Universul, februarie 1927 (Anul 45, nr. 24-48)

1927-02-01 / nr. 24

Depozitar G-ral pentru România: GEORGES VERGLAS Str. Precupețu­ Veci­i No. 1, București. Vin de China feruginos Jo­tte ideal ca gust d­eficios. ^Deschide pofta tu mâncata fortifica nervii-i­­regenerează sângele. Racom an ch­it do zzutontdifs mecăcei­ in coerto cazurere unda sa tor» o cură re­constituantă Mai mutlt de fO OGO atestata medicate JSerranaHo-JriesterBarcola* la toate farmacii și dropu­rii/ ®B3MK2aSZIE3S®8EEHMí ] lin iii li M saitrii Illírt m li tan lai Expediem prompt cu posta oricine ne va comana. 3 „ Ctrl (iait eiejiaia $3 fină tn culorile j sl dason^rll® c.a»a m . I noi dsscMsa $1 în» ctilsa, i&tîsnaa 142 cm., satisfăcătoare or!» i cărei jsarsaama eiorSîoa.'Q de­­ o haină bună, numai cu Calitatea B. ;u 793 lei, calitatea C cu 8**5 lei pentru 3 metri. Calitatea „CrarifforiS“ cu 9*5 lei pentru 3 metri Calitatea „ Corsia»5da»“cu 1133 lei pentru 3 metri P­remiu gratuit! 695 Lei La o com­andă de 3 cupoane oferim la fiecare cupon stofă, căptușită Klsotuî gvEîrjiiS. Maia numai după primirea marfei prin poştă rambursând valoarea şi cheltueli de expediţie F­ără risc In caz de neconvenabilitate reprimim marfa fără­ nici o pierdere din pa­tea cunpârătorului, inava­nd toţi banii, rtrarasa . Certetihi­ta .»ile«3 Soc. EconomSa tr. 1 C. Bratianu 10 laşi »S. Din cauza aglomerării comenzilor trim­­erei esantioane­­ior ne este împosibi­l- Rugam pe Onor. Public care vine la laşi a ne vizita. _____ _______7.~ CE MS SCRIU CLIENT!! T Călăraşi Ilit 1917 1 Prima romandS pe cant am fă­uta a eşit FOARTE HUNA şi am ra­ws FOARTE MULŢUMIT De aceea am comandat asta­zi a dopa re măndat de se­ise costume, etc etc. I TOMES li O ticlui P.T T Călăraşi- Ialomiţa 2' Arad 22 11 1927. Am primit stofa trimisă de Dv. suntem FOARTE vrtJLŢUMITI, recomandări lu-vă cunoscuţilor etc Cu stima n du Dumitru Siagiar la den de fermentare a munrmlui-Arad 1) Bucureşti­­.’îţi 1927 cu stimă va mulţumesc pentru stofa trimisă etc Petre Minescu Şoseaua Basarab» Bucureşti. Primim zilnic scrisori de mulţumire de la clienţii noştri. Din lipsă de spaţiu am pubi­­at numai acestea . a ­IAH BORDE dar și da asta dată Tabletele „BâYEE“ de ispimiu au repurtat victoria, în- Ilăturând repede toate Isimptomele ca: £®tsr®, J durerile cap $n faîi©';e . 7334 GRIPA Se tai ssilii post telRe retribui s­ursâ da încredere Da prsf&rintâ par cari asi ma fâcut acest serviciu ©tarte la star. reprezentanta generalA PENTRU ROMANIA O. CIOP­AN 12 STB GENERAL ANGELESCU xassss^^ soma» Călugărul ..............j De ifimare liber dvla Aprilie 1937, ca perspective frumoase, imobilul din str. General Berthelot. No. 1.21,­­ colţ , cu Strada Berzei, compus din 2 camere,­­antreu, bucătărie, cameră servitori, pivniţă, apă, canal ; amatorii se vor prezenta D-lui Tămăduianu, Adiţia financiară a Capitalei., 19 SemS^feria mpm des leepsra?« de­ sehfin.e ofer' semințele ei de mroveni­­ență germ na, parantet ' de rasa aură şi cu rod fie s minte pen­tru m­ovfi, pentru grădini rîc I legume, fie semințe de fiori I Trimitem pre uri curente gratis şi franco m pm omi UUJ Siv. 8«sîna Maria 19 UNIVERSUL Sslja dalegatisi permanente a aiun­cipiului Sscaretti ~ Cins face plata exproprierilor. ~ Un cămin pentru studenţi.