Universul, iulie 1926 (Anul 44, nr. 148-174)
1926-07-01 / nr. 148
5. PELLEGRINO Cel mai bun purgativ din lume Perfecţionarea Patentată Sfoarei de Manila „Standard“ Original „Mc. CORMICK-DEERIUG“ Legaţi cu 66° 10 mai mulţi snopi cu noul GHEM GREU — Lungimea aproximativâ: Ghemul vechiu 800 metri Ghemul nou 1.330 metri Lungimea în cutiei 2 Gheme vechi 1.600 metri 2 Gheme noi 2.660 metri Diferenţa: 1.060 metri Livrarea promptă a Depozit: BUCUREŞTI International Harvester Corporation Bucureşti, Bulevardul Carol No. 4 MIZERIILE FEMENINE Se spune de femei că este veşnic rănită, dar funcţiunile organice nu sunt penibile, dureroase decât atunci când nu se apără organismul contra tot ce-i poate să-l debiliteze. Slăbită, anemiată, o femee nu poate suporta micile mizerii fiziologice decât cu o mie de suferinţe pe când ea le-ar accepta fără nici o durere dacă ea ar întrebuinţa QUINIUH LABARRAQUE . ____. _ L J ~ i„nrin.nSn An HfofloniX ilin Davis rm Aprobat de Academia de Medicină din Paris, puternic tonic a cărei acţiune este suverană în următoarele cazuri: depresiune fizică, surmenaj, anemii, formaţiune dificilă, cephalgie, nevropathie, friguri nervoase. Luat înainte sau după masă in doza unui păhăruţ de licpier, acest minunat elixir preparat cu vin vechiu de Malaga, întăreşte repede forţele, excită secreţiunile gastrice, produce în tot organismul o adevărată regenerare. De vânzare la toate farmaciile. Laborator: E. Vaillant & Co. Bucureşti. Birourile str. Romană colţ Precupeţii Vechi No 1 Telefon 7R2. Băile 4789 Kissingen PENTRU STOMAC - INTESTINEM INIMA - BOLI DE NUTRIŢIE RAKOCZY - CURA DE BAUT ACIDURI SOLE ŞI BAI DE nAmol EXPEDIŢIE DE APE MINERALE PRIN ADMINISTRAŢIA BAILOR Informaţiuni prin Uniunea Băilor şi Biurourile voiaj Sezon de vară: 1 Martie până la 1 octombrie Numărul snopilor legaţi: 2 Gheme vechi 2.666 snopi 2 Gheme noi 4.333 snopi Cu 2 Gheme noi legaţi mai mult 1.667 snopji întrunirea comitetului Uniunii ofiterilor de rezera şi in retragere Sâmbătă a fost la sediul Uniunii Ofiţerilor de rezervă şi în retragere, calea Victoriei 77, întrunirea comitetului de direcţie, sub presidentii d-lui general de divizie N. Rujinschi. Intre altele, comitetul a luat următoarele hotărîri: 1) A aprobat procesul-verbal încheiat de delegaţii comitetului central şi delegaţii comitetului secţiei Ilfov, care conchide la înfiinţarea unui organ oficial al Uniunii, sub numele de Buletinul Uniunii Ofiţerilor de rezervă şi în retragere. 21 In privinţa revendicărilor Uniunii ofiţerilor de rezervă, s’a hotărît : a) Să se studieze în mod amănunţit toate punctele şi să se întocmească un memoriu general, care să fie prezentat apoi autorităţilor în drept; l) Să se comunice Asociaţiunii Ofiţerilor de rezervă proveniţi din activitate că U. O. R. a lucrat încă din anii trecuţi pentru susţinerea revendicărilor acelei Asociaţiuni şi cari fuseseră din timp trecuţi în memoriul prezentat guvernului. 3) S’a ales un comitet de 5 membrii, care să se ocupe de pe acum cu organizarea balului, ce Uniunea va da în iarna anului 1926—1927. 4) S’a decis publicarea în buletinul secţiei Ilfov a dărei de seamă despre recepţia It.-colonel englez Fred. Abbot şi un rezumat al desbaterilor congresului Uniunii din 8 şi 9 Mai 1926. 