Universul, august 1926 (Anul 44, nr. 175-200)
1926-08-01 / nr. 175
Ana! XLIV. Kr. 175 6 Pagini EMI I ,'nn ffLiS,, 6 Pagini Duminică 1 August 1926 DIRECTOR STELIAN POPESCU ftetîachiai Cores?» cu provinția 2/98 -35/31 IUIG1 COZZAVILlfiN TELEFON; DirecUi 13/72 — 64/64 ■ I II— I' .."■■■ lin» ■■ m WS Excluderea lui Zinoviev Importantele hotărîri luate literc trecute de comitetul central al partidului comunist al Uniunii republicei sovietelor ruseşti şi care au fost aduse, printr'up comunicat, la cunoştinţa opiniei publice mondiale, sunt de două ordine : politice şi eco-nomice. Examinându-se evenimentele produse, după al 14-lea ,congres,l al" partidului comunist şi raporturile existente între activi-] tatea grupurilor acestui partid şi organele comitetului executiv al Internaţionalei roşii (a IlI-a), comitetul central a hotărlt înlăturarea lui Zinoview din postul de membru al biuroului politic şi de preşedinte al comitetului executiv al Internaţionalei a IlI-a precum şi excluderea lui Iacievici dintre candidaţii comitetului central. In locul lui Zinoview a fost numit Rudzillak. In urma acestor excluderi, biuroul politic al partidului comunist se compune azi din următoarele persoane : Stalin, Rykof, Bukarin, Tomski, Kalimnin, Molotof, Rudzutak şi Trotzki. Excluderea lui Zinoview dfi la direcţia Internaţionalei a III-a şi din postul de membru al comitetului politic, este o lovitură dată împotriva comuniştilor de la extrema stângă, — deoarece sunt şi comunişti extremişti. Extremiştii — nuanţat Zinoviev — au combătut şi combat cu înverşunare politica economică a guvernului din Moscova, cunoscută sub denumirea prescurtată ,,Nep“ şi care prin tendinţele sale capitaliste, contrazice doctrina şi principiile leniniste. Zinoviev nu s-a mărginit să facă o opoziţie teoretică guvernului, ci a urmărit să organizeze un partid al său, în sânul partidului comunist, profitând de situaţia dominantă ce-o avea la Internaţionala a IlI-a, cu scopul de a răsturna consiliul comisarilor şi a ajunge apoi dictatorul Rusiei sovietist. Manevrele oculte ale lui Zinoviev au fost demascate şi dejucate, şi în urma dovezilor aduse în şedinţa plenară a comitetului central din Moscova, acest comitet în majoritate, s-a pronunţat pentru excluderea răzvrătitului. Disgraţia în care a căzut Zinoview are o importanţă politică deosebită şi din punctul de vedere extern. In calitate de preşedinte al comitetului executiv al Internaţionalei a IlI-a, Zinoview a terorizat guvernul central şi graţie fondurilor considerabile puse la dispoziţia acestei asociaţiuni revoluţionare, el a organizat în diferite ţări europene, în Asia şi în America, filiale ale Internaţionalei a IlI-a, comitete teroriste în Balcani, cu scopul de a provoca revoluţiuni şi asasinate, pretutindeni. Această activitate exterioară a Internaţionalei a IlI-a, cu tendinţele ei vădit revoluţionare şi anarhice, a deşteptat atenţiunea tuturor guvernelor şi le-a silit să ia măsuri dictate de interesele civilizaţiei şi de siguranţa statelor respective. Câţiva ani însă, guvernul dinMoscova a aprobat şi a încurajat direct activitatea exterioară a Internaţionalei a III-a. Documentele publicate recent de guvernul britanic, în legătură cu amestecul Internaţionalei a III-a în greva minierilor din Anglia, au dovedit până la evidenţă complicitatea guvernului din Moscova. Rămâne acum să vedem dacă prin excluderea lui Zinoviev, guvernul din Moscova înţelege să pună capăt şi activităţii criminale externe a Internaţionale a III-a. ----------OOiOO--------- Banchet în onoarea Regelui României la Paris Paris, 29 (Rudor). — D-l Diamandy, ministrul României la Paris a oferit un dejun în onoarea M. S. Regelui României, la care au participat cele mai de seamă personalităţi ministeriale franceze şi diplomatice străine. Majestatea Sa, însoţit