Universul, ianuarie 1927 (Anul 45, nr. 1-24)
1927-01-01 / nr. 1
2 UNIVERSAR.____ BOBBHRS ACEL OM CAM TUŞESC :: CARI AU FLEGMA : : : : PLĂMÂNI SLĂBIŢI :: Ie aduce ameliorare şi vindecare, poftă de mâncare şi putere SIROMALT recunoscut şi recomandat de către cei mai buni medici din lume, ca mijloc de vindecare. Se găseşte la toate farmaciile. Cereţi literatură pentru bolile de plămâni de la: Laborator „MEA“ • Krayer, Timişoara No. 37 SURPRIZE şi ARTICOLE mare asortiment la SOCBC & Co. s. tL (dorici 11 CADOURI UTILE pentru mie şi mare mai eftin ca oriunde ia socEe & co. 5. n. Calea Victoriei 13 POBfeEESI! 'T Bănci, Cooperative şi comercianţi de vite. că în pepiniera mea se pot cumpăra în orice cantitate şi cu preţurile cele mai avantagioase renumitele vite altoite de 1 şi 2 ani cu rădăcini .bundate din Ermelick varieriile direct producătoare nobizate prin fecundaţia polenului de flori La cumpărări mai mari reducere considerabilă. La cerere trimit imediat ga isei franco catalogul meu Adresa: Stefan Kâgyi Szabó proprietar de pepinieră la Oradea, Parcul Carmen Sylva 12, 7166 Cădeai cel mai frumos si atil este CHEIOMPLIMECANIC EVERSHARP si tocii! rezervoar Wahl-Pen original asmeriana Modele diferite în au:*, argint, placat şi ebonită Librăria SOCEC & Co., S. A. Victoriei 13 HEMBSWIi? este cel mai căutat şi între- UublOM lilISJIi buinţat medicament în vinde* carea ANEMIEI (lipsa de sânge), dorozei (sân*ge prea apos), In sterile da debilitate sau slăbiciune după boalele grele sau molipsitoare HEMOFENSi1i. înlocueşte consumul de carne, complectează lipsurile de sânge şi redă corpului energia necesară, mărindu-i rezistenţa contra bolilor. HE9401F£$tUL conţine toate elementele ce compun sângele sănătos. ia farmacii şi droguerii pentru COTILION INDIFERENT daca parul se poarta IMG SAU SCURT el trebuie să fie întreţinut in stare higienică, prevenind sau distrugând mătreaţa ce se formează la rădăcina lui. Părul neîngrijit raţional se rupe şi cade făcând loc nesuferitei chelii. O loţiune zilnică cu CAPILOGEN FLORA Întreţine atât părul cât şi pielea capului in perfectă stare higienică, înlăturând chiar de la prima aplicare mirosul neplăcut ce se degaje din părul încărcat cu grăsime. CAPILOGEN FLORA redă părului luciul mat al tinereţei. Cereţi la Farmacii, Droguerii Parfumerii. Mierrcuri d. a., s-a întrunit la primăria municipiului, sub preşedenţia d-lui dr. I. Costinescu, locţiitor de primar, comitetul de control al loteriei. Au asistat şi d. general Eracle Nicoleanu şi d. C. Protopopescu, secretar-general al Băncii Naţionale. După rezolvarea chestiunilor curente, comitetul a rezolvat chestiunea localului în care se va face tragerea loteriei şi sistemul de tragere TRAGEREA VA AVEA LOC IN SALA DE JOS A ATENEULUI După propunerea d-lui dr. Costinescu, s’a hotărit ca tragerea să se facă Sâmbătă la ora 12 precis, în sala mare de jos a Ateneului român, pusă in mod graţios la dispoziţia organizatorilor. CUM SE VA FACE TRAGEREA Publicul va avea cel mai larg control asupra operaţiunii tragerii. Numărul câştigător va fi compus prin 5 trageri succesive din 5 urne diferite, din cari se vor trage unităţile, zecimile, sutimile, miile și zecimile de mii, mergând de la dreapta la stânga, cu fata spre public. Există un singur caz în care "Bijuterii Fine" argintărie Cadouri PNTRU ORICE OCAZIUNI Beresteanu Str.Smârdari28 MARE IMPORT DE VITE ' Altoite și port-altoi, de la renumita casă Girard Keneial Algeria, predabile in luna Martie din porta Constanta. La cantităţi mari se fac preturi speciale, garantându-se varietăţile. Comenzile şi acompturile se vor adresa d-lui Nicolae Dimian, Proprietar Odobeşti. 