­­ On dar îrumos. Diverse — Membrii delegaţiei permenente ni municipiului Bucureşti s’au întrunit în şedinţă publica,­eri, la ora 11 dim. sub preşedinţia d-lui prof. Anibal Teodorescu, a­­sistat de d. I. Roban, secretar ge­neral. I PLATA EXPROPRIERILOR D. ANIBAL TEODORESCU a pus în discuţie chestiunea expro­prierilor hotărite înainte de des­centralizarea administrativă —a­­supra căror s’au făcut chiar plăţi parţiale — şi anume, cine va achita restul sumelor, primă­ria municipiului, sau primăriile de sectoare de cari aparţin imo­bilele expropriate ! D-nii A. D. Mincu şi D. T. Pascu au răspuns, că primăriile de sectoare n'au în bugetele lor fonduri prevăzute pentru aseme­nea plăţi. După ce s’au emis diverse pă­reri, s’a hotărit ca aceste expro­prieri să fie achitate de primă­ria municipiului. Pentru celelal­te exproprieri cu caracter local, municipiul va acorda sectoarelor., diverse sume din cota fondului comunal, ce se vor repartiza" , muncipiului peste prevederile bu­­­­getare, de către ministerul de­­ finanţe. I CAMIN PENTRU STUDENŢII RO3­­ANATENI­­­Cererea judeţului Romanaţi de a i se ceda un teren pe Splaiul Independentei, spre a se cons­trui un cămin pentru studenţii Tomănăţeni, a fost aprobată, In­tru­cât judeţul posedă 7 milioa­ne in acest scop. CERERE DE PARCELARE RESPINSA Cererea soc. „Dacia România“ de a parcela un teren pe şoseaua Colen­tina, a fost respinsă, pe motiv că numita societate nu ga­rantează cu nimic executarea lu­crărilor edilitare. OFERTA RESPINSA Oferta societăţii de curse de la Floreasca, de a da o groa­pă de nisip din şoseaua Ștefan ce Mare în schimbul unui teren al comunei, din șoseaua Kiseleff (fostul Velodrom) a fost respinsă. • frftftoQn# u*',: UN DAR PENTRU D. PAUL - gusti El Paul Gusti, directorul de stemă al Teatrului National, tm­­.­pliftind 10 ani de activitate, pri­­maria i-a derit gratuit un teren, în, parcela­rea Ana Da­vila.­­ D. ANIBAL TEODORESCU a comunicat consiliului, ră­d. Gus­ti luând act de această donaţiu­­ne, a mulţumit călduros munici­­­­piului, pentru atenţiunea cea». I vut pentru d-sa. M. Leonte SEMINŢE Seminţe de legume, Seminţe de flori, Seminţe de sîsch­­iangsrs Seamţe de iarbă, Seminţe agricole in­ caii lalea cea mai de încredere SOCIETATEA „OCROTIREA ORFANILOR DIN RAZBOI“ Regniunea VII Constanta PUSWATIUNE No. 200 din 25 Ianuarie 1927 Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 22 Fe­bruarie 1927 ,ora 10 jum., se va ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate, în biuroul regi­unei din str. Mircea No. 19 pentru furnizarea­­următoarelor­­ materiale necesare atelierului de tâmplărie de pe lângă orfeli­natul „Grănicerul Muşat“ d­in Anadolchioi: 10 m.c. lemnărie brad cal­l­a, 5 m.c fag fiert, 4 m. c. stejar, 2 mc tei, 1000 coaie glaspapir- 100 broaşte di­ferite pentru sertare, 100 trăgă­tori alamă, 20 perechi zăvoare mici, 24 per. snapuri, 24 bucăţi butini de alamă, 60 kgr cue de şiţă, 100 kgr. cuie diferite, 20 cutii ceară, 2 kgr. seriac, 0.500 gr. analină, 1 kgr baiţ de nuc, 0.500 kgr. baiţ de mahon 2 kgr. ştiftu­ri Vagher, 50 kgr. ulei, 10 kgr. ţiniver­s ,20 kgr. vopsea galbenă, 10 kgr vopsea roşie, 12 pachete holşuruburi şi 10 kgr praf tibişir­­­i Preşedinte, Nedescifrabil 1 Director, Nedescifrabil Direcţiunea seminarului „Nea­­goe Vodă” s’a adresat corpului de portărei din Piteşti ca să constate şi să consemneze în­­tr'un proces verbal distrugerile, la faţa locului. Corpul portăreilor din Piteşti constată că instalaţia electrică de pe Lulev. Carol se află dis­trusă pe o distanţă de 990 me­tri liniari, începând de la fosta biserică Sf. Gheorghe, azi arsă, şi până la