Universul, octombrie 1926 (Anul 44, nr. 227-253)

1926-10-01 / nr. 227

■ ..Asigurarea Româneasca" ^Societate Anonimă Română de Asigurări Qanaral« Capital social «I marva Lei 25.000.000 Bucureati str. Luterană Ho. 4 f ------------­fcesuitatul tragerilor de amortizare din 26 Septemb. 19. Procedându-se în ziua de 25 Septembrie a. c., orele 10 a. m. le sediul Societăţii, In faţa comisiunei de trageri $1 a unui mare numâr .de asiguraţi, la a 33-a tragere lunară pentru amortizarea po­liţelor de asigurare populară Societăţile „Hilpurapea Jtomd­­iMOfcd“«! „JUiaura3*ea.Ţ£rdneascd'‘ au amortizat poliţe pentru auma detLei: 300.000.­La cele 33 trageri lunare ce au avut loc pană In prezent »’au amortizat ti plătit poliţele de asigurare populară in suma de. Lei: 4.565.000 -Poliţele amortizate la 26 Septembrie 1926 sunt? Tarif A. Durata În ani 20.000 a drhii Eduard Solingky, Craiova, str. Horia No. 5, ou. poliţa No. 55021. M 20.000 a d-nei Olga C. Besnea, Constanţa, str. Valea Albă­­ No. 38, cu poliţa No. 15962. i „ 20.000 „ d-l­ui Filip Drăgoescu, învăţător, corn. Maglavit, 1 , jud. Dolj, cu poliţa No. 55007. f v 20.000 - H Constantin Botez, Bucureştii şos. Colen­tna I , No. 35, cu poliţa No. 65877. I .Ii. 20.000 „ „ Leo» Em­born, Bucureşti, calea Călăraşi No. I * 64 cu poliţa No. 27275. 4 I . 20400 . * Paraschiv Habul­ea, Galaţi, str. Nopţei No. % A 19 cu poliţa No. 68482. î 20400 „ „ Nicola­ Stancu, Bucureşti, str. Vatra Lunii-Ia­să No. 16, cu poliţa No. 31277. IM x. 20400 m m Hoşu Ştefan, Timişoara, str. Cameliei No. J 15 A. cu poliţa No. 85865. i „ 2«400 „ „ ~d»ân Basen Bucureşti, str. Concordiei No. £ 19 cu poliţa No. 6143. î ÎL 20.000 _ M Avram Friedman, Ploeşti, str. Târţuşor No. ■1 * 19 cu poliţa No. 4085. V * 20402 „ . Ataaaa Hrigtov, Bazargic, eatu Caza Murod I & \ com. Sredko Ceamurli, cu poliţa No. 26701. 20400 „ u A. Niculescu, Braşov, str. Mică No. 6 cu­­ poliţa No. 4746 (Asigurarea Ţărănească). ’•'5; „ 10400 H d-res Sara Dóiban, Tighlna, str. Regina Maria No. I 6 cu poliţa No. 13244. ? _ 10400 N d-lui Efraim Merlanb, gara Iţcani, cu poliţa ' l No. 088. ; w 10.000 „ „ Constantin Dumbtroacu, Bucureşti, str. Catin­ca Grecescu No. 46, prin şos. Vwgutai, cu poliţa No. 13692. TARIF B. DURATA 10 ANI Lei 20400 a drîuri ing. C. O. Cos­tnescu, Brăila, atr. Heliade Ră­dulescu No. 2 cu poliţa No. 039, Lei 10400 a d-nei Maria Oprea, Târgu Ocna, la d. Dumitru Gheorghiu cu poliţa No. 1471. La această tragere eşind la sorţi una poliţă de 10.000 lei şi una de 5.000 lei, cari nu erau la curent cu plata ratelor, va­loarea lor va fi amortizată în luna Octombrie, mc.__ TOATE SUCCESELE TEATRULUI, CONCERTELOR si al DANSURILOR | VANZAREA IN RATE IN TOATA TARA [ LA „PATHEFONUL“ Bucureşti, Calea Victoriei 107 Reclama este sufletul comerţului R­EDAT»­PARULUI CULOAREA naturali întrebuinţând renumitul regenerator „MONOPOL4* ( a* cer* la Farmacii «1 Drogu*rll care acordă dreptul de fabricare şi exploatare de lumânări de ceara, exclusiv bisericei orto­doxe, prevăzând chiar în codul penal anumite articole pentru a­­părarea acestui privilegiu. După cum am arătat mai sus, din veniturile acestei instituţiuni s’au cumpărat, sau întreţinut şi se întreţin toate instituţiunile epar­hiale, aşa că în realitate, adevă­ratul proprietar al tuturor ave­rilor eparhiale, este fabrica de lumânări, care se reduce la pri­vilegiul dat de Stat bisericei şi deci nu poate fi de­cât avere pu­blică. Este deci vorba de un mono­­pol. Or, după Constituţie, mono­polul nu se poate infiinta de­cit pentru Stat direct, sau pentru institufiunile lui, cari indepli­­nesc acest rol (căi ferate, poată, telegraf, etc.). Şi atunci când conducătorii preoţime­ basam­­bene, prin procesul-verbal nr. 34, dela 30 Iunie 1922, trec a­­ceastă instituţiune