Universul, iulie 1926 (Anul 44, nr. 148-174)

1926-07-22 / nr. 166

uUi Ibit Nr. 166 UfIGI CJ&ZZC VILLAN TELEFON: Direcția 13/72 — 64/64 BiNECIRE Şi SilECIRIST! Consiliul de miniştri a luat hotărirea să reducă 25 la sută din numărul funcţionarilor publici. Dacă guvernul înţelege să reducă funcţiunile inutile, atunci e în perfect acord cu societatea generală a funcţionarilor publici, care preconizează de mult ideea suprimării sinecurelor. Sinecuriştii sunt într’adevăr oCalamitate pentru bugetul Statului, ei împiedicând realizarea e-conomiilor ce s’ar putea face în folosul funcţionarilor activi şi necesari. Sporirea salariilor, pe temeiul graficei d-lui Manoilescu, arată preocuparea guvernului de a satisface o dreaptă revendicare a Slujitorilor Statului, luată în considerare şi soluţionată favorabil încă sub regimul trecut." Nevoile crescânde ale vieţii, fluctuaţiile de preţuri ale pieţii, îndreptăţesc pe funcţionari să formuleze cereri de îmbunătăţire a soartei lor. La rândul său, statul are dreptul să pretindă acestora să asigure cu mai multă tragere de intimă mersul normal al mecanismului birocratic, şi mai ales să renunţe la acele deprinderi dedată recentă, ce compromit prestigiul funcţionăresc şi al statului insuşi. Pentru aceasta însă, funcţionarilor buni, necesari şi activi edrept să li se asigure un trai mai lent de necazuri şi la adăpostul ademenirilor posibile. Suprimarea sinecurelor şi concedierea sinecuriştilor vor decongestiona cu siguranţă bugetul, făcând astfel o dreaptă distribuire a preţului muncii, întemeiată pe vrednicie, pe merite şi pe voi. Ministerele şi autorităţile subalterne gem astăzi de funcţionari inutili, in majoritate femei. Dintre acestea, multe s’au dovedit folosioare mecanismului biuro- acratic şi auputut ajunge la situaţii bune, graţie vredniciei şi capacităţilor. Cele mai multe însă tec din slujba lor o pierdere de vreme dăunătoare bugetului. Mai sunt încă variatele comisiuni şi subcomisiuni, delegaţiuni în ţară şi străinătate, creaţiuni trândave şi bugetofage, cari împovărează inutil finanţele statului, răpind posibilităţile de dreaptă salarizare funcţionarilor buni şi cinstiţi. De aceea, cei mai buni dintre aceştia au îmbrăţişat profesiuni libere, sau au trecut in instituţiile particulare, unde munca lor era mai apreciată. Cei cari nu s'au îndurat să părăsească biurocraţia oficială, sau resemnat la un traiu de sacrificii — şi aceştia au fost dintre cei buni şi vrednici, pe când alţii s'au dedat la nereguli şi abuzuri, creîndu-şi astfel un traiu de beneficii in paguba prestigiului lor. Ziarul nostru a înregistrat treptat şi la timp toate abuzurile şi neregulele săvârşite de unii dintre aceştia. întrebarea este: va avea guvernul energia să suprime sinecurele — sinecurele pentru politician!—şi să înlăture pe sinecurişti ? Le vor permite aceasta contingentele politice sau familiare ? îmbunătăţirea efectivă a soartei funcţionarilor şi pensionarilor publici este o preocupare de înalt ordin social. Ea se poate face pe două drumuri comuinate : calea bugetară şi calea aprovizionării colective prin consolidarea mutualităţilor cooperatiste şi organizarea lor pe ministere şi autorităţi, pe de o parte, iar, pe de altă parte, pe secţiuni de specialităţi. Această idee am susţinut-o înotdeauna în coloanele acestui ziar. E drept ca funcţionarii şi pensionarii Statului, judeţelor şi comunelor, să fie realmente sprijiniţi, cerându-li-se, în schimb, ca să presteze în folosul societăţii ,o muncă rodnică în fapte bune şi folositoare ţării. L. Iliescu In jurai un Ini hai dela Moscova Ce-a urmărit exect t ivial. Ha se retrag semnăturile — Intr’un număr trecut, am publicat şi comentat, cum se cuvenea, darea de seamă din ziarul Parisian „L'Oeuvre“, asupra susţinerilor