fostul orfelinat Răş­­canu, azi internatul seminaru­lui. Stâlpii sunt tăiaţi la o înăl­ţime de 60 80 cm. de la pământ cu ferestrăul. Sărma de aramă e tăiată cu foarfecele sau cu cleştele in bucăţi, iar parte dirt izolatoarele mari de porţelan sunt sparte sau lipsă. Suporţii de fier ai izolatorului sunt strâmbaţi, turtiţi şi scoşi din i­­zolatoare. Au fost tăiaţi 34­ de stâlpi, dintre cari 30 de stejar şi 4 de brad, înalţi de 3­9 metri, în total, s-au tăiat 3080 de metri de sârmă, în grosime de 16 rum­­Pe distanţa de 4 stâlpi tăiaţi nu a fost instalaţie de sârmă. Lipsesc 17 izolatoare de porţelan, iar parte din ele sunt sparte. Supor­­ţii izolatoarelor sunt strâmbi şi turtiţi Acest material a fost ridicat de pe bulevard şi lăsat în primi­rea unui custode. Credem că faptul distrugerii îl regretă astăzi chiar autorii lui CE SPUNE CEALALTA PARTE? PREVESTIREA UNUI CONSI­LIER COMUNAL Ca să aflu punctul de vedere al celeilalte părţi, conform prin­cipiului sănătos ,,audiatur et altera parst m-am adresat d-lui Dumitru Brânză, consilier co­munal ales pe lista opoziţiei­­unite şi fost decan al baroului local. Tată ce mi-a spus­ d-sa : — ,,Consilier comunal fiind, e natural să cunosc tot ce s'a petrecut cu instalaţia firelor e­­lectrice făcute de seminar Drep­tatea este de partea autorităţii com­itente Preotul Chiriţă a voit să facă stat In stat. A făcut d­ir­talaţ­a electrică fără să ceară autorizaţia consiliului comunal, singurul suveran să-i acorde sau să­ nu-i acorde acest drept. Peri, a nesocotit autoritatea co­munală, s’a mulţumit să ceară auto­-Ggf, ce nu poate fi auto­rizaţie ci numai un aviz al viciului tehnic. Bulevardul nos­tru este şosea naţională, dar de la barieră işi pierde caracterul de­ şosea naţională căt străbate oraşul. FIRELE ŞI PARII, CA­RE, IN ADEVAR, S’AU TAI­AT, AU FOST AŞEZAŢI NU PE ŞOSEAUA NAŢIONALA, CI PE BULEVARD, CARE A FOST EXPROPRIAT DE COMUNA ŞI PLANTAT CU CATE DOUA RÂNDURI DE TEI DEOPARTE ŞI DE ALTA A BULEVARDU­LUI. Comuna a mai făcut ri­gole şi canaluri pe acest bule­vard; deci, nu mai încape indo­­iala că aparţine Comunei Sta­tul dă o subvenţie numai pentru întreţinerea şoselei, nu şi a bu­levardului. E un neadevăr ce se spune­ că palatul regal are ne­­voe de lumină, când el are mo­tor propriu şi nu poate rămâne deci în întuneric din cauză că s'au tăiat parii şi sârmele ce n’au existat şi nu există nici azi în partea aceia. Palatul e­­piscopal, situat în fundul parcu­lui regal, n’are şi nici n'a avut vreodată instalaţie electrică“. * In viitorul articol vom merge mai departe cu povestirea d-lui consilier comunal, făcând tot atunci şi observaţiunile noastre de încheiere. Leontin Iliescu ---------4)0 , U\,--— —■ la Societatea AEiSâiiilLISlI, aiâfi listă di prețuri la cerere gratuit! Fabrica is şireturi şi trese împle.i instalată, se vinde di­n cauze familiare cu preţ :­­arip­eftin apita! trebuincios 3.600 de dolari. Ofyte sub „Beste Existenz 10­9” I Rudolf Messe, Viena l. Seilerstaette 2.­ 6 Reclama este suflatul comar’ului Ciudata întâmplare din Curten-de-Arnes — Ancheta trimisului nostru special — IV - Ba mis tablou al distragerilor, după constatările unui portărel.