6990 Hantonii de Blană ROSELE PIS BLANA Rial As & Li Calea Victoriei 45■ Casele Bisericei Creţulescu CADOURI Serviete sîp©Fî*wîaitQ se găsesc cu preţuri de fabrica la 7135 a. un Str Paris 27 Hoîărîriie comiteftului tragerea va fi anulată pe loc şi i se va începe imediat din nou -este cazul când din toate urnele: maggie, are şi deopotrivă cifra 0, dînd ca număr compus No. 000.000, care nu există. CÂŞTIGĂTORUL ŞI FISCUL Contrar celor ce se cred în general, nu se va reţine fericitului câştigător al lozului de un milion nici un impozit pentru fisc. Milionul va fi plătit integral în numerar, imediat după îndeplinirea formalităţilor de control al biletului câştigător. Câştigătorul se va prezenta cu biletul original la sediul Comitetului, la primăria centrală a municipiului Când însă va face la primăvară declaraţia venitului său pentru fisc, va fi obligat a declara acest câştig întâmplător, iar Comisia de impunere va fixa potrivit cu venitul său, cota pe care o va percepe fiscul SUBSCRIPŢIILE DE MIERCURI Au mai subscrisul Banca Marmorosch Blank bilete pentru o sută mii lei, Creditul industrial, societăţile Petrol Blok, Lupeni, Dacia Română, Generala de asigurare, Steaua Română, Distribuția, Construcția modernă, etc. Descentralizarea oficiilor de stare civilă . Capitală Cu începere dela 1 Ianuarie, adică de poimâine, căsătoriile se vor face pe culori, adică se vor oficia la primăriile de sectoare de cari vor aparţine ginerii sau Cererile de căsătorie ale acelora, cari locuesc în cuprinsul sectoarelor I şi II (Galben şi Negru) se vor adresa actualului o Jficiu de stare civilă, unde se vor oficia şi căsătoriile, cele ale ce- tăţenilor din sectorul III (Albastru) la primăria respectivă din splaiul Mihai-Vodă 3 (localul . „Salvării"), iar ale acelora din sectorul IV (Verde) în localul din calea Griviţei, colţ cu şos. Basarab. Declaraţiunile de naşteri şi decese se vor adresa deasemenea la primăriile respective. In privinţa cererilor de căsătorie, ele se vor face la primăriile de care ţin viitorii soţi, cu obligaţia ca părţile să producă ulterior certificatele doveditoare, că nu s’a ivit nici o opoziție la cererile lor de căsătorii. In acelaș mod se va proceda și cu certificatele necesare pentru autentificarea actelor dotale. întâmplări din Capitală Bucătăreasă hoaţă I D. dr. Vasiliu, din b-dul Elisabeta 83, s’a prezentat la poliţie, reclamând că i s’a furat, din I casă, un inel de platină, cu un briliant mare, înconjurat de altele mai mici, în valoare de 120 mii lei D. comisar Scarlat Haralamb, I ducându-se la fata locului sprea face cercetări, a găsit în serviciul reclamantului pe bucătăreasa Ilinca N. Ene, zisă Tinca Ionescu, de fel din corn. Cazaci (Dâmboviţa) care — după spusele stăpânilor — era femeia de încredere a casei şi incapabilă de a fura. In timpul de trei ani, de când o aveau în serviciu, a avut o purtare ireproşabilă, ba cu prilejul dispariţiei inelului a dat concursul spre a găsi pe bot. Şi comisarul, bazat pe afirmaţiile