de suită și de di. Diamandy a plecat la Vichy spre a-și face cura. Revederea da ftătae provoacă moartea unui fost ostas t Techirghiol Printre vizitatorii staţiunei a sosit şi Grigore Ionaş, comerciant, fost sergent in reg. 60 Infanterie. Numitul însoţit de mai mulţi prieteni, după ce şi-a terminat cura, a plecat să viziteze Balácul, apoi vechea graniţă pe unde in luna Septembrie 1916 a luptat in regimentul său şi unde a fost rănit. Întâmplarea a făcut ca in apropierea comunei Peştera, numitul să dea chiar peste locul unde a fost străpuns de gloanţele inamice. Povestind însoţitorilor cum a decurs lupta, la um moment dat nefericitul lonaş a avut un atac de inimă rămânând mort, chiar pe punctul unde fusese rănit. Impresionaţi până la lacrimi cei trei prieteni i-au ridicat corpul transportându-l in jud. Ialomiţa, ? ' ' Această întâmplare a fost viu discutată de public. Garda Vaticanului 0 SCRISOARE a d-lui André Tardieu Directorul „Universului* a primit de la d. Tardieu, colaborator la ziarul „Universul", acum ministru al lucrărilor publice in Franţa, următoarea scrisoare: Paris, Ministerul lucrărilor publice Scumpe directore, Intrarea mea în guvern mă silește să întrerup colaborarea, pe care o dădeam aşa de bucuros, ziarului d-voastră. Vă rog să credeţi, că întrerup cu viu regret. Păstrez despre colaborarea mea, cea mai plăcută amintire şi în ziua, — care vine totdeauna — când voi reintra în rânduri, voi avea o deosebită plăcere, s’o reiau. D. A. TARDIEU ministru al lucrărilor publice Vă rog, scumpe, directore, să primiţi asigurarea sentimentelor mele cele distinse şi mai bune. (ss) TARDIEU Noi mulţumim distinsului nostru colaborator pentru articolele d-sale aşa de bune, documentate şi lămuritoare. II felicităm pentru inalta demnitate pe care o fine cu prestanţa şi aleasă pregătire in guvernul „Uniunii nationale menit să dea Frantei sprijinul priceput şi eroic în ceasurile actuale. ■000* AMERICA, se socoteşte izolată din punct de vedere moral Berlin, 30 (Rador). — Ziarul „New-York World“ scrie în editorialul său că de acum şase ani America era privită drept salvatoarea lumei. Astăzi, este arătată drept ţap ispăşitor, este moralmente izolată, iar motivul ar fi politica Americei cu privire la datorii şi naţionalismul său în favoarea sistemului protecţionist 016- O clădire curioasă în plin centrul oraşului Turda Turda, 29. — Casa de economie a judeţului Turda-Arieş şi-a construit o clădire nouă care atrage atenţia tuturor şi credem că şi a autorităţilor. Peretele-faţadd e construit din cărămidă roşie şi decor alb, iar acoperişul din ţiglă colorată un verde, reprezentând astfel culorile naţionale maghiare. Ce sic români cari trec prin oraşul istoric Turda, unde se găseşte mormântul Voevodului Mihai Viteazul ! "00: 00. Motrea numai palii s’a ţinut la Liege — însemnătatea şi hotârlrile adunării (Sala trimisul nostru spacial) Liege, Iulie pentru a patra oară reprezentanţii marilor cotidiane din ţările latine ale Europei şi Americei s'au adunat în congres. Iniţiativa acestor adunări revine academicianului portughez Augusto de Castro, iar scopul lor e de a stabili între membrii risipiţi prin lume ai aceleaş famiii, relaţiuni personale în vederea unei acţiuni comune. Grupaţi intr’o singură societate, ziariştii englezi şi americani constitue o forţă disciplinată şi activă, care ajută expansiunea anglo-americană. BLOCUL LATIN Luând de câţiva ani hotărîrea de a se asocia la fel şi de a se întâlni periodic, gazetarii diferitelor ţări înrudite prin origină, prin limbă şi cultură, urmăresc urmarea şi întreţinerea unui pacific şi defensiv bloc latin cae să facă faţă panamericanismului, pangermanismului şi panslavismului , sub o formă modernă cavalerii cruciadei latine tind în fond să reconstitue pe planul sentimental şi intelectual