Universul, februarie 1927 (Anul 45, nr. 24-48)
1927-02-01 / nr. 24
Depozitar G-ral pentru România: GEORGES VERGLAS Str. Precupețu Vecii No. 1, București. Vin de China feruginos Jotte ideal ca gust deficios. ^Deschide pofta tu mâncata fortifica nervii-iregenerează sângele. Racom an chit do zzutontdifs mecăcei in coerto cazurere unda sa tor» o cură reconstituantă Mai mutlt de fO OGO atestata medicate JSerranaHo-JriesterBarcola* la toate farmacii și dropurii/ ®B3MK2aSZIE3S®8EEHMí ] lin iii li M saitrii Illírt m li tan lai Expediem prompt cu posta oricine ne va comana. 3 „ Ctrl (iait eiejiaia $3 fină tn culorile j sl dason^rll® c.a»a m . I noi dsscMsa $1 în» ctilsa, i&tîsnaa 142 cm., satisfăcătoare or!» i cărei jsarsaama eiorSîoa.'Q de o haină bună, numai cu Calitatea B. ;u 793 lei, calitatea C cu 8**5 lei pentru 3 metri. Calitatea „CrarifforiS“ cu 9*5 lei pentru 3 metri Calitatea „ Corsia»5da»“cu 1133 lei pentru 3 metri Premiu gratuit! 695 Lei La o comandă de 3 cupoane oferim la fiecare cupon stofă, căptușită Klsotuî gvEîrjiiS. Maia numai după primirea marfei prin poştă rambursând valoarea şi cheltueli de expediţie Fără risc In caz de neconvenabilitate reprimim marfa fără nici o pierdere din patea cunpârătorului, inavand toţi banii, rtrarasa . Certetihita .»ile«3 Soc. EconomSa tr. 1 C. Bratianu 10 laşi »S. Din cauza aglomerării comenzilor trimerei esantioaneior ne este împosibil- Rugam pe Onor. Public care vine la laşi a ne vizita. _____ _______7.~ CE MS SCRIU CLIENT!! T Călăraşi Ilit 1917 1 Prima romandS pe cant am făuta a eşit FOARTE HUNA şi am raws FOARTE MULŢUMIT De aceea am comandat astazi a dopa re măndat de seise costume, etc etc. I TOMES li O ticlui P.T T Călăraşi- Ialomiţa 2' Arad 22 11 1927. Am primit stofa trimisă de Dv. suntem FOARTE vrtJLŢUMITI, recomandări lu-vă cunoscuţilor etc Cu stima n du Dumitru Siagiar la den de fermentare a munrmlui-Arad 1) Bucureşti.’îţi 1927 cu stimă va mulţumesc pentru stofa trimisă etc Petre Minescu Şoseaua Basarab» Bucureşti. Primim zilnic scrisori de mulţumire de la clienţii noştri. Din lipsă de spaţiu am pubiat numai acestea . a IAH BORDE dar și da asta dată Tabletele „BâYEE“ de ispimiu au repurtat victoria, în- Ilăturând repede toate Isimptomele ca: £®tsr®, J durerile cap $n faîi©';e . 7334 GRIPA Se tai ssilii post telRe retribui sursâ da încredere Da prsf&rintâ par cari asi ma fâcut acest serviciu ©tarte la star. reprezentanta generalA PENTRU ROMANIA O. CIOPAN 12 STB GENERAL ANGELESCU xassss^^ soma» Călugărul ..............j De ifimare liber dvla Aprilie 1937, ca perspective frumoase, imobilul din str. General Berthelot. No. 1.21, colţ , cu Strada Berzei, compus din 2 camere,antreu, bucătărie, cameră servitori, pivniţă, apă, canal ; amatorii se vor prezenta D-lui Tămăduianu, Adiţia financiară a Capitalei., 19 SemS^feria mpm des leepsra?« de sehfin.e ofer' semințele ei de mroveniență germ na, parantet ' de rasa aură şi cu rod fie s minte pentru movfi, pentru grădini rîc I legume, fie semințe de fiori I Trimitem pre uri curente gratis şi franco m pm omi UUJ Siv. 8«sîna Maria 19 UNIVERSUL Sslja dalegatisi permanente a aiuncipiului Sscaretti ~ Cins face plata exproprierilor. ~ Un cămin pentru studenţi. On dar îrumos. Diverse — Membrii delegaţiei permenente ni municipiului Bucureşti s’au întrunit în şedinţă publica,eri, la ora 11 dim. sub preşedinţia d-lui prof. Anibal Teodorescu, asistat de d. I. Roban, secretar general. I PLATA EXPROPRIERILOR D. ANIBAL TEODORESCU