de stat, nu proprietatea unei societăţi par­ticulare, mai poate fi vorba de menţinerea acestui monopol ? Şi-au­ dat oare seama, cei ce a fi făcut acest lucru, că o simplă circulară trimneasă către autori­tăţile administrative din Basa­rabia, pentru încetarea acestui privilegiu, oara a fost trecut ar- Mtrax in folosul unei societăţi particulare, ar fi avut de efect falimentul fabricei de lumânări şi deci ar fi înţărcat vaca cea care hrăneşte pa mulţi dintre cucernicii părinţi şi de pe urma tJirtfim trăiesc toate instituţiunile eparhiale !" G Mi­ci­oara -o 5 o-Dela Liga Chiria­Şilor" Organizaţiile Ligii chiriaşilor din toată ţara vor comunica Li­gii chiriaşilor din Bucureşti, cu sediul in str. Bărăţiei 29, numele persoanelor delegate a participa la congresul general al chiriaşi­lor, dela 9 şi 10 Octombrie a. & ♦ liga chiriaşilor roagă pe chi­riaşii din întreaga ţară şi in special din Capitală, a trimite toate plângerile lor despre nea­junsurile ce le indură din partea proprietarilor la adresa „Ligii“, str. Bărăţiei 29. ♦ Văduvele de război şi toate vă­duvele chiriaşe sunt convocate de 0 consfătuire, la sediul „Ligii chi­riaşilor“, din str. Bărăţiei 29, Vi­neri 1 Octombrie a. c., ora 5 d. a. să pe acest tărâm. l­trăvirea notarului din Gornenu Petre Georgescu, notarul co­munei Cornetu (Ilfov), s‘a sinu­cis alaltăeri, înghiţind nişte o­­travă ce-o avea pentru omorî­­rea câinilor. S‘a orânduit, o anchetă, spre a se stabili cauzele cari l-au de­terminat să ia această funestă hotărlre. Curier Judiciar procesul unui escroc La s. I a tribunalului Ilfov, —­ alcătuită din d-nii judecători Streibes­cu ca preşedinte şi Gheorghiade, supleant, — s-a judecat procesul faimosului Alfred Ruber, trimis în judeca­tă pentru escrocherii săvârşite în dauna multor cunoscuţi ai săi. Escrocul a înşelat buna cre­dinţă a multor persoane, cari i-au dat mari sume de bani în schimbul unor gajuri pe biju­terii false. Ruber încredinţa na­ivului, care îi dădea bani, un plic închis în care spunea că are» perle veritabile. La instrucţie s’a constatat, că perlele imprumutătorilor, erau false. Când era interogat Marţi, Rubin a avut o atitudine sfidătoare şi preşedintele l-a făcut să înţe­leagă că este un inculpat D. procuror Ioan Zamfiresnu prin întrebările ce le-a pus, a căutat să stabilească precis caracterul tipic al escrocherii. Ruber a fost nevoit să recu­noască în parte escrocheriile, cari­ea cifrează la câteva mili­oane lei, numind isprăvile lui „afaceri comerciale". Procesul s-a amânat la 2 No­­embrie, când se vor asculta păr­­file civile și martorii. Agresiunea împotri­va ti-lui dr. Popescu Gheorghian "Ancheta făcută de d. procuror general împotriva lui Victor Chendiu, sub­comisar la circum­scripţia 18 de poliţie, care­­a lovit pe d. dr. Popescu-Gheor­­ghian, s-a terminat şi din cerce­tări rluse că fapta ce i se im­pută nu a săvârşit-o în calitate de ofiţer de poliţie judiciară. Dosarul a fost trimis parchetu­lui de Ilfov, care a deschis ac­ţiune publică împotriva poliţis­tului bătăuş pentru insulte şi loviri, cu agravanta din art. 165 codul penal. Dosarul a fost înaintat la ju­decătoria ocolului II. Condamnarea unui bigam­it escroc S. II a trib. Ilfov a condamnat la 2 ani închisoare corecţională pe Stihi Dinescu pentru delic­tele de bigamie şi escrocherie. Nefiind desfăcut de prima că­sătorie, Dinescu a făcut la ofi­ţerul stării civile o nouă căsă­torie. De la câteva persoane a luat apoi diferite sume de bani pen­tru a le procura lemne şi ali­mente fără ca să-şi fi împlinit angajamentele. Câlâtoria In România nu se poate face Autorul dramatic Jean Sar­­ment, — scriu ziarele din Pa­­r­is, — şi soţia sa, artista­­ Margueritte Valmont, se găseau­­ intr-un taximetru în ziua de 18 Aprilie 1924, când, la colţul