Universul, august 1926 (Anul 44, nr. 175-200)

1926-08-01 / nr. 175

Ana! XLIV. Kr. 175 6 Pagini EMI I ,'nn ffLiS,, 6 Pagini Duminică 1 August 1926 DIRECTOR STELIAN POPESCU ftetîachiai Cores?» cu provinția 2/98 -35/31 IUIG1 COZZAVILlfiN TELEFON; DirecUi 13/72 — 64/64 ■ I II— I' .."■■■ lin» ■■ m WS Excluderea lui Zinoviev Importantele hotărîri luate literc trecute de comitetul cen­tral al partidului comunist al Uniunii republicei sovietelor ru­seşti şi care au fost aduse, prin­­tr'up comunicat, la cunoştinţa opiniei publice mondiale, sunt de două ordine : politice şi eco-­­­nomice. Examinându-se evenimentele­­ produse, du­pă al 14-lea ,congres,l al" partidului comunist şi ra­porturile existente între activi-] tatea grupurilor acestui partid­­ şi organele comitetului execu­tiv al Internaţionalei roşii (a IlI-a), comitetul central a hotă­­rlt înlăturarea lui Zinoview din postul de membru al biuroului politic şi de preşedinte al comi­tetului executiv al Internaţio­nalei a IlI-a precum şi exclu­derea lui I­acievici dintre can­didaţii comitetului central. In locul lui Zinoview a fost numit Rudzillak. In urma acestor excluderi, biuroul politic al partidului co­munist se compune azi din ur­mătoarele persoane : Stalin, Rykof, Bukarin, Tomski, Kalim­­nin, Molotof, Rudzutak şi Trotzki. Excluderea lui Zinoview dfi la direcţia Internaţionalei a III-a şi din postul de membru al co­mitetului politic, este o lovitu­ră dată împotriva comuniştilor de la extrema stângă, — deoare­ce sunt şi comunişti extremişti. Extremiştii — nuanţa­t Zino­viev — au combătut şi combat cu înverşunare politica econo­mică a guvernului din Mosco­va, cunoscută sub denumirea prescurtată ,,Nep“ şi care prin tendinţele sale capitaliste, con­trazice doctrina şi principiile leniniste. Zinoviev nu s-a măr­ginit să facă o opoziţie teore­tică guvernului, ci a urmărit să organizeze un partid al său, în sânul partidului comunist, profitând de situaţia dominan­­tă ce-o avea la Internaţionala a IlI-a, cu scopul de a răsturna consiliul comisarilor şi a ajun­ge apoi dictatorul Rusiei so­vieti­st. Manevrele oculte ale lui Zi­noviev au fost demascate şi dejucate, şi în urma dovezilor aduse în şedinţa plenară a co­mitetului central din Moscova, acest comitet în majoritate, s-a pronunţat pentru excluderea răzvrătitului. Disgraţia în care a căzut Zi­noview are o importanţă poli­tică deosebită şi din punctul de vedere extern. In calitate de preşedinte al comitetului exe­cutiv al Internaţionalei a IlI-a, Zinoview a terorizat guvernul central şi graţie fondurilor con­siderabile puse la dispoziţia a­­cestei asociaţiuni revoluţionare, el a organizat în diferite ţări europene, în Asia şi în Ameri­ca, filiale ale Internaţionalei a IlI-a, comitete teroriste în Bal­cani, cu scopul de a provoca revoluţiuni şi asasinate, pretu­tindeni. Această activitate exterioară a Internaţionalei a IlI-a, cu tendinţele ei vădit revoluţiona­re şi anarhice, a deşteptat a­­tenţiunea tuturor guvernelor şi le-a silit să ia măsuri dictate de interesele civilizaţiei şi de siguranţa statelor respective. Câţiva ani însă, guvernul din­­Moscova a aprobat şi a încu­rajat direct activitatea exteri­oară a Internaţionalei a III-a. Documentele publicate recent de guvernul britanic, în legătu­ră cu amestecul Internaţiona­lei a III-a în greva minierilor din Anglia, au dovedit până la evidenţă complicitatea