stăpânilor, a început cercetările in altă direcţie. A fost arestată o femee, care trebuit să fie pusă însă în libertate, căci s’a dovedit nevinovăția eL In cele din urmă comisarul,văzând că cercetările nu duc la nici un rezultat favorabil, a arestat pe bucătăreasă. Fiind constrânsă, ea a scos inelul la iveală, pe care’l furase de pe noptieră. Stăpânii, în general, ar face I bine să nu mai intervină pentru servitoarele ce le au în serviciu, când este vorba de o anchetă a poliţiei, căci mai în toate cazurile de furturi s-a dovedit vinovăţia tocmai a aşşa zisului personal de încredere Isprava unui escroc Moartea unei victime D-ra Florica Crăciunescu, din str. Bibescu-Vodă, care a sărit dintr’un tramvai cu cai şi şi-a fracturat piciorul stâng, a murit. Miercuri la spitalul Filantropia. Hoţ arestat A fost arestat Gh. I. Telegescu, zis Popa Vasile, din Beiuş, dezertor din reg. 7 vânători, care a săvârşit în Capitală o serie de furturi. Incendiu Un incendiu s’a declarat eri noapte la fabrica de ambalaje ,,Miram“, din b-dul col. Mihail Ghica 72. Focul a izbucnit în camera, în care este cuptorul de uscat tablele litografice și s’a întins la acoperiș. Sosind pompierii, focul a fost repede stins. A ars acoperișul camerei cuptorului, iar acesta și motorul au suferit stricăciuniimportante. Pagubele sunt de peste 100 mii lei. ------------o □ o----------Din serviciul d-luî C. Faiman, din str. Culmea Veche 2, a dist părut Ilie Aschenazi, de 17 ani, care fusese trimis să depună la o bancă 70 mii lei., D. comisar Borcea l-a căutat în toată Capitala și a pus un post fix la domiciliul dispăru- tului, din str. Ardoarei 24, dar fără nici un rezultat. Dându-se telegrame de urmărire în toată tarta, Ischen az a fost arestat de politia din Arad și înaintat prefecturei Capitalei. El se înscrisese la hotelul, la care a tras în Arad sub numele I. Alpern. Asupra lui s’au mai găsit 48 . .. 1 I Varşovia: 1,5 kw., 400 — 18. Concii lei din banii furaţi. Restul ferinţa sportivă: 18,30. Conferinţă l-a cheltuit. muzicală: 19. Concert de solişti: 20. Escrocul a fost înaintat parchetului. Sinucidere In str. Târgoviştea Veche 59, a murit d-ra Iuliana Ghebedi, care s-a otrăvit cu o soluţie de sodă caustică. Medicul circ. 22 medicală a dispus transportarea cadavrului la morgă. Anii XLV.—Mr. Sâmbătă 1 Iuane 13 îl Şoferi şi birjari amaradals Prefectura poliţiei Capitalei a amendat, în cursul lunilor Noemirie și Decembrie a. c., 95 şoferi, cu amenzi între 1000—5000 lei pentru viteză, felinare sfinitiX“ ^ 1 ton de umor, cana pe ton liric, se, claxoane și împiedicare de f............. .......... circulaţie Au fost daţi judecăţii 2 şoferi şi 24 birjari la legea speculei, 54 şoferi au fost suspendaţi pe timp limitat şi 4 pentru totdeauna, pentru diferite abateri.Au fost daţi judecăţii 11 birjari fără buletine, 18 pentru refuz de pasageri, 21 pentru împedicare de circulaţie şi 38 suspendaţi între 5—50 zile pentru diferite abateri. Au fost daţi judecăţii 14 şoferi de autobuze pentru că au circulat cu pasageri pe scări şi 20 suspendaţi între 5 şi 20 zile pentru că au supra-încărcat cu pasageri. Biuroul de servitori a dat judecatei 119 stăpâni, care au servitori găsiți la revizie fără condicută.----------p □ o--------- Memento Radio VINERI. 