­­ Casn­us povestește faptul un consilier comunal - Se to tai! E Ilfov Adunarea generală a cor­pului avocaţilor din jud. Ilfov, ce fusese convocată pentru ziua­­ de eri, spre a discuta şi vota bugetul baroului, pe anul ce în­cepe, neîntrunind numărul de avocaţi cerut de legea de orga- I nizare, — s’a amânat pentru I ziua de Sâmbătă, 5 Februarie, , ora 17, când se va ţine (tot în­­ sala Curţii cu juraţi), indiferent de numărul avocaţilor prezenţi. - -------oilo-----------­ Premiul inginar • • Mihail Ianosiescu D. inginer M. Manoilescu a în­fiinţat pe lângă şcoala politeh­nică din Bucureşti un premiu anual de 5500 lei, destinat celei­­ mai bune cărţi româneşti de pregătire profesională a lucrăto­rilor industriali. * Doritorii de a concura la a­­­cest premiu, vor înainta lucrări­le lor direcţiunii politehn.coi, până la 1 octombrie, p potrivit regulamentului premiului afişat în vestibulul şcoalei, la ministe­rul muncii şi la inspectoratele şi şcolile industriale depinzând de acest minister. Suplimentul nostru Patron Journa 1 1.25 care a apărut azi Duminică 30­­ Ianuarie cuprinde: 1) Tiparele 42 şi 44 ale unoi bluze şi unei cazace brodate. 2) 33 modele de toaletă de la marii croitori, fotografii şi de­­senuri. Tiparele după ori­care model desenat pot fi obţinute ca prime pentru suma de 1 franc. 3) încântătoare modele pentru fetiţe şi băeţaşi ale că­ror tipare pot fi obţinute în a­­celeaşi condiţii 4) O bucată muzicală completă (o romanţă pentru copii). 5) „Toate mode­le" revistă a tendinţelor actuale şi sfaturi practice de Yolande Valmonde. 6) O nuvelă ferme­cătoare de Gérard d’Honville. „Mesele" fantezie satirică de Sacha Guitry. 8) Un articol des­pre Brui­lat Savarin. 9) Urma­rea romanului nostru „Castelul care tremură“ de d-na Lucie Dolarne Mardrus 10) Câteva re­ţete de bucâtărie. 11) Sfaturile doctorului. 12) Condiţiile pen­tru a obţine tiparele noastre. „Universul sen­zation Jour­nal“ se găseşte de vânzare la toţi depozitarii, librarii şi chioş­­carii, gări, etc , etc. Preţul 12 lei , •-------on o------— ! De la CF.R. Călătoria pacienţilor trimişi de societatea pentru combaterea şi profilaxia tuberculozei Direcţiunea generală a c. f. r. aduce la cunoştinţă, că pacien­ţii şi coloniile trimise şi for­mate de societăţile pentru com­baterea şi profilaxia tubercu­lozei la copii vor călători gra­tuit pe c. f.p­r­­in clasa IlI-a cu trenurile accelerate şi de per­soane pe baza unor autorizaţii de călătorie gratuită.. Aceste autorizaţii vor fi sem­nate de susnumitele societăţi prevăzute cu semnătura preşe­dintelui sau a societăţii şi viza direcţi­unei comerciale c. f. r. Transporturile pentru federaţia societăţilor de sport din Româ­nia Pentru transporturile boburi­lor şi săniuţelor ce se vor pre­da dela diferite staţiuni din ţară pe adresa „Federaţiunei societăţilor de sport“ din Ro­mânia cu destinaţia la staţiuni­le Bucureşti, Sinaia, Slatina, Braşov, Cluj, Cernăuţi, R. Vâl­cea şi înapoi, se vor primi spre expediere la toate trenurile de persoane percepâ­ndu-se taxele tarifare respective, cu 50 la sută reducere. Accident In ziua de 22 ort. din trenul 408, la plecarea lui din staţia Surduc în apropiere de semna­lul de distanţă, a căzut capora­lul Biejan I, din regimentul 87 infanterie compania II, Satu- Mare, de fel din Fedora Roma­nă judeţul Lugoj. Roatele tre­nului i-au tăiat piciorul stâng- Căruţă sfărâmată de tren- Vineri 28 ora trenul accelerat 504 Cernăuţi-Bucureşti a sur­prins o căruţă la bariera de la canionul 25, dintre staţiile Li­tenn şi Dolhasca, sfărâmându-i coşu. Conducătorul căruţei şi caii au scăpat neatinşi. -------o □ o-------­ colonizarea Libiei Roma. 29 (Rador). — Guver­natorul Tripolitahiei, generalul Dobono, a acordat un interview