, sub presidentii d-lui ge­neral de divizie N. Rujinschi. Intre altele, comitetul a luat următoarele hotărîri: 1) A aprobat procesul-verbal încheiat de delegaţii comitetu­lui central şi delegaţii comite­tului secţiei Ilfov, care conchide la înfiinţarea unui organ oficial al Uniunii, sub numele de Bule­tinul Uniunii Ofiţerilor de rezer­vă şi în retragere. 21 In privinţa revendicărilor Uniunii ofiţerilor de rezervă, s’a hotărît : a) Să se studieze în mod amă­nunţit toate punctele şi să se întocmească un memoriu gene­ral, care să fie prezentat apoi autorităţilor în drept; l­) Să se comunice Asociaţiunii Ofiţerilor de rezervă proveniţi din activitate că U. O. R. a lu­crat încă din anii trecuţi pentru susţinerea revendicărilor acelei Asociaţiuni şi cari fuseseră din timp trecuţi în memoriul pre­zentat guvernului. 3) S’a ales un comitet de 5 membrii, care să se ocupe de pe acum cu organizarea balului, ce Uniunea va da în iarna anului 1926—1927. 4) S’a decis publicarea în bu­letinul secţiei Ilfov a dărei de seamă despre recepţia It.-colo­­nel englez Fred. Abbot şi un re­zumat al desbaterilor congresu­lui Uniunii din 8 şi 9 Mai 1926. 5) S’a admis propunerea sec­ţiei Ilfov de a se întocmi un­­ chestionar de întrebări, relative­­ la diversele doleanţe pe catego­rii de ofiţeri şi luptători — care să fie comportat de toate sec­ţiile judeţene U. O. R., şi de Asociaţiile respective — apoi centralizate de Comitetul cen­tral al U. O. R. şi prezentat gu­vernului. CITIŢI Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor de Marţi 29 Iunie 1926, cu următorul sumar: Răşina şi in­dustrializarea ei, Prof. Ing. T. Ursuleanu; Planctonul, Dr. P. P. Stănescu; Soarele izvor de ener­gie, I. Ionescu-Orion; Ceremo­nii bizare, A. Velicu-Lecca; In­dustria mătăsei în China, Euf. Palia; Insuccesele fotografiei, Eug. Solomonica; Guano Peru­vian şi producătorii săi, Cadiş ; Industria zahărului în Antife,­­ Gh. I. Canta ; Ultimele noutăţi In I Aviaţie, C. A. Orăşianu; De prin I infinit, I. I. Orion; Ce este un geyser ? Gh.; Cum se distrag bi­letele de bancă, Cadis; O pasă­re quadrupedă, G. H.; Radiofonia în Anglia, C. A. D.; Caşmirul, Gh. ,I. Canta; Cum se extrage chinina, Gh.; Rubrica cetitorilor, , Redacţia. SFATURI MEDICALE TRATAMENTUL INSOMNIEI Insomnia, când este de origină nervoasă, este esenţială. In toate celelalte cazuri este simptomatică şi nu se vindecă decât prin tra­tamentul boalei cauzale. Insomnia, zisă simplă, este datorită unor cauze banale şi­­greu de precizat. Se recomandă­, in acest caz, băi calde de teiu, de o durată de trei sferturi de oră­­ la 36—37 grade temperatură. Pe urmă mâncări uşoare, fără vin şi bere, înainte de culcare, se va pune intr’o ceaşcă de ceas de teiu o lingură din poţiunea urmă­toare : 1 _ 11 Bromură de potasiu 5 gr. Hidrat de cloral 10 gr. Sirop de lactucarium 20 gr. Apă de lauro­cerasi 5 gr. Apă de latine (lăptuci) 130 gr. Se recomandă deasemeni, ve­ronatul singur sau asociat cu sulfonalul­­ . Se vor evita preparatele cu Heroină și Dionină, care fiind derivate ale opiului, expun la obișnuită. In locul lor, când insomnia este însoţită de teamă şi de enervare, se va da bolnavului la culcare o jumătate din poţiu­­nea următoare : Paraldehîdă 2—1 gr. Apă de lauro­cerasî 5 gr. Sirop de lactucarîum 30 gr. In numărul viitor vom vorbi de insomnia bătrânilor, a copii­lor şî a nevropaţilor. Medicul UNIVERSUL id­am Vmilitgifl­ 27 Iunie Vineri a început în faţa consi­liului de război judecarea unui mare