străzilor 4 Septembrie şi Gram­mont, maşina se ciocni cu auto­mobilul unei societăţi, care în­chiriază maşini. Soţii fură ră­niţi, şi din această cauză artis­ta nu putu să joace în „La beauté du diable” iar autorul dramatic fu împiedicat să facă o călătorie ce proectase în Ro­mânia. Tribunalul de comerţ al Se­nei a judecat acum cererea lor de despăgubiri şi le-a acordat 30.000 franci, plătibili o treime de către societatea de asigurare I a taximetrului, restul de aceea J a societăţii, care închiriază au- I­­omobile. ---------x □ x----------­Omorită de tren Marţi dimineaţă trenul nr. 801 ce venea de la Constanţa spre Bucureşti, cam în dreptul comu­nei Brăneşti, a călcat pe fata Niculina I. Croitoru, omorîndo pe loc. -----------QaB----------­ Alergările­ de cai BAiteaia ZIUA VH-a, MARTI, 28 SEPT. Rezultatul technic 1) PR. TZURLOAIA, 1500 m. (P. V.): I Gilda 58 1/2 k. (Criste»). II JoyeuM II 61 k. (Hanson). Ne pl.: Fără Slant, Villageoise, Lal­­­a Rookb. P. C. 26. »I.: 26—136. 2) PR. KIAJfTA, 2000 m. (P. N.): 1 Lux»; 57 k. (Gill). II Drăguţa Maa 54 1/3 k. (Dragomir). Népi.: Musca. Dumnealui, Blz-Bic. P. C. 13; pL: 17—26. i) PR. DAISY-BELl., 900 m. (L. D): I Saladln 52 1/2 k. Sydenham), II Aar 62 1/2 k. (Glii), III Mulmalson 41 k. (Steker Otto). Nepl.: Agneza, Balmoral, îndrăz­neț, Cozinzeaua, Evelin. Madame Spirt. P. C. D. N.: 19-17-28. 4) PR. DE TOAMNA. 1200 m. (L. D).: I Baa 66 1/2 k. (Golovkin), II Tallos 55 k. (Cristea), III Glont 64 k. (Csillag). Nepl.: Barbarossa, Sirena, Curti­L Jupltter, Stelli P. C. 41, pi. 24—19—20. 5) PR. DE SEPTEMBRIE 2400 m. IP. V.) w.­h’cap): I Aurora 5» Jc (Painter), II Grevist 49 k. (Iorga). NepL: Coco V, Luxica, Sokol, Dra­gai Mamei Cowboy. P. C. 36; pl.: 20­18. 6) PR. COMISANI, 1006 m. (L. D.), I Brândușa 56 1/2 k. (Golovkin), H­aal Mamei, Cowboy. P. C. 11. 7) PR. TANGANU, 1800 m. (P. N.) h’cap: I Bogey 60 k. (Painter), II Sashegy 66 1/2 k. (Golovkin), II Nä­hte 54 k. (Hanson) . Nepl.: Margaret, Clemi, Diana, Kiirtó,, Natbas, Dobrica, Sen Galen. P. C. 90; pl.: 28—14—22. ni. UNIVERSUL Eu­­giu­ m­ affin şi de spitale mixte am­ 1 ........... Dispoziţiunile luate de ministerul sănătătlii publice Examenele de capacitate pen­tru medicii de spitale mixte şi medicii sanitari vor începe la 1 Noembrie. înscrierile se pri­mesc până la 21 Octombrie cel mai târziu, la ministerul sănă­tăţii publice. Condiţiunile de admitere sunt: să fie cetăţeni români; să fie doctori în medicină cu dreptul de liberă practică în ţară; să fi satisfăcut legea recrutării; să nu fie excluşi defintiv din corpul funcţionarilor direcţiunei generale a serviciului sanitar; să nu fie excluşi temporal în momentul examenului sau să fie puşi în retragere din oficiu pentru pensionare; să nu fie destituiţi din alte funcţiuni pu­blice şi să nu fi fost condamnaţi prin hotărîre definitivă judecă­torească pentru fapte infaman­te. Pentru prima condiţiune va prezenta certificatul de naţiona­litate, iar pentru celelalte con­­diţiuni de admitere mănătoarele acte: diploma de doctor în me­dicină (copie legalizată) şi „Mo­nitorul Oficial“ cu publicarea liberei practice în ţară, apoi un act militar cu care să facă do­vada că are situaţia militară a­­ranjată şi este înscris la cercul de recrutare respectiv; un certi­ficat doveditor că nu a fost ex­clus definitiv sau temporal din serviciile ocupate până la data examenului; un alt certificat e­­liberat de autorităţile la care a servit şi cu care să dovedească că nu a fost destituit­ un certi­ficat de la instanțele judecăto­rești că nu a suferit vreo con­damnare pentru fapte infaman­te. Cererile de înscriere cari nu vor avea anexate actele de mai sus nu vor fi luate in considera­ţie. Probele la examenele de capa­citate­­ pentru medicii sanitari vor fi: O probă