vechiul imperiu roman spre folosul egal al tuturor naţiunilor confederate a căror autonomie rămâne deplină. Studierea mijloacelor practice prin care se poate obţine şi consolida federaţia acesta morală, ale cărei efecte nu vor întârzia, de sigur, să se simtă şi‘n domeniul politic şi economic, formează programul congreselor presei latine. Ultimul congres s’a ţinut primăvara trecută în Italia, cu prilejul comemorărei fondărei Romei. Momentul şi locul congresului actual nu-s mai puţin simbolice. CE REPREZINTĂ BELGIA Belgia reprezintă avantgarda Parisului în faţa Germanilor, precum Mexicul reprezintă avantgarda Madridului în faţa Nord- Americanilor şi România avantgarda Romei împotriva slavilor. Liege este capitala acelei regiuni belgiene, care de două mii de ani a rămas provincie romană . Walonii sunt celţi romanizaţi, dialectul walon, pe care-l vorbesc poporul şi mica burghezie, pe care l-au ilustrat deacursul veacurilor poeţi şi prozatori, constitue asemenea dialectului picard sau limbei provensale un grai roman. Aici a fost oprită în 1914, la începutul marelui război, năvala impetuoasă a Nemţilor , fortul de la Loncin, unde cu o mână de oameni generalul Lewon, ca un alt Leonida, a înfruntat eroic numeroasele oşti ale furiosului Xerxes german, formează Thermopilele latinităţei. Venind prin urmare la Liege, gazetarii congresişti au împlinit în primul rând un pelrinaj. Au împlinit acest sacru şi necesar pelerinaj tocmai când Belgia luptă din nou cu deopotrivă bărbăţie să înlăture catastrofa financiară, când pentru a salva moneda naţională parlamentul din Bruxelles conferă regelui Albert puteri discreţionare. CĂTRE REGELE ALBERT înainte de a-şi începe lucrările congresul presei latine a ţinut astfel să adreseze în semn de recunoştinţă şi solidaritate latină următoarea telegramă Regelui Belgiei: „Sire ! Nu sânteţi singur. Latitudinea pe care aţi scăpat'o in 1914 Vă urmează in întregime:1. Viziunea primejdiilor, cu care Belgia n’a încetat să lupte, a însoţit pe pelerinii latinităţii tot timpul congresului, creind desbaterilor o atmosferă de înălţare aproape religioasă. Desbaterile s-au desfăşurat trei zile in aula Universitate, în prezenţa rectorului şi notabilităţilor intelectuale din localitate, tratând cu concursul tuturor ziariştilor ce au participat la congres chestiuni speciale, de ordin profesional sau generale referitoare la propaganda și interpenetrarea latină. CONCLUZIILE DESBATERILOR ■Concluziile desbaterilor contradictorii au fost aprobate cu unanimitate sub forma „hotărîrilor“: 1) ca „Biuroul permanent al presei latine’’ din Paris, al cărui preşedinte Henry de Jouvenel face parte din consiliul Societăţei Naţiunilor, să intervină şi obţină la Geneva în chiar apropiata sesiune micşorarea taxelor telegrafice şi telefonice pentru presă şi unificarea tarifelor după o „baremă” stabilită independent de fluctuaţiile schimbului; 2) să se creieze la Paris un biurou cinematografic pentru ptroducerea şi răspândirea filmeor pitoreşti documentare şi sentimentale, înfăţişând peisagii, chipuri, obiceiuri şi povestiri din toate ţările latine ; 3) să se înfiinţeze o bibliotecă a naţiunilor latine, în care să se publice traduceri din literatura celor cinci limbi latine, instituindu-se comitete mixte de scriitori şi editori; 4) sa se determine, prin campanii de presă şi demersuri directe pe lângă organele competente, crearea ori desvoltarea unui îmăţământ special consacrat istoriei şi culturei fiecărei naţiuni latine atât în Universităţi cât şi în şcoalele secundare; 5) să se creieze sub auspiciile „Biroul permanent” o „alianţă latină'' care sa organizeze propaganda prin cursuri, conferinţe şi serbări; 61 să se instituiască pe lângă „Biuroul permanent al presei latine’’ o secţiune pentru studierea şi organizarea propagandei în coloniile