Universul, ianuarie 1927 (Anul 45, nr. 1-24)

1927-01-01 / nr. 1

2 UNIVERSAR.____ BOBBHRS ACEL OM CAM TUŞESC :: CARI AU FLEGMA : : : : PLĂMÂNI SLĂBIŢI :: Ie aduce ameliorare şi vin­decare, poftă de mâncare şi putere SIROMALT recunoscut şi recomandat de către cei mai buni medici din lume, ca mijloc de vindecare. Se găseşte la toate farmaciile. Cereţi literatură pentru bolile de plămâni de la: Laborator „MEA“ • Krayer, Timişoara No. 37 SURPRIZE şi ARTICOLE mare asortiment la SOCBC & Co. s. tL (dorici 11 CADOURI UTILE pentru mie şi mare mai eftin ca ori­unde ia socEe & co. 5. n. Calea Victoriei 13 POBfeEESI! 'T Bănci, Cooperative şi comercianţi de vite. că în pepiniera mea se pot cumpăra în ori­ce cantitate şi cu preţurile cele mai avan­­tagioase renumitele vite altoite de 1 şi 2 ani cu rădăcini .bund­ate din Ermelick varieri­ile direct producătoare nobi­­zate prin fecundaţia polenului de flori La cumpărări mai mari reducere considerabilă. La cerere tri­mit imediat g­a is­ei franco catalogul meu­ Adresa: Stefan Kâgyi Szabó proprietar de pepinieră la Oradea, Parcul Carmen Sylva 12, 7166 Cădeai cel mai frumos si atil este CHEIOMPLIMECANIC EVERSHARP si tocii! rezervoar Wahl-Pen original asmeriana Modele diferite în au:*, argint, pla­­cat şi ebonită Librăria SOCEC & Co., S. A. Victoriei 13 HEMBSWIi? este cel mai căutat şi între- Uub­lOM lilISJIi buinţat medicament în vinde* carea ANEMIEI (lipsa de sânge), dorozei (sân*­ge prea apos), In sterile da debilitate sau slăbiciune după boalele grele sau molipsitoare HEMOFENSi1i. înlocueşte consumul de carne, complectează lipsurile de sânge şi redă corpului energia necesară, mărindu-i rezistenţa contra bolilor. HE9401F£$tUL conţine toate elementele ce com­pun sângele sănătos. ia farmacii şi droguerii pentru COTILION INDIFERENT daca parul se poarta IMG SAU SCURT el trebuie să fie întreţinut in stare higienică, prevenind sau distrugând mătreaţa ce se for­mează la rădăcina lui. Părul neîngrijit raţional se rupe şi cade făcând loc nesufe­ritei chelii. O loţiune zilnică cu CAPILO­­GEN FLORA Întreţine atât pă­rul cât şi pielea capului in per­fectă stare higienică, înlăturând chiar de la prima aplicare miro­sul neplăcut ce se degaje din părul încărcat cu grăsime. CAPILOGEN FLORA redă părului luciul mat al tinereţei. Cereţi la Farmacii, Droguerii Parfumerii. Mierrcuri d. a., s-a întrunit la primăria municipiului, sub preşedenţia d-lui dr. I. Costines­­cu, locţiitor de primar, comite­tul de control al loteriei. Au asistat şi d. general Eracle Nicoleanu şi d. C. Protopopescu, secretar-general al Băncii Naţio­nale. După rezolvarea chestiunilor curente, comitetul a rezolvat chestiunea localului în care se va face tragerea loteriei şi siste­mul de tragere TRAGEREA VA AVEA LOC IN SALA DE JOS A ATENEULUI După propunerea d-lui dr. Costinescu, s’a hotărit ca trage­rea să se facă Sâmbătă la ora 12 precis, în sala mare de jos a Ateneului român, pusă in mod graţios la dispoziţia organizato­rilor. CUM SE VA FACE TRAGEREA Publicul va avea cel mai larg control asupra operaţiunii tra­gerii.