proces de spionaj, săvârşit de câţiva ţărani basarabeni în complicitate cu un militar în fa­voarea Rusiei sovietice. CONSTITUIREA CONSILIULUI DE RĂZBOI Consiliul de război stă sub preşidenţia colonelului Georges­­cu, comandantul Cercului de re­crutare, care este asistat de ma­iorul Haralambu, de căpitanul Iorul Grigorovici, de maiorul Ha­ralambu, de căpitanul Tomescu şi de căpitanul Şerbănescu. Comisar regal este căpitanul Gallin, iar grefier locotenentul Filipescu. Apărătorii civili sunt avocaţii Vântu, Jeleriu, Tr. Po­­povici, Andoca şi Negulescu. A­­părătorii militari : căpitanii Nes­­torescu şi Macoveiciuc, locot. S. Zavadovschi, locot. I. Mărun­­ţeanu şi It. R. Anu­u. CE CUPRINDE ACTUL DE ACUZARE Inculpatul principal este Teo­dor Gherman, cu numele conspi­rativ „Gramov“, ţăran din satul Lenţeşti. Acesta a ajuns încă din anul 1922 în contact cu un anume Teodor Martiuc, şi el originar din Lenţeşti, care a trecut încă din 1920 în Rusia sovietică, ajun­gând acolo şeful organizaţiei te­roriste din regiunea Mohilăului, care stetea în contact cu centrele teroriste Kamenetz-Podolsk şi O­­desa. In Rusia, Teodor Martiuc lucra sub numele conspirativ Maievschi. Maievschi a vizitat odată satul său­ natal şi cu acest prilej a reu­şit să câştige pe ţăranul­ Gherman pentru planurile sale revoluţio­nare. Astfel Gherman a fost câşti­gat să facă spionaj în favorul Rusiei sovietice, serviciu pe care-l făcea în schimbul unui salar lu­nar de 2000 lei. El trimitea regu­lat la Mohilău scrisori şi infor­maţii asupra stării ţărănimii din judeţul Hotin, spunând că o organizează pentru o viitoare re­voluţie. GHERMAN ŞI MAIEVSCHI ACTIVITATE SUBVERSIVA In toamna anului 1975, după instrucţiunile primite din Rusia, Gherman a plecat în Ucraina, de unde a adus un transport însem­nat de arme, muniţie, o mitralie­ră, mai multe grenade şi explo­­sibile. Toate aceste lucruri au fost predate complice lui Vasile Vlasov, cu numele conspirativ „Vander“, care le-a îngropat în satul Chirilovca. Armele acestea mai târziu aveau să fie împărţite pe la oamenii de încredere, încă mai înainte, în primăvara anului 1924. Gherman mai fusese odată în Ucraina, în Kamenetz- Podolsk unde a făcut cunoştinţa şefului organizaţiei teroriste de acolo Alexeiev. Acesta i-a dat u­­nele indicaţii cum trebuie să procedeze la organizarea ţărăni­mii din Hotin şi Bucovina, sfa­turi pe care Gherman pare s să nu le fi împlinit, deoarece ţărăni­mea se arăta refractară acestei propagande. Gherman l-a mai vizitat şi altă dată pe Alexeiev la Kamenetz- Podolsk, primind de la dânsul şi broşuri de propagandă, ziare bol­şevice, manifeste teroriste precum şi bani. Aceste lucruri le împăr­­ţia Gherman pe la oamenii de în­credere din diferite locuri. CUM A FOST ARESTAT , GHERMAN ’ La dosar se află şi depoziţia plutonierului de jandarmi Ene Otita, care arată cum a arestat pe Gherman. După ce plutonie­rul avuse câteva indicii despre activitatea teroristă a lui Gher­man, s’a hotărît să-i facă o per­chiziţie. Văzând Gherman că jandarmeria se apropie de casa sa, ce să-l aresteze s’a suit în podul casei opunând dârză re­zistență. Numai după ce Gher­man a fost lovit la cap de glon­­tele unui jandarm, a trebuit să se predea in mâinile jandar­m­i­lor. REZULTATUL PERCHIZIȚIEI După arestare jandarmeria a procedat la amănunţita perchi­­ziţie a casei şi a împrejurimii, îngropate sub un gard s’au gă­sit: o puşcă, sistem rusesc, doua grenade, iar sub streaşină graj­dului un revolver cu şapte