latine şi’n folosul lor; 7) să se creieze în Belgia şi în celelalte ţări latine. Birouri corespunzătoare Biuroului din Paris, stabilind un contact permanent între ziariştii latini de pretutindeni ; 8) să funcţioneze pe lângă „Biuroul” din Paris o subcomisiune care să alimenteze „rubricile latine’’ ale ziarelor franceze; 9) să se studieze şi întreprindă o mişcare în favoarea constituirei unei uniuni monetare latine ; 10) să se stăruiască a se acorda fiecărui latin, care călătoreşte sau locueşte într'altă ţară latină decât cea de origină, „privilegiul dublei naţionalităţi”, conferindu-i-se un fel de naturalizare provizorie, adică pe toată durata călătoriei sau șederi, conform vechiului „jus italicus", drepturi civile (fiscale, judiciare și militare) egale cu ale indigenilor sub rezerva drepturilor politice. PIA DESIBERIA „Hotărîrile acestea, ca multe din „hotărîrile’’ votate în congresele precedente, chiar dacă nu vor putea fi imediat înfăptuite, păstrează valoarea unor „pia desideria”, punând graţie ziarelor in circulaţie generoase şi preţioase sugestiuni şi îndemnuri. Pompiliu Păltănean0 :0-Un gest al autorităţilor bisericeşti germane Berlin, 29. — Fiind vorba să se aşeze pe zidurile bisericei istorice Sf. Paul din Frankfurt pe Main o placă în memoria primului preşedinte al republicei germane, Ebert, autorităţile bisericeşti s’au împotrivit. In consecința, placa n’a mai fost pusă. Propaganda sanitară - Campania antimalarică - Foloasele unei intense şi ne- | curmate propagande sanitare I sunt atât de reale încât ele se pot converti în cifre şi socoteli | practice, care nu mai îngăduesc nici un scepticism. Este drept că I sănătatea obştească este o bună stare, un echilibru pe care, ca pe orice funcţiune normală, nu o simţim. Dar lipsa ei aduce atâtea pagube sociale încât îngrijorează nu numai pe umanitarist şi pe sociolog ci şi pe economistul cel mai materialist, cu atât mai mult pe omul de stat care trebue să-i întrupeze pe toţi la un loc. Sânt câteva boale sociale, endemice a căror prevenire şi curare sânt destul de uşoare, dar care în ţoca noastră produc adevărate dezastre economice, la fel cu secetele ori inundaţiile...Una din cele mai cu nepăsare suportate este malaria, paimlismul, (frigurile de baltă). Deşi prin determinismul fizic şi biologic al agentului patogen, maladia este socotită ca o boală rejgleeett, a endemic a localităţilor băltoase şi calde, ea a luat la noi un caracter epidemic, adică s-a întins bântuind cu putere acolo unde prin însăşi definiţia ei nu ar trebui să se găsească, la deal şi la munte. Şi nu e nici o mirare, împrejurările de după război, raritatea chininei la ţară, lipsa unei campanii antimalarice etc., au făcut ca paludismul să se lăţească pe toată zona subcarpatică, adus în diferite chipuri de la şes şi baltă, şi cultivat acolo sus. Nu mai vorbim de câmpie şi de linia Dunărei, aici existenţa paludismului este normală şi justificată (deşi nu e justificată întinderea şi caracterul de adevărat flagel). Dar acum îl găsim bântuind, cum spuneam, în munte şi la dealuri : l-am văzut în toate satele din Gorj şi Mehedinţi şi l-am întâlnit sus în satul şi în mănăstirea Tismanei. Mijloacele de întindere sunt mai ales muncitorii coborâţi pentru muncile de vară la şes, unde se infectează cu para- ziţii malariei, pe care iie duc la sângele lor acasă când se întorc în sat. Aici ţânţarii, care se găsesc din belşug pretutindeni, pe şanţurile cu ape stătute, pe lângă bâltile şi topilele din sat, în livezi şi mai ales în păduri, lăţesc repede frigurile care cuprind astfel regiuni întregi. Nu cred să fie comună în ţară fără paludism, măcar vara, deşi boala face victime şi iarna, mai ales că formele grele, tropicale nu sunt rare, aduse iarăşi de răsboi. Cred că comisia trimisă de secţia igienei de pe lângă Liga