­­ Numărul câştigător va fi com­pus prin 5 trageri succesive din 5 urne diferite, din cari se vor trage unităţile, zecimile, sutimi­le, miile și zecimile de mii, mer­gând de la dreapta la stânga, cu fata spre public. Există un singur caz în care "Bijuterii Fine" argintărie Cadouri PNTRU ORI­CE OCAZIUNI Beresteanu Str.Smârdari28 MARE IMPORT DE VITE '­ Altoite și port-altoi, de la renu­mita casă Girard Keneial Alge­ria, predabile in luna Martie din porta Constanta. La canti­tăţi mari se fac preturi spe­ciale, garantându-se varietăţile. Comenzile şi acompturile se vor adresa d-lui Nicolae Dimian, Proprietar Odob­eşti. 6990 Hantonii de Blană ROSELE PIS BLANA Rial As & Li Calea Victoriei 45■ Ca­sele Bisericei Creţulescu CADOURI Serviete sîp©Fî*wîaitQ se găsesc cu preţuri de fabrica la 7135 a. un Str Paris 27 Hoîărîriie comiteftului tragerea va fi anulată pe loc şi i se va începe imediat din nou -este cazul când din toate urnele: maggie, ar­e şi deopotrivă cifra 0, dînd­ ca număr compus No. 000.000,­ care nu există. CÂŞTIGĂTORUL ŞI FISCUL Contrar celor ce se cred în ge­neral, nu se va reţine fericitului câştigător al lozului de un milion nici un impozit pentru fisc. Milionul va fi plătit integral în numerar, imediat după înde­­plinirea formalităţilor de control al biletului câştigător. Câştigătorul se va prezenta cu biletul original la sediul Comite­tului, la primăria centrală a municipiului Când însă va face la primă­vară decla­raţia venitului său pentru fisc, va fi obligat a de­clara acest câştig întâmplător, iar Comisia de impunere va fixa potrivit cu venitul său, cota pe care o va percepe fiscul SUBSCRIPŢIILE DE MIERCURI Au mai subscrisul Banca Marmorosch Blank bilete pentru o sută mii lei, Creditul industri­al, societăţile Petrol Blok, Lu­­peni, Dacia­ Rom­ână, Generala de asigurare, Steaua Română, Distribuția, Construcția moder­nă, etc. Descentralizarea oficiilor de stare civilă . Capitală Cu începere dela 1 Ianuarie, adică de poimâine, căsătoriile se vor face pe culori, adică se vor oficia la primăriile de sectoare de cari vor aparţine ginerii sau Cererile de căsătorie ale ace­lora, cari locuesc în cuprinsul sectoarelor I şi II (Galben şi Ne­­­­gru) se vor adresa actualului o­ J­ficiu de stare civilă, unde se vor­­ oficia şi căsătoriile, cele ale ce-­­ tăţenilor din sectorul III (Alba­stru) la primăria respectivă din splaiul Mihai-Vodă 3 (localul . „Salvării"), iar ale acelora din­­ sectorul IV (Verde) în localul­­ din calea Griviţei, colţ cu şos. Basarab. Declaraţiunile de naşteri şi decese se vor adresa deaseme­­nea la primăriile respective. In privinţa cererilor de căsă­torie, ele se vor face la primă­riile de care ţin viitorii soţi, cu obligaţia ca părţile să producă ulterior certificatele doveditoare, că nu s’a ivit nici o opoziție la cererile lor de căsătorii. In acelaș mod se va proceda și cu certificatele necesare pen­tru autentificarea actelor dotale. întâmplări din Capitală Bucătăreasă hoaţă I D. dr. Vasiliu, din b-dul Eli­­­­sabeta 83, s’a prezentat la poli­­­­ţie, reclamând că i s’a furat, din I casă, un inel de platină, cu un­­ briliant mare, înconjurat de al­­t­­ele mai mici, în valoare de 120­­ mii lei D. comisar Scarlat Haralamb, I ducându-se la fata locului spre­­a face cercetări, a găsit în ser­viciul reclamantului pe bucătă­reasa Ilinca N. Ene, zisă Tinca Ionescu, de fel din corn. Cazaci (Dâmboviţa) care — după spu­sele stăpânilor — era femeia de încredere a casei şi incapabilă de a fura. In timpul de trei ani, de când o aveau în serviciu, a avut o purtare ireproşabilă, ba cu prilejul dispariţiei inelului a dat concursul spre a găsi pe bot. Şi comisarul, bazat pe afirma­ţiile stăpânilor, a început cerce­tările in altă direcţie. A fost arestată o femee, care trebuit să fie pusă însă în li­bertate, căci s’a dovedit nevino­văția eL In cele din urmă comisarul,­­văzând că cercetările nu duc la nici un rezultat favorabil, a a­­restat pe bucătăreasă. Fiind constrânsă, ea a scos inelul la iveală, pe care’l furase de pe noptieră.