a pus în discuţie chestiunea exproprierilor hotărite înainte de descentralizarea administrativă —asupra căror s’au făcut chiar plăţi parţiale — şi anume, cine va achita restul sumelor, primăria municipiului, sau primăriile de sectoare de cari aparţin imobilele expropriate ! D-nii A. D. Mincu şi D. T. Pascu au răspuns, că primăriile de sectoare n'au în bugetele lor fonduri prevăzute pentru asemenea plăţi. După ce s’au emis diverse păreri, s’a hotărit ca aceste exproprieri să fie achitate de primăria municipiului. Pentru celelalte exproprieri cu caracter local, municipiul va acorda sectoarelor., diverse sume din cota fondului comunal, ce se vor repartiza" , muncipiului peste prevederile bugetare, de către ministerul de finanţe. I CAMIN PENTRU STUDENŢII RO3ANATENICererea judeţului Romanaţi de a i se ceda un teren pe Splaiul Independentei, spre a se construi un cămin pentru studenţii Tomănăţeni, a fost aprobată, Intrucât judeţul posedă 7 milioane in acest scop. CERERE DE PARCELARE RESPINSA Cererea soc. „Dacia România“ de a parcela un teren pe şoseaua Colentina, a fost respinsă, pe motiv că numita societate nu garantează cu nimic executarea lucrărilor edilitare. OFERTA RESPINSA Oferta societăţii de curse de la Floreasca, de a da o groapă de nisip din şoseaua Ștefan ce Mare în schimbul unui teren al comunei, din șoseaua Kiseleff (fostul Velodrom) a fost respinsă. • frftftoQn# u*',: UN DAR PENTRU D. PAUL - gusti El Paul Gusti, directorul de stemă al Teatrului National, tm.pliftind 10 ani de activitate, primaria i-a derit gratuit un teren, în, parcelarea Ana Davila. D. ANIBAL TEODORESCU a comunicat consiliului, răd. Gusti luând act de această donaţiune, a mulţumit călduros municipiului, pentru atenţiunea cea». I vut pentru d-sa. M. Leonte SEMINŢE Seminţe de legume, Seminţe de flori, Seminţe de sîschiangsrs Seamţe de iarbă, Seminţe agricole in caii lalea cea mai de încredere SOCIETATEA „OCROTIREA ORFANILOR DIN RAZBOI“ Regniunea VII Constanta PUSWATIUNE No. 200 din 25 Ianuarie 1927 Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 22 Februarie 1927 ,ora 10 jum., se va ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate, în biuroul regiunei din str. Mircea No. 19 pentru furnizareaurmătoarelor materiale necesare atelierului de tâmplărie de pe lângă orfelinatul „Grănicerul Muşat“ din Anadolchioi: 10 m.c. lemnărie brad calla, 5 m.c fag fiert, 4 m. c. stejar, 2 mc tei, 1000 coaie glaspapir- 100 broaşte diferite pentru sertare, 100 trăgători alamă, 20 perechi zăvoare mici, 24 per. snapuri, 24 bucăţi butini de alamă, 60 kgr cue de şiţă, 100 kgr. cuie diferite, 20 cutii ceară, 2 kgr. seriac, 0.500 gr. analină, 1 kgr baiţ de nuc, 0.500 kgr. baiţ de mahon 2 kgr. ştifturi Vagher, 50 kgr. ulei, 10 kgr. ţinivers ,20 kgr. vopsea galbenă, 10 kgr vopsea roşie, 12 pachete holşuruburi şi 10 kgr praf tibişiri Preşedinte, Nedescifrabil 1 Director, Nedescifrabil Direcţiunea seminarului „Neagoe Vodă” s’a adresat corpului de portărei din Piteşti ca să constate şi să consemneze într'un proces verbal distrugerile, la faţa locului. Corpul portăreilor din Piteşti constată că instalaţia electrică de pe Lulev. Carol se află distrusă pe o distanţă de 990 metri liniari, începând de la fosta biserică Sf. Gheorghe, azi arsă, şi până la fostul orfelinat Răşcanu, azi internatul seminarului. Stâlpii sunt tăiaţi la o înălţime de 60 80 cm. de la pământ cu ferestrăul. Sărma de aramă e tăiată cu foarfecele sau cu cleştele in bucăţi, iar parte