corespondenţilor presei, prin prin care făcea o dare de sea­mă asupra colonizărei Libiei. Cu această ocazie, a amintit des­pre concesiunile acordate emi­granţilor în colonie, vorbind și de lucrările feroviare, care sunt­­ în curs. Opera de colonizare a­­ Tripolitaniei ș, în special a Lib I­biei a dat până acum cele mai­­satisfăcătoare rezultate. Curier fusicar Instrucţia crimei din str. Sf. Voevod — Liberarea acuzatului — Continuând cercetările cu priv­­ire la­­ ca­uza şi împrejurările, în cari s'a produs crima din str. Sf. Voevozi, d. jude instructor Stănescu a ascultat ori pe d-rele Constance,­ Virginia,­Cornelia şi Eugenia Cristu Anastasiu, suro­rile prevenitului, şi pe d-ra Pau­lette Cincinal Pavelescu, nepoata lui Cristu, spre a stabili detaliile necesare instrucţiei relative la ra­porturile dintre Tălăngescu şi fa-­­­milia acuzatului. S-a luat apoi încă un supli­­ment de interogator, lui N. Cris­­tu-Anastasiu. S’a procedat în sfârşit la con­fruntarea atentatorului cu mar­torul Radu Gh­ica şi a d-rei Paulette Pavelescu cu martorul I. Tănăsescu, unul din vecinii lui Cristu.­­­­ Prin ordonanţa de zi şi cu con­­cluziile conforme ale d-lui prim­­procuror Dobrescu, s’a dispus li­berarea provizorie, pe cauţiune morală, a prevenitului Nicolae Cristu Anastasiu, temeiurile ordonanţei sun tra­se din împrejurarea că: iustine­­ţia crimei e complet terminată, toate dovezile şi mărturiile tre­buitoare justiţiei sunt fixate in dosarul cauzei, nu există temeri­i de dispariția acuzațiilui, etc. Autopsia cadavrului lui Ogaru­ Ploeşti, 29 Ian. Joi s’a făcut autopsia, cada­vrului banditului Ogaru, ce se afla depus la morga spitalului „Movila“. Autopsia a fost făcută de d. dr. Floru Dinhitrescu medic le­gist şi în asistenţa d-lui procu­ror Crapelianu. S-au găsit în bandit 4 gloanţe, din care două mortale : unul ca­re s’a oprit în ficat şi ursul în aortă. În urma unei telegrame sosite din Bucureşti, capul banditului a fost tăiat şi trimis d-lui d­r. Mina Minovici, pentru studii. Pe tot corpul, banditul avea numeroase semne de tăeturi de cuţit şi chiar de­ gloanţe, Anas itv.ok­.24 . In chestiunea obligaţiei părinţilor de a desăvârşi educafia copiilor lor înalta curte de casaţie s. I, sub preşidenţia d-lui .cons. Ales­­siu, a fost chemată să soluţioneze o problemă de drept, trasă din interpretarea art. 185, 188 şi 539 al. 2 codul civil şi din recursul făcut de d. Alex. Şt. Dragn­­ioescu contra deciziei nr. 172/925 a Curţii de apel din Craiova (care nu i-a dat câştig de cauză). Iată faptul: D. Drăghicescu a pornit proces civil la contra tatălui său, spre a-l obliga să-i servească sumele necesare desăvârşirii studiilor u­­ni­visipire. Şi-a bizuit acţiunea pe următoarele temeiuri : 1) tatăl său l-a înscris la fa­cultate­ şi i-a înlesnit întreţine­rea în cursul primului an de studii; ■ 2) fiul fiind major în ceasul în­, scrierii lui La facultate, obligaţia, tatălui de a- ajuta până la ter­minarea şcolii s’a contractat în timpul majoratului regiii; 3) nu se mai poate deci obiecta că sprijinul părintesc ar fi înce­tat din momentul majoratului.; 4) tatăl e arhimilionar, ca ata­re, este iu putinţa de a-şi împlini această datorie şi morală dar şi legală. In sprijinul tezei sale — după care părinţii avuţi sunt obligaţi să-şi educe copiii, până la desă­vârşirea studiilor cărora s’au ies­­tinat, chiar dacă durata acestor studii ar trebe peste data la care fii devin majori s ies vie sub puterea