de titluri, în care ju­riul examinator va aprecia stu­diile şi activitatea medicală a candidaţilor. Pentru aceasta, candidaţii vor aduce actele, documentele şi certificatele din care să reiasă toată activitatea medicală avu­tă in timpul studiilor, funcţiu­nile ocupate (extern, intern, a­­sistent, etc.) precum şi orice do­vezi despre activitatea avută du­pă obţinerea diplomei. O probă scrisă de epidemiolo­gie, sau igienă sau de poliţie sanitară, după­ alegerea juriului. O probă clinică, de preferinţă din boale epidemice, sau o probă de obstetrică sau de medicină legală, după alegerea juriului. Probele la examenele de capa­citate pentru spitale mixte vor fi: O probă de titluri (aceleaşi ac­te, documente şi certificate ca şi pentru candidaţii la examenele de medici sanitari). O probă clinică de medicină internă. O probă de medicină operato­rie, de preferinţă de chirurgie de urgenţă (proba se dă pe cada­vru). O probă practică de laborator. Candidaţii reuşiţi la aceste examene vor fi confirmaţi sta­giari în posturile ce vor alege, în ordinea clasificării, din ta­blourile de posturi vacante pe care ministerul le va pune la dispoziţie, în ziua anume fixată în acest scop. Stagiul va fi de un an. După acest timp, vor fi confirmaţi defintivi în posturile ce ocupă la acea epocă, după cererea ce vor face şi pe baza notelor calificative ce au în ca­zierul personal, date de către in­spectorii generali sanitari, în ur­ma inspecțiunilor făcute. Citiţi ZH Ştiinţelor şi Eitorii de Marţi 28 Septembrie Aripioare Flettner de Moş Delamare ; Jules Janssen de V. Dissescu ; O cale ferată în ma­re de Gh. L Canta; Un duel în­tre două locomotive de Alţi; Cataractele Alexandra şi Luiza din Canada de Cadiş; Puterea unei furnici de Neagul ; Calea ferată de la Semmering de Sc. Dinescu; Al doilea potop de Carret P. Serviss; Trecerea ca­nalului Mânecei de Moş Dela­­mare; Pagina radiofoniei de ing. Electro; Rubrica cititorilor de Redacţia ; Aritmetica un joc de M. D.; Infăţişarea viitoare a omului de C. M. D.; Descope­rirea unui nou element de Gh.; Cea mai adâncă mină de prof. D.; Salvarea cravatelor de Mo­şul; Plante care tuşesc de Gh. I. C.; Creşterea temperaturei cu adâncimea de C. A. D.; Un congres esperantist de Cadis; Concursuri ştiinţifice de Redac­ţia. Un nou dispozitiv pentru scu­fundători (vezi explicaţia la pag. 631).____________________ TM TRIMITE Hotel şi Rue Pigaile, situat in centru, confort mo­dern. Restaurant pri­mul rang. Bar american. Adr.Te­­legr. Trinpalace Paris Paul Sxi- I lord, Director. Reorganizarea închisorilor S-a înfiinţat o comisiune, care va purta numele de: „Comisiunea pentru studierea reorganizării în­chinărilor şi modificării actualu­­lului regulament al închisorilor centrale şi de prevenţie". Din această comisiune vor face parte d-nii: C. Rătescu, consilier la Curtea de casaţie; V. Pella şi C. Rădulescu, profesori universi­tari ; Camil Dumitrescu, procu­ror general pe lângă Curtea de apel din Bucureşti, şi I. Dimitriu, director general al închisorilor. Această comisiune se va întruni de câte ori nevoia o va cere, pen­tru studierea proiectelor de alcă­tuirea regulamentului, la ministe­rul de justiţie. D. Sim. Niculescu, directorul serviciului statisticei din direcţia generală a închisorilor, va fi se­cretarul acestei comisiuni. 