dirt izolatoarele mari de porţelan sunt sparte sau lipsă. Suporţii de fier ai izolatorului sunt strâmbaţi, turtiţi şi scoşi din izolatoare. Au fost tăiaţi 34 de stâlpi, dintre cari 30 de stejar şi 4 de brad, înalţi de 39 metri, în total, s-au tăiat 3080 de metri de sârmă, în grosime de 16 rumPe distanţa de 4 stâlpi tăiaţi nu a fost instalaţie de sârmă. Lipsesc 17 izolatoare de porţelan, iar parte din ele sunt sparte. Suporţii izolatoarelor sunt strâmbi şi turtiţi Acest material a fost ridicat de pe bulevard şi lăsat în primirea unui custode. Credem că faptul distrugerii îl regretă astăzi chiar autorii lui CE SPUNE CEALALTA PARTE? PREVESTIREA UNUI CONSILIER COMUNAL Ca să aflu punctul de vedere al celeilalte părţi, conform principiului sănătos ,,audiatur et altera parst m-am adresat d-lui Dumitru Brânză, consilier comunal ales pe lista opoziţieiunite şi fost decan al baroului local. Tată ce mi-a spus d-sa : — ,,Consilier comunal fiind, e natural să cunosc tot ce s'a petrecut cu instalaţia firelor electrice făcute de seminar Dreptatea este de partea autorităţii comitente Preotul Chiriţă a voit să facă stat In stat. A făcut dirtalaţa electrică fără să ceară autorizaţia consiliului comunal, singurul suveran să-i acorde sau să nu-i acorde acest drept. Peri, a nesocotit autoritatea comunală, s’a mulţumit să ceară auto-Ggf, ce nu poate fi autorizaţie ci numai un aviz al viciului tehnic. Bulevardul nostru este şosea naţională, dar de la barieră işi pierde caracterul de şosea naţională căt străbate oraşul. FIRELE ŞI PARII, CARE, IN ADEVAR, S’AU TAIAT, AU FOST AŞEZAŢI NU PE ŞOSEAUA NAŢIONALA, CI PE BULEVARD, CARE A FOST EXPROPRIAT DE COMUNA ŞI PLANTAT CU CATE DOUA RÂNDURI DE TEI DEOPARTE ŞI DE ALTA A BULEVARDULUI. Comuna a mai făcut rigole şi canaluri pe acest bulevard; deci, nu mai încape indoiala că aparţine Comunei Statul dă o subvenţie numai pentru întreţinerea şoselei, nu şi a bulevardului. E un neadevăr ce se spune că palatul regal are nevoe de lumină, când el are motor propriu şi nu poate rămâne deci în întuneric din cauză că s'au tăiat parii şi sârmele ce n’au existat şi nu există nici azi în partea aceia. Palatul episcopal, situat în fundul parcului regal, n’are şi nici n'a avut vreodată instalaţie electrică“. * In viitorul articol vom merge mai departe cu povestirea d-lui consilier comunal, făcând tot atunci şi observaţiunile noastre de încheiere. Leontin Iliescu ---------4)0 , U\,--— —■ la Societatea AEiSâiiilLISlI, aiâfi listă di prețuri la cerere gratuit! Fabrica is şireturi şi trese împle.i instalată, se vinde din cauze familiare cu preţ :aripeftin apita! trebuincios 3.600 de dolari. Ofyte sub „Beste Existenz 109” I Rudolf Messe, Viena l. Seilerstaette 2. 6 Reclama este suflatul comar’ului Ciudata întâmplare din Curten-de-Arnes — Ancheta trimisului nostru special — IV - Ba mis tablou al distragerilor, după constatările unui portărel. Casnus povestește faptul un consilier comunal - Se to tai! E Ilfov Adunarea generală a corpului avocaţilor din jud. Ilfov, ce fusese convocată pentru ziua de eri, spre a discuta şi vota bugetul baroului, pe anul ce începe, neîntrunind numărul de avocaţi cerut de legea de orga- I nizare, — s’a amânat pentru I ziua de Sâmbătă, 5 Februarie, , ora 17, când se va ţine (tot în sala Curţii cu juraţi), indiferent de numărul avocaţilor prezenţi. - -------oilo----------- Premiul inginar • • Mihail Ianosiescu D. inginer M. Manoilescu a înfiinţat pe lângă şcoala politehnică din Bucureşti