­­ Stăpânii, în general, ar face I bine să nu mai intervină pentru­­ servitoarele ce le au în serviciu,­­ când este vorba de o anchetă a poliţiei, căci mai în toate cazu­rile de furturi s-a dovedit vino­văţia tocmai a aşşa zisului per­sonal de încredere Isprava unui escroc Moartea unei vic­time D-ra Flori­ca Crăciunescu, din str. Bibescu-Vodă, care a sărit dintr’un tramvai cu cai şi şi-a fracturat piciorul stâng, a murit. Miercuri la spitalul Filantropia. Hoţ arestat A fost arestat Gh. I. Telege­­scu, zis Popa Vasile, din Beiuş, dezertor din reg. 7 vânători, care a săvârşit în Capitală o serie de furturi. Incendiu Un incendiu s’a declarat eri noapte la fabrica de ambalaje ,,Miram“, din b-dul col. Mihail Ghica 72. Focul a izbucnit în camera, în care este cuptorul de uscat tablele litografice și s’a întins la acoperiș. Sosind pompierii, focul a fost repede stins. A ars acoperișul camerei cup­torului, iar acesta ș­i motorul au suferit stricăciuni­­importante. Pagubele sunt de peste 100­­ mii lei. ------------o □ o----------­Din serviciul d-luî C. Faiman, din str. Culmea Veche 2, a dis­­t părut Ilie Aschenazi, de 17 ani, care fusese trimis să depună la o bancă 70 mii lei., D. comisar Borcea l-a căutat în toată Capitala și a pus un­­ post fix la domiciliul dispăru-­­ tului, din str. Ardoarei 24, dar fără nici un rezultat. Dându-se telegrame de urmă­rire în toată tarta,­ Isch­en az a fost arestat de politia din Arad și înaintat prefecturei Capitalei.­­ El se înscrisese la hotelul, la­­ care a tras în Arad sub numele I. Alpern. Asupra lui s’au mai găsit 48 . .. 1 I Varşovia: 1,5 kw., 400 — 18. Con­cii lei din banii furaţi. Restul ferinţa sportivă: 18,30. Conferinţă l-a cheltuit.­­ muzicală: 19. Concert de solişti: 20. Escrocul a fost înaintat par­chetului. Sinucidere In str. Târgoviştea Veche 59, a murit d-ra Iuliana Ghebedi, care s-a otrăvit cu o soluţie de sodă caustică. Medicul circ. 22 medicală a dispus transportarea cadavrului la morgă. Anii XLV.—Mr.­­ Sâmbătă 1 Iuan­e 13 îl Şoferi şi birjari amaradals Prefectura poliţiei Capitalei a amendat, în cursul lunilor No­emirie și Decembrie a. c., 95 şo­feri, cu amenzi între 1000—5000 lei pentru viteză, felinare sfin­­i­tiX“ ^ 1 ton de umor, cana pe ton liric, se, claxoane și împiedicare de f............. .......... circulaţie Au fost daţi judecăţii 2 şo­feri şi 24 birjari la legea specu­lei, 54 şofe­ri au fost suspen­daţi pe timp limitat şi 4 pentru totdeauna, pentru diferite aba­teri.Au fost daţi judecăţii 11 bir­jari fără buletine, 18 pentru re­fuz de pasageri, 21 pentru îm­­pedicare de circulaţie şi 38 sus­pendaţi între 5—50 zile pentru diferite abateri. Au fost daţi judecăţii 14 şo­feri de autobuze pentru că au circulat cu pasageri pe scări şi 20 suspendaţi între 5 şi 20 zile pentru că au supra-încărcat cu pasageri. Biuroul de servitori a dat ju­decatei 119 stăpâni, care au ser­vitori găsiți la revizie fără con­­dicută.----------p □ o---------­ Memento R­adio VINERI. 