5) S’a admis propunerea secţiei Ilfov de a se întocmi un chestionar de întrebări, relative la diversele doleanţe pe categorii de ofiţeri şi luptători — care să fie comportat de toate secţiile judeţene U. O. R., şi de Asociaţiile respective — apoi centralizate de Comitetul central al U. O. R. şi prezentat guvernului. CITIŢI Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor de Marţi 29 Iunie 1926, cu următorul sumar: Răşina şi industrializarea ei, Prof. Ing. T. Ursuleanu; Planctonul, Dr. P. P. Stănescu; Soarele izvor de energie, I. Ionescu-Orion; Ceremonii bizare, A. Velicu-Lecca; Industria mătăsei în China, Euf. Palia; Insuccesele fotografiei, Eug. Solomonica; Guano Peruvian şi producătorii săi, Cadiş ; Industria zahărului în Antife, Gh. I. Canta ; Ultimele noutăţi In I Aviaţie, C. A. Orăşianu; De prin I infinit, I. I. Orion; Ce este un geyser ? Gh.; Cum se distrag biletele de bancă, Cadis; O pasăre quadrupedă, G. H.; Radiofonia în Anglia, C. A. D.; Caşmirul, Gh. ,I. Canta; Cum se extrage chinina, Gh.; Rubrica cetitorilor, , Redacţia. SFATURI MEDICALE TRATAMENTUL INSOMNIEI Insomnia, când este de origină nervoasă, este esenţială. In toate celelalte cazuri este simptomatică şi nu se vindecă decât prin tratamentul boalei cauzale. Insomnia, zisă simplă, este datorită unor cauze banale şigreu de precizat. Se recomandă, in acest caz, băi calde de teiu, de o durată de trei sferturi de oră la 36—37 grade temperatură. Pe urmă mâncări uşoare, fără vin şi bere, înainte de culcare, se va pune intr’o ceaşcă de ceas de teiu o lingură din poţiunea următoare : 1 _ 11 Bromură de potasiu 5 gr. Hidrat de cloral 10 gr. Sirop de lactucarium 20 gr. Apă de laurocerasi 5 gr. Apă de latine (lăptuci) 130 gr. Se recomandă deasemeni, veronatul singur sau asociat cu sulfonalul . Se vor evita preparatele cu Heroină și Dionină, care fiind derivate ale opiului, expun la obișnuită. In locul lor, când insomnia este însoţită de teamă şi de enervare, se va da bolnavului la culcare o jumătate din poţiunea următoare : Paraldehîdă 2—1 gr. Apă de laurocerasî 5 gr. Sirop de lactucarîum 30 gr. In numărul viitor vom vorbi de insomnia bătrânilor, a copiilor şî a nevropaţilor. Medicul UNIVERSUL idam Vmilitgifl 27 Iunie Vineri a început în faţa consiliului de război judecarea unui mare proces de spionaj, săvârşit de câţiva ţărani basarabeni în complicitate cu un militar în favoarea Rusiei sovietice. CONSTITUIREA CONSILIULUI DE RĂZBOI Consiliul de război stă sub preşidenţia colonelului Georgescu, comandantul Cercului de recrutare, care este asistat de maiorul Haralambu, de căpitanul Iorul Grigorovici, de maiorul Haralambu, de căpitanul Tomescu şi de căpitanul Şerbănescu. Comisar regal este căpitanul Gallin, iar grefier locotenentul Filipescu. Apărătorii civili sunt avocaţii Vântu, Jeleriu, Tr. Popovici, Andoca şi Negulescu. Apărătorii militari : căpitanii Nestorescu şi Macoveiciuc, locot. S. Zavadovschi, locot. I. Mărunţeanu şi It. R. Anuu. CE CUPRINDE ACTUL DE ACUZARE Inculpatul principal este Teodor Gherman, cu numele conspirativ „Gramov“, ţăran din satul Lenţeşti. Acesta a ajuns încă din anul 1922 în contact cu un anume Teodor Martiuc, şi el originar din Lenţeşti, care a trecut încă din 1920 în Rusia sovietică, ajungând acolo şeful organizaţiei teroriste din regiunea Mohilăului, care stetea în contact cu centrele teroriste Kamenetz-Podolsk şi Odesa. In Rusia, Teodor Martiuc lucra sub numele conspirativ Maievschi. Maievschi a vizitat odată satul său natal şi cu acest prilej a reuşit să câştige pe ţăranul Gherman pentru planurile sale revoluţionare. Astfel Gherman a fost câştigat să facă spionaj în favorul Rusiei sovietice, serviciu pe care-l făcea în schimbul unui salar lunar de 2000 lei. El trimitea regulat la Mohilău scrisori şi informaţii asupra stării ţărănimii din judeţul Hotin, spunând că o organizează pentru o viitoare revoluţie. GHERMAN ŞI MAIEVSCHI ACTIVITATE SUBVERSIVA In toamna anului 1975, după instrucţiunile primite din Rusia, Gherman a plecat în Ucraina, de unde a adus un transport însemnat de arme, muniţie, o mitralieră, mai multe grenade şi explosibile. Toate aceste