un premiu anual de 5500 lei, destinat celei mai bune cărţi româneşti de pregătire profesională a lucrătorilor industriali. * Doritorii de a concura la acest premiu, vor înainta lucrările lor direcţiunii politehn.coi, până la 1 octombrie, p potrivit regulamentului premiului afişat în vestibulul şcoalei, la ministerul muncii şi la inspectoratele şi şcolile industriale depinzând de acest minister. Suplimentul nostru Patron Journa 1 1.25 care a apărut azi Duminică 30 Ianuarie cuprinde: 1) Tiparele 42 şi 44 ale unoi bluze şi unei cazace brodate. 2) 33 modele de toaletă de la marii croitori, fotografii şi desenuri. Tiparele după oricare model desenat pot fi obţinute ca prime pentru suma de 1 franc. 3) încântătoare modele pentru fetiţe şi băeţaşi ale căror tipare pot fi obţinute în aceleaşi condiţii 4) O bucată muzicală completă (o romanţă pentru copii). 5) „Toate modele" revistă a tendinţelor actuale şi sfaturi practice de Yolande Valmonde. 6) O nuvelă fermecătoare de Gérard d’Honville. „Mesele" fantezie satirică de Sacha Guitry. 8) Un articol despre Bruilat Savarin. 9) Urmarea romanului nostru „Castelul care tremură“ de d-na Lucie Dolarne Mardrus 10) Câteva reţete de bucâtărie. 11) Sfaturile doctorului. 12) Condiţiile pentru a obţine tiparele noastre. „Universul senzation Journal“ se găseşte de vânzare la toţi depozitarii, librarii şi chioşcarii, gări, etc , etc. Preţul 12 lei , •-------on o------— ! De la CF.R. Călătoria pacienţilor trimişi de societatea pentru combaterea şi profilaxia tuberculozei Direcţiunea generală a c. f. r. aduce la cunoştinţă, că pacienţii şi coloniile trimise şi formate de societăţile pentru combaterea şi profilaxia tuberculozei la copii vor călători gratuit pe c. f.prin clasa IlI-a cu trenurile accelerate şi de persoane pe baza unor autorizaţii de călătorie gratuită.. Aceste autorizaţii vor fi semnate de susnumitele societăţi prevăzute cu semnătura preşedintelui sau a societăţii şi viza direcţiunei comerciale c. f. r. Transporturile pentru federaţia societăţilor de sport din România Pentru transporturile boburilor şi săniuţelor ce se vor preda dela diferite staţiuni din ţară pe adresa „Federaţiunei societăţilor de sport“ din România cu destinaţia la staţiunile Bucureşti, Sinaia, Slatina, Braşov, Cluj, Cernăuţi, R. Vâlcea şi înapoi, se vor primi spre expediere la toate trenurile de persoane percepându-se taxele tarifare respective, cu 50 la sută reducere. Accident In ziua de 22 ort. din trenul 408, la plecarea lui din staţia Surduc în apropiere de semnalul de distanţă, a căzut caporalul Biejan I, din regimentul 87 infanterie compania II, Satu- Mare, de fel din Fedora Romană judeţul Lugoj. Roatele trenului i-au tăiat piciorul stâng- Căruţă sfărâmată de tren- Vineri 28 ora trenul accelerat 504 Cernăuţi-Bucureşti a surprins o căruţă la bariera de la canionul 25, dintre staţiile Litenn şi Dolhasca, sfărâmându-i coşu. Conducătorul căruţei şi caii au scăpat neatinşi. -------o □ o------- colonizarea Libiei Roma. 29 (Rador). — Guvernatorul Tripolitahiei, generalul Dobono, a acordat un interview corespondenţilor presei, prin prin care făcea o dare de seamă asupra colonizărei Libiei. Cu această ocazie, a amintit despre concesiunile acordate emigranţilor în colonie, vorbind și de lucrările feroviare, care sunt în curs. Opera de colonizare a Tripolitaniei ș, în special a Lib Ibiei a dat până acum cele maisatisfăcătoare rezultate. Curier fusicar Instrucţia crimei din str. Sf. Voevod — Liberarea