car­tuşe. Intr’o prîsacă părăsită a fost descoperită întreaga cores­pondenţă, primită de Gherman. Acolo s-au găsit toate instrucţiu­nile primite de la Alexief, o mul­ţime de manifeste revoluţionare semnate de comitetul „ţăranilor revoluţionari“, multe exemplare din ziare bolşevice. Totodată au­torităţile au mai descoperit un isvod amănunţit asupra tuturor conducătorilor organizaţiilor te­roriste din Hotin şi Bucovina, aşa că jandarmeria, după aceste indicaţii, a putut proceda la a­­restarea celor vinovaţi. Au pu­tut fi arestaţi aproape toţi tero­riştii, afară de 6 cari s’au refu­giat in Rusia. După mărturia ce­lor arestaţi au fost menţinuţi în închisoare cumpărând azi în fa­ţa Instanţelor judecătoreşti mi­litare 36 persoane. După arestare Gherman a fă­cut mărturisiri complete asupra activităţii sale precum şi asupra legăturilor, pe care le-a întreţi­nut cu centrele revoluţionare din Rusia. CEILALT COMPLICI Gherman a avut şî alţi com­plici, cari îl ajutau la executa­rea planurilor sale. Al doilea împricinat este un oarecare Vasile Vlasov, care a luat în primire armele, aduse de Gherman într’o­ trăsură în­cărcată cu fân. Vlasov le-a as­cuns mai întâi într’o şură, apoi în noaptea următoare le-a în­gropat în pământ. Aici au fost găsite de autorităţile militare. Astfel au fost desgropate: o mi­tralieră, 20 de puşti, o ladă cu cartuşe, 15 grenade de mână etc. Toate aceste arme proveneau din fabrica de arme, Tuia. INFORMATOR MILITAR A­L CIUHODARU Unul din inculpaţii principali este Leon Ciuhodaru, care a fost impiegat la gara Ocniţa şi care a trecut apoi corporal la regi­mentul 11 roşiori din Cernăuţi. In timpul când era copist în bi­roul de mobilizare a numitului regiment a făcut cunoştinţa u­­nui anumit Petru Livovschi, care l-a propus, în condiţii ade­menitoare, să-l facă informator al organizaţiei teroriste. Astfel Ciuhodaru avea datoria să dea informaţii cu caracter militar, serviciu ce şi-l îndeplinea cu multă conştîinciositate. El a transmis Informaţii despre situa­ţia regimentului 11 roşiori, des­pre efectivul regimentului, des­pre măsurile de pază a depozi­tului, militar, despre aprovizio­narea regimentului, apoi infor­maţii despre divizia a doua de cavalerie precum şi copii de,pe oronanţe ale ministerului de răz­boi. La urmă a transmis o infor­maţie privitoare la concentrarea contigentului 1921. In schimbul acestor informaţii caporalul Ciu­hudaru primea diferite sume de bani. Astfel a primit odată dela P. Livovschî suma de 10.000 lei. Fiind perchiziţionat la a­­restare, s’a găsit asupra lui Ciu­hudaru toate cheile dela salta­rele şi dulapurile biroului pre­cum şi cheia de la biroul coman­dantului regimentului. Cam acesta este în trăsături generale cuprinsul­­ dosarului, care a fost confirmat prin de­poziţiile inculpaţilor. DESBATERILE Interesantele desbateri, cari se fac in faţa consiliului de război, au început prin ascultarea in­culpaţilor. Inculpatul principal Gher­man mărturiseşte toate învinui­rile ce i se aduc prin actul de acuzare, aducând interesante de­talii cu privire la desfăşurarea propagandei bolşevice de la noi. Din depoziţia sa se poate vedea limpede că toată organizarea propagandei teroriste de la noi pâi­nea de peste Nistru şi urmă­rea revoluţionarea maselor ţă­răneşti într’un timp mai înde­părtat. In şedinţa de după amiazi şî in cea de noapte au fost ascultaţi ceilalţi inculpaţi. Depoziţiile lor se identifică cu cele cuprinse în dosarul de acuzare. Procesul continuă. _ ___Cor. ‘---------0 , 0'--------­ Căutarea petrolului în Franţa S’a luat act, prin decizie mi­nisterială, — anunţă LTnforma­­tion — că, Societatea de cerce­tări şi exploatări petrolifere în Franţa a renunţat la permisul exclusiv, ce obţinuse pe baza de­ciziei din 12 August 1925, pentru cercetări asupra petrolului şi ga­zului combustibil in departa­mentele Basse-Pyrénées si Lan­des. Creşterea micilor eco­nomii în Prusia Creşterea economiilor şi acti­vitatea caselor de economie fac deja stabilizarea monetei ger­mane, progrese continue. Totalitatea depozitelor de e­­conomii, gerate de casele de eco­nomii şi de aşezămintele finan­ciare din Prusia, a crescut cu 62,6 milioane mărci­ aur deci cu 4,8 % in Martie şi cu 70 de mi­lioane mărci aur deci cu 5,2 % în Aprilie. De la începutul anului 1826 până la sfârşitul lui Aprilie, ca­­­­sele de economie din Prusia au avut un excedent de depozite de mai mult de 330 milioane mărci aur, ceea ce reprezintă''o creştere a depozitelor cu 30 %, faţă de starea de lucruri de la sfârşitul anului trecut. ---------0 , 0---------­ Din jud. Ilfov SINUCIDEREA DÎN COM. RADOVAN Femeia Maria Stan Chirao­­gean, din com. Radovan (Ilfov), în urma unei certe violente cu soţul ei, s’a sinucis, trăgându-şi un glonte de revolver sub bărbie. Moartea i-a fost fulgerătoare. ---------- O o O ---------­ Solemnitatea împroprietăririi ofiţeri­lor activi şi de rezervă din Iaşi Iaşi, 28 Iunie Duminică dimineaţa, s-a fă­cut cu deosebită solemnitate, împroprietărirea ofiţerilor ac­tivi şi de rezervă din garnizoa­na Iaşi, cu lotur­ i, în regiunea Copoului, partea cea mai pito­rească a oraşului. In vederea acestei solemni­tăţi, de dimineaţă, au sosit la locul serbărei toţi ofiţerii din garnizoană, în frunte cu d. ge­neral Zadic, comandantul cor­pului 4 armată, numeroşi ofi­ţeri de rezervă, cu familiile lor, toţi reprezentanţii autorităţilor civile, în frunte cu d. V. Pe­­trea, primarul oraşului, şi nu­meroşi cetăţeni. Serviciul religios a fost ofi­ciat de către părintele Cicerone Iordăchescu, asistat de preoţii Hodoroabă şi Pi­eptu. După oficierea serviciului re­ligios, au rostit cuvântări: pă­rintele Cicerone Iordăchescu, d-nu­l Pescaru, general Zadic şi N. Petrea, primarul oraşului. BANCHETUL După terminarea solemnităţii dela Copou, s’a dat un banchet la Cercul militar, la care au luat parte toţi cei Împroprietă­riţi, şi reprezentanţii autorită­ţilor. ----------0 , 0---------­ Absolvenţii facultăţii de teologie din Capitală Comisiunea examinatoare a facultăţii de teologie din Capi­tală, compusă din domnii dr. D. Boroianu, preşedinte, dr. C. Chiriacescu, pr. dr. I. Mihălces­­cu, dr. V. Ispir şi dr. Şerban Io­­nescu membri, a admis la exa­menul de absolvenţă pe următo­rii candidaţi: Angelescu Paras­­chiv, Bratu Tănase, Ceauşescu D., Coman Ioan, Dimoftache M. Dumitrescu I., Gheorgh­iu Gh., Hogaş Em., Ionescu Cristea, Io­­nescu D-tru, Ionescu Ilie, Jin­­goiu N., pr. Marin Dinu, pr. Marinescu N., pr. Mântulescu Ion., pr. Moise N., Pavelescu C., Popescu G. Alex., Popescu Ion (Jiu), Popovici Alex., Stratu­­lat N., Sava Ene, Todirescu N., pr. Vi­şan D-tru. ■0 : 0- Politica externă a Poloniei Berlin, 28.