faimosului angajat al tuturor propagandelor duşmănoase României, d. Costaforu, la congresul „Federaţiei ligilor drepturilor omului“. Ni s-a trimis acum şi moţiunea, pe care a prezentat-o acelui congres, executantul ordinelor de la Moscova pentru înfiinţarea „Ligii contra teroarei“, desigur d. Costaforu. Intru completarea documentărilor faţă de acţiunile acestui luptător contra intereselor ţării şi aprecierea acelora cari papagalesc pe desinteresatul protector al tuturor celor ce sapă temeiurile ordinei Statului român, socotim că e bine să fie cunoscută şi moţiunea d-lui Costaforu. Cităm după „Journal de Charleroi“ . ■ „ „Federaţia Ligilor drepturilor omului după ce a ascultat expunerea Ligii române, protestează, că şi mai multe ţâri, suveranii calcându-şi jurământul, au distrus ori au lăsat fie distruse instituţiile de libertate"1. # A fost propusă moţiunea, după ce apărătorul comuniştilor, împlinitorul ordinului moscovit de a înfiinţa în România o sucursală a Ligii contra teroarei, apărătorul sectelor religioase, cari tind să sfâşie unitatea religioasă şi naţională, a spus, că „sub Regele Ferdinand, starea de asediu a rămas în perma- nenţă de la război, încoace“. A protestat d. Costafova, şi „Federaţia ligilor dreptului o j mului“ şi-a însuşit protestat, când propunătorul moţiunii a scris toate năzbâtiile, pe cari i le-a dictat originalitatea (?) sa de a nu fi la unissonul unei na- jţii, care urăşte dezordinea şi dis- preţuieşte promiscuitatea internaţionalismului şi pe care i le-a mai dictat desinteresarea unor asociaţii când mai discrete, când mai făţişe. A protestat. Şi totuş credinciosul săvârşitor al recomandărilor Interna-ţionalei a IlI-a pentru variate ! Ligi agitatoare, botezate contra teroarei, s’a manifestat în toată voia, ca să se compromită. Căci cine-l ia în serios ? Ici şi colo câte un profesionist al re- voltei şi calomniei şi întâmplă- tor unii, cari ca să fie lăsaţi în pace, spun aşa, într’o doară că-s de părerea lui. Aşa s’a întâmplat şi cu „Liga contra teroarei“, care-şi dă hibridu-i duh, în urma arătărilor noastre, că-i împlinire agitatoare, poruncită de comunişti. Şi cu acest prilej, întrebăm pe cei cu răspundere, dacă nu-i mai cavalereşte să-şi retragă semnăturile, hotărît şi pe faţă ? III Dar propunerea moţiunii executorului poruncilor Internaţionalei comuniste a tins, ca în preajma zilelor, când M. S. Regele se ducea în străinătate, să tulbure atmosfera şi împotriva Regelui, şi împotriva ţării. Nu se poate să nu fie o legătură între ştirile date de unele ziare, că se aflase de planul unor manifestaţii protivnice la sosirea Regelui Spaniei în Franţa, pe tema politicei interne a Spaniei şi graba reprezentantului „Ligii drepturilor omului“ din România de a propune moţiunea. (împotriva conducătorului politicei spaniole, aceleaşi ziare au vestit, că s’ar fi şi produs unele manifestaţii şi că guvernul Franţei ar fi fost silit să facă cele de rigoare din cauza unor năimiţi ai desfrâului libertăţii). * Ţinând seama de succesivele grăbiri în a da sprijin mosafirilor trimişi să calomnieze ţara, că se agită alături de elementele cu râvniri de desagregarea instituţiilor naţionale, că înaintează asociaţii aşa cum recomandă teroriştii ruşi şi că ■ propune moţiuni contra Regelui, se înţelege, că oricât ar fi socotite de neserioase atari manifestări din cauza iniţiatorului, apasă totuşi mare răspun- I dere asupra acelor, cari, cum I zice , îndreptarea“ : „i-au dat iscălitura din pură comple- I zentă“. Nu mai poate fi vorba de corn. Inlezenţă — cum a scris „Indren- I ferea“ — când se stie acum ce I se urmărește cu „Ltoile“ acelea, I ci de retragerea hotărîtă a semnaturilor. -----------0 so----------- Contrabanfs! Din Gala!» so fost condam- I riaţi la 3 milioane