lucruri au fost predate complice lui Vasile Vlasov, cu numele conspirativ „Vander“, care le-a îngropat în satul Chirilovca. Armele acestea mai târziu aveau să fie împărţite pe la oamenii de încredere, încă mai înainte, în primăvara anului 1924. Gherman mai fusese odată în Ucraina, în Kamenetz- Podolsk unde a făcut cunoştinţa şefului organizaţiei teroriste de acolo Alexeiev. Acesta i-a dat unele indicaţii cum trebuie să procedeze la organizarea ţărănimii din Hotin şi Bucovina, sfaturi pe care Gherman pare s să nu le fi împlinit, deoarece ţărănimea se arăta refractară acestei propagande. Gherman l-a mai vizitat şi altă dată pe Alexeiev la Kamenetz- Podolsk, primind de la dânsul şi broşuri de propagandă, ziare bolşevice, manifeste teroriste precum şi bani. Aceste lucruri le împărţia Gherman pe la oamenii de încredere din diferite locuri. CUM A FOST ARESTAT , GHERMAN ’ La dosar se află şi depoziţia plutonierului de jandarmi Ene Otita, care arată cum a arestat pe Gherman. După ce plutonierul avuse câteva indicii despre activitatea teroristă a lui Gherman, s’a hotărît să-i facă o perchiziţie. Văzând Gherman că jandarmeria se apropie de casa sa, ce să-l aresteze s’a suit în podul casei opunând dârză rezistență. Numai după ce Gherman a fost lovit la cap de glontele unui jandarm, a trebuit să se predea in mâinile jandarmilor. REZULTATUL PERCHIZIȚIEI După arestare jandarmeria a procedat la amănunţita perchiziţie a casei şi a împrejurimii, îngropate sub un gard s’au găsit: o puşcă, sistem rusesc, doua grenade, iar sub streaşină grajdului un revolver cu şapte cartuşe. Intr’o prîsacă părăsită a fost descoperită întreaga corespondenţă, primită de Gherman. Acolo s-au găsit toate instrucţiunile primite de la Alexief, o mulţime de manifeste revoluţionare semnate de comitetul „ţăranilor revoluţionari“, multe exemplare din ziare bolşevice. Totodată autorităţile au mai descoperit un isvod amănunţit asupra tuturor conducătorilor organizaţiilor teroriste din Hotin şi Bucovina, aşa că jandarmeria, după aceste indicaţii, a putut proceda la arestarea celor vinovaţi. Au putut fi arestaţi aproape toţi teroriştii, afară de 6 cari s’au refugiat in Rusia. După mărturia celor arestaţi au fost menţinuţi în închisoare cumpărând azi în faţa Instanţelor judecătoreşti militare 36 persoane. După arestare Gherman a făcut mărturisiri complete asupra activităţii sale precum şi asupra legăturilor, pe care le-a întreţinut cu centrele revoluţionare din Rusia. CEILALT COMPLICI Gherman a avut şî alţi complici, cari îl ajutau la executarea planurilor sale. Al doilea împricinat este un oarecare Vasile Vlasov, care a luat în primire armele, aduse de Gherman într’o trăsură încărcată cu fân. Vlasov le-a ascuns mai întâi într’o şură, apoi în noaptea următoare le-a îngropat în pământ. Aici au fost găsite de autorităţile militare. Astfel au fost desgropate: o mitralieră, 20 de puşti, o ladă cu cartuşe, 15 grenade de mână etc. Toate aceste arme proveneau din fabrica de arme, Tuia. INFORMATOR MILITAR AL CIUHODARU Unul din inculpaţii principali este Leon Ciuhodaru, care a fost impiegat la gara Ocniţa şi care a trecut apoi corporal la regimentul 11 roşiori din Cernăuţi. In timpul când era copist în biroul de mobilizare a numitului regiment a făcut cunoştinţa unui anumit Petru Livovschi, care l-a propus, în condiţii ademenitoare, să-l facă informator al organizaţiei teroriste. Astfel Ciuhodaru avea datoria să dea informaţii cu caracter militar, serviciu ce şi-l îndeplinea cu multă conştîinciositate. El a transmis Informaţii despre situaţia regimentului 11 roşiori, despre efectivul regimentului, despre măsurile de pază a depozitului, militar, despre aprovizionarea