părintească, — recuren­tul a invocat art. 185 c. c. pe care l-a socotit, generator­ul o­­bligaţiei tatălui, sau. al acţiunei sale şi al sancţiunii justiţiei, înalta Curte a amânat pronun­ţarea spre­ a ch­ibzui asupra j­ j­­­risprudenţei ce va statornici, a­­supra acestei probleme de drept ce se pune pentru­ întâia oara în justiţia românească. * Méregali ea mâaalisa lifflbreldF de asistenţă D. procuror Bărăscu a deschis­­acţiune publică, pentru delapida­re de bani publici, în contra lui Nicolae Caralb, ajutor de conta­bili şi a lui Mihail Stănescu, şef de birou, ambii din ministerul muncii şi al ocrotirilor sociale, şi i-a trimis pe amândoi în stare de arest la cabinetul 2 instrucţie pentru desăvârş­’rea­ cercetărilor. Caraib şi Stănescu, sunt învi­nuiţi că — fiind însărcinaţi să vânză timbre de asistenţă lucră­torilor şi patronilor, conform le­gii poui ţie organizarea muncii în­­ România — şi-au însuşit sume în­semnate din valoarea timbrelor ce li se predase. S’au stabilit până acui­ la nu­mai lipsuri de 50 mii lei pe sea­ma lui Caraib şi de lei 98 mii pe seama lui Stănescu. Ambii au fost depuşi. Altul A mai fost arestat ori şi Cons­tantin Antonescu, agent de urmă­rire la percepţia­­ comunală, in­­fiuit de „abuz de încredere1’. Acesta a primit 18317 iei, de la şoc.­ Taxica spre a-i depune la cassa percepţiei, în plata taxelor comunale. A cheltuit însă banii şi a frustat astfel societatea. Injurie şi calomnie pri­­ pesă S'a pus adesea chestiunea dacă injuria (insulta simplă) profesată prin presă urmează aceiaşi cale de acţiune şi sancţ­une ca şi ca­lomnia prin presă ,: tribunal sau curte cu juraţi. înalta curte a statornicit că numai calomniilor prin presă li se aplică regimul special­­ sa­tuit prin constituţie delictelor de presă , şi cu acţiunile în justiţie pentru insulte (înjurii) prin pre­să, se vor judeca de judecătoriile de ocol♦ Eri­­s'a judecat încă un proces de această natură, în care însă decizia Curţii de casaţie a. II fi­xează o interesantă interpretare­Recurent a fost­­ Peter Weiss­­mann din Piatra-Neamţ, condam­nat să sufere 15 zile închisoare şi să plătească 10 mii lei despă­gubiri, pentru faptul de calomnie prin presă ce a săvârşit publi­când în gazeta locală „Telegra­ful“, o scrisoare intcultătoare la adresa unui hotelier localnic. A proferat la adresa acestuia aserţi­unea că ar fi patronat bordel şi că ar fi maestru în­­ manopere la joc de cărţi.­­ Judecat şi condamnat atât la­­ tribunal cât şi la Curtea de a­­­­pel­­din Iaşi­, inculpatul s-a a­­­­părut, în principal, cu Su­sţine­­­­rea că fapta sa­ este — în cel mai.ran caz - injurie (și e do corupe lin,a judecă­torien de ocol) și nu ca,prim­e (deci n.u .intră în •coTupel!.nta tribunalului). *. Acest temei l-a propus și la Curte, cerând casarea hotărîrii de condamnare, înalta instanţă însă, confirmând calificarea şi i­le WA1 soluția Ciuţii de apel, a respins recursul ca nefondat. Condamnarea a rămas defini­tiv­ă. "" ' ' Ordepsată de?!ii!t!v. A fost trimis în judecata buna In lui Ilfov, inculpatul Const. Leatris, de fel din lași, I prin ordonanța definitivă de j­uristire a d-lul jude-instructor­­ Papadopol, pentru abuz de In­­­­credere. Pretinzând că posedă in gara Vaslui 20 de vagoane orzoaică, inculpatul a vândut grim­ele di­recţiunii fabricii de bere „Tra- I ian‘*, din T.