lei Galaţi, 20 Iulie S’au terminat azi cercetările cu privire la contrabanda săvârşită de firma Gheron şi Dumitrescu. Vama din docuri a aplicat cassei de expediţie o amendă de 3 milioane lei, pentru cele 4 baloturi cu stofe scoase prin contrabandă, pe poarta docurilor. Pe de altă parte, d. prim procuror Paraschivescu, continuă cercetările cu privire la complicitatea comercianţilor pentru cari se făcea contrabanda. -----------—pista— ——- 33 pre iii la Paris Berlin, 19Rador — Căldură intensă bântite în Europa centrală și meridională. La Berlin termometrul a înregistrat 21 grade centigrade azi de dimineață , ori la Paris 33 grade. -»asini B»UH | ££££..* Joi 22 Iulie 1926 Redacția: Coresp. cu provincia 2/98—35/31 CURIOZITĂȚI CURA CANCERULUI APLICATA IN ANGLIA. — In cursul desbaterilor de la Camera Comunelor d. Neville Chamberlain a ciat cifrele care arată că în anul 1925, au fost 1.316 cazuri de cancer la un milion de indivizi, deci un total de peste 50.000 bolnavi în întreaga Mare Britanie. El a adăogat că din 7 persoane cara ajung în vârstă de 30 de ani, una se imbonăveşte de această grozavă boală. Ministerul a asigurat că deşi e poate prea devreme să se afirme că s’a găsit leacul cancerului, poate insă spune că el a fost aproape descoperit şi va fi pus în curând în aplicare. Tuberculoza pe de altă parte, a devenit una din bolile cele mai ușor de vindecat. DANS PE PUNTEA UNUI VAS IN FLĂCĂRI. — Cărbunii de pe vasul Sagaing luând *foc a doua zi după plecarea lui din Port-Said, căpitanul preveni pe pasageri de primejdie și-i rugă să-și păstreze sâmgele rece. A doua zi însă incendiul se produse în altă parte şî urmă chiar ■ câteva explozii. Ofițerii şi echipajul nu stinseră focul decât zîua următoare către 16 ceasuri. Dar aceste treî zile, pe când într’unele cabine năpădea fumul, cei 119 pasageri de pe bord nu se intimidară de loc. Se culcară ca de obicei șî continuară, să se distreze ca și cum n’ar fi fost nici o primejdie, ba ceva mai mult, în câte șl trele serile s’a dansat pe punte. ------------ O o O ----------- Bolşevicul convins CHELNERUL.—Cum se poate... nu vă place niciun fel de mâncare ? BOLŞEVICUL. — Noi, bolşevicii nu mâncăm ceea ce le place burghezilor». Să-mi dai peşte roşu ! -o 50- FILME: Cât preţueşte un bărbat ? — Mai nimic ! ar răspunde o feministă învrăjbită, mai ales dacă natura i-a dat ani în loc de frumuseţe. Şi nu poţi să-i dovedeşti contrariul pentru că nu există tarif. — Cât face o femee ? Aici găsim un răspuns autentic, daca ar fi să luăm ca bun următorul proces verbal dresat de sovietiul bolşevicilor tătari din Daghestan, reprodus de un ziar : „Având în vedere că asupra fetelor de măritat nu s’au fixat preţuri maximale şi că părinţii cer dela logodnici sume prea mari în bani şi lucruri, din care cauză cetăţenii mai săraci rămân neînsuraţi. Hotărâm : Se stabileşte norma de vânzare a fetelor de măritat, şi anume : pentru o fată de cea mai bună calitate, 120 ruble în bani, 2 paturi bune, 2 plăpări, 2 perne şi atâta tot. Pentru una de calitate inferioară sau pentru o văduvă, după învoială, dar fără să se depăşească preţul fixat mai sus“. Aşadar, bolşevicii sunt mai galanţi cu femeile. In loc săcumpere ele pe bărbaţi, cu date şi protecţii, cum se întâmplă prin alte meleaguri, bărbaţii sunt constrânşi să le obţie. Din nefericire, preţurile derizorii scad din importanţa acesteidelicate atenţiuni. Ucazul nu precizează ce înţelege prin calitate superioara şi calitate inferioară. Este o omisiune cu atât mai regretabilă, cu cât toate femeile susţin, cu drept cuvânt, că fac parte din prima categorie. Nu merită să insistăm asupra necuviinţei de a califica pe văduve ca esenţă inferioară, când dovada contrarie este de mult făcută. Don José I Eventere din Franţa şi Belgia — Criza politică şi financiară din Franţa.