­­­ Noul ministru de externe al Poloniei, Zaleski, a declarat unui corespondent al ziarului „Vossische Zeitung“ că politica externă a noului gu­vern se rezumă în continuarea politicei de pace. Polonia şi Eu­ropa au nevoe de o pace durabi­lă şi netulburată. Relaţiunile cu Germania trebuesc ameliorate, dar pentru o colaborare paşnică este necesară creiarea unei atmosfe­re favorabile atât in Germania cât şi in Polonia. Cu referire la atitudinea Po­loniei faţă de Liga Naţiunilor, obţinerea unui loc permanent este o problemă de importanţă trimordială nu numai pentru Polonia, dar şi pentru normali­zarea situaţiei din Europa, în general. Tratatele de la Locarno au fost semnate şi ratificate, şi nu poate fi vorba, că nu vor fi a­­plicate în mod cinstit şi paşnic. asul Sl­S.—Nr. 14» Joi 1 Iulie 112« Două serbări culturale la Blaj - Congresul Ligei culturala - Aniversa­rea a 10 ani, de la ebsarvirea liceului, de către promoţia e2ln S87€. — Cluj, 27 Iunie Duminică s-a deschis la Blaj congresul „Ligii Culturale“­. De Sâmbătă sau adunat în micul orăşel aproape 300 per­soane. Mitropolia şi liceul din Blaj au făcut o frumoasă pri­mire congresiştilor. Duminică dimineaţa a sosit şi d. prof. Nicolae Iorga. La orele 9 I. P. S. S. mitropo­litul Suciu al Blajului, a oficiat în catedrală un serviciu şi a ţi­nut o predică relevând frumuse­ţea altruismului După serviciul divin, con­gre­­siştii s’au adunat în sala de ser­bări a liceului. D. PROF. IORGA arată că, spre deosebire de altele, biseri­ca noastră poartă pecete româ­nească. Subliniază importanţa Blajului în cultura naţională. D. prof. AMBROSIE GHEŢAN, canonicul mitropoliei, salută pe congresişti în calitate de gazdă. Mai aduc salutări d-şoara ELI­ZA BOGDAN, prezidenta reu­­niunei femeilor, secţia Blaj, d. prof. ROSLER în numele epis­copiei săseşti, d. ION POP ZEI­­CANU în numele meseriaşilor, părintele NEGRUŢIU, în nume­le fundaţiei „Principele Carol“­. D. prof. IORGA mulţumeşte tuturor. O ANIVERSARE Cu prilejul adunării Ligii, s’a sărbătorit şi aniversarea a 50 ani dela absolvirea liceului din Blaj a promoţiei 1876. D. Bianu a citit un act secret pe care şaptesprezece elevi ai Liceului, printre cari şi sărbăto­riţii de azi, îl iscăliseră în 1876 obligându-se să ţină cu sfinţe­nie ziua de 3 Mai. Actul acesta, s’a depus acum în arhiva liceului din Blaj. T. P. S. S. MITROPOLITUL SU­CI­U a reproşat guvernelor, că s’au ocupat prea puţin de şcoa­­lele Blajului­­. prof. IORGA a recunoscut dreptatea observaţiei înaltului prelat şi a asigurat că „dacă vor ajunge şi alţii la coada celor­lalţi, la cârma ţării, să schimbe lucrurile pentru Blaj“­. D. prof. Iorga donează şcoale­­lor de fete o sculptură (bust de femee) executat de d. Mărăianu. Se expediază o telegramă o­­magială regelui şi şedinţa festi­vă a congresului la sfârşit. La ora 1 d. a. congresiştii au luat masa împreună. După amiază, la orele 5, d. Iorga a ţinut o conferinţă des­pre punctul de vedere ardele­nesc în istoria românilor. Conferinţa a fost ascultată cu mare interes şi răsplătită cu a­­plauze îndelungate. Mâine congresul îşi va încheia lucrările, iar Marţi se va face o escursie. Or. O mare sărbătoare sportivă — M. S. ISegeie paao piatra m­adamentală a sta­­dionului F. S. S. E. din Bucureşti •— U LLIXilIilCcL­UUUUlCd^dj j/o tui nunatul teren de sport donat Federaţiunii societăţilor de pri­măria Capitalei, lângă şcoala de agricultură, de pe şos. Kise­­leff, s’a pus cu solemnitate pia­tra fundamentală a stadionului măreţ ce se va construi acolo. Planurile sunt opera arhi­tectului Victor Ştefănescu. In­cinta terenului, din beton ar­mat a costat circa 2 milioane lei, inclusiv poarta monumen­tală de la intrare. Tribunele propriu zise, construite tot din beton armat, vor conţine 10.000 de spectatori şi vor fi prevăzute cu un acoperiş