­Severin. A încasat 220 mii lei acont şi a dispă­ut apoi cu bani cu tot. Lăsând ca târziu după aceasta,­ să afle şi cumpărătorul că a fost păgubit şi escrocat ­o □ d­leul tarif E cărori­na va intra in vigoare la 1 Februarie De câteva zile ziarele public cu lux de amănunte nou! tarif 1 cal de călători, bagaje, câini abonamente, anunţând puneri lui îm aplicare pe ziua de 1 F­bruarie crt. Noi am publicat la timp î­nocmirea acestui nou tarif, di­n c­are abţinut de la afirmaţia, i se va pune în aplicare pe zii de î Februarie a. c., pentru str plul motiv , ce aveam indicii­­­gure, că acest tarif nu va int în vigoare pe acea zi. Astăzi putem să afirmăm cest lucru fiindcă el este anunţ de însăşi direcţiunea generală c- f--j. r-,, P­rin următoarea re­­gra m a iriiniă a tuturor organel c. f. r'. : i­•:ț,|!Ser-«a. I n vigoare a noul tanf locul de răliitori, baga câini șî abonamente pe ziuă i 1 februarie. Conform ordinilor . serviciu ji • publicați-)ailor dai­­ sc auiana pană la alte dispozi; j uni-începând dein 1 Februarie a., pentru .călători în gem­eni I vor fi valabile tot dispoziţiuni I Si, taxele din tariful, local i călători actual­mente in vigoar adică rele ce se percepeau o începere ,dela (5 Septembr to-b, iar pentru abonamente vor­ percepe taxele prevăzute ordinul dein '1 Octombrie tort mmi BACIu STAN IBADUSLAV UScătortul 28 tonu­rie, loco 1. !!!e Ipolia Elisabia lalin­escu Căsătorii! 1927, lan-urie 27. București. v nir.ETOJiraaic „wnvBmsv.Kvr* N-rul 2® întunecare de CESAR PETRESCU Virgil Probota se gândise o clipă să arunce haina moto­tolită in fundul valizei, ascunsă printre celelalte lucruri, unde Maria să nu dea peste ea până la Bucureşti. Se plecă peste marginea ferestrei şi svârli bucăţile rupte de carton. De sus, de la fereastra din faţă a hotelului Movilă, o femee cu fata ascunsă de o pălărie mare de paiu, arunca la fel rămăşiţile unei­­Scrisori în vânt. Erau mulţi acei care poate două ore, aveau să arunce în vânt bucurii întrerupte. Dinu i se acăţă de mână. — Haidem odată, tăticule ! Eşti imposibil! Parcă eşti bu­­nita, când pleacă în oraş: „Stai că m­i-am uitat mănuşile! Stai că am închis pe Arabela în etac! Stai că am pierdut cheile!“ Dinu fugea până la uşă şi înapoi, ţinând subsoară presu­pusa umbrelă şi scormonind într’o gentuliţă închipuită, să arate cum face baniţa când a uitat mănuşile, a închis pe Ara­bela în etac şi nu-şi găseşte cheile-Amărăciunea lui Virgil Probota o clipă fu alungată de­parte. II ridică cu amândouă mâinile la piept. — Va să zică, de ăştia-mi eşti, domnule! Lasă că mi te aran­jez eu la bunita, cum ajungem la Bucureşti... Aşa domnule: „Stai că am închis pe Arabela în etac, stai că mi-am uitat cheile !“.... Dinu îşi arătă dinţii mărunţi, lăsându-se pe spate în bra­ţe şi scuturându-şi pârul inelat, de i se rostogoli pălăria. — Parcă eu nu sunt sigur că mata ai cu mine! Ştiu eu, că n’ai să mă trădezi. Și cu viclenie, ca să schimbe vorba, se sbătu să s­ape: — Dă-mi drumul... Să-ți arăt matale ceva extraordinar... Ge­ava scris aseară ! Se plecă, și de sub masă, dintr’un carton, scoase o foaie scrisă cu creion albastru. Erau câteva litere i’­egale și tremu­rate : Numele lui, Dinu V. Probota, sfârşit cu o parafă în­câlcită, iar restul coalei plin de desene fanteziste: un van­or cu un steag ţapăn şi mult fum încreţit ca un smoc de cărţi, câteva şiruri de soldaţi cubişti defilând înaintea unui ofiţer cu sabie lată într’o mână, la picioare un căţel­el’, un crocodil, înv­ârșit în aer, peste capetele tuturor, plutind o barcă și un turc­— AH! lămuri cu m­are orgoliu Dinu, acoperindu-i fesul cu degetul. Aii, cu barca la pescuit... Fesul lui AH era mult mai mare ca restul trupului, și Aii la rându-i era mult mai mare decât toată barca; astfel toate principiile perspectivei erau înfrânte dintr’un creion. — Ei, ce zici mata ? întrebă Dinu cu o mână la spate, și cu degetul celeilalte în gură, în semn de admirație înaintea pro­priei sale opere. — Zic, că bietul An­ nu mai are multe zile!