guver­nului din Moscova. Rămâne acum să vedem dacă prin excluderea lui Zinoviev, guvernul din Moscova înţelege să pună capăt şi activităţii cri­minale externe a Internaţiona­le­ a III-a. ----------OOiOO---------­ Banchet în onoarea Re­gelui României la Paris Paris, 29 (Rudor). — D-l Dia­­mandy, ministrul României la Paris a oferit un dejun în onoa­rea M. S. Regelui României, la care au participat cele mai de seamă personalităţi ministeriale franceze şi diplomatice străine. Majestatea Sa, însoţit de suită și de di. Diamandy a plecat la Vichy spre a-și face cura. Revederea da ftătae pro­voacă moartea unui fost ostas­ t Techirghiol Printre vizitatorii staţiunei a sosit şi Grigore Ionaş, comer­ciant, fost sergent in reg. 60 In­fanterie. Numitul însoţit de mai mulţi prieteni, după ce şi-a terminat cura, a plecat să viziteze Balá­cul, apoi vechea graniţă pe unde in luna Septembrie 1916 a lup­tat in regimentul său şi unde a fost rănit. Întâmplarea a făcut ca in a­­propierea comunei Peştera, nu­mitul să dea chiar peste locul unde a fost străpuns de gloan­ţele inamice. Povestind însoţitorilor cum a decurs lupta, la um moment dat nefericitul lonaş a avut un atac de inimă rămânând mort, chiar pe punctul unde fusese rănit. Impresionaţi până la lacrimi cei trei prieteni i-au ridicat cor­­pul transportându-l in jud. Ialomiţa, ? ' ' Această întâmplare a fost viu discutată de public. Garda Vaticanului 0 SCRISOARE a d-lui André Tardieu Directorul „Universului* a pri­mit de la d. Tardieu, colaborator la ziarul „Universul", acum mi­nistru al lucrărilor publice in Franţa, următoarea scrisoare: Paris, Ministerul lucrărilor publice Scumpe directore, Intrarea mea în guvern mă si­lește să întrerup colaborarea, pe care o dădeam aşa de bucu­ros, ziarului d-voastră. Vă rog să credeţi, că întrerup cu viu regret. Păstrez despre colaborarea mea, cea mai plăcu­tă amintire şi în ziua, — care vine totdeauna — când voi rein­tra în rânduri, voi avea o deo­sebită plăcere, s’o reiau. D. A. TARDIEU ministru al lucrărilor publice Vă rog, scumpe, directore, să primiţi asigurarea sentimentelor mele cele distinse şi mai bune. (ss) TARDIEU Noi mulţumim distinsului nos­tru colaborator pentru articolele d-sale aşa de bune, documenta­te şi lămuritoare. II felicităm pentru inalta demnitate pe care o fine cu prestanţa şi aleasă pre­gătire in guvernul „Uniunii na­tionale menit să dea Frantei sprijinul priceput şi eroic în ceasurile actuale. ■000* AMERICA, se socoteşte izolată din punct de vedere moral Berlin, 30 (Rador). — Ziarul „New-York World“ scrie în edi­torialul său că de acum şase ani America era privită drept sal­vatoarea lumei. Astăzi, este arătată drept ţap ispăşitor, este moralmente izo­lată, iar motivul ar fi politica Americei cu privire la datorii şi naţionalismul său în favoarea sistemului protecţionist 0­1­6- O clădire curioasă în plin centrul ora­şului Turda Turda, 29. — Casa de econo­mie a judeţului Turda-Arieş şi-a construit o clădire nouă care a­­trage atenţia tuturor şi credem că şi a autorităţilor. Peretele-fa­­ţadd e construit din cărămidă roşie şi decor alb, iar acoperişul din ţiglă colorată un verde, re­prezentând astfel culorile naţio­nale maghiare. Ce sic români cari trec prin oraşul istoric Turda, unde se gă­seşte mormântul Voevodului Mi­­hai­ Viteazul ! "00: 00. M­otrea num­ai pal­ii s’a ţinut la Liege — însemnătatea şi hotârlrile