regimentului, apoi informaţii despre divizia a doua de cavalerie precum şi copii de,pe oronanţe ale ministerului de război. La urmă a transmis o informaţie privitoare la concentrarea contigentului 1921. In schimbul acestor informaţii caporalul Ciuhudaru primea diferite sume de bani. Astfel a primit odată dela P. Livovschî suma de 10.000 lei. Fiind perchiziţionat la arestare, s’a găsit asupra lui Ciuhudaru toate cheile dela saltarele şi dulapurile biroului precum şi cheia de la biroul comandantului regimentului. Cam acesta este în trăsături generale cuprinsul dosarului, care a fost confirmat prin depoziţiile inculpaţilor. DESBATERILE Interesantele desbateri, cari se fac in faţa consiliului de război, au început prin ascultarea inculpaţilor. Inculpatul principal Gherman mărturiseşte toate învinuirile ce i se aduc prin actul de acuzare, aducând interesante detalii cu privire la desfăşurarea propagandei bolşevice de la noi. Din depoziţia sa se poate vedea limpede că toată organizarea propagandei teroriste de la noi pâinea de peste Nistru şi urmărea revoluţionarea maselor ţărăneşti într’un timp mai îndepărtat. In şedinţa de după amiazi şî in cea de noapte au fost ascultaţi ceilalţi inculpaţi. Depoziţiile lor se identifică cu cele cuprinse în dosarul de acuzare. Procesul continuă. _ ___Cor. ‘---------0 , 0'-------- Căutarea petrolului în Franţa S’a luat act, prin decizie ministerială, — anunţă LTnformation — că, Societatea de cercetări şi exploatări petrolifere în Franţa a renunţat la permisul exclusiv, ce obţinuse pe baza deciziei din 12 August 1925, pentru cercetări asupra petrolului şi gazului combustibil in departamentele Basse-Pyrénées si Landes. Creşterea micilor economii în Prusia Creşterea economiilor şi activitatea caselor de economie fac deja stabilizarea monetei germane, progrese continue. Totalitatea depozitelor de economii, gerate de casele de economii şi de aşezămintele financiare din Prusia, a crescut cu 62,6 milioane mărci aur deci cu 4,8 % in Martie şi cu 70 de milioane mărci aur deci cu 5,2 % în Aprilie. De la începutul anului 1826 până la sfârşitul lui Aprilie, casele de economie din Prusia au avut un excedent de depozite de mai mult de 330 milioane mărci aur, ceea ce reprezintă''o creştere a depozitelor cu 30 %, faţă de starea de lucruri de la sfârşitul anului trecut. ---------0 , 0--------- Din jud. Ilfov SINUCIDEREA DÎN COM. RADOVAN Femeia Maria Stan Chiraogean, din com. Radovan (Ilfov), în urma unei certe violente cu soţul ei, s’a sinucis, trăgându-şi un glonte de revolver sub bărbie. Moartea i-a fost fulgerătoare. ---------- O o O --------- Solemnitatea împroprietăririi ofiţerilor activi şi de rezervă din Iaşi Iaşi, 28 Iunie Duminică dimineaţa, s-a făcut cu deosebită solemnitate, împroprietărirea ofiţerilor activi şi de rezervă din garnizoana Iaşi, cu lotur i, în regiunea Copoului, partea cea mai pitorească a oraşului. In vederea acestei solemnităţi, de dimineaţă, au sosit la locul serbărei toţi ofiţerii din garnizoană, în frunte cu d. general Zadic, comandantul corpului 4 armată, numeroşi ofiţeri de rezervă, cu familiile lor, toţi reprezentanţii autorităţilor civile, în frunte cu d. V. Petrea, primarul oraşului, şi numeroşi cetăţeni. Serviciul religios a fost oficiat de către părintele Cicerone Iordăchescu, asistat de preoţii Hodoroabă şi Pieptu. După oficierea serviciului religios, au rostit cuvântări: părintele Cicerone Iordăchescu, d-nul Pescaru, general Zadic şi N. Petrea, primarul oraşului. BANCHETUL După terminarea solemnităţii dela Copou, s’a dat un banchet la Cercul militar, la care au luat parte toţi cei Împroprietăriţi, şi reprezentanţii autorităţilor. ----------0 , 