­.. Acuși, acuși ,9 îneacă ! O necăji Virgil Probota, zâmbind. Cum mi să ni se înece, dacă e mai mare decât barca ? Dinu rămase o clipă surprins de această funestă perspec­tivă, dar surprinderea nu-l ținu mult. — Tăticule, nu e așa că toți tații sunt mai mari decât copiii dumnealor? — Ei.­.? Și ce are de-a fac­e asta cu barca lui Aii? Dinu împreună mâinile și dădu din cap, în semn de mare compătimire. — Vai, ce mai profesor ești și mata, dacă nici atâta nu te pricepi! — Ia vezi cum vorbești, măăă gândacule, că acuși! se prefăcu a se încrunta Probota. — Atunci nu mai spun dacă ești nervos! amenință Dinu, făcând iarăşi apel la vocabularul pe care-l prindea din discu­ţiile din casă (când o punea pe Arabela să facă sluj într’un colţ, se mira­: — „Tare mai est mata nervoasă, de-ţi tremură aşa picioarele!“) . — Ei, hai’de! Nu-i nervos, sfârşeşte odată! îl împăcă Vir­gil Probota. — Atunci ascultă, mata... Ţii minte ce spune Aii mă­muţei, ori, când ne-am plimbat cu barca şi mămuţei îi era frică să nu ne răsturnăm? Ziicea: N’aveţi nici o grijă, că eu îs tata ei!­ Apoi dacă Aii e fata bărcii, ia pofteşte şi-mi spune mata cum poate să fie Aii mai mic de­cât copilul lui? Dinu, cu mâinile în lături şi cu degetele mici răşchirate, se arăta intrigat foarte să afle cum s'ar putea deslega această irezolvabilă problemă-Virgil Probota !1 ridică aproape de obraz, strângând vie­tatea fragedă ca­re-şi stătea braţele mici de gânganie. La Losâ­mâ, că S4n telepi cu barba!... Eşti aşa de negli­gent, se feri Dinu- Ai zis adineori că mergem... Virgil îl lăsă jos,, aşeză cârlionţi! sub pălărie. Puse hal­­ul nou cumpărat, pe braţ, îl acoperi cu pardesiul de ploa să-l ascundă­, închise uşa şi porniră,pe poteca prăfoasă, printre plan­taţiile firave de salcâmi şi oţetari.printre ierburile uscat unde lăcustele începuseră sfârâitul metalic, presimţind d­goarea zilei. Soarele sclipea orbitor­ul faţă­ în mii de oglin. Din vilele inundate de lumină, se îndreptau repede feri în haine viu colorate, cu umbrele şi voaluri lungi, bărbaţi , halaturi albe, cete ,de copii gonind înainte, guvernantele strigau disperate în graiuri streine. Dimineaţa era ferbinte. Pe apă, lumina tremura de curmeziş un fluviu de smalţ topit. Un vapor alb trecea departe. In razele jucăuşe, cu o p­rafă de fum în urmă. Sburau pescăruşi repezi, în svâcni perechi, care descindeau pe valuri ca albe foi de răvaşi rupte­ De sus, de pe faleză, linia curbă a orizontului, înd­părtată până la ultima margine pe cerul străveziu, se desf şura odihnitoare, ca o mare şi potolită bucurie. In palpit­rea apei, dâre lungi şi­ lucii, însemnau cărările unei­ corări nevăzute. Totul era aci ca întotdeauna: luminos, puternic nemărginit. Virgil Probota îşi aduse aminte deodată că mâine va sfârşi toate, şi simţi în gură un gust ruginit, ca atunci cât podideşm sângele. Strânse mai încleştat mânuţă caldă, c­are lupta să se de­prind­ă. Dinu, în vârful picioarelor încruntase sprincenel căutând să deslușească cu privirea în mulțimea de pe plaj MVff urma)

Next