31 DECEMBRIE Viena: 7 kw., 517,2, 1,5 kw., 577— 17,15. Concert; 19,10. Sport; 19,30. — ir* Corp.SS npctrnv ..Hi-HiIO. UVUVviti —«----. Comunicat; 20,30. Serată nestroy „Hintiber-herüber“, comedie intî’un act; 22,30. Noaptea Sfântului Silvestru. Königsberg: 1,5 kw., 303 — 17. Oră muzicală; 18. Muzică distractivă; 19,30 „Die ehemalige Ritterburg Bartenstein“, muzică de Haslinde. Breslau: 10 kw; 322,6 — 17. Clopotele vestesc Anul Nou; 17,15. Capela-radio; 19,20. Conferință; 20,35. Lectură; 21,30. „Der Fünflampenapparat“: 1. Trăiască Anul Nou! Praga: 5 kw., 348,9 — 13,15. Concert; 19. Transmisiune de la teatrul din Brünn. Revistă; 21,30. „Piedermanss“, operetă de Strauss. Londra: 3 kw., 361,4 — 17. Concert; 19,15. Ora copiilor; 20. Orchestră; 21. Causerie; 21,30. Fantezie asupra anului 1926 cu muzică;23,30.- „Institutului „Nonsense Verse"; 23,45. Chopin; 24,15. „Looking Backwords“; 1,45. Clopotele de la St. Rotolph; 2,5. Muzică de dans. Stuttgart: 10 kw., 379,7 — 17,15 Concert; 19,15—20,15. Conferinţe; 21. „Daphnis in Chloe“, operetă de Offenbach. La final, bucăţi vesele interpretate de diferiţi artişti. Revista cărţilor; 21.05. Conccert al Filarmonicei; 24. Revelion. Roma: 3 kw.. 422.6 — 18.15. Concert; 22. Transmisiune de la un teatru. Berlin: 10 kw.. 483.9 4,5 kw.. 566— 17.30. Despre Crăciun in Anglia (în englezeşte); 20.30—20.55. Conferinţe: 21,30. Otto Reutter cântă! 23,30. „Carifare... 1926“. Muzică. Budapesta: 2 kw., 555.6 — 18,02. Conferinţă medicală: 18,30. Serviciu religios : 20,30. Concert: 23—3. Cabaret şi Radio-bal. inul Iii No. 12 Ianuarie 1827 Britanicus, scepa IV, actul III de Jean Racine, trad. de D. *' nu, Cugetări şi paradox Charles Baudelaire, c traduse de Al. T. S» 0 soluţie definitivă Mihail Celarianu • estetică, de F. f sprezece, po- Blok. trad. fiet urlu» de G. T Liviu O. Araraoniui. lui de Mai nuntă de Crăc. ckens, trad. de bantui și Carpat denaru; Ruga boli»rnâ de loan Ciorănes. Alexandru Block de lox gan; Sărbători culturale Băilă ; O seamă de cuvint Rad. A. Knapp. Cronica muzicală . (Al şaptelea concert popular, Concertul ’ quartetului „Capeleanu”, Con- icertul de oratorii al societăţii ‘ „Cântarea României“) de George Diacu. I Cronica plastică. (Artă — Ex- Herodierte — Diletantism de N. N. Tonitza. Cronica teatrală. (Sărbătorirea d-lui Gusti) de B. Cecropide Editurile în 1926 (Cultura naţională) de Pentapolin. Ecouri. Politica şcolară, Scriitorii, Cărţi noi, Conferinţele Social Române, Cercul „Sburătorul“, Reviste , (Cetatea literară, Ţara de Jos, Viaţa literară), Din străinătate. Coperta : Ionescu-Sin . Sf. Fecioară cu pruncul Isus. A apărut: LUPTA pentru înfrântarea PROSTITUŢIEI Cu o prefaţă de Calypso Botex. De vânzare la toţi depozitarii de ziare, la librării şi la adiţia ziarului „Universul“. artistice-culturale Cronica dramatică - Reluarea „paiajeflULU“ de A. de Herz, la •TEATRUL NAŢIONAL - întrucât cronicarul dramatic al Universului, d. Romulus Şeişanu, n’a fost in Bucureşti, in seara reluării „Păiajenului“, a făcut darea de seamă, cronicarul „Universului literar“, trage In jurul ei, un roiu de amorezi, ca un „păiajen" in reţeaua-i tină! A fost în rolul Mirii, d-na JanaMPopovici-Voina, venită de curând dela Quj. . . . Ce vinovată-i uneori amintirea. Dar Piesa aceasta sa reprezentat n ; ce necesară-i comparaţia. D-na Potâia oară, acum 13 ani, pe scena Na- •povici are bunăvoinţa şi