0--------- Absolvenţii facultăţii de teologie din Capitală Comisiunea examinatoare a facultăţii de teologie din Capitală, compusă din domnii dr. D. Boroianu, preşedinte, dr. C. Chiriacescu, pr. dr. I. Mihălcescu, dr. V. Ispir şi dr. Şerban Ionescu membri, a admis la examenul de absolvenţă pe următorii candidaţi: Angelescu Paraschiv, Bratu Tănase, Ceauşescu D., Coman Ioan, Dimoftache M. Dumitrescu I., Gheorghiu Gh., Hogaş Em., Ionescu Cristea, Ionescu D-tru, Ionescu Ilie, Jingoiu N., pr. Marin Dinu, pr. Marinescu N., pr. Mântulescu Ion., pr. Moise N., Pavelescu C., Popescu G. Alex., Popescu Ion (Jiu), Popovici Alex., Stratulat N., Sava Ene, Todirescu N., pr. Vişan D-tru. ■0 : 0- Politica externă a Poloniei Berlin, 28. Noul ministru de externe al Poloniei, Zaleski, a declarat unui corespondent al ziarului „Vossische Zeitung“ că politica externă a noului guvern se rezumă în continuarea politicei de pace. Polonia şi Europa au nevoe de o pace durabilă şi netulburată. Relaţiunile cu Germania trebuesc ameliorate, dar pentru o colaborare paşnică este necesară creiarea unei atmosfere favorabile atât in Germania cât şi in Polonia. Cu referire la atitudinea Poloniei faţă de Liga Naţiunilor, obţinerea unui loc permanent este o problemă de importanţă trimordială nu numai pentru Polonia, dar şi pentru normalizarea situaţiei din Europa, în general. Tratatele de la Locarno au fost semnate şi ratificate, şi nu poate fi vorba, că nu vor fi aplicate în mod cinstit şi paşnic. asul SlS.—Nr. 14» Joi 1 Iulie 112« Două serbări culturale la Blaj - Congresul Ligei culturala - Aniversarea a 10 ani, de la ebsarvirea liceului, de către promoţia e2ln S87€. — Cluj, 27 Iunie Duminică s-a deschis la Blaj congresul „Ligii Culturale“. De Sâmbătă sau adunat în micul orăşel aproape 300 persoane. Mitropolia şi liceul din Blaj au făcut o frumoasă primire congresiştilor. Duminică dimineaţa a sosit şi d. prof. Nicolae Iorga. La orele 9 I. P. S. S. mitropolitul Suciu al Blajului, a oficiat în catedrală un serviciu şi a ţinut o predică relevând frumuseţea altruismului După serviciul divin, congresiştii s’au adunat în sala de serbări a liceului. D. PROF. IORGA arată că, spre deosebire de altele, biserica noastră poartă pecete românească. Subliniază importanţa Blajului în cultura naţională. D. prof. AMBROSIE GHEŢAN, canonicul mitropoliei, salută pe congresişti în calitate de gazdă. Mai aduc salutări d-şoara ELIZA BOGDAN, prezidenta reuniunei femeilor, secţia Blaj, d. prof. ROSLER în numele episcopiei săseşti, d. ION POP ZEICANU în numele meseriaşilor, părintele NEGRUŢIU, în numele fundaţiei „Principele Carol“. D. prof. IORGA mulţumeşte tuturor. O ANIVERSARE Cu prilejul adunării Ligii, s’a sărbătorit şi aniversarea a 50 ani dela absolvirea liceului din Blaj a promoţiei 1876. D. Bianu a citit un act secret pe care şaptesprezece elevi ai Liceului, printre cari şi sărbătoriţii de azi, îl iscăliseră în 1876 obligându-se să ţină cu sfinţenie ziua de 3 Mai. Actul acesta, s’a depus acum în arhiva liceului din Blaj. T. P. S. S. MITROPOLITUL SUCIU a reproşat guvernelor, că s’au ocupat prea puţin de şcoalele Blajului. prof. IORGA a recunoscut dreptatea observaţiei înaltului prelat şi a asigurat că „dacă vor ajunge şi alţii la coada celorlalţi, la cârma ţării, să schimbe lucrurile pentru Blaj“. D. prof. Iorga donează şcoalelor de fete o sculptură (bust de femee) executat de d. Mărăianu. Se expediază o telegramă omagială regelui şi şedinţa festivă a congresului la sfârşit. La ora 1 d. a. congresiştii au luat masa împreună. După amiază, la orele 5, d. Iorga a ţinut o conferinţă despre punctul de vedere ardelenesc în istoria românilor. Conferinţa a fost ascultată cu mare interes