--Sidatura economic*) financiară din Belgia.—Plinei© prater, acordate Regelui Belgiei. — Atât francul francez, cât şi francul belgian înregistrează scăderi— După cum era de prevăzut, zilele cabinetului Briand—Cuillaux au fost scurte. Proectele financiare ale d-lui Caillaux, discutate pe larg şi combătute copios de fruntaşii grupărilor socialiste şi extremiste din parlament, n’au putut fi puse In aplicare, deoarece Camera, a refuzat să accepte tendinţele dictatoriale în materie financiară ale fostului ministru de finanţe. Niciun ministru de finanţe francez nu poate să reziste unei Camere haotice, capricioase şi care de câţiva ani practică sportul periculos al răsturnării tuturor guvernelor pe aceeaşi chestie gravă financiară. Nici autoritatea politică a d-lui Briand, nici abilităţile d-lui Canlaux, n’au putut determina majoritatea Camerei să accepte punerea în aplicare a programului financiar întocmit de cel din urmă. Camera a răsturnat guvernul deoarece, după cum am spus, majoritatea ei, compusă din socialişti, republicani-socialişti, radicali-socialişti, unionişti-republicani, democraţi, republicani-democraţi, extremişti, comunişti, etc., n’a admis tendinţa d-lui Canlaux de a exercita o dictatură financiară. Va reuşi oare d. Herriot, care prezidează noul cabinet şi d. de Monzie, ministrul de finanţe, să întreprindă opera asanării financiare ? Nu se va izbi ei oare de aceleaşi dificultăţi ? Omnipotenţa Camerei e însă fatală, guvernelor franceze. Şi In timpul crizei politice şi financiare, francul francez Înregistrează scăderi impresionante. DICTATURA FINANCIARA DIN BELGIA In acelaş timp când se înregistrează scăderea francului francez, din Bruxelles se anunţă că francul belgian scade şi el mereu. Guvernul belgian, de sub preşedinţia d-lui Jaspar, a început să exercite o adevărată dictatură economico-financiară şi pentru înlăturarea crizei financiare şi economice el a luat o serie de măsuri privitoare, fie la circulaţia fiduciară şi la încelierea împrumuturilor, fie la aprovizionarea populaţiunii şi la regularea exportului. In legătură cu refacerea economică a ţării, Camera belgiană a votat proectul de lege prin care se crează o societate naţională a c. f. Notăm că în Belgia, din cauza situaţiei grave financiare şi spre a se putea prepara stabilizarea monetară, atât de mult dorită, guvernul a propus şi Camera a votat un proect de lege, prin care se dau Regelui, pe termen de şase luni, DEPLINE PUTERI DE A MODIFICA, S'AU COMPLETA, ORICE DISPOZIŢIUNI—IN MĂSURĂ PE CARE EL O VA DETERMINA — relative la circulaţia fiduciară, la contractarea împrumuturilor, la reducerea in- flafiei, la repatrierea capitalurilor, la modificarea statutelor Băncei Naţionale, la impozite, la alienarea bunurilor domeniale, la regularea lichidării, vânzării şi dispoziţiei bunurilor supuşilor foşti martici puşi sub sechestru, ca şi la arpovizionarea populaţiei şi restrângerea consumaţiei produselor de lux. • Cu toate că s’a vorbit, la Bru ,xelles, de o sporire de drepturi acordate Suveranului, şefii partidelor, au recunoscut că, de fapt, mai mult e vorba de o determinare a puterilor, de cât de o delegaţie a puterilor, şi plinele puteri , recunoscute capului statului, sunt impuse de situaţia excepţională în care se găseşte ţara. Partidele I au fost aproape toate de acord în această chestiune, dovedind un înalt simţ politic. Să vedem care vor fi rezultatele experienţei din belgia în domeniul economico-financiar. *) M. Sa Regele la Paris Paris, 20. — M. S. Reffele Ferdinand a sssif la Paris, unde va rămâne câteva zile. Starea sănătăţii M. Sale e foarte bună. In Iugoslavia, trenul regal a trebuit să facă din pricina inundaţiilor, un mare ocol, de la Sombor, la