31 DECEMBRIE Viena: 7 kw., 517,2, 1,5 kw., 577— 17,15. Concert; 19,10. Sport; 19,30. — ir* Corp.SS npctrnv ..Hi-HiIO. UVUVviti —«----. Comunicat; 20,30. Serată nestroy „Hi­­ntiber-herüber“, comedie intî’un act; 22,30. Noaptea Sfântului Silvestru. Königsberg: 1,5 kw., 303 — 17. Oră muzicală; 18. Muzică distractivă; 19,30 „Die ehemalige Ritterburg Barten­stein“, muzică de Haslinde. Breslau: 10 kw; 322,6 — 17. Clo­potele vestesc Anul Nou; 17,15. Ca­­pela-radio; 19,20. Conferință; 20,35. Lectură; 21,30. „Der Fünflampenappa­rat“: 1. Trăiască Anul Nou! Praga: 5 kw., 348,9 — 13,15. Con­cert; 19. Transmisiune de la teatrul din Brünn. Revistă; 21,30. „Pieder­­manss“, operetă de Strauss. Londra: 3 kw., 361,4 — 17. Con­cert; 19,15. Ora copiilor; 20. Orches­tră; 21. Causerie; 21,30. Fantezie a­­supra anului 1926 cu muzică;23,30.­­- „Institutului „Nonsense Verse"; 23,45. Chopin; 24,15. „Looking Backwords“; 1,45. Clopotele de la St. Rotolph; 2,5. Mu­zică de dans. Stuttgart: 10 kw., 379,7 — 17,15 Concert; 19,15—20,15. Conferinţe; 21. „Daphnis in Chloe“, operetă de Of­fenbach. La final, bucăţi vesele inter­pretate de diferiţi artişti. Revista cărţilor; 21.05. Conccert al Filarmonicei; 24. Revelion. Roma: 3 kw.. 422.6 — 18.15. Con­cert; 22. Transmisiune de la un tea­tru. Berlin: 10 kw.. 483.9 4,5 kw.. 566— 17.30. Despre Crăciun in Anglia (în englezeşte); 20.30—20.55. Conferinţe: 21,30. Otto Reutter cântă! 23,30. „Ca­­rifare... 1926“. Muzică. Budapesta: 2 kw., 555.6 — 18,02. Conferinţă medicală: 18,30. Serviciu religios : 20,30. Concert: 23—3. Caba­ret şi Radio-bal. inul Iii No. 1­2 Ianuarie 1827 Britanicus, scepa IV, actul III de Jean Racine, trad. de D. *' nu, Cugetări şi paradox Charles Baudelaire, c traduse de Al. T. S» 0 soluţie definitivă Mihail Celarianu • estetică, de F. f sprezece, po- Blok. trad. fiet urlu» de G. T Liviu O. Araraoniui. lui de Mai nuntă de Crăc. ckens, trad. de bantui și Carpat denaru; Ruga boli»­­­rnâ de loan Ciorănes. Alexandru Block de lox gan; Sărbători culturale Băilă ; O seamă de cuvin­­t Rad. A. Knapp. Cronica muzicală . (Al­ şapte­­­lea concert popular, Concertul­­ ’ quartetului „Capeleanu”, Con- i­­­certul de oratorii al societăţii ‘­­ „Cântarea României“) de Geor­­­­ge Diacu. I Cronica plastică. (Artă — Ex- H­erodierte — Diletantism de N. N. Tonitza. Cronica teatrală. (Sărbători­rea d-lui Gusti) de B. Cecropide Editurile în 1926 (Cultura na­ţională) de Pentapolin. Ecouri. Politica şcolară, Scri­itorii, Cărţi noi, Conferinţele Social Române, Cercul „Sburătorul“, Reviste , (Cetatea literară, Ţara de Jos, Viaţa literară), Din străinătate. Coperta : Ionescu-Sin . Sf. Fe­cioară cu pruncul Isus. A apărut: LUPTA pentru înfrân­­tarea PROSTITUŢIEI Cu o prefaţă de Ca­lypso Botex. De vânzare la toţi depozitarii de ziare, la librării şi la adiţia zia­rului „Universul“. artistice-culturale Cronica dramatică - Reluarea „paiaj­eflULU“ de A. de Herz, la •TEATRUL NAŢIONAL - întrucât cronicarul dramatic al U­­niversului, d. Romulus Şeişanu, n’a fost in Bucureşti, in seara reluării „Păiajenului“, a făcut darea de sea­mă, cronicarul „Universului literar“, trage In jurul ei, un roiu de amorezi, ca un „păiajen" in reţeaua-i tină! A fost în rolul Mirii, d-na JanaMPo­­povici-Voina, venită de curând dela Quj. . . . Ce vinovată-i uneori amintirea. Dar Piesa aceasta sa reprezentat n­ ; ce necesară-i comparaţia. D-na Po­tâia oară, acum 13 ani, pe