adunării­­ (Sala trimisul nostru spacial) Liege, Iulie pentru a patra oară reprezen­tanţii marilor cotidiane din ţă­rile latine ale Europei şi Ame­ricei s'au adunat în congres. Iniţiativa acestor adunări re­vine academicianului portughez Augusto de Castro, iar scopul lor e de a stabili între membrii risipiţi prin lume ai aceleaş fam­iii, relaţiuni personale în vederea unei acţiuni comune. Grupaţi intr’o singură socie­tate, ziariştii englezi şi ameri­cani constitue o forţă discipli­nată şi activă, care ajută ex­pansiunea anglo-americană. BLOCUL LATIN Luând de câţiva ani hotărîrea de a se asocia la fel şi de a se întâlni periodic, gazetarii dife­ritelor ţări înrudite prin origină, prin limbă şi cultură, urmăresc urmarea şi întreţinerea unui pacific şi defensiv bloc latin cae să facă faţă panamericanis­­mului, pangermanismului şi panslavismului , sub o formă modernă cavalerii cruciadei la­tine tind în fond să reconstitue pe planul sentimental şi intelec­tual vechiul imperiu roman spre folosul egal al tuturor na­ţiunilor confederate a căror au­tonomie rămâne deplină. Studierea mijloacelor practice prin care se poate obţine şi consolida federaţia acesta mora­lă, ale cărei efecte nu­ vor în­târzia, de sigur, să se simtă şi‘n domeniul politic şi economic, for­mează programul congreselor presei latine. Ultimul congres s’a ţinut pri­măvara trecută în Italia, cu pri­lejul comemorărei fondărei Ro­mei. Momentul şi locul congre­sului actual nu-s mai puţin sim­bolice. CE REPREZINTĂ BELGIA Belgia reprezintă avantgarda Parisului în faţa Germanilor, pre­cum Mexicul reprezintă avant­­garda Madridului în faţa Nord- Americanilor şi România avant­­garda Romei împotriva slavilor. Liege este capitala acelei regiuni belgiene, care de două mii de ani a rămas provincie romană . Walonii sunt celţi romanizaţi, dialectul walon, pe care-l vor­besc poporul şi mica burghezie, pe care l-au ilustrat deacursul veacurilor poeţi şi prozatori, constitue asemenea dialectului picard sau limbei provensale un grai roman. Aici a fost oprită în 1914, la începutul marelui război, năvala impetuoasă a Nemţilor , fortul de la Loncin, unde cu o mână de oameni ge­neralul Lewon, ca un alt Leoni­­da, a înfruntat eroic numeroa­sele oşti ale furiosului Xerxes german, formează Thermopilele latinităţei. Venind prin urmare la Liege, gazetarii­­ congresişti au împlinit în primul rând un pelrinaj. Au împlinit acest sa­cru şi necesar pelerinaj tocmai când Belgia luptă din nou cu deopotrivă bărbăţie să înlăture catastrofa financiară, când pen­tru a salva moneda naţională parlamentul din Bruxelles con­feră regelui Albert puteri dis­creţionare. CĂTRE REGELE ALBERT înainte de a-şi începe lucră­rile congresul presei latine a ţinut astfel să adreseze în semn de recunoştinţă şi solidaritate latină următoarea telegramă Regelui Belgiei: „Sire ! Nu sânteţi singur. Lati­tudinea pe care aţi scăpat'o in 1914 Vă urmează in întregime:1. Viziunea primejdiilor, cu care Belgia n’a încetat să lupte, a însoţit pe pelerinii latinităţii tot timpul congresului, creind des­­baterilor o atmosferă de înălţa­re aproape religioasă. Desbateri­­le s-au desfăşurat trei zile in aula Universitate­, în prezenţa rectorului şi notabilităţilor inte­lectuale din localitate, tratând cu concursul tuturor ziariştilor ce au participat la congres ches­tiuni speciale, de ordin profesio­nal sau generale referitoare la