Lubljana. In timpul nopței, trenul Regelui nostru a trecut pe lângă acel al Regelui Alexandru al Iugoslaviei, care se ducea în regiunile inundate. Cei doi Suverani n'au avut nici o întrevedere. Când a trecut pe Ieff Milano, EVIS. Regele a fost aclamat de un grup de studenți. Pagini motorului iran . Atanasiu Azi dimineaţă a încetat din viaţă, în Capitală, prof. I. Atanasiu, fost rector al Universităţii din Bucureşti. El a avut cancer la piept. Mult regretatul defunct a fost unul din neobosiţii cercetători în domeniul arid al ştiinţelor pozitive, un mare fiziologist, dotat cu spiritul critic ştiinţific, un savant în adevărata accepţiune a cuvântului. Ca profesor la facultatea de ştiinţe şi la şcoala veterinară, I. Atanasiu a adus nepreţuite servicii tineretului nostru, prin vastele sale cunoştinţe, prin metodele sale ştiinţifice, prin spiritul său ponderat şi prin calităţile sale superioare sufleteşti. El n’a fost numai savantul, preocupat de chestiunile pur ştiinţifice, pasionat de specialitatea sa, ci omul superior, care era la curent cu progresul tuturor ştiinţelor; marele patriot, animator şi îndrumător al studenţimii. In timpul neutralităţii, I. Atanasiu a fost alături de toate acele personalităţi, cari au înţeles de la început ce dictează interesele supreme ale neamului românesc ; el a sprijinit puternic propaganda „Acţiunei naţionale“ cu un entusiasm tineresc, cu o convingere sinceră şi impresionantă şi a blamat mai târziu, în termeni energici, acţiunea răufăcătoare şi atitudinea nedemnă a celor cari au şovăit în ceasurile de grea cumpănă şi au pactizat cu inamicul în timpul războiului. Marele dispărut a avut relaţiuni strânse cu oamenii de ştiinţă din apus. El a fost amicul marelui savant francez, Charles Richet. Deplângem sincer moartea prematură a acestui mare român şi savant, a acestui mare caracter. Guvernul Fem cere puteri depline Necesitatea întăririi puterii executive. — Cs-i democratizarea !— Colaborarea cu csielske firi — Varşovia, 20 [Rador).— Luând cuvântul în şedinţa de Luni a Dietei, preşedintele consiliului Bartel a declarat următoarele: „Reîntărirea puterei executive este o necesitate. Asanarea economică cere schimbări grabnice şi radicale pentru care deplinele puteri sunt indispensabile. Bartei a rezumat rezultatele obţinute până acum de activitatea guvernului. In luna iunie, de prima oara de mult timp, budgetul lunar a fost echilibrat, încasările din impozite în suma de 151 milioane, au atins media prevăzută. Previziunile budgetare din iulie sunt satisfăcătoare. Situaţia eursei monetare s-a ameliorat radical. Zlotul şi-a stabilizat cursul la 19,20 faţă de dolar. Rezervele devizelor de la Banca Poloniei au sporit cu 36 milioane zloţi în raport cu luna Mai. Cererea guvernului din Mai şi Iunie de 9 milioane dolari, a fost acoperită deaîntregul Aurul Băncei Poloneze aflător în străinătate, poate fi considerat ca liberat, căci datoria către Banca federală de rezervă, poate fi rambursată în orice moment prin mijlocul rezervelor și devizelor Băncei Poloniei. Această lichidare se va opera la începutul lui August. Scontul Băncei Poloniei a scăzut de la 12 la 10, iar băncile de stat au acceptat depozitele în dolari. Guvernul a semnat un acord cu financiarii americani, printre care, Harriman. Industria huilei a exportat în Iunie 1.400.000 tone faţă de 700.000 din Mai. Exportul huilei în prima jumătate a lunei Iulie este de 850 000 tone. Numărul celor lipsiţi de lucru a diminuat cu 365.000. Guvernul a putut asigura stabilitatea preţurilor. Veniturile căilor ferate acoperă actualmente cheltuelile exploatării şi a lucrărilor de construcţiune. Ministerul lucrărilor publice va fi lichidat, ceea ce va pocura economii serioase. PROBLEME POLITICE Trecând la problemele politice, a