scena Na- •­povici are bunăvoinţa şi desigur toa­tionalului. De atunci, in Capitală s a­­­te aptitudinile de a-si măsură coc­reprezentat de 100 de ori, cesiv puterile. Se va strădui negreşit­ Pentru meritele piesa, pentru om­ în roluri mai minări si se va de­stirea autorului, ale cărui piese au fost totdeauna apreciate de public şi poate pentru concursul, la care tre­buia să fie pusă în Capitală, pe scena fruntaşă românească, d-na Jana Po­­povici-Voina, direcţia teatrului Naţio­nal a reluat „Păiajenul“. L-am revăzut cu oarecare melan­colie. Lipsea prima interpretă, acea mare artistă, care fermeca cu dic­ţiunea ei, emoţiona cu­­interpretarea că o nuanţa, ca un muzicant, tinerească, pe care o dă rolurilor şi­­ entuziasma prin naturaleţea, cu care se înfăţişa. Lipsea Maria Giurgea. Privirile se îndreptau înapoi, amin­tirile năvăleau. Era o altă atmosferă atunci şi pe scenă şi în sală. Piesa era fragedă; noutatea ei impresiona puternic, fiindcă gluma aşa de sprin­tenă şi ritmul aşa de volubil ale scri­sului d-lui Herz se lipeau direct; erau noui, erau adânc originale, n­’a­­veau nicio resonanţă, nu se încru­cişau cu ceea ce uşor poate publicul să răspundă azi, fie că ştie din piesă, fie că s-au popularizat lesne şi scene şi dialoguri din piesa d-lui Herz. Reluarea „Păiatenului” a însemnat, cred, întâi o verificare a duratei Şi dacă piesa d-lui Herz are o mare însuşire de a reda sintetic atmosfera unui mediu şi reală şi impresionantă, poate că tocmai această­ însuşire a piesei a trecut mai biruitoare con­cursul. Amănuntul împletit, când pe - ' s’a desfăşurat mai dificil. Ceeace era o îndrăsneală acum 13 ani, acum poate să pară o expresie obişnuită. Ceeace provoca atunci o explozie de râs prin frăgezimea glu­mei şi noutatea spiritului, poate să poarte acum un înduioşător miros de sulfină. Aspectele generale ale socie­tăţii se modifică mai domol, sensibi­litatea momentelor e mult mai labilă. La început, am avut impresia, că ar fi fost în interesul piesei, ca au­torul să-i scuture unele părţi. Dar mai apoi m-am gândit, că pentru tre­cerea concursului duratei, era nece­sar, ca „textul „Păiatenului” si fie acelaş de la prima reprezentare. Totuş­i, Herz a fost muşcat de un şarpe şi­ a introdus o actualitate. A pus un cântec, care se aude azi în toate pir­tile (Valencia). Publicul a cinstit pe autor c cuvine, cu rechemări la ea cu felicitări. ♦ St­ih, d-na Giurgea! P tot ea in rolul Mirii , Pom­­asocu prinde să nu se izoleze pe scenă,­­ menţinând continuu contactul cu par­tenerii, dar nu având aerul oratoric, că vrea să vorbească cu publicul Rolul a fost prea greu, pentru cea dintâi încercare a d-sale pe scena Naţionalului. D-sa pare că nu-i in-'" deajuns de deprinsă să observe, că • ceea ce face gloria unui artist drama-. tic e să fie natural și să se siieas­jni 3 Ianuarie 1927, ora 5 d. a., „ va face în sala teatrului Mic, i­­naurarea primului ciclu de conferinţe. D. prof. N. Iorga, preşedintele de onoare al ateneului, va ţine prima conferinţă. Vor da binevoitorul concurs : d-na Maria Giurgea de la teatrul­ Naţional, d-rele Andreea, Lucia şi Viorica An­gi­el, d. Liviu Rebreanu, presedintele , S. S. R. si d. Alfred Mosoiu. Biletele se găsesc de vânzare la cassa teatrului Mic si la librăria Pa­vel Suru din calea Victoriei. BALURI Societatea „Materna“ dă in seara de 31 Decembrie, în sala „Eforiei“, un mare bal