propaganda și interpenetrarea la­tină. CONCLUZIILE DESBATERILOR ■Concluziile desbaterilor contra­dictorii au­ fost aprobate cu una­nimitate sub forma „hotărîrilor“: 1) ca „Biuroul permanent­ al presei latine’’ din Paris, al cărui preşedinte Henry de Jouvenel face parte din consiliul Societă­­ţei Naţiunilor, să intervină şi ob­ţină la Geneva în chiar apropia­ta sesiune micşorarea taxelor telegrafice şi telefonice pentru presă şi unificarea tarifelor du­pă o „baremă” stabilită indepen­dent de fluctuaţiile schimbului; 2) să se creieze la Paris un biurou cinematografic pentru ptroducerea şi răspândirea film­e­­or pitoreşti documentare şi sentimentale, înfăţişând peisagii, chipuri, obiceiuri şi povestiri din toate ţările latine ; 3) să se înfiinţeze o bibliotecă a naţiunilor latine, în care să se publice traduceri din literatura celor cinci limbi latine, institu­­indu-se comitete mixte de scrii­tori şi editori; 4) sa se determine, prin cam­panii de presă şi demersuri di­recte pe lângă organele compe­tente, crearea ori desvoltarea unui îmăţământ special consa­crat istoriei şi culturei fiecărei naţiuni latine atât în Universi­tăţi cât şi în şcoalele secundare; 5) să se creieze sub auspiciile „Biroul permanent” o „alianţă latină'' care sa organizeze propa­­ganda prin cursuri, conferinţe şi serbări; 61 să se instituiască pe lângă „Biuroul permanent al presei latine’’ o secţiune pentru studie­rea şi organizarea propagandei în coloniile latine şi’n folosul lor; 7) să se creieze în Belgia şi în celelalte ţări latine. Birouri co­respunzătoare Biuroului din Pa­ris, stabilind un contact perma­nent între ziariştii latini de pre­tutindeni ; 8) să funcţioneze pe lângă „Biuroul” din Paris o subcomi­­siune care să alimenteze „rubri­cile latine’’ ale ziarelor franceze; 9) să se studieze şi întreprindă o mişcare în favoarea constitui­­rei unei uniuni monetare latine ; 10) să se stăruiască a se acor­da fiecărui latin, care călătoreş­te sau locueşte într'altă ţară la­tină decât cea de origină, „privi­legiul dublei naţionalităţi”, con­­ferindu-i-se un fel de naturali­zare provizorie, adică pe toată durata călătoriei sau șederi, conform vechiului „jus italicus", drepturi civile (fiscale, judiciare și militare) egale cu ale indige­nilor sub rezerva drepturilor politice. PIA DESIBERIA „Hotărîrile acestea, ca multe din „hotărîrile’’ votate în con­gresele precedente, chiar dacă nu vor putea fi imediat înfăp­tuite, păstrează valoarea unor „pia desideria”, punând graţie ziarelor in circulaţie generoase şi preţioase sugestiuni şi îndem­nuri. Pompiliu Păltănea­n0 :­0-Un gest al autorităţi­­lor bisericeşti germane Berlin, 29. — Fiind vorba să se aşeze pe zidurile bisericei istorice Sf. Paul din Frankfurt pe Main o placă în memoria primu­lui preşedinte al republicei ger­mane, Ebert, autorităţile biseri­ceşti s’au împotrivit. In consecin­ța, placa n’a mai fost pusă. Propaganda sanitară - Campania antimalarică - Foloasele unei intense şi ne- | curmate propagande sanitare I sunt atât de reale încât ele se­­ pot converti în cifre şi socoteli | practice, care nu mai îngăduesc­­ nici un scepticism. Este drept că I sănătatea obştească este o bună stare, un echilibru­ pe care, ca pe orice funcţiune normală, nu o simţim. Dar lipsa ei aduce atâ­tea pagube sociale încât îngrijo­rează nu numai pe umanitarist şi pe sociolog ci şi pe economis­tul cel mai materialist, cu atât mai mult pe omul de stat care trebue să-i întrupeze pe toţi la un loc. Sânt câteva boale sociale, en­demice a căror prevenire şi cu­rare sânt destul de uşoare, dar care în ţoca noastră produc a­­devărate dezastre economice, la fel cu secetele ori inundaţiile...