Naţiunilor, care a vizitat t®ra mai acum un an şi-a dat seama de întinderea pludismului la noi. Şi acum să facem o socoteală brută . Intr'o comună (nu într'un sat, căci comuna are mai multe sate), de şes, să socotim nu mai mult de 100 de oameni adulţi bolnavi de friguri pe vară, suferind de forma terţă, adică luaţi din 2 în 2 zile. Aceasta înseamnă cel puţin 30 de zile de muncă pierdute pentru un om, iar pentru 100 oameni, 3000 de zile. Socotind ziua unui muncitor cu 100 de lei, iată o pagubă de 500.000 lei numai pentru o singură comună. Să admitem că din cele 10.000 de comune cât are România Mare numai 1000, cele de șes, să fie lorite de malaria și paguba pe o mră vigidice la 300.000.000 pentru economia țării, pagubă directă. Nu mai vorbim de cealaltă, pagubă indirectă, oamenii rămânând slăbiţi, istoviţi, şi munca lor fiind mai puţin rentabilă, rendementul economic se va resimţi de aceasta. Moştenitorii acestor bolnavi vor moşteni un capital mai mic de viaţă, şi neamul este astfel săpat la însăşi temelia lui. Deşi numărul anual al malaricilor în ţară cred că trece cu mult de 100.000, să luăm ca bună totuş cifra pe cel puţin 300 milioane lei pagubă anuală pentru economia naţională. Cu a zecea parte din suma aceasta cheltuită anual intr'o campanie antimalarică bine organizată s’ar cruţa şi sănătatea neamului şi s’ar evita şi pierderile economice socotite mai sus. O campanie antimalarică completă ar trebui să se ocupe de stârpirea radicală a endemiei, prin o serie de măsuri anevoioase şi costisitoare ca : scurgerea şi drenarea bălţilor, desfiinţarea mocirlelor şi topilelor din sat, împădurirea regiunilor mlăştinoase, distrugerea larvelor de ţânţari, etc. Până atunci însă simpla sterlizare a celor bolnavi, a celor ce poartă paraziţi în sânge ar fi de ajuns ca să oprească flagelul In fiecare primă- rară t ţaţele bântuite, vuaeau nu prea speciali (agenţi sanitari, moaşe, studenţi) în echipe sub conducerea medicilor anume angajaţi, nu numai că distribuesc chinina, dar supraveghează regulata ei luare de către bolnavi, şi iau pe lame sânge de, la aceştia, pentru ca medicul să poată urmări sub microscop sterlizarea bolnavului. Când ţânţarii înviază primăvara, deşi înţeapă ca de obicei, ei nu mai găsesc în sângele oamenilor paraziţi pe care să-i inoculeze şi altora... In câţiva ani de-a rândul, o asemenea campanie poate opri cu desăvârşire epidemia, cum se face in alte ţări şi cum s’a făcut şi la noi înainte de război în judeţele dunărene. Bineînţeles campania va fi întregită cu o bogată propagandă sanitară, care va ridica pe săteni la nivelul unei înţelegeri depline atât în ceea ce priveşte această campanie cât şi pentru nevoia unei igiene generale. Cu acest prilej s’ar culege date şi asupra celorlalte maladii sociale ce bântuesc în sate, sifilis, pelagra, tuberculoza şi alcoolism, viermii intestinali, diarea copiilor mici etc. Br. V. Voiculescu dela „Fundaţia Principele Carol’’ . Rusia concentrează trupe Viena, 29. — O știre neoficială anunță ca trupele rusei cari se găsesc în Ucraina și in Rusia-Albă, unde era vorba să se facă manevrei au primit ordinul să se pregătească imediat de concentrare. -0:0 Zăpadă în Elveţia Berlin, 24. — In ultimile 24 ore, a căzut zăpadă în Elveţia. O patrulă de soldaţi tirolezi a fost surprinsă de viscol puternic în mijlocul munţilor. Un soldat a murit. CERCETĂRILE PARCHETULUI MILITAR Prima chestiune, a cărei sancţionare revine justiţiei militare, e cercetată minuţios, — d. gen. Lud. Mircescu, ministrul de răsboi, interesându-se de aproape de mersul anchetei. D-sa a însărcinat pe d. gen. Alexandrescu sa studieze din nou dosarele. D. It.col. Vlădescu, prim comisar regal al corpului II armată a sosit aici, să facă o anchetă complimentară. D. col. Muha, șeful statului major al corpului III arm., a