mascat cu reveillon. In program , intrarea lui Tănase, varieté, tombolă, jazzband Paulman Si 4 roşiori. Pentru civili 250 lei, pentru mili­tari si studenți 125 lei, loji 2000 si 1000. Bilete se pot retine la telefonul 20/29 si în seara balului la casă. Va fi si licitația unui automobil „Fiat“. Societatea studenților in medici­nă veterinară, organizează pe ziua de 12 Februarie, tri­ bal mascat si nemascat, în sala teatrului Popular. ♦ Societatea „Azilul pentru lehuzele sărace“ (micile maternităţi) ,va da un bal în seara zilei de 1 Februarie, în saloanele Cercului Militar, cu sco­pul de a strânge fonduri pentru în­treţinerea lehuzelor sărace. CEAIURI +~ S.­a. „Mattia“ anunţă că va da ceaiuri dansurilor hotelul Bulevard in fiecare Dumică. Cu ajutorul camaradelor d-sale dis­tinse şi călăuzite de destoinicii di­rectori de scenă ai Naţionalului, d-na Jana Popovici va urca treptat-treptat şi sperăm că se va afirma. In rolul principal bărbătesc (Mircea Florini), d. Băltăteanu, căruia i-ar reproşa, că uneori nu se sileşte să-şi păstreze ritmul personalităţii sale, şi cade in ispita unor adoptări de miş­cări şi atitudini de-ale d-lui­ Tony Bulandra. E prea personal şi prea ştie să respecte nuanţa d. Buljateanu, ca să nu-şi pretindă să fie numai d-sa. In roluri femenine au apărut: d-na Parisianu, o excelentă d-ră bătrână; d-na Nataşa Alexandra într’o d-nă cu tendinţe de cochetărie; d-na Gusty cu aceiaş sobrietate cunoscută: Nelly Andreescu intr'un prototip de d-nă cicălitoare, cu ţipete şi curiozităţi suburbane; şi apoi d-nele Zaharia, Olga Ţăranu şi d-rele Didi Teodores­­cu şi Elena Almăjean, despre cărei am cuvinte bune. In roluri bărbăteşti: d. N. Sorea,­­un bătrân celibatar, cu amintiri succese mondene și cu spirit .* păciuire acum, Intre perechile tă. Ce-aș putea spună alt Soreanu, decât că d-sa .*' rol. Apoi d. Pop Mart-' tânăr, care spune pre femei- Un d-sa. D. Vicfr pasionat foarte d. f ral , Fe­roriatei - noastră .catul Geor- A, un vechiu ia noi. Tabloul .loastre de vestî- 401, e intitulat lini-' ,â un tip de ftmee din /ulatiunii romanice, ase­­-insula Iberică, ce face aşa , jt legătura de rasă dintre noi .tioli. -■ Sculptorul Savargin deschide tr­­eneul român, la 1 Ianuarie, expozi­ţia sa. ’ ) ( Pictorul Visconte deschide expo­ziţia lucrărilor sale din acest an. Sâm­bătă, 1 Ianuarie, în sala de Jos a Ar­­teneului. "*■ O veste îmbucurătoare ne vin», din Turin unde d-na Virginia Tömesen', Sirocco ,care a expus de câteva ori la noi, a deschis o expoziţie despre­­ care vorbeşte foarte elogios La revuu du Vrai et du Beau, care apare la Paris .Pe noi ne bucură ori de câte ori compatrioţii noştri obţin succese d­in străinătate. BIBLIOGRAFII — DICŢIONAR DE CITATE STRA­­INE, de B. Marian. Editia V-a, la institutul de editură „Ancora" (S. Benvenisti). „La Rom­mnie Nouvelle" Nr. îl din 25 Decembre 1926, sub direcţi­unea d-lui J. Th. Florescu, cuprinde bogat material de politică externă, două articole Intere-.ante : „Dezarma­rea fără control“ — „Pasid diplo­mat" și o vastă corespondență lite­rară și financiară semnată de d-nii­ Olimp Gr. loan, Victor Eftimiu, L. Thérenin, etc. — „Povestea sultanului Mahmud“,, text cuprinzând cele mai uzuale cu­vinte engleze cu pronunţarea lor e­­xactă şi traducerea in româneşte, da­­torită d-lui Henri Stahl, a apărut şi se poate găsi la principalele librării sau la autor. _ SISTEMUL ESTETICEI, de Ernst Meulmann, trad de Iosif I. Ga­brea, profesor. Editura Casei Școale­lor. — Revista IndustriUă an. XXVITL No. 11—12. — „Curierul Judiciar", n-rul 43. »a­nul 35, cu data.de Duminică, 12 De­cembrie. sub direction«« d-lui Dem. I. Dobrescu. cu un botat sumar. — I L'ROF A. — LECTURI GEO­­GRAFICE, de d-na Margareta Pipe­­rescu, profesoară. — SPRE POL (In Întuneric $1 (bia­tă veşnică), trad de B. Harlan. Edi­ţia mare 50 lei , in biblioteca „Că­minul", 24 tei (Editura „Cultura Ro­mânească“). — Revista Societatea de mâine, anul III, n-rele 51 si 52. — O mărturisire de credlnfa (dis­curs t'nut In adunarea deputaţilor le 11 Dec. 1926), de Mihail Maiullescu.­­ să­­r’o înăl­­­egere creş-4 pentru comite­­soe. „Meglenia”, moşul ei preşedinte tip­p ,L POPULAR „N. IORGA“ ! ÍI1t I 13V1VERSUZ.UV ß către de CESÄR FPETRESCU • Apoi cu un surâs, schimbând vorba: — Cum faci dumneata, cum nu fumezi, de aduni tot scru­mul de pe masă ?.„ I Virgil Probota se uită la haine. Erau într’adevăr numai urme de scrum, pe coate, pe­ piept, pe mâneci; scrumul adunat din farfurii și de pe­­masă, cât timp călătorise în spaţiile siderale şi gesticulase, polemizând cu tanti Laura. Rămase scuturându-se cu batista, iar când îl ajunse pe Alexandru Vardaru, acesta rezemat în baston, aşteptându-l, îşi privea din urmă pe Luminiţa şi Radu Comşa, mergând alături cu pas elastic, pereche suplă, voinică și geamănă. — Sunt făcuți unul pentru altul — spuse nevinovat pro­fesorul, ștergându-și fruntea cu batista plină de scrum. Alexandru Vardaru nu răspunse: nu-i plăcea să-i fie rostite de altul gândurile. Păși îndesat pe trotuare, cu -u-‘ * de piele de bison, care scârţ­âiau în noaptea sonor­ă lespezile unei biserici. Câte un automobil îi ajun urmă. In lumina albă şi brusc năvălită a farurilor, lor se lungeau nemăsurat înainte pe asfalt, fugeau paşi, apoi când maşina se apropia şi trecea pe alături, se scurtau, îi ocolea, se ridicau pe ziduri şi dispăreau a de întuneric, înaintea vilei se despărţiră toţi, rămaseră în str. mai Radu Comşa care locuia la oţel şi Virgil Probota, nita se mai întoarse în uşă şi făcu un semn cu mâna, plim­bând un creion nevăzut pe o foaie de hârtie nevăzută, adică: „Vezi, nu uita şi scrie ! Apoi uşa grea de stejar se închise. In lăuntru, isbucniră­­ la fereşti, luminile becurilor. Dimineaţa cu trenul de şase, Alexandru Vard­aru şi Radu I Comşa urmau să plece la Sinaia, fără să se mai oprească In Capitală, unde atât casa colonelului cât şi aceea a lui Alexan­dru, erau Închise, cu ferestrele căptuşite de hârtie albastră şi cu lucrurile presărate de camfor. Pentru Radu Comşa vacanţa sfârşise. Era numai Ince­­­­putul lui August. Bucureştii se aflau fără îndoială încinşi de căldură şi de praf. Dar se simţia odihnit şi gata să le în­frunte toate, încă un an, cu puteri nouă.­­ Cei doi prieteni merseră alături tăcuţi. Nu-şi rostiseră nimic; totuşi paşii îi duceau îndărăt la ţărmul mărei. Se i n-­­ tâlneau rar acum; viata îi îndepărta, prietenia nedespărţită da şco­ală sfârşise într’o bună camaraderie, fiecare privind­­ insă drumul celuilalt prin viată cu o nemărturisită desapro­­bare, fiindcă fiecare socotea drept, sigur şi bun nun ' J-”muV I- lui. r — Aşa­­dar Radule, ia anul ne primeşti la gos . Fireşte apartament somptuos, maşină în garaj, biro le-bucurie sinceră şi idmiraţie în cuvintele i, dar fără să