şi răsplătită cu aplauze îndelungate. Mâine congresul îşi va încheia lucrările, iar Marţi se va face o escursie. Or. O mare sărbătoare sportivă — M. S. ISegeie paao piatra madamentală a stadionului F. S. S. E. din Bucureşti •— U LLIXilIilCcLUUUUlCd^dj j/o tui nunatul teren de sport donat Federaţiunii societăţilor de primăria Capitalei, lângă şcoala de agricultură, de pe şos. Kiseleff, s’a pus cu solemnitate piatra fundamentală a stadionului măreţ ce se va construi acolo. Planurile sunt opera arhitectului Victor Ştefănescu. Incinta terenului, din beton armat a costat circa 2 milioane lei, inclusiv poarta monumentală de la intrare. Tribunele propriu zise, construite tot din beton armat, vor conţine 10.000 de spectatori şi vor fi prevăzute cu un acoperiş fără stâlpi de reazăm de concepţie elegantă şi cu totul originală. SOSIREA SUVERANULUI M. S. Regele, preşedinte activ al Federaţiei, a sosit pe teren la 11 jumătate, însoţit de d. comandor Păiuş, adjutant regal. Odată cu M. S. Regele a sosit şi A. S. R. Principele Nicolae, însoţit de adjutanţii comandori Koslinski şi Dragalina. Suveranul a fost primit la descinderea din automobil de d. Ion Cămărăşescu, fost ministru, introducătorul sporturilor atletice la noi în ţară şi unul din întemeietorii F. S. S. R., d. Dinu Cesianu, secretar general al federaţiunii şi de întregul comitet al federaţiunii. Erau de faţă d. Negulescu, ministrul instrucţiunii, d. Anibal Teodorescu, primarul municipiului Bucureşti, d. general I. Florescu, secretar general al ministerului de război şi un mare număr de ofiţeri şi personalităţi sportive, printre care multe doamne şi domnişoare. Preoţii parohiei au oficiat un serviciu religios, după care, Regele, îmbrăcat cu şorţul tradiţional şi întrebuinţând ciocanul şi mistria cari au servit la punerea pietrei fundamentale a catedralei de la Alba-Iulia, a zidit în fundaţia tribunelor pergamentul de întemeiere, semnat de toţi cei prezenţi. După Rege, Principele Nicolae a aşezat şi bătut o a doua cărămidă. CUVÂNTĂRILE D. Dinu Cesianu, în calitate de secretar general al F. S. S. R., a citit o dare de seamă a activităţii acestei instituţiuni, arătând cum a fost întemeiată acum 14 ani, sub patronajul Suveranului, din iniţiativa unui grup de tineri inimoşi. Face apel la concursul moral şi material al tuturor factorilor competenţi, ca opera întreprinsă să poată fi dusă la bun sfârşit. D. Ion Cămărăşescu aminteşte cum Regele, atunci Principe de Coroană, a ţinut să prezideze acum 15 ani prima reuniune de sporturi atletice organizată în incinta hipodromului de la Băneasa. Aminteşte vizita echipelor străine cari au lăsat la noi în ţară roadele experienţei lor mai îndelungate, precum şi participarea recentă a grupului de atleţi români la jocurile olimpice din Paris, unde compatrioţii noştri au stârnit admiraţie. Arată rolul terenurilor de sport în deslegarea problemei de unificare a neamului românesc. Pe terenurile de football se va contopi sufletul tineretului şi se va cimenta disciplina conştiinţelor. Federaţia este la înălţimea menirii ei: Luduş pro patria. D. ministru P. Negulescu, mulţumeşte făuritorilor şi conducătorilor federaţiunii pentru rolul ei în educaţia tineretului nostru. Arată cum atenienii şi românii practicau jocurile atletice, lăsându-ne o tradiţie sănătoasă. Asigură pe reprezentanţii autorizaţi ai mişcării sportive de interesul pe care guvernul îl păstrează propăşirii sporturilor. D. primar Anibal Teodorescu arată că municipiul Bucureşti se mândreşte cu noul monument pornit din frumoasa iniţiativă particulară a F. S. S. R. şi menit să asigure tineretului o viaţă mai sănătoasă. Făgădueşte din partea primăriei tot concursul posibil, în