­­Una din cele mai cu nepăsare suportate este malaria, paimlis­­mul, (frigurile de baltă). Deşi prin determinismul fizic şi bio­logic al agentului patogen, mala­dia este socotită ca o boală re­­­­jgleeett, a endemic a localităţi­lor băltoase şi calde, ea a luat la noi un caracter epidemic, adică s-a întins bântuind cu pu­tere acolo unde prin însăşi de­finiţia ei nu ar trebui să se gă­sească, la deal şi la munte. Şi nu e nici o mirare, împre­jurările de după război, rari­tatea chininei la ţară, lipsa unei campanii antimalarice etc., au făcut ca paludismul să se lă­ţească pe toată zona sub­carpa­tică, adus în diferite chipuri de la şes şi baltă, şi cultivat acolo sus. Nu mai vorbim de câmpie şi de linia Dunărei, aici exis­tenţa paludismului este normală şi justificată (deşi nu e justifi­cată întinderea şi caracterul de adevărat flagel). Dar acum îl găsim bântuind, cum spuneam, în munte şi la dealuri : l-am văzut în toate satele din Gorj şi Mehedinţi şi l-am întâlnit sus în satul şi în mănăstirea Tis­­m­anei. Mijloacele de întindere sunt mai ales muncitorii cobo­râţi pentru muncile de vară la şes, unde se infectează cu para-­ ziţii malariei, pe care ii­e duc la­­ sângele lor acasă când se întorc în sat. Aici ţânţarii, care se gă­sesc din belşug pretutindeni, pe şanţurile cu ape stătute, pe lân­gă bâltile şi topilele din sat, în livezi şi mai ales în păduri, lă­ţesc repede frigurile care cu­prind astfel regiuni întregi. Nu cred să fie comună în ţară fără paludism, măcar vara, deşi boala face victime şi iarna, mai ales că formele grele, tropicale nu sunt rare,­­ aduse iarăşi de răsboi. Cred că comisia tri­misă de secţia igienei de pe lângă Liga Naţiunilor, care a vi­zitat t®ra mai acum un an şi-a dat seama de întinderea pludis­­mului la noi. Şi acum să facem o socoteală brută . Intr'o comu­nă (nu într'un sat, căci comuna are mai multe sate), de şes, să socotim nu mai mult de 100 de oameni adulţi bolnavi de friguri pe vară, suferind de forma terţă, adică luaţi din 2 în 2 zile. Acea­sta înseamnă cel puţin 30 de zile de muncă pierdute pentru un om, iar pentru 100 oameni, 3000 de zile. Socotind ziua unui muncitor cu 100 de lei, iată o pagubă de 500.000 lei numai pen­tru o singură comună. Să admi­tem că din cele 10.000 de co­mune cât are România Mare numai 1000, cele de șes, să fie lorite de malaria și paguba pe o mră­­ vi­gidice la 300.000.000 pentru economia țării, pagubă di­rectă. Nu mai vorbim de cea­laltă, pagubă indirectă, oamenii rămânând slăbiţi, istoviţi, şi munca lor fiind mai puţin ren­tabilă, rendementul economic se va resimţi de aceasta. Moşteni­torii acestor bolnavi vor moş­teni un capital mai mic de viaţă, şi neamul este astfel săpat la­­ însăşi temelia lui. Deşi numărul anual al mala­­ricilor în ţară cred că trece cu mult de 100.000, să luăm ca bună totuş cifra pe cel puţin 300 mi­lioane lei pagubă anuală pentru economia naţională. Cu a zecea parte din suma aceasta cheltuită anual intr'o campanie antima­­larică bine organizată s’ar cruţa şi sănătatea neamului şi s’ar evita şi pierderile economice so­cotite mai sus. O campanie antimalarică