amintit că democratizarea vieței politice nu trebue să se confunde cu adevărata democratizare. Guvernul tinde să introducă adevărata democrație a cărui bază va fi echilibrarea puterilor, îngăduind guvernului să depună proecte pentru reforma constituției, limitate de altfel numai la chestiunile cele mai indispensabile. Bartel cere acordarea puterilor depline. „Ştiţi foarte bine, şi o ştie şi ţara, cui acordaţi aceste puteri, şi iacă la ce vor servi. Echilibrarea bugetului, stabilizarea schimbului, asigurarea scrupuloasă pentru executarea tuturor legilor privitoare la mii nontaţi, lupta cu antisemitismul economic, reorganizarea administraţiei, ameliorarea legislaţiei şi continuarea politicei paşnice în străinătate, care va contribui să sporească prestigiul şi încrederea în Polonia. COLABORARE Voim să colaborăm şi pe terenul economic cu celelalte ţări. Cea mai bună dovadă sunt negocierile noastre comerciale de Germania negocieri care continuă cu energie. Guvernu înţelege rolul deosebit de important al Poloniei în problema securităţei. Aliaţii noştri, vecinii noştri, se pot bizui pe buna noastră voinţă şi pe colaborarea noastră paşnică şi loială, cerem însă o atitudine reciprocă. Resping cu energie svonurile false care ne atribuie intenţiuni agresive faţă de unul sau altul din vecinii noştri. Dorim pacea şi avem nevoie de dânsa pentru rezolvarea marilor probleme interne. Vom combate corupfiunea şi nu vom îngădui ca Statul sa se sustagă dela obligaţiunile sale. Nu vom face experimente in domeniul economic social. Actualul guvern este un guvern al muncei zilnice şi creator serios. Se va adresa națiunei, a cărui încredere o posedă". IMPRESIE BUNA Impresia generală din Dietă a fost foarte favorabilă după discursul lui Bartel, care dovedeşte că guvernul a înţeles bine dorinţa adevărată a naţiunei, fără a intra în vaste discuţiuni teoretice. Bartel a analizat separat chestiunile concrete şi a găsit de fiecare dată asentimentul marei majorităţi, chiar opoziţia s’a simţit dezarmată, căci Bartel prin discursul său moderat a întins mâna sa Dietei. Dieta s’a grăbit să profite de această încredere pentru a restabili relaţiunile de deplină încredere în guvern. Este sigur că deplinele puteri și schimbările din Constituție vor fi votate de Dietă. In scurta sesiune parlamentară, închisă dăunăzi, a fost ridicată chestiunea raporturilor noastre cu Bulgaria. D. Ionaş Grădişteanu, senator de drept, a spus răspicat, că trebuie să se ceară statului vecin, să normalizeze sau să rupă relaţiile cu România. Ziarele, — în special „Universul‘‘, au relevat cele două feluri, în cari se manifestă vrăşmăria Bulgariei: atacurile comitagiilor cel puțin numai tolerate de guvernul bulgar și îngăduirea pe teritoriul tărei vecine a unor dese și violente manifestări împotriva României. S’a spus, că aceste chestiuni au preocupat serios guvernul nostru și că s'au hotărît, pe de o parte măsuri de pază la granița de sud, pe de alta, demersuri diplomatice. S’au executat, ori nu aceste hotăriri, cari se spune că au fost luate, — fapt este, că nu se poate constata vreo schimbare a situaţiei. 18 IULIE, ZI DE DOLIU DACA DEMERSURILE AU FOST FĂCUTE, AU FOST DISPREŢUITE DE GUVERNUL BULGAR. FIINDCĂ, DUMINICA 18 IULIE, IN TOATA BULGARIA, S’AU DESFĂŞURAT MANIFESTAŢII ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI. 18 IULIE A FOST PROCLAMATA „ZI DE DOLIU”, PENTRU... JELIREA ATROCITĂŢILOR SĂVÂRŞITE DE ROMANI, ÎMPOTRIVA BULGARILOR DIN CADRILATER (7!) Au fost pretutindeni meetinciuri. S‘au strici gat discursuri vielenite. Au fost procesiuni.i pe străzi, cu huidueli și tot felul de necuviințe adresate României. Au fost arborate drapele îndoliate. Pe scurt, s’a făcut tot ce putea preciza duşmănia fată «Se noi si ce e menit