5. D. profesor Traian Ionaşcu, delegat ca membru în comisiunea de la Curtea de apel din Cernă­­uţi pentru examenul de capaci­tate al magistraţilor, fiind trans­ferat la facultatea de drept din Iaşi, a fost numit în locul d-sale d. Aurel Căpăţână, consilier la Curtea de apel din Cernăuţi. ----------0 , 0----------- • Desfacerea produselor domnilom­ilior engleze Londra, 28 (Iiador). — Guver­nul Marei Britanii a pus la dis­poziţia consiliului imperial al debuşeurilor, suma de 500.000 lire sterline. Acest consiliu a fost creat ca o secţiune a consi­liului de comerţ pentru a cores­punde nevoii de vânzare a pro­duselor din posesiunile Marei Britanii. In anii viitori, acest consiliu va fi autorizat să aibă un buget anual de un milion lire sterline. Ziarul „Morning Post” anun­ţă­ că secretarul coloniilor, Ame­­ry, va face în curând un memo­riu, indicând scopul cercetărilor făcute de către consiliu şi meto­dele cu care va începe lucrul Consiliul a fost constituit ca o rezultantă evidentă, reclamată de comitetul economic al domi­­nionurilor, pentru vânzarea di­verselor produse coloniale în Marea Britanie. 200 milioane lei pentru o luptă de box Pentru matchul de la Filadel­­fia, unde boxeurul Dempsey a fost învins de Tunney, care a de­venit şampion mondial, cel din­tâi a fost plătit cu un milion de dolari şi celalt cu 100.000 dolari. Savanţii, cari au adus omenirei servicii enorme, cei mai mari scritori ai lumei, n’au îndrănit nici un gând să spere la venitu­rile, pe care le procură astăzi un pumn tare al oricărui incult ! ---------Ca. 00---------­ Banca Franţei cumpără monete de aur şi argint Paris, 28. — Eun, Banca Fran­ţei a început să cumpere monete de aur şi argint, la cursul zilei. Atât Centrala cât şi sucursalele în Capitală şi provincie au fă­cut cumpărături. înghesuiala populaţiei la ghi­­şeurile Băncei mai ales in pro­vincie a fost enormă. In multe locuri, poliția a avut mult de lu­cru, ca să facă ordine. Au fost carbonizaţi cinci militari Paris, 28. — Un avion militar în care erau un locotenent, doi subofițeri şi doi soldaţi, s’a a»­i prins in timpul unor manevre­­ de noapte, lângă Romiéval. Câ­ 1 te şi 5 militarii au fost carboni­zaţi. •mmmmm­mmmmmmimmmmmmmmmms Balada Mustului. Omul care a spus adevărul la comisia fiscală.­­ Noi amănunte aupra primirii d-lui gen. Averescu la Musso­lini și Papa. Partidul averescan, în frunte cu nenea Petrică Ata­­nasiu, crede că d. gen. Averescu va fi făcut Rege al Italiei. Femeia, — dracu gol... pe stra­dă. Sfaturi unei fete mari. 2 lei legr. de lemne. Şi Niţi Pitpalac s‘a întâlnit la Milano cu Mussolini, — dar nu a adus nici o pagubă ţării, ba câştig: o carte care costă 30 lei şi care se găseşte la depozitarii de ziare şi librării. Anul XLIV.2u vm­en i octomorfe Teatrul „Fantasie“ „Maimuţa care vorbeşte**, comedie la trei acte, de René Fauchois Marţi, s'a deschis în Capitală noul teatru „Fantasio", sub­ di­recţia d-lui Iancovescu. Fosta sală de spectacole a teatrului de varietăţi ,,Alhambra", a fost re­novată- Sala e cochetă. S’a reprezentat una din come­diile lui Fauchois : „Maimuţa care vorbeşte". In această come­die autorul ne introduce în lu­mea clownilor, a paiaţelor, a a­­crobanţilor, a prestidigitatorilor, a îmblânzitorilor de lei şi tigri, a dresorilor de maimuţe şi a călă­reţelor, cari formează persona­lul „artistic" al unui circ. Nu­mărul cel mai sensational este o maimuţă „vorbitoare", dresată și prezentată publicului de Sam Wick, — un personaj din lumea bună, care din cauza unui amor nenorocit, a ajuns sa exercite a­­ceastă meserie echivocă, dar foarte rentabilă. De fapt, Sam Wick recurge la o înşelătorie : maimuţa sa, care obţine atâta succes, nu-i o maimuţă dresată, ci un om­, care joacă rolul unei maimuţe. Un rival al lui Sam Wick, care are, în adevăr, o maimuţă, foarte bine dresată, se introduce, într’o seară, în locuin­ţa lui Wick şi fură pretinsa maimuţă vorbitoare , iar în locul ei, lasă maimuţa sa dresată, cu care da reprezentaţii într’un teatru de varietăţi. Wick, în aceea­ seară, după săvârşirea furtului, trebuia, ca de obicei, să apară la circul un­de avea angajament cu maimuţa sa fenomenală. Compli­cele lui Wick, un fost veatrilog, care juca rolul de „în. I gnjitor al maimuţei vorbitoare, aduce la cunoştinţa lui Wick I substituirea făcută în cursul se­­­­rei de către duşman­ii săi. In a- I celaş timp se anunţă lui Wick faptul sensaţional, că în acea seară, rivalul-dresor, a fost hui­duit Ide public, de­oarece, s’a dovedit că maimuţa lui e un om.