fără stâlpi de reazăm de concepţie elegantă şi cu totul originală. SOSIREA SUVERANULUI M. S. Regele, preşedinte activ al Federaţiei, a sosit pe teren la 11 jumătate, însoţit de d. co­mandor Păiuş, adjutant regal. Odată cu M. S. Regele a sosit şi A. S. R. Principele Nicolae, însoţit de adjutanţii comandori Koslinski şi Dragalina. Suveranul a fost primit la descinderea din automobil de d. Ion Cămărăşescu, fost mini­stru, introducătorul sporturilor atletice la noi în ţară şi unul din întemeietorii F. S. S. R., d. Dinu Cesianu, secretar general al federaţiunii şi de întregul co­mitet al federaţiunii. Erau de faţă d. Negulescu, ministrul instrucţiunii, d. Ani­­bal Teodorescu, primarul muni­cipiului Bucureşti, d. general I. Florescu, secretar general al ministerului de război şi un ma­re număr de ofiţeri şi persona­lităţi sportive, printre care mul­te doamne şi domnişoare. Preoţii parohiei au oficiat un serviciu religios, după care, Regele, îmbrăcat cu şorţul tra­diţional şi întrebuinţând cioca­nul şi mistria cari au servit la punerea pietrei fundamentale a catedralei de la Alba-Iulia, a zidit în fundaţia tribunelor per­gamentul de întemeiere, semnat de toţi cei prezenţi. După Rege, Principele Nico­lae a aşezat şi bătut o a doua cărămidă. CUVÂNTĂRILE D. Dinu Cesianu, în calitate de secretar general al F. S. S. R., a citit o dare de seamă a ac­tivităţii acestei instituţiuni, a­­rătând cum a fost întemeiată a­­cum 14 ani, sub patronajul Su­veranului, din iniţiativa unui grup de tineri inimoşi. Face a­­pel la concursul moral şi mate­rial al tuturor factorilor com­petenţi, ca opera întreprinsă să poată fi dusă la bun sfârşit. D. Ion Cămărăşescu aminteşte cum Regele, atunci Principe de Coroană, a ţinut să prezideze a­­cum 15 ani prima reuniune de sporturi atletice organizată în incinta hipodromului de la Bă­­neasa. Aminteşte vizita echipe­lor străine cari au lăsat la noi în ţară roadele experienţei lor mai îndelungate, precum şi participarea recentă a grupului de atleţi români la jocurile o­­limpice din Paris, unde compa­trioţii noştri au stârnit admi­raţie. Arată rolul terenurilor de sport în deslegarea problemei de unificare a neamului româ­nesc. Pe terenurile de football se va contopi sufletul tineretului şi se va cimenta disciplina con­ştiinţelor. Federaţia este la înăl­ţimea menirii ei: Luduş pro patria. D. ministru P. Negulescu, mulţumeşte făuritorilor şi con­ducătorilor federaţiunii pentru rolul ei în educaţia tineretului nostru. Arată cum atenienii şi românii practicau jocurile atle­tice, lăsându-ne o tradiţie să­nătoasă. Asigură pe reprezen­tanţii autorizaţi ai mişcării sportive de interesul pe care gu­vernul îl păstrează propăşirii sporturilor. D. primar Anibal Teodorescu arată că municipiul Bucureşti se mândreşte cu noul monu­ment pornit din frumoasa ini­ţiativă particulară a F. S. S. R. şi menit să asigure tineretului o viaţă mai sănătoasă. Făgă­­dueşte din partea primăriei tot concursul posibil, în marginile disponibilităţilor bugetare. CUVÂNTUL REGELUI Suveranul a încheiat cuvân­tările cu o mişcătoare alocu­ţiune : „Mă­ simt fericit decât ori vin in mijlocul dv. Cunosc activita­tea desfăşurată de conducătorii federaţiunii şi apreciez meni­rea ei. „Sporturile schimbă felul de viaţă al tineretului, întăresc trupurile, oţelesc caracterele şi des­voltă energia sufletului. Le consider ca indispensabile in e­­ducatia generatiunilor tinere, pr­acticate la­olaltă cu educar­­ia spiritului într'un tot armo­nic. Din