fost chemat la București, să informeze pe d. ministru de răsboi asupra chestiunei. Se pune mare temeiu pe informările distinsului ofiţer de stat major, care e d. col. Muha, — d-sa fiind un perfect cunoscător al afacerei şi având o integritate de caracter, care exclude orice bănueli de părtinire. O AFACERE VECHE In ce priveşte fraudele cu „contingentarea", reamintim, că ministerul domeniilor, sesizat prin „Universul”, de amestecul în afacerea fraudelor de la divizion, a locotenentului Ionescu (azi, arestat), a delegat pe d. Isăcescu, inspetcor general în minister, să facă cercetări noui. In 1922, a fost un denunţ al d-lui adtor financiar Dumitrescu, că şase comercanţi, cari ceruseră dreptul să exporte cereale, nu depuseseră „cota interna" necesară ingăduirei exportului. Comisia superioară de specialitate s’a sesisat. Dar cei şase comercianţi au prezentat dovezi, că satisfăcuseră „cota internă1", aşa că scrisorile de garanţie ale Bancei Moldova (pe cari le folosiseră presupuşii exportatori) au fost restituite, iar comisia superioară a închis dosarul. DOVEZI FALSE D. inspector general Isăcescu a primit delegaţiunea, să cerceteze exactitatea actelor de predare a „cotei“ la toate unităţile militare, cari, în 1922, se aflau în Basarabia. Dar acum, numai unele dintre acele unităţi se mai află în Basarabia. D. inspector general Isăcescu a dovedit, că divizionul 1/2 art. grea a dat dovezi de primire pentru cantităţi de orz, pe cari nu le-a primit efectiv. Pe baza acelor dovezi, comercianţii au reuşit să frustreze Statul cu milioane. REDESCHIDEREA ANCHETEI D. inspector general Isăcescu a făcut ministerului domeniilor un raport amănunţit, pe baza căruia, departamentul a cerut parchetului general din Chişinău redeschiderea afacerei (în 1922, parchetul local a fost sesizat, dar a trebuit să claseze chestiunea, din lipsă de probe). Un dosar priveşte pe Avram Libşin, Gersch Weinstock şi Samuel Eckstein, împotriva cărora, ministerul agriculturei s’a constituit parte civilă cu 1.300.000 lei. Al doilea priveşte pe Marius Gnetan (azi, dispărut), pentru 780 mii lei. Al treilea priveşte pe Avram Speiski (din Brăila, făcând afaceri la Dorohoi şi furstrând statul la Chişinău), pentru 4.650.000 lei. Al patrulea (şi ultimul) pri Participanţii la congresul universitar franco-englez, ţinut la Sorbotta COPIII VITREGII I m mm bi mui Parchetul civil a redeschis chestiunea „contingentărei“ Chişinău, 29 Iulie Cititorii cunosc din Universul, dicţiunea fraudelor săvârşite la o măruntă unitate militară: divizionul 1/2 art. grea din Baicani (jud. Lăpuşna). Fraudele acestea erau de două feluri: 1) fraude mari cu furniturile necesare divizionului. — chestiune justiţiabilă de instanţa militară; 2) fraude cu contingentarea,— chestiune de resortul tribunalelor civile. veste pe Herşcu Schwarz, din Bălţi, cari împreună cu cei dintâi trei, a frustrat Statul cu circa 600 mii lei PESTE 7 MILIOANE FRAUDE DUPĂ CUM SE VEDE, DIN PRICINA DEFRAUDATORILOR DELA DIVIZIONUL DIN BUICANI. STATUL A FOST PĂGUBIT CU PESTE 7 MILIOANE LEI. SUMELE, CU CARI MINISTERUL AGRICULTUREI S'A CONSTITUIT PARTE CIVILĂ, REPREZINTĂ COSTUL VAGOANELOR CU CEREALE, CARI N'AU FOST PREDATE, SOCOTITE LA 39 Mil LEI VAGONUL, ASA CUM GARANTASE BANCA MOLDOVEI. D. procuror general Rozin a început cercetările. într’un număr viitor, vom da amănunte asupra acestei scandaloase afaceri. , iu C. Mic. j Ce ar determina pe Inglia să intre într’un nou Mi Londra, 29 (Rador). — Lord Grey of Falloden, vorbind la Oxford, a accentuat valoarea realizărilor din Locamno și Geneva, prin efectele lor, de a preveni grupara și înarmarea Europei. Locamo — a declarat Grey — caută să prevină grupările separate, iar când Germania va intra definitiv in Liga Naţiunilor, se va pune capăt criticelor cari susţin că acest areopag nu este