com­pletă ar trebui să se ocupe de stârpirea radicală a endemiei, prin o serie de măsuri anevo­ioase şi costisitoare ca : scur­gerea şi drenarea bălţilor, des­fiinţarea mocirlelor şi topilelor din sat, împădurirea regiunilor mlăştinoase, distrugerea larvelor de ţânţari, etc. Până atunci însă simpla sterlizare a celor bolnavi, a celor ce poartă paraziţi în sânge ar fi de ajuns ca să oprea­­­­scă flagelul In fiecare primă-­­ rară t­ ţaţele bântuite, vuaeau­­ nu prea speciali (agenţi sanitari, moaşe, studenţi) în echipe sub conducerea medicilor anume an­gajaţi, nu numai că distribuesc chinina, dar supraveghează re­gulata ei luare de către bolnavi, şi iau pe lame sânge de, la aceş­tia, pentru ca medicul să poată urmări sub microscop sterlizarea bolnavului. Când ţânţarii învia­­ză primăvara, deşi înţeapă ca de obicei, ei nu mai găsesc în sân­gele oamenilor paraziţi pe care să-i inoculeze şi altora... In câţi­va ani de-a rândul, o asemenea campanie poate opri cu desăvâr­şire epidemia, cum se face in alte ţări şi cum s’a făcut şi la noi înainte de război în jude­ţele dunărene. Bine­înţeles cam­pania va fi întregită cu o bo­gată propagandă sanitară, care va ridica pe săteni la nive­lul unei înţelegeri depline atât în ceea ce priveşte această cam­panie cât şi pentru nevoia unei igiene generale. Cu acest pri­lej s’ar culege date şi asupra celorlalte maladii sociale ce bântuesc în sate, sifilis, pelagra, tuberculoza şi alcoolism, viermii intestinali, diarea copiilor mici etc. Br. V. Voiculescu dela „Fundaţia Principele Carol’’­­ .­­ Rusia concentrează trupe Viena, 29. — O știre neoficială anunță ca trupele rusei cari se găsesc în Ucraina și in Rusia-Albă, unde era vorba să se facă mane­vrei au primit ordinul să se pregătească ime­diat de concentrare. -0:0 Zăpadă în Elveţia Berlin, 24. — In ultimile 24 ore, a căzut zăpadă în Elveţia. O patrulă de soldaţi tirolezi a fost surprinsă de viscol puter­nic în mijlocul munţilor. Un soldat a murit. CERCETĂRILE PARCHETULUI MILITAR Prima chestiune, a cărei sanc­ţionare revine justiţiei militare, e cercetată minuţios, — d. gen. Lud. Mircescu, ministrul de răs­boi, interesându-se de aproape de mersul anchetei. D-sa a în­sărcinat pe d. gen. Alexandrescu sa studieze din nou dosarele. D. It.­col. Vlădescu, prim co­misar regal al corpului II arma­tă a sosit aici, să facă o anchetă complimentară. D. col. Muha, șeful statului major al corpului III arm., a fost chemat la București, să in­formeze pe d. ministru de răs­boi asupra chestiunei. Se pune mare temeiu pe informările dis­tinsului ofiţer de stat major, care e d. col. Muha, — d-sa fi­ind un perfect cunoscător al a­­facerei şi având o integritate de caracter, care exclude orice bă­­nueli de părtinire. O AFACERE VECHE In ce priveşte fraudele cu „contingentarea", reamintim, că ministerul domeniilor, sesizat prin „Universul”, de amestecul în afacerea fraudelor de la divi­zion, a locotenentului Ionescu (azi, arestat), a delegat pe d. I­­săcescu, inspetcor general în mi­nister, să facă cercetări noui. In 1922, a fost un denunţ al d-lui ad­tor financiar Dumitre­­scu, că şase comercanţi, cari ce­ruseră dreptul să exporte ce­reale, nu depuseseră „cota inter­na" necesară ingăduirei expor­tului. Comisia superioară de spe­cialitate s’a sesisat. Dar cei şase comercianţi au prezentat dovezi, că satisfăcuseră „cota internă1",­ aşa că scrisorile