desigur toationalului. De atunci, in Capitală s ate aptitudinile de a-si măsură cocreprezentat de 100 de ori, cesiv puterile. Se va strădui negreşit Pentru meritele piesa, pentru om în roluri mai minări si se va destirea autorului, ale cărui piese au fost totdeauna apreciate de public şi poate pentru concursul, la care trebuia să fie pusă în Capitală, pe scena fruntaşă românească, d-na Jana Popovici-Voina, direcţia teatrului Naţional a reluat „Păiajenul“. L-am revăzut cu oarecare melancolie. Lipsea prima interpretă, acea mare artistă, care fermeca cu dicţiunea ei, emoţiona cuinterpretarea că o nuanţa, ca un muzicant, tinerească, pe care o dă rolurilor şi entuziasma prin naturaleţea, cu care se înfăţişa. Lipsea Maria Giurgea. Privirile se îndreptau înapoi, amintirile năvăleau. Era o altă atmosferă atunci şi pe scenă şi în sală. Piesa era fragedă; noutatea ei impresiona puternic, fiindcă gluma aşa de sprintenă şi ritmul aşa de volubil ale scrisului d-lui Herz se lipeau direct; erau noui, erau adânc originale, n’aveau nicio resonanţă, nu se încrucişau cu ceea ce uşor poate publicul să răspundă azi, fie că ştie din piesă, fie că s-au popularizat lesne şi scene şi dialoguri din piesa d-lui Herz. Reluarea „Păiatenului” a însemnat, cred, întâi o verificare a duratei Şi dacă piesa d-lui Herz are o mare însuşire de a reda sintetic atmosfera unui mediu şi reală şi impresionantă, poate că tocmai această însuşire a piesei a trecut mai biruitoare concursul. Amănuntul împletit, când pe - ' s’a desfăşurat mai dificil. Ceeace era o îndrăsneală acum 13 ani, acum poate să pară o expresie obişnuită. Ceeace provoca atunci o explozie de râs prin frăgezimea glumei şi noutatea spiritului, poate să poarte acum un înduioşător miros de sulfină. Aspectele generale ale societăţii se modifică mai domol, sensibilitatea momentelor e mult mai labilă. La început, am avut impresia, că ar fi fost în interesul piesei, ca autorul să-i scuture unele părţi. Dar mai apoi m-am gândit, că pentru trecerea concursului duratei, era necesar, ca „textul „Păiatenului” si fie acelaş de la prima reprezentare. Totuşi, Herz a fost muşcat de un şarpe şi a introdus o actualitate. A pus un cântec, care se aude azi în toate pirtile (Valencia). Publicul a cinstit pe autor c cuvine, cu rechemări la ea cu felicitări. ♦ Stih, d-na Giurgea! P tot ea in rolul Mirii , Pomasocu prinde să nu se izoleze pe scenă, menţinând continuu contactul cu partenerii, dar nu având aerul oratoric, că vrea să vorbească cu publicul Rolul a fost prea greu, pentru cea dintâi încercare a d-sale pe scena Naţionalului. D-sa pare că nu-i in-'" deajuns de deprinsă să observe, că • ceea ce face gloria unui artist drama-. tic e să fie natural și să se siieasjni 3 Ianuarie 1927, ora 5 d. a., „ va face în sala teatrului Mic, inaurarea primului ciclu de conferinţe. D. prof. N. Iorga, preşedintele de onoare al ateneului, va ţine prima conferinţă. Vor da binevoitorul concurs : d-na Maria Giurgea de la teatrul Naţional, d-rele Andreea, Lucia şi Viorica Angiel, d. Liviu Rebreanu, presedintele , S. S. R. si d. Alfred Mosoiu. Biletele se găsesc de vânzare la cassa teatrului Mic si la librăria Pavel Suru din calea Victoriei. BALURI Societatea „Materna“ dă in seara de 31 Decembrie, în sala „Eforiei“, un mare bal mascat cu reveillon. In program , intrarea lui Tănase, varieté, tombolă, jazzband Paulman Si 4 roşiori. Pentru civili 250 lei, pentru militari si studenți 125 lei, loji 2000 si 1000. Bilete se pot retine la telefonul 20/29 si în seara balului la casă. Va fi si licitația unui automobil „Fiat“. Societatea studenților in medicină veterinară, organizează pe ziua de 12 Februarie, tri bal mascat si nemascat, în sala teatrului Popular. ♦ Societatea „Azilul pentru lehuzele sărace“ (micile maternităţi) ,va da un bal în seara zilei de 1 Februarie, în saloanele Cercului Militar, cu scopul de a strânge fonduri pentru întreţinerea lehuzelor sărace. CEAIURI +~ S.a. „Mattia“ anunţă că va da ceaiuri dansurilor hotelul Bulevard in fiecare Dumică. Cu ajutorul camaradelor d-sale distinse şi călăuzite de destoinicii directori de scenă ai Naţionalului, d-na Jana Popovici va urca treptat-treptat şi sperăm că se va afirma. In rolul principal bărbătesc (Mircea Florini), d. Băltăteanu, căruia i-ar reproşa, că uneori nu se sileşte să-şi păstreze ritmul personalităţii sale, şi cade in ispita unor adoptări de mişcări şi atitudini de-ale d-lui Tony Bulandra. E prea personal şi prea ştie să respecte nuanţa d. Buljateanu, ca să nu-şi pretindă să fie numai d-sa. In roluri femenine au apărut: d-na Parisianu, o excelentă d-ră bătrână; d-na Nataşa Alexandra într’o d-nă cu tendinţe de cochetărie; d-na Gusty cu aceiaş sobrietate cunoscută: Nelly Andreescu intr'un prototip de d-nă cicălitoare, cu ţipete şi curiozităţi suburbane; şi apoi d-nele Zaharia, Olga Ţăranu şi d-rele Didi Teodorescu şi Elena Almăjean, despre cărei am cuvinte bune. In roluri bărbăteşti: d. N. Sorea,un bătrân celibatar, cu amintiri succese mondene și cu spirit .* păciuire acum, Intre perechile tă. Ce-aș putea spună alt Soreanu, decât că d-sa .*' rol. Apoi d. Pop Mart-' tânăr, care spune pre femei- Un d-sa. D. Vicfr pasionat foarte d. f ral , Feroriatei - noastră .catul Geor- A, un vechiu ia noi. Tabloul .loastre de vestî- 401, e intitulat lini-' ,â un tip de ftmee din /ulatiunii romanice, ase-insula Iberică, ce face aşa , jt legătura de rasă dintre noi .tioli. -■ Sculptorul Savargin deschide treneul român, la 1 Ianuarie, expoziţia sa. ’ ) ( Pictorul Visconte deschide expoziţia lucrărilor sale din acest an. Sâmbătă, 1 Ianuarie, în sala de Jos a Arteneului. "*■ O veste îmbucurătoare ne vin», din Turin unde d-na Virginia Tömesen', Sirocco ,care a expus de câteva ori la noi, a deschis o expoziţie despre care vorbeşte foarte elogios La revuu du Vrai et du Beau, care apare la Paris .Pe noi ne bucură ori de câte ori compatrioţii noştri obţin succese din străinătate. BIBLIOGRAFII — DICŢIONAR DE CITATE STRAINE, de B. Marian. Editia V-a, la institutul de editură „Ancora" (S. Benvenisti). „La Rommnie Nouvelle" Nr. îl din 25 Decembre 1926, sub direcţiunea d-lui J. Th. Florescu, cuprinde bogat material de politică externă, două articole Intere-.ante : „Dezarmarea fără control“ — „Pasid diplomat" și o vastă corespondență literară și financiară semnată de d-nii Olimp Gr. loan, Victor Eftimiu, L. Thérenin, etc. — „Povestea sultanului Mahmud“,, text cuprinzând cele mai uzuale cuvinte engleze cu pronunţarea lor exactă şi traducerea in româneşte, datorită d-lui Henri Stahl, a apărut şi se poate găsi la principalele librării sau la autor. _ SISTEMUL ESTETICEI, de Ernst