­­ Cum putea însă Wick să apa­­­­ră în faţa publicului cu o mai- i muţă dresată, dar care nu poa- I te articula o silabă ? El e salvat ‘ de complicele său, care e ne­­­­voit să facă apel la arta sa de­­ ventrilog.­­ Autorul a introdus — spre a I­alimenta faptul­ divers sensaţio-­­ nal — şi câteva scene de ordin­­ pasional: dragostea unei acro-Ibate fecioare, amorul sentimen­tal al omului-maim­uţă, gelozia unei călăreţe, etc.­­ Comedia lui Fauchois e inte­­­­resantă prin încercarea de pic­tură a uinui mediu ciudat şi prin­­ elementul neprevăzut ce cu­prinde. D. Iancovescu a jucat rolul lui Wick — un tip de aventurier în­drăzneţ şi simpatic. In rolul omului-maimuţă, a a­­părut un debutant, d. Rosen, care a fost impresionant în sce­na mărturisirei amorului său pa­sional. Un excelent ansamblu a fost asigurat de d-nii Titu Protopo­­pescu, M. Matei, Leon Lefter, d-soarele Leni Caller și Tuch­i E­­­­remia. — R. — întâmplări din Capitală Din dramele mize­riei Marţi, a fost găsită în ne­simţire, la intersecţia străzii Parlamentului, cu b-dul Elisabe­­ta, o femeie, care ţinea un prunc în braţe. A fost ridicată şi dusă la Sal­vare, unde după ce i s’au dat îngrijiri şi-a revenit. Femeia a declarat, că trăeşte în cea mai neagră mizerie şi că soţul ei care e soldat la pom­pieri nu vrea să ştie de ea. Elisabeta Selegeanu — acesta e numele femeei — s’a hotărît să termine cu viaţa insuportabi­lă, dar neavând cu ce să cum­pere un toxic, a mâncat 12 că­­păţâni de usturoi. Greşala unui băcan - D-na Maria Udreşteanu, din calea Griviţei 81, a trinis servi­toarea la băcănia Diamant, din apropiere, să cumpere sare. In grabă, băiatul din băcănie a dat în loc de sare, un kilogram de sodă. Gospodina n’a băgat de sea­mă şi a preparat o salată de roşii cu sodă, crezând că e sare. In timpul mesei, d-na a fost a­­pucată de mari dureri stoma­cale. Un medic chemat în grabă a constatat greşala băcanului. D-nei Udreşteanu i s’au dat îngrijiri medicale. încercarea de sinu­cidere din gara de Nord Alexandru Coculescu, secreta­rul şefului gării de Nord, a în­cercat Marţi să-şi curme firul zi­lelor, în urma unui acces de nervi. Funcţionarul a profitat de mo­mentul, că se afla singur la biu­­rou şi a băut o puternica otravă. El a fost găsit în nesimţire, la bi­rou, de ceferiştii, cari se dusese­ră să ia ordine. Sinucigaşul a fost du­s la pos­tul de ajutor din gară, unde i s’au dat primele îngrijiri şi, de acolo, a fost transportat la sana­­toriul d-lui dr. Antonim împuşcaţi din gre­ sală D. losef Zăinescu, administra­tor de moşie, a fost Marţi dim­ victima unui accident. Pe când se scobora dintr’un autocamion, în str. Lucaci 13, i-a căzut din buzunarul pardesiului un revolver „Steyr". Arma fiind Încărcată, a luat foc. Un glonţ a perforat pulpa piciorului stâng al d-lui Zăinescu. Rănitul a fost pansat la spi­talul Brâncovenesc. — Soldatul Ion Câmpeanu, din reg. 17 inf., curăţa Marţi d. a., la hotelul „Elisée Palace”, un revol­ver încărcat al unui ofiţer. Câmpeanu n’a prea băgat de seamă la descărcarea armei şi apăsând pe trăgaciu, revolverul s’a descărcat şi un glonte l-a ni­merit în abdomen. In stare gravă, victima a fost transportată la spitalul militar. Căzut de pe schelă Ion Ştefan Gheorghe, de fel din com. Poenari-Ulmi (Ilfov) lucra Marţi pe schela clădirii în construcţie din str. Spătarului 4. In timpul lucrului a făcut o miş­care greşită şi a căzut de pe schelă fracturându-şi baza cra­niului. In stare gravă, a fost dus la spitalul Filantropia. M