altceva decât o grupare a vechilor aliaţi din timpul războiului. Liga a lucrat în mod surprinzător. Proba finală o va da atunci, când va putea să asigure reducerea armamentelor. Grey socoteşte că politica actuală a guvernului sovietic consitue o dificultate, căci, căt timp acest guvern va fi antagonistul Liget, celelalte guverne au dreptul să creadă că Rusia voeşte să rămână înarmată. Ar fi de dorit ca Rusia şi Germania să devină membre in Ligă" insă pentru un moment trebue să ţinem seama că starea de lucruri din Rusia, nu este tocmai normală. Această ţară se găseşte in faza tranzitorie, încheind, Grey a declarat: ,,Aş dori să fiu înţeles clar. Sunt numai două cauze pentru care Britania ar intra in război de aci încolo. Prima pentru a rezista agresiunei, iar cea de a doua, pentru a sprijini covenanted, care stipulează că diferendele trebuesc rezolvate in mod pașnic, iar nu prin război’• Viaţa tragică a copiilor din Moscova Ziarul „Krasnaia Gazeta” publică vreo câteva intresante date din cartea profesorului Hernet asupra rezultatului cercetărilor intreprinse de secţiunea pentru boli sociale de pe lângă comisariatul ocrotirilor. Au fost cercetate în mod fundamental situaţia în care trăesc copiii de stradă din Moscova. Au fost supuse inspecţiei medicale 102 copii şi s’a constatat că din acest număr numai 2 copii nu beau, nu fumează şi nu întrebuinţează cocaină. S’a stabilit în mod precis că peste 80 la sută din copii au căzut în patima întrebuinţării cocainei. Acest număr este aşa de mare încât sunt temeri justificate de o decădere generală. O bună jumătate de copii cari au fost cercetaţi, îşi zdruncină sănătatea , cu toate cele trei mijloace narcotice : cocaina, băutul şi fumatul. Este interesant că numai o mică parte din aceşti copii au căzut pradă numai unei singure patimi. Dintre toţi cei cercetaţi numai un singur copil a băut spirtoase, dar n’a fumat şi n’a întrebuinţat cocaină. Sunt copii cari s’au obicinuit cu cocaina încă dela vârsta de 10 ani. La întrebarea de ce au întrebuinţat cocaina, 50 la sută din copii au răspuns că la început au întrebuinţat-o din curiozitate sau din tendinţa de a urma pe prieteni. Majoritatea copiilor se compune din orfani. Cea mai mare parte dintre aceşti vagabonzi fumează de la vârsta de 10 ani, dar sunt între dânşii şi copii, cari au început fumatul la 5 ani. Profesorul Hernet subliniază un fapt de necrezut: „Am găsit un fumător pătimaş, un copil care nu are mai mult de 3 ani şi juma fiu de părinţi tineri de ţărani sănătoşi, născut pe timpul foametei din gubernia Ulianovsk. S’a născut atât de slab încât mama singură spunea : „E compus din trei beţişoaie”. Şi fumeze l-am învăţat tata. Copilul fumează din luleaua, care-i este tot aşa de scumpă ca şi altui copil cauciucul de la biberon. Cunoscuţii ţin copilul în braţe şi acesta ni se lasă despărţit de luleaua.„ o ţine în gură”. După datele profesorului aproape toţi aceşti copii au trăit ca vagabonzi. Cea mai mare parte a părăsit casa la vârsta cea mai fragedă şi tocmai aceşti copii sunt cei mai incurabili cocainişti. Aproape nici un copil nu avea la fuga lui din casa părintească vreo idee da meserie şi de aceea toţi s’au hrănit din furturi. La cercetările făcute, copiii au răspuns sterotip că „furtul este pentru dânşii o necesitate’’ şi că trăesc numai datorit furtului. Majoritatea fetiţelor sunt prostituate. Fetiţele care întrebuinţează cocaina au zis că aceasta o capătă ca plată pentru prostituţie. Un nou minister al lui Mussolini Roma, 29. — Preşedintele Mussolini a depus jurământul în calitate de ministru al cooperaţiilor. "00 : 00~ Desfiinţarea controlului militar in Austria Londra, 29. — Din Viena se anunţă că tratativele pentru desfiinţarea controlului militar în Austria precum și a organelor de lichidare se apropie de sfârșit. -DO: 06-