acuzatului — Continuând cercetările cu privire la cauza şi împrejurările, în cari s'a produs crima din str. Sf. Voevozi, d. jude instructor Stănescu a ascultat ori pe d-rele Constance, Virginia,Cornelia şi Eugenia Cristu Anastasiu, surorile prevenitului, şi pe d-ra Paulette Cincinal Pavelescu, nepoata lui Cristu, spre a stabili detaliile necesare instrucţiei relative la raporturile dintre Tălăngescu şi fa-milia acuzatului. S-a luat apoi încă un supliment de interogator, lui N. Cristu-Anastasiu. S’a procedat în sfârşit la confruntarea atentatorului cu martorul Radu Ghica şi a d-rei Paulette Pavelescu cu martorul I. Tănăsescu, unul din vecinii lui Cristu. Prin ordonanţa de zi şi cu concluziile conforme ale d-lui primprocuror Dobrescu, s’a dispus liberarea provizorie, pe cauţiune morală, a prevenitului Nicolae Cristu Anastasiu, temeiurile ordonanţei sun trase din împrejurarea că: iustineţia crimei e complet terminată, toate dovezile şi mărturiile trebuitoare justiţiei sunt fixate in dosarul cauzei, nu există temerii de dispariția acuzațiilui, etc. Autopsia cadavrului lui Ogaru Ploeşti, 29 Ian. Joi s’a făcut autopsia, cadavrului banditului Ogaru, ce se afla depus la morga spitalului „Movila“. Autopsia a fost făcută de d. dr. Floru Dinhitrescu medic legist şi în asistenţa d-lui procuror Crapelianu. S-au găsit în bandit 4 gloanţe, din care două mortale : unul care s’a oprit în ficat şi ursul în aortă. În urma unei telegrame sosite din Bucureşti, capul banditului a fost tăiat şi trimis d-lui dr. Mina Minovici, pentru studii. Pe tot corpul, banditul avea numeroase semne de tăeturi de cuţit şi chiar de gloanţe, Anas itv.ok.24 . In chestiunea obligaţiei părinţilor de a desăvârşi educafia copiilor lor înalta curte de casaţie s. I, sub preşidenţia d-lui .cons. Alessiu, a fost chemată să soluţioneze o problemă de drept, trasă din interpretarea art. 185, 188 şi 539 al. 2 codul civil şi din recursul făcut de d. Alex. Şt. Dragnioescu contra deciziei nr. 172/925 a Curţii de apel din Craiova (care nu i-a dat câştig de cauză). Iată faptul: D. Drăghicescu a pornit proces civil la contra tatălui său, spre a-l obliga să-i servească sumele necesare desăvârşirii studiilor univisipire. Şi-a bizuit acţiunea pe următoarele temeiuri : 1) tatăl său l-a înscris la facultate şi i-a înlesnit întreţinerea în cursul primului an de studii; ■ 2) fiul fiind major în ceasul în, scrierii lui La facultate, obligaţia, tatălui de a- ajuta până la terminarea şcolii s’a contractat în timpul majoratului regiii; 3) nu se mai poate deci obiecta că sprijinul părintesc ar fi încetat din momentul majoratului.; 4) tatăl e arhimilionar, ca atare, este iu putinţa de a-şi împlini această datorie şi morală dar şi legală. In sprijinul tezei sale — după care părinţii avuţi sunt obligaţi să-şi educe copiii, până la desăvârşirea studiilor cărora s’au iestinat, chiar dacă durata acestor studii ar trebe peste data la care fii devin majori s ies vie sub puterea părintească, — recurentul a invocat art. 185 c. c. pe care l-a socotit, generatorul obligaţiei tatălui, sau. al acţiunei sale şi al sancţiunii justiţiei, înalta Curte a amânat pronunţarea spre a chibzui asupra j jrisprudenţei ce va statornici, asupra acestei probleme de drept ce se pune pentru întâia oara în justiţia românească. * Méregali ea mâaalisa lifflbreldF de asistenţă D. procuror Bărăscu a deschisacţiune publică, pentru delapidare de bani publici, în contra lui Nicolae Caralb, ajutor de contabili