nép la Paris Paris, 28. — In unele cartiere ale oraşului s’au constatat în ul­timele zile, multe cazuri de văr­ sat negru. Autorităţile au luat toate mă­­surile de îngrădirea epidemiei. Intre primele victime a fost şi doamna avocat Chauvin, pri­ma doamnă în Franţa care ob­ţinuse dreptul să pledeze in faţa justiţiei. Tratat comercial Intre Polonia si Ger­mania Berlin, 28 (Rador). — In urma propunerii delegaţiei polone, ne­gocierile pentru încheierea unui tratat comercial între Germania şi Polonia vor fi reluate la 11­ Octombrie, în loc de 28 Septem­brie, cum fusese stabilit.­ Alt avion iugoslav prăbuşit DOI MORŢI Belgrad, 28 (Rador). — Un a­­vion, tip Brandenburg, cu motor de 180 hp, condus de locotenen­tul Korenko şi mecanicul Sali­­novici, s'a prăbuşit, în cursul unui sbor de încercare, pe aero­dromul din Novisad. Aparatul s’a sfărâmat, ambii aviatori au fost omorîţi. ---------------------------­Furtuni şi ploi la Trees! Roma, 28 (Rador). — Au fost mari furtuni şi ploi în regiunea Adriaticei, cari au pricinuit pa­gube viilor şi măslinilor. La Tri­est stradele au fost prefăcute re torente cari au năvălit în ma­gazine. Traficul pe calea ferată a fost întrerupt pentru câtăva vreme. Nr. 35 B­ULGARII... Sentimentul majorităţii bulgarilor insă despre prizonieri era foarte curios. Atâţia ofiţeri prizonieri, nu aveau pentru ei—cum e firesc — numai valoarea atâtor ostaşi mai puţin în rândurile inamice. Impresia ce lăsau, e mai degrabă aceea a unui colecţionar pentru specimenele din grădina lui zoo­logică. . ...... Şi ca să arăt orbirea lor în căutarea speciilor de soi, trebuie să povestesc păţania lui moş Voicu. După căderea Constanţei, grupul nostru se mări cu 3—4 ofiţeri, căzuţi în ultimele lupte din­ Dobrogea. Odată cu aceş­tia fu adus în lagăr şi un biet civil bătrân şi neputincios. Internarea unui moşneag care n’avea nimic ostăşesc în­­tr’un lagăr de ofiţeri, ne păru o nouă ciudăţenie. Iată însă explicarea faptului, aşa cum ne-a dat-o noul nostru tovarăş. Moş Voicu — aşa se numia bătrânul — era portar la un hotel mare din Constanţa şi invazia bulgarilor îl surprinse în exerciţiul funcţiunii, îmbrăcat în ţinuta de serviciu; şapca înaltă cu două trese late brodate cu fir, epoleţii şi nasturii aurii ai sacoului înflorat cu monograma pompoasă a institu­ţiei, la uşa căreia acest funcţionar străjuia, făcând plocone­lile de rigoere, la intrarea şi ieşirea clienţilor generoşi. Ei bine, într’o zi, bietul moşneag se pomeni luat pe sus, şi mânat în paturi de arme şi lovituri de cismă, între soldaţi bulgari.­­­­— Ce aveţi cu mine, taică ? se văită bătrânul. — Amiralătă! strigau bulgarii. Guleamă tot amirală. Ghe­neral pamporia! (general de vapoare). Şi uite taică, din pricina chipiului ăsta (şi moş Voicu ne arătă chipiul dela care scosese tresele de „amiral") şi nişte nasturi pă care le-am dat lor, m’au purtat pă drumuri şi m’au znopit în bătaie. Am reclamat tot drumul la toţi ofi­ţerii bulgari „că nu sunt amiral dă vapoare, păcatele mele“, da n’a vrut unu să mă asculte. Şi multă vreme am avut şi un amiral printre noi. Unii din camarazii ce ştiau bulgăreşte îmi afirmau că cu vre-o două săptămâni înainte de sosirea lui Moş Voicu, citiseră într’un comunicat bulgar că între prizonierii noui, era şi un amiral român. Vrei să cred că a fost mai de grabă o născocire a lor, ca să completeze hazul întâmplării, deşi, în definitiv aşa cum prinseseră un amiral­... puteau să-l şi a­­nunţe. Printre toate frământările şi necazurile viaţa spirituală îşi reclamă drepturile. Cei mai mulţi dintre ofiţerii prizonieri, sunt intelectuali, şi elementul psihic deprins într-o continuă acţiune de absor­bire şi propagare a noţiunilor şi impresiilor noui, suferă sub apăsarea lâncezelii greoaie, cu atât mai mult cu cât