vrea, străbătute de o vagă şi In căznicia lui săracă — două camere, a birou şi îngustă grădiniţă provincială cu r cu fotolii de piele“ înfitişa culmea celui dort. Nu mi-ai spus­ nimic despre Maria! ocoli ladu Comşa, într’un târziu. Sunt cinci, 8 «Avi/4 n’am Thnî v)Î7.n.f-A . — Tocmai! Voia să-ţi trimită nişte cărţi de ale tale, ră­mase la noi. Suntem la Movilă, cu copilul. Tu nu l-ai mai văzut pe Dinu ?... Creşte ca din pământ, şi a început să scrie. La patru ani trecuţi, e extraordinar... — Da ! la patru ani e extraordinar, repetă fără convingere Comşa cu gândul aiurea. Stăm aici ?... Era o bancă in fata mărei. Ungher umbrit şi retras din cale. Cazinoul cu ferestrele sidefii şi cu larmă rămânea în celălalt capăt, dincolo portul cu lumini neclintite şi cu lu­mini clipind în răstimpuri egale, semnale. Virgil Probota aşeză pălăria de panama în creştetul unui brăduţ de lângă bancă. Brăduţul cu vârful fraged primi po­vara uşoară clătinând din cap în întuneric, ca un copil ju­căuş, ascuns sub o pălărie de om mare. Amândoi veniseră aci mânaţi de vechea lor prietenie, simţind nevoia să-şi spună multe, să-şi scormonească neho­­tărîrile, să caute în cuvintele celuilalt risipirea atâtor îndoieli, fiindcă viaţa se dovedise a fi aspră şi altfel de cum o închi­­puiseră în cea dintâi tinereţe a lor, iar renunţările fuseseră de atunci multe. Noaptea albastră şi înstelată îi apropiase chemare din trecut. Dar alături, descopereau că toate­­ nu şi-se vor spovedi niciodată, că vor rămâne pentru una streini, reci şi împărtăşindu-şi doar lucruri fără not­are. Radu Comşa mai ştia între dânşii, încă o pricină care la sufletul, studenii debarcaseră de la­ liceul lor din provincie, cu 1c ani în urmă, într’o cameră eftină şi îndepărtată de cer mărginaş. Acolo, şi-au făcut ei o prietenă din Maria, gazdei, firavă şi sârguincioasă fiinţă, veghind nopţile pe­tele lui Testat şi Vidai. Tovărăşie de tinereţi cu desăvârşire iie de litera cărţilor­ In discuţiile lor, studenta ţinea piept ,scăpaţinare şi eroism. Sălile de disecţie şi clinica îi răpiseră feminitatea. Niciodată nu s’au gândit că fetişcana cu fruntea bombată şi cu apucături băieţeşti, cu bluza încheiată strâns până sub bărbie, cu piepţii plaţi şi cu braţele subţiri, de sub care arunca răvăşit ghiozdanul încărcat, putea fi altceva decât o camaradă... Dar într’o dimineaţă din a doua toamnă, după o boală de o săptămână, Radu Comşa la o masă de sub t­ucul din grădină, cu pardesiul pe umeri, sorbia un ceaiu cu medicamente. Razele soarelui străbăteau slabe şi abia călduţe printre crengi goale. Pe cărare frunzele ruginii fugeau ca mici făpturi sperioase ale toamnei. Era o mare linişte. Departe numai, suna un tramvai, şi pe grilaj, în echilibru, se prelin­gea o pisică de culoarea fumului de ţigară. Lăsase cartea des­chisă pe masă şi vântul întorcea încet, una câte una, foile... Maria îi aduse o sticlă cu picături şi îi număra în linguriţa de ceai, atâtea câte spunea prescripţia, cu o atenţie încordată care-i tremura uşor buza de deasupra, cu o umbră brună. Atunci întâia dată, Radu Comşa îşi dădu seama că Maria are ochii foarte frumoşi, castanii cu fire de aur în iris, şi descoperirea aceasta îi împinse o năvală de sânge fierbinte In inimă. Ii prinse mâna care purta sticluţa... Nu ştia ce are să-i spună şi nici nu-i spuse nimic. (Va urma) ’mu. citiţi !­ersii literar“de Ido! Ion­

Next