de garanţie ale Banc­ei Moldova (pe cari le folo­siseră presupuşii exportatori) au fost restituite, iar comisia supe­rioară a închis dosarul. DOVEZI FALSE D. inspector general Isăcescu a primit delegaţiunea, să cerce­teze exactitatea actelor de pre­dare a „cotei“ la toate unităţile militare, cari, în 1922, se aflau în Basarabia. Dar acum, numai unele dintre acele unităţi se mai află în Basarabia. D. inspector general Isăcescu a dovedit, că divizionul 1/2 art. grea a dat dovezi de primire pentru cantităţi de orz, pe cari nu le-a primit efectiv. Pe baza acelor dovezi, comercianţii au reuşit să frustreze Statul cu mi­lioane. REDESCHIDEREA ANCHETEI D. inspector general Isăcescu a făcut ministerului domeniilor un raport amănunţit, pe baza căruia, departamentul a cerut parchetului general din Chişi­nău redeschiderea afacerei (în 1922, parchetul local a fost sesi­zat, dar a trebuit să claseze chestiunea, din lipsă de probe). Un dosar priveşte pe Avram Libşin, Gersch Weinstock şi Sa­muel Eckstein, împotriva cărora, ministerul agriculturei s’a cons­tituit parte civilă cu 1.300.000 lei. Al doilea priveşte pe Marius Gnetan (azi, dispărut), pentru 780 mii lei. Al treilea priveşte pe Avram Speiski (din Brăila, făcând afa­ceri la Dorohoi şi furstrând sta­tul la Chişinău), pentru 4.650.000 lei. Al patrulea (şi ultimul) pri­ Participanţii la congresul universitar franco-englez, ţinut la Sorbotta COPIII VITREGII I m mm bi mui Parchetul civil a redeschis chestiunea „contingentărei“ Chişinău, 29 Iulie Cititorii cunosc din Universul, dicţiunea fraudelor săvârşite la o măruntă unitate militară: divizionul 1/2 art. grea din Bai­­cani (jud. Lăpuşna). Fraudele acestea erau de două feluri: 1) fraude mari cu furniturile necesare divizionului. — ches­tiune justiţiabilă de instanţa mi­litară; 2) fraude cu contingentarea,— chestiune de resortul tribunale­lor civile. veste pe Herşcu Schwarz, din Bălţi, cari împreună cu cei din­tâi trei, a frustrat Statul cu circa 600 mii lei PESTE 7 MILIOANE FRAUDE DUPĂ CUM SE VEDE, DIN PRICINA DEFRAU­DATORI­LOR DELA DIVIZIONUL DIN BUICANI. STATUL A FOST PĂGUBIT CU PESTE 7 MILI­OANE LEI. SUMELE, CU CARI MINI­STERUL AGRICULTUREI S'A CONSTITUIT PARTE CIVILĂ, REPREZINTĂ COSTUL VA­GOANELOR CU CEREALE, CARI N'AU FOST PREDATE, SOCOTITE LA 39 Mil LEI VA­GONUL, ASA CUM GARANTA­SE BANCA MOLDOVEI. D. procuror general Rozin a început cercetările. într’un număr viitor, vom da amănunte asupra acestei scan­­daloase afaceri. ,­ i­u­ C. Mic. j Ce ar determina pe Inglia să intre într’un nou Mi Londra, 29 (Rador). — Lord Grey of Falloden, vorbind la Ox­ford, a accentuat valoarea reali­zărilor din Locamno și Geneva, prin efectele lor, de a preveni grupara și înarmarea Europei. Locamo — a declarat Grey — caută să prevină grupările sepa­­rate, iar când Germania va in­tra definitiv in Liga Naţiunilor, se va pune capăt criticelor cari susţin că acest areopag nu este altceva decât o grupare a vechi­lor aliaţi din timpul războiului. Liga a lucrat în mod surprin­zător. Proba finală o va da a­­tunci, când va putea să asigure reducerea armamentelor. Grey socoteşte că politica actuală a guvernului sovietic consitue o dificultate, căci, căt timp acest guvern va fi antagonistul Liget, celelalte guverne au dreptul să creadă că Rusia voeşte să rămâ­nă înarmată. Ar fi de dorit ca Rusia şi Germania să devină membre in Ligă" insă pentru un