condiţiu­­nile vieţii materiale — lipsurile şi primejdiile — sfârşind prin a deveni o a doua natură, încetează de a mai constitui preocuparea de căpetenie. Ziarele bulgare, afară de comunicatele de pe front, în cari căutăm sâmburele de adevăr, înfăşurat în formele întorto­­chiate, — sunt o hrană intelectuală, pe atât de insuficientă pe atât de inferioară. Nota hazlie ce se degajează dintre rândurile articolelor „de fond", la cam­ expunecee problemelor internaţionale, de o deosebită gravitate, prin argumentarea naivă, strâmtă şi pătimaşă, prin tonul, în care agresivul şi aroganţa, se împle­tesc cu umilinţă, — ori altminteri, când banalităţi dezolante sunt tratate cu adâncime doctrinară, — toate aceste aspecte specifice intelectului bulgar, în cari humorul latin a găsit o vreme ogor prielnic, au Început şi ele să ne plictisească. Aşa numitele „Impresii din Bucureşti, ori „Aspecte din România“, cari abundă în articole şi foiletoane nesfârşite, mai reuşesc întru câtva să ne intereseze, prin sinceritatea ad­miraţiei nemăsurate de care sufletele lor simple sunt zgudui­­te la fiecare contact cu realizările palpabile ale civilizaţiei apusene. Capitala noastră e descrisă ca o plăsmuire din basme, şi condeiul înfierbântat al privilegiaţilor ce pot împărtăşi entu­­siasmul lor lumii bulgare, nu mai pridideşte în noianul de adjective şi exclamaţii delirante, cu care ne cântă minunăţia diverselor aspecte ale oraşului, sau cum îl numesc ei, „Ceta­tea plăcerilor“. E atâta revărsare spontană a unui prea-plin de emoţii neaşteptate în extazul lor naiv, în­cât noi înşi­ne suntem pe alocurea mişcaţi d­e un sentiment de orgoliu naţional, ca de reîmprospătarea unor farmece, de multă vre­me banalizate. Confortul caselor noastre, bogăţia şi luxul conacelor boie­reşti, pe care de altfel le-au prădat cu aceeaş poetică frenezie, le inspiră pagini menite să aprindă imaginaţia fetiţelor bul­gare, cari mai deunăzi arătau pumnul „ciocoilor de la Cap­setă“. Apoi, deodată, ca prinşi de remuşcări pentru vorbele bune ce au stricat pe Bucureştiul nostru, un alt articol mai la dreapta, vorbeşte tot de români, numindu-i între ghilo­­metele cari vor să însemne ironie, „Descendenţi­ ai Romei", asigurând că suntem bădăranii că nu cunoaştem binefacerile confortului, nici măcar uzul săpunului! — după ce (de ne­crezut!) cu o zi mai înainte, ne batjocoriseră, publicând listă de articole găsite în bagajele ofiţerilor noştri prizonieri pudră, săpun parfumat, apă de colonia, parfumuri, cămăşi­­ batiste de mătase, ghete de lac, etc., înşirate ca pildă , luxul desfrânat în care trăim şi care, explica înfrângere scontată a armatei române!“ Nu mai vorbesc de aluziile pline de un ieftin sarcasm la adresa ingratitudinei aliaţilor germani, pe chestiunea Do­brogei promise, şi pe care aceştia din urmă, în loc s’o ofer în deplină stăpânire Bulgariei, „o socot încă românească“ şi n permite aliatei lor balcanice decât o slabă participare la sis­temul de administraţie al provinciei, prin aşa numitul „Cor dominium“. — „Au inventat, — spun gazetele bulgare — fantom acestui „Condominium“ şi în locul Dobrogei, „ne oferă Macedonia! Noi preferăm, însă vrabia din mână de cât „ce coşmată“ (găina) de pe gard“. Lipsiţi de cărţi ori reviste, ne adunăm prin camere acum­ la sfat, unde discuţiile iau cu încetul caracterul unor mic conferinţe, în care cei mai pregătiţi sunt solicitaţi să vorbeas­că, fiecare în specialitatea lui. Rând pe rând conferenţiari­i auditori, împărtăşim unii altora cunoştinţele agonisite. Profesorii, în primul rând,­­notez pe Goraş şi Fedeleş sunt cei mai indicaţi să-şi reia cursurile, cu rogojina pe car stau turceşte, desculţi, în locul catedrei, în mijlocul unui au­ditoriu, care stă lungit. (Va urma). Pictorul C. VLADESCU

Next