această cauză am fost, încă de acum 16 ani, alături de cei ce au pornit mişcarea spor­tivă şi voi fi totdeauna cu a­­ceiaş inimă caldă in mijlocul dv. Roadele străduinţelor pio­nierilor mişcării sportive au în­trecut aşteptările. „Este foarte adevărat că spor­tul a luat în scurtă vreme la noi o desvoltare uriaşă. Faptul se explică pentru că la noi popo­rul a cultivat in totdeauna jo­curile naţionale, moştenite de la strămoşi şi cari trebuesc păs­trate la­olaltă cu celelalte spor­turi. „Urez federaţiunii deplin suc­ces şi izbândă în opera ei cu ca­racter patriotic şi naţional“. După aceia s’a vizitat în a­­mănunţime şantierele lucrărilor. Regele a cerut explicaţii asupra planurilor construcţiunilor şi s'a arătat vădit interesant de con­­cepţiunea şi execuţia stadionu­lui. Ceremonia s’a sfârşit la ora 1, când s'a servit pe teren o mi­că gustare. Foiletonul ziarului „UNIVERSUL” N-rul. 14 Din 30 iunie Măcelarul de la Verdun Sn româneşte de A. P. N. ... ---------------------------------------■ k Şi-şi răsfoi agenda­_Vrei să vii să mă vezi la mine... să vedem... Sâmbătă la două după amiază ? . . — La ordin, domnule general, şi cu adâncul meu respect, u­mila mea recunoştinţă.­­ Mă dădui doi paşi înapoi ca să fac salutul militar; dar generalul îmi întinse mâna aristocratic, în care mi-o puse pe a mea, uluit cu totul şi roşu de plăcere. La ziua hotărîtă, mă prezentai în Hohenzollernstrasse şi fui introdus de un planton, apoi de o ordonanţă de stat major intr'o mare sufragerie, în fundul căreia se găsia o masă la care două persoane terminau de mâncat. Cu şerveţelul la gât şi cu coatele pe masă, curăţau nişte portocale şi le muiau în şampanie feliile. Unul era generalul von Beaumont, celălalt era tot un general. . Luai numai­decât poziţie, bătui călcâile, mă îndreptai din șale, îmi umflai pieptul cât putui mai ţeapăn, cu mânuşa la Şapcă. . . — Apropie-te, locotenente Hering, îmi spuse generalul von Beaumont. L îmi prezintă apoi pe musafirul său1, care, pe epoleţii cu trei fire şi cu o stea, purta un cap de cal destul de ofilit, c nişte cearcăne uriaşe, cu părul rar şi aproape alb, cui nişte fa­voriţi mari de o culoare gălbue încărunţită. — Locotenentul Hering, din al 183-lea de rezervă, actual­mente la serviciul de depozit pentru motiv de rană­— încântat, domnule locotenent,... spuse cu un glas tre­murat generalul cu favoriți. — Tatăl locotenentului, continuă generalul von Beau­mont, este dintre aceia cari au subscris câte un milion la îm­prumut. — Ah ! Ah ! făcut celălalt, ah ! ah !... încântat, încântat... Văzui atunci că situația tatălui meu, consilierul de co­merţ Hering, şi, mai ales, marea contribuţie la împrumutul de război, îmi atrăgea, în lipsa rangului, consideraţia unui o­­fiţer superior. — Stai jos, locotenente, făcu generalul von Beaumont, o să iei cafeaua cu noi. ■ ..... Mă descoperii, îmi pusei şapca pe o mobilă şi apoi mă a­­şezai pe un scaun pe care mi-l împinse ordonanţa, grozav de măgulit că eram admis în chip familiar într’un aşa de înalt loc. Cei doi generali îmi adresară câteva întrebări curteni­toare asupra campaniei mele, asupra rănilor şi împrejurărilor în care m’am vindecat, pe când ordonanţa servia cafeaua, li­chiorurile şi ne oferia havanele. Când află că fusesem îngrijit la Aix-la-Chapelle, generalul cu favoriţi, a cărui fată o văzui deodată luminându-se, exclamă : — Aix-la-Chapelle!... lazaretul B!... Dar poate că cunoşti pe soţia mea, d-na general von Z... ? Tresării şi mă