marginile disponibilităţilor bugetare. CUVÂNTUL REGELUI Suveranul a încheiat cuvântările cu o mişcătoare alocuţiune : „Mă simt fericit decât ori vin in mijlocul dv. Cunosc activitatea desfăşurată de conducătorii federaţiunii şi apreciez menirea ei. „Sporturile schimbă felul de viaţă al tineretului, întăresc trupurile, oţelesc caracterele şi desvoltă energia sufletului. Le consider ca indispensabile in educatia generatiunilor tinere, practicate laolaltă cu educaria spiritului într'un tot armonic. Din această cauză am fost, încă de acum 16 ani, alături de cei ce au pornit mişcarea sportivă şi voi fi totdeauna cu aceiaş inimă caldă in mijlocul dv. Roadele străduinţelor pionierilor mişcării sportive au întrecut aşteptările. „Este foarte adevărat că sportul a luat în scurtă vreme la noi o desvoltare uriaşă. Faptul se explică pentru că la noi poporul a cultivat in totdeauna jocurile naţionale, moştenite de la strămoşi şi cari trebuesc păstrate laolaltă cu celelalte sporturi. „Urez federaţiunii deplin succes şi izbândă în opera ei cu caracter patriotic şi naţional“. După aceia s’a vizitat în amănunţime şantierele lucrărilor. Regele a cerut explicaţii asupra planurilor construcţiunilor şi s'a arătat vădit interesant de concepţiunea şi execuţia stadionului. Ceremonia s’a sfârşit la ora 1, când s'a servit pe teren o mică gustare. Foiletonul ziarului „UNIVERSUL” N-rul. 14 Din 30 iunie Măcelarul de la Verdun Sn româneşte de A. P. N. ... ---------------------------------------■ k Şi-şi răsfoi agenda_Vrei să vii să mă vezi la mine... să vedem... Sâmbătă la două după amiază ? . . — La ordin, domnule general, şi cu adâncul meu respect, umila mea recunoştinţă. Mă dădui doi paşi înapoi ca să fac salutul militar; dar generalul îmi întinse mâna aristocratic, în care mi-o puse pe a mea, uluit cu totul şi roşu de plăcere. La ziua hotărîtă, mă prezentai în Hohenzollernstrasse şi fui introdus de un planton, apoi de o ordonanţă de stat major intr'o mare sufragerie, în fundul căreia se găsia o masă la care două persoane terminau de mâncat. Cu şerveţelul la gât şi cu coatele pe masă, curăţau nişte portocale şi le muiau în şampanie feliile. Unul era generalul von Beaumont, celălalt era tot un general. . Luai numaidecât poziţie, bătui călcâile, mă îndreptai din șale, îmi umflai pieptul cât putui mai ţeapăn, cu mânuşa la Şapcă. . . — Apropie-te, locotenente Hering, îmi spuse generalul von Beaumont. L îmi prezintă apoi pe musafirul său1, care, pe epoleţii cu trei fire şi cu o stea, purta un cap de cal destul de ofilit, c nişte cearcăne uriaşe, cu părul rar şi aproape alb, cui nişte favoriţi mari de o culoare gălbue încărunţită. — Locotenentul Hering, din al 183-lea de rezervă, actualmente la serviciul de depozit pentru motiv de rană— încântat, domnule locotenent,... spuse cu un glas tremurat generalul cu favoriți. — Tatăl locotenentului, continuă generalul von Beaumont, este dintre aceia cari au subscris câte un milion la împrumut. — Ah ! Ah ! făcut celălalt, ah ! ah !... încântat, încântat... Văzui atunci că situația tatălui meu, consilierul de comerţ Hering, şi, mai ales, marea contribuţie la împrumutul de război, îmi atrăgea, în lipsa rangului, consideraţia unui ofiţer superior. — Stai jos, locotenente, făcu generalul von Beaumont, o să iei cafeaua cu noi. ■ ..... Mă descoperii, îmi pusei şapca pe o mobilă şi apoi mă aşezai pe un scaun pe care mi-l împinse ordonanţa, grozav de măgulit că eram admis în chip familiar într’un aşa de înalt loc. Cei doi generali îmi adresară câteva întrebări curtenitoare asupra campaniei mele, asupra rănilor şi împrejurărilor în care m’am vindecat, pe când ordonanţa servia cafeaua, lichiorurile şi ne oferia