moment trebue să ţinem seama că starea de lucruri din Rusia, nu este tocmai normală. Această ţară se găseşte in faza tranzitorie, încheind, Grey a declarat: ,,Aş dori să fiu înţeles clar. Sunt numai două cauze pentru care Britania ar intra in război de aci încolo. Prima pentru a rezis­ta agresiunei, iar cea de a doua, pentru a sprijini covenanted, care stipulează că diferendele trebuesc rezolvate in mod pașnic, iar nu prin război’• Viaţa tragică a copiilor din Moscova Ziarul „Krasnaia Gazeta” pu­blică vreo câteva intresante date din cartea profesorului Hernet a­­supra rezultatului cercetărilor intreprinse de secţiunea pentru boli sociale de pe lângă comisa­riatul ocrotirilor. Au fost cerce­tate în mod fundamental situa­ţia în care trăesc copiii de stra­dă din Moscova. Au fost supuse inspecţiei medicale 102 copii şi s’a constatat că din acest număr numai 2 copii nu beau, nu fu­mează şi nu întrebuinţează co­caină. S’a stabilit în mod precis că peste 80 la sută din copii au căzut în patima întrebuinţării cocainei. Acest număr este aşa de mare încât sunt temeri justificate de o decădere generală. O bună ju­mătate de copii cari au fost cercetaţi, îşi zdruncină sănăta­tea , cu toate cele trei mijloace narcotice : cocaina, băutul şi fu­matul. Este interesant că numai o mică parte din aceşti copii au căzut pradă numai unei singure patimi. Dintre toţi cei cercetaţi numai un singur copil a băut spirtoase, dar n’a fumat şi n’a întrebuinţat cocaină. Sunt copii cari s’au obicinuit cu cocaina încă dela vârsta de 10 ani.­ La întrebarea de ce au întrebuinţat cocaina, 50 la sută din copii au răspuns că la început au între­buinţat-o din curiozitate sau din tendinţa de a urma pe prieteni. Majoritatea copiilor se compune din orfani. Cea mai mare parte dintre aceşti vagabonzi fumează de la vârsta de 10 ani, dar sunt între dânşii şi copii, cari au în­ceput fumatul la 5 ani. Profeso­rul Hernet subliniază un fapt de necrezut: „Am găsit un fumă­tor pătimaş, un copil care nu are mai mult de 3 ani şi juma fiu de părinţi tineri de ţărani sănă­toşi, născut pe timpul foametei din gubernia Ulianovsk. S’a năs­cut atât de slab încât mama sin­gură spunea : „E compus din trei beţişoaie”. Şi fumeze l-a­m învăţat tata. Copilul fumează din luleaua, care-i este tot aşa de scumpă ca şi altui copil cau­ciucul de la biberon. Cunoscuţii ţin copilul în braţe şi acesta ni se lasă despărţit de luleaua­­.„ o ţine în gură”. După datele pro­fesorului aproape toţi aceşti co­pii au trăit ca vagabonzi. Cea mai mare parte a părăsit casa la vârsta cea mai fragedă şi toc­mai aceşti copii sunt cei mai incurabili cocainişti. Aproape nici un copil nu avea la fuga lui din casa părintească vreo idee da meserie şi de aceea toţi s’au hrănit din furturi. La cercetă­rile făcute, copiii au răspuns ste­­rotip că „furtul este pentru dân­şii o necesitate’’ şi că trăesc nu­mai datorit furtului. Majoritatea fetiţelor sunt prostituate. Feti­ţele care întrebuinţează cocaina au zis că aceasta o capătă ca plată pentru prostituţie. Un nou minister al lui Mussolini Roma, 29. — Preşedintele Mu­ssolini a depus jurământul în ca­litate de ministru al cooperaţii­­lor. "00 : 00~ Desfiinţarea controlu­lui militar in Austria Londra, 29. — Din Viena se anunţă că tratativele pentru des­fiinţarea controlului militar în Austria precum și a organelor de lichidare se apropie de sfârșit. -DO: 06-

Next