să sporiască această duşmănie in sufletul populaţiei bulgare. CINE A ORGANIZAT MANIFESTAŢIILE Manifestaţiile nu fost organizate de aşa zisa societate», culturală (71) „Dobrogea”, cea care organizează şi patronează pe ucigaşii şi hoţii la drumul mare, năpustiţi asupra Gadrilaterului românesc, ca să schingiuiască, să omoare, să Incendieze, să si- ruiască, să prade. Acelei societăţi, Lau dat concursul nu mai puţin faimoasele asociaţii ale ofiţerilor de rezervă (Liga) şi ale refugiaţilor macedoneni. E în afara oricărei indoeii, că societăţile menţionate n’au fost şi nu sunt decât Instrumentele, prin cari guvernul bulgar îşi face jocuL CE URMĂRESC BULGARII E vădit ce urmăresc bulgarii. Să impresioneze străinătatea. Şi mai ales, să fie pregătiţi, pentru ziua, când vor trebui să explice la Liga Naţiunilor, felul sincer şi onest cum prefac în fapt, ceea ce asigură prin scris şi vorbă, că nutresc faţă de sforţările unanime pentru menţinerea păcei între popoare. Iar deocamdată, urmăresc, ca in zilele când se tratează încheerea împrumutului bulgar, I să înlăture impresia, pe care o pricinueşte pretutindeni, aflarea atrocităţilor săvârşite in Cadrilater,de comitagii guvernului bulgar. * în legătură cu aceasta, autorităţile ne informează, că s’a făcut o înţelegere între iredentiştii bulgari, maghiari si germani, cu scopul de a se deslănţui o puternică acţiune teroristă, în statele duşmănite de bulgari, de unguri şi de germani. C. Miciora B. Bulgarii îşi precizează duşmănia contra României . Ei şi-au închipuit o zi „de doliu“ ca să manifesteze intens şi sgomotos împotriva României O călătorie puțin comună , fetită pe spinarea unei broaşte țestoase, cpre are o vârstă de 300 ani. Meniul ii I. Hi ios’i Intelt lite. Svonul, care a circulat în Capitală asupra unui grav accident ce s’ar fi întâmplat, la Brick d-lui profesor dr. I. Cantacuzino, a fost confirmat ori prin următoarea telegramă primită de autorităţile noastre, de la d. Ciuntu, secretar de legaţie la legaţiunea română din Berna (Elveţia): „Starea profesorului I. Cantacuzino deşi gravă, având cele două gambe fracturate, pare a nu fî îngrijitoare. După ultimele ştiri va trebui să rămână la spitalul din Brick două luni. D-rul Ionescu-Mihăieşti( care-l însoţeşte, nu-l va părăsi cât timp complicaţiunile nu vor fi îmbunătăţite“. O altă telegramă trimisă din Brick de către d. dr. Ionescu- Mihăeşti explică cum s’a produs nenorocirea. D. profesor Cantacuzino stând lângă bordura peronului din gară, făcând o mişcare greşită, a alunecat şi a căzut cu picioarele pe şinele liniei I. Un tren, care în acel moment trecea prin faţa peronului, a trecut peste savantul profesor, fracturându-i picioarele din jos de genunchi. Se aşteaptă alte lămuriri, întrucât telegrama legaţiunei nu pomeneşte de o amputare, ci numai de o fractură a gambelor. Constituirea omul Greciei Guvernul are puteri dictatoriale Atena, 20 (Rador). — Cabinetul a fost definitiv constituit sub fostul ministru Eutaxias, care a depus dii jurământ. Iată lista nouilor miniștri : Ministrul afacerilor străine Roufos ; Interne, Spiridonos ; Război, Seroulis ; Agricultură, Caritakis ; Resortul refugiaţilor, Philandros. Ceilalţi miniştri sunt : Ladonoulos, finanţe ; Pop, instrucţie; Pericles Arghyropolos comunicaţii; Damianos, justiţie şi Leonidas, marina. Potrivit cu declaraţiunile concordante făcute de Pangslo şi Eutaxias, acest cabinet este ui guvern politic, având deplină răspundere, înzestrat cu puteri dictatoriale în chestiunile financiare, pentru care Pangalos i-a acordat putere legislativă şi executivă. Chestiunea întoarcerei la Atena, a politicienilor trimişi la Naxos, va fi discutată imediat între Pangalos și Eutaxias. Pop care a fost ziarist, va regula regimul presei. ------13 --------