havanele. Când află că fusesem îngrijit la Aix-la-Chapelle, generalul cu favoriţi, a cărui fată o văzui deodată luminându-se, exclamă : — Aix-la-Chapelle!... lazaretul B!... Dar poate că cunoşti pe soţia mea, d-na general von Z... ? Tresării şi mă roşti grozav. Cum, generalul acela cu favoriţi argintii şi arămiu era... —* In adevăr, am avut cinstea aceasta, ingapai, merea plăcere-Se sculă, veni iute spre mine şi-mi luă amândouă mâinile de mi le strânse călduros. Apoi, întorcându-se către generalul von Beaumont: — Inchipuiţi-vă, domnule general, că soţia mea adorată, d-na general von Z .., care-i tânără de tot, precum ştiţi, îşi petrece cea mai mare parte din timp la căpătâiul răniţilor noştri. — Foarte bine! foarte bine!... asta înseamnă patriotism!... — Dacă aţi cunoaşte-o, scumpe domnule general, e un înger ! urma a se extazia generalul von Z—, de vreme ce sunt silit de aci înainte să-l numesc cu numele lui... sau, cel puţin, cu iniţiala. E un înger!... Sie ist ein Engel ■'... — Este a doua solie a dv., cred ? — A doua... ca să nu spun a treia... căci cea dintâi a murit când nici nu eram încă logodiţi. Dar aceasta, scumpe domnule general, e cea mai bună din toate trei... Sie ist ein Engell... Sunt în admiraţia ei ori de câte ori mă duc la Aix-la- Chapelle... Şi dacă aţi vedea ce scrisori îmi scrie!... Nu se gândeşte decât la scumpii săi răniţi !.. — Foarte bine !... foarte bine !... Găsii că nu aveam altceva de făcut decât, la rândul meu, să laud virtuţile d-nei general von ... în cuvinte bine simţite, devotamentul, statornicia, nesecata-i caritate, întrerupt mereu de „Sie ist ein Engel ■ sie ist ein Engel!“, pe care le repeta mişcat generalul von Z... într’una. Generalul von Z..., astfel precum am mai spus-o, era inspectorul lagărelor de prizonieri din regionala patra. Această împrejurare mă făcu să înţeleg numaidecât pentru ce generalul von Beaumont mă chemase în acea zi. Conversația, într’adevăr, nu trecu mult și se întoarse spre ceea ce mă interesa pe mine.Junele nostru prieteni, locotenentul Hering, începu generalul von Beaumont, dând de duşcă al treilea păhăruț de un vechi armagnac, tânărul nostru prieten, ale cărui merite sunt foarte mari şi care se dedă în prezent cu multă râvnă cu studiul limbii franceze, Iată un profesor cu care ar putea să-şi perfecţioneze cunoştinţele ce are în această limbă, îmi închipui că treime să aveţi aşa ceva. —■ Ah! ah ! ah ! ah !... un profesor de franţuzeşte... fără îndoială... asta nu-i greu de găsit... O să mă ocup... — Aş dori, zisei, domnule general, un francez cu anume cultură... dacă-i cu putinţă un parizian,... în scurt, cineva care ar putea să mă înveţe ceea ce nici o carte nu dă, franceza, aşa cum e vorbită... dialectul zilnic... accentul. Cred că cu o pregâtire de acest fel, aş putea să aduc servicii pe frontul francez, să am o utilitate... . — Fără îndoială... fără îndoială... se gândia generalul von Z... — Servicii preţioase, un folos sigur, întărea generalul von Beaumont Poate, chiar, vei fi întrebuinţat la un stat major de divizie. Ne trebuesc ofiţeri cari să fie obişnuiţi cu limba inamicului şi să o stăpânească în toate ale ei nuanţe ca să interogheze pe prizonieri, să culeagă de le ei informaţiuni câteodată de mâna întâi pentru a se cunoaşte poziţiile inamice şi mersul operaţiilor. Ja, ja... Apoi, apucând deodată să-și dea la iveală franțuzeasca pe care o știa, ne dete cea mai autentică probă de accent german în pronunțarea acestei limbi: — Ché beux mci-meme dres egzellemment vranzais barler, gar j’abbardiens ă ine fraie fiedle vranzaise vamille... ja, mossié, ine vamille di temps tó Louis lé Guadorziéme— Gombrenez fous moi ?... \ (Va urmăI I ••— ' X