roşti grozav. Cum, generalul acela cu fa­voriţi argintii şi arămiu era... —* In adevăr, am avut cinstea aceasta, ingapai, merea plăcere-Se sculă, veni iute spre mine şi-mi luă amândouă mâinile de mi le strânse călduros. Apoi, întorcându-se către genera­lul von Beaumont: — Inchipuiţi-vă, domnule general, că soţia mea adorată, d-na general von Z .., care-i tânără de tot, precum ştiţi, îşi pe­trece cea mai mare parte din timp la căpătâiul răniţilor noştri. — Foarte bine! foarte bine!... asta înseamnă patriotism!... — Dacă aţi cunoaşte-o, scumpe domnule general, e un în­ger ! urma a se extazia generalul von Z—, de vreme ce sunt silit de aci înainte să-l numesc cu numele lui... sau, cel puţin, cu iniţiala. E un înger!... Sie ist ein Engel ■'... — Este a doua solie a dv., cred ?­­ — A doua... ca să nu spun a treia... căci­ cea dintâi a mu­rit când nici nu eram încă logodiţi. Dar aceasta, scumpe dom­nule general, e cea mai bună din toate trei... Sie ist ein Engell... Sunt în admiraţia ei ori de câte ori mă duc la Aix-la- Chapelle... Şi dacă aţi vedea ce scrisori îmi scrie!... Nu se gândeşte decât la scumpii săi răniţi !­.. — Foarte bine !... foarte bine !... Găsii că nu aveam altceva de făcut decât, la rândul meu, să laud virtuţile d-nei general von .­.. în cuvinte bine sim­ţite, devotamentul, statornicia, nesecata-i caritate, întrerupt mereu de „Sie ist ein Engel ■ sie ist ein Engel!“, pe care le re­peta mişcat generalul von Z... într’una. Generalul von Z..., astfel precum am mai spus-o, era ins­pectorul lagărelor de prizonieri din regionala patra. Această împrejurare mă făcu să înţeleg numai­decât pentru ce gene­ralul von Beaumont mă chemase în acea zi. Conversația, în­­tr’adevăr, nu trecu mult și se întoarse spre ceea ce mă intere­sa pe mine.­­Junele nostru prieteni, locotenentul Hering, începu gene­­ralul von Beaumont, dând de duşcă al treilea păhăruț de un vechi armagnac, tânărul nostru prieten, ale cărui merite sunt foarte mari şi care se dedă în prezent cu multă râvnă cu stu­diul limbii franceze, Iată un profesor cu care ar putea să-şi perfecţioneze cunoştinţele ce are în această limbă, îmi închipui că treime să aveţi aşa ceva. —■ Ah! ah !­ ah ! ah !... un profesor de franţuzeşte... fără îndoială... asta nu-i greu de găsit... O să mă ocup... — Aş dori, zisei, domnule general, un francez cu anume cultură... dacă-i cu putinţă un parizian,... în scurt, cineva care ar putea să mă înveţe ceea ce nici o carte nu dă­, franceza, aşa cum e vorbită... dialectul zilnic... accentul. Cred că cu o pregâ­­­tire de acest fel, aş putea să aduc servicii pe frontul francez, să am o utilitate... . — Fără îndoială... fără îndoială... se gândia generalul von Z... — Servicii preţioase, un folos sigur, întărea generalul von Beaumont Poate, chiar, vei fi întrebuinţat la un stat major de divizie. Ne trebuesc ofiţeri cari să fie obişnuiţi cu limba ina­micului şi să o stăpânească în toate ale ei nuanţe ca să intero­gheze pe prizonieri, să culeagă de le ei informaţiuni câte­odată de mâna întâi pentru a se cunoaşte poziţiile inamice şi mer­sul operaţiilor. Ja, ja... Apoi, apucând de­odată să-și dea la iveală franțuzeasca pe care o știa, ne dete cea mai autentică probă de accent german în pronunțarea acestei limbi: — Ché beux mci-meme dres egzellemment vranzais bar­­ler, gar j’abbardiens ă ine fraie fiedle vranzaise vamille... ja, mossié, ine vamille di temps tó Louis lé Guadorziéme— Gombrenez fous moi ?... \ (Va urmăI I ••— ' X­

Next