Meulmann, trad de Iosif I. Gabrea, profesor. Editura Casei Școalelor. — Revista IndustriUă an. XXVITL No. 11—12. — „Curierul Judiciar", n-rul 43. »anul 35, cu data.de Duminică, 12 Decembrie. sub direction«« d-lui Dem. I. Dobrescu. cu un botat sumar. — I L'ROF A. — LECTURI GEOGRAFICE, de d-na Margareta Piperescu, profesoară. — SPRE POL (In Întuneric $1 (biată veşnică), trad de B. Harlan. Ediţia mare 50 lei , in biblioteca „Căminul", 24 tei (Editura „Cultura Românească“). — Revista Societatea de mâine, anul III, n-rele 51 si 52. — O mărturisire de credlnfa (discurs t'nut In adunarea deputaţilor le 11 Dec. 1926), de Mihail Maiullescu. săr’o înălegere creş-4 pentru comitesoe. „Meglenia”, moşul ei preşedinte tipp ,L POPULAR „N. IORGA“ ! ÍI1t I 13V1VERSUZ.UV ß către de CESÄR FPETRESCU • Apoi cu un surâs, schimbând vorba: — Cum faci dumneata, cum nu fumezi, de aduni tot scrumul de pe masă ?.„ I Virgil Probota se uită la haine. Erau într’adevăr numai urme de scrum, pe coate, pe piept, pe mâneci; scrumul adunat din farfurii și de pemasă, cât timp călătorise în spaţiile siderale şi gesticulase, polemizând cu tanti Laura. Rămase scuturându-se cu batista, iar când îl ajunse pe Alexandru Vardaru, acesta rezemat în baston, aşteptându-l, îşi privea din urmă pe Luminiţa şi Radu Comşa, mergând alături cu pas elastic, pereche suplă, voinică și geamănă. — Sunt făcuți unul pentru altul — spuse nevinovat profesorul, ștergându-și fruntea cu batista plină de scrum. Alexandru Vardaru nu răspunse: nu-i plăcea să-i fie rostite de altul gândurile. Păși îndesat pe trotuare, cu -u-‘ * de piele de bison, care scârţâiau în noaptea sonoră lespezile unei biserici. Câte un automobil îi ajun urmă. In lumina albă şi brusc năvălită a farurilor, lor se lungeau nemăsurat înainte pe asfalt, fugeau paşi, apoi când maşina se apropia şi trecea pe alături, se scurtau, îi ocolea, se ridicau pe ziduri şi dispăreau a de întuneric, înaintea vilei se despărţiră toţi, rămaseră în str. mai Radu Comşa care locuia la oţel şi Virgil Probota, nita se mai întoarse în uşă şi făcu un semn cu mâna, plimbând un creion nevăzut pe o foaie de hârtie nevăzută, adică: „Vezi, nu uita şi scrie ! Apoi uşa grea de stejar se închise. In lăuntru, isbucniră la fereşti, luminile becurilor. Dimineaţa cu trenul de şase, Alexandru Vardaru şi Radu I Comşa urmau să plece la Sinaia, fără să se mai oprească In Capitală, unde atât casa colonelului cât şi aceea a lui Alexandru, erau Închise, cu ferestrele căptuşite de hârtie albastră şi cu lucrurile presărate de camfor. Pentru Radu Comşa vacanţa sfârşise. Era numai Inceputul lui August. Bucureştii se aflau fără îndoială încinşi de căldură şi de praf. Dar se simţia odihnit şi gata să le înfrunte toate, încă un an, cu puteri nouă. Cei doi prieteni merseră alături tăcuţi. Nu-şi rostiseră nimic; totuşi paşii îi duceau îndărăt la ţărmul mărei. Se i n- tâlneau rar acum; viata îi îndepărta, prietenia nedespărţită da şcoală sfârşise într’o bună camaraderie, fiecare privind insă drumul celuilalt prin viată cu o nemărturisită desaprobare, fiindcă fiecare socotea drept, sigur şi bun nun ' J-”muV I- lui. r — Aşadar Radule, ia anul ne primeşti la gos . Fireşte apartament somptuos, maşină în garaj, biro le-bucurie sinceră şi idmiraţie în cuvintele i, dar fără să vrea, străbătute de o vagă şi In căznicia lui săracă — două camere, a birou şi îngustă grădiniţă provincială cu r cu fotolii de piele“ înfitişa culmea celui dort. Nu mi-ai spus nimic despre Maria! ocoli ladu Comşa, într’un târziu. Sunt cinci, 8 «Avi/4 n’am Thnî v)Î7.n.f-A . — Tocmai! Voia să-ţi trimită nişte cărţi de ale tale, rămase la noi. Suntem la Movilă, cu copilul. Tu nu l-ai mai văzut pe Dinu ?... Creşte ca din pământ, şi a început să scrie. La patru ani trecuţi, e extraordinar... — Da ! la patru ani e extraordinar, repetă fără convingere Comşa cu gândul aiurea. Stăm aici ?... Era o bancă in fata mărei. Ungher umbrit şi retras din cale. Cazinoul cu ferestrele sidefii şi cu larmă rămânea în celălalt capăt, dincolo portul cu lumini neclintite şi cu lumini clipind în răstimpuri egale, semnale. Virgil Probota aşeză pălăria de panama în creştetul unui brăduţ de lângă bancă. Brăduţul cu vârful fraged primi povara uşoară clătinând din cap în întuneric, ca un copil jucăuş, ascuns sub o pălărie de om mare. Amândoi veniseră aci mânaţi de vechea lor prietenie, simţind nevoia să-şi spună multe, să-şi scormonească nehotărîrile, să caute în cuvintele celuilalt risipirea atâtor îndoieli, fiindcă viaţa se dovedise a fi aspră şi altfel de cum o închipuiseră în cea dintâi tinereţe a lor, iar renunţările fuseseră de atunci multe. Noaptea albastră şi înstelată îi apropiase chemare din trecut. Dar alături, descopereau că toate nu şi-se vor spovedi niciodată, că vor rămâne pentru una streini, reci şi împărtăşindu-şi doar lucruri fără notare. Radu Comşa mai ştia între dânşii, încă o pricină care la sufletul, studenii debarcaseră de la liceul lor din provincie, cu 1c ani în urmă, într’o cameră eftină şi îndepărtată de cer mărginaş. Acolo, şi-au făcut ei o prietenă din Maria, gazdei, firavă şi sârguincioasă fiinţă, veghind nopţile petele lui Testat şi Vidai. Tovărăşie de tinereţi cu desăvârşire iie de litera cărţilor In discuţiile lor, studenta ţinea piept ,scăpaţinare şi eroism. Sălile de disecţie şi clinica îi răpiseră feminitatea. Niciodată nu s’au gândit că fetişcana cu fruntea bombată şi cu apucături băieţeşti, cu bluza încheiată strâns până sub bărbie, cu piepţii plaţi şi cu braţele subţiri, de sub care arunca răvăşit ghiozdanul încărcat, putea fi altceva decât o camaradă... Dar într’o dimineaţă din a doua toamnă, după o boală de o săptămână, Radu Comşa la o masă de sub tucul din grădină, cu pardesiul pe umeri, sorbia un ceaiu cu medicamente. Razele soarelui străbăteau slabe şi abia călduţe printre crengi goale. Pe cărare frunzele ruginii fugeau ca mici făpturi sperioase ale toamnei. Era o mare linişte. Departe numai, suna un tramvai, şi pe grilaj, în echilibru, se prelingea o pisică de culoarea fumului de ţigară. Lăsase cartea deschisă pe masă şi vântul întorcea încet, una câte una, foile... Maria îi aduse o sticlă cu picături şi îi număra în linguriţa de ceai, atâtea câte spunea prescripţia, cu o atenţie încordată care-i tremura uşor buza de deasupra, cu o umbră brună. Atunci întâia dată, Radu Comşa îşi dădu seama că Maria are ochii foarte frumoşi, castanii cu fire de aur în iris, şi descoperirea aceasta îi împinse o năvală de sânge fierbinte In inimă. Ii prinse mâna care purta sticluţa... Nu ştia ce are să-i spună şi nici nu-i spuse nimic. (Va urma) ’mu. citiţi !ersii literar“de Ido! Ion