şi a lui Mihail Stănescu, şef de birou, ambii din ministerul muncii şi al ocrotirilor sociale, şi i-a trimis pe amândoi în stare de arest la cabinetul 2 instrucţie pentru desăvârş’rea cercetărilor. Caraib şi Stănescu, sunt învinuiţi că — fiind însărcinaţi să vânză timbre de asistenţă lucrătorilor şi patronilor, conform legii poui ţie organizarea muncii în România — şi-au însuşit sume însemnate din valoarea timbrelor ce li se predase. S’au stabilit până acui la numai lipsuri de 50 mii lei pe seama lui Caraib şi de lei 98 mii pe seama lui Stănescu. Ambii au fost depuşi. Altul A mai fost arestat ori şi Constantin Antonescu, agent de urmărire la percepţia comunală, infiuit de „abuz de încredere1’. Acesta a primit 18317 iei, de la şoc. Taxica spre a-i depune la cassa percepţiei, în plata taxelor comunale. A cheltuit însă banii şi a frustat astfel societatea. Injurie şi calomnie pri pesă S'a pus adesea chestiunea dacă injuria (insulta simplă) profesată prin presă urmează aceiaşi cale de acţiune şi sancţune ca şi calomnia prin presă ,: tribunal sau curte cu juraţi. înalta curte a statornicit că numai calomniilor prin presă li se aplică regimul special satuit prin constituţie delictelor de presă , şi cu acţiunile în justiţie pentru insulte (înjurii) prin presă, se vor judeca de judecătoriile de ocol♦ Eris'a judecat încă un proces de această natură, în care însă decizia Curţii de casaţie a. II fixează o interesantă interpretareRecurent a fost Peter Weissmann din Piatra-Neamţ, condamnat să sufere 15 zile închisoare şi să plătească 10 mii lei despăgubiri, pentru faptul de calomnie prin presă ce a săvârşit publicând în gazeta locală „Telegraful“, o scrisoare intcultătoare la adresa unui hotelier localnic. A proferat la adresa acestuia aserţiunea că ar fi patronat bordel şi că ar fi maestru în manopere la joc de cărţi. Judecat şi condamnat atât la tribunal cât şi la Curtea de apeldin Iaşi, inculpatul s-a apărut, în principal, cu Susţinerea că fapta sa este — în cel mai.ran caz - injurie (și e do corupe lin,a judecătorien de ocol) și nu ca,prime (deci n.u .intră în •coTupel!.nta tribunalului). *. Acest temei l-a propus și la Curte, cerând casarea hotărîrii de condamnare, înalta instanţă însă, confirmând calificarea şi ile WA1 soluția Ciuţii de apel, a respins recursul ca nefondat. Condamnarea a rămas definitivă. "" ' ' Ordepsată de?!ii!t!v. A fost trimis în judecata buna In lui Ilfov, inculpatul Const. Leatris, de fel din lași, I prin ordonanța definitivă de juristire a d-lul jude-instructor Papadopol, pentru abuz de Incredere. Pretinzând că posedă in gara Vaslui 20 de vagoane orzoaică, inculpatul a vândut grimele direcţiunii fabricii de bere „Tra- I ian‘*, din T.Severin. A încasat 220 mii lei acont şi a dispăut apoi cu bani cu tot. Lăsând ca târziu după aceasta, să afle şi cumpărătorul că a fost păgubit şi escrocat o □ dleul tarif E cărorina va intra in vigoare la 1 Februarie De câteva zile ziarele public cu lux de amănunte nou! tarif 1 cal de călători, bagaje, câini abonamente, anunţând puneri lui îm aplicare pe ziua de 1 Fbruarie crt. Noi am publicat la timp înocmirea acestui nou tarif, din care abţinut de la afirmaţia, i se va pune în aplicare pe zii de î Februarie a. c., pentru str plul motiv , ce aveam indiciigure, că acest tarif nu va int în vigoare pe acea zi. Astăzi putem să afirmăm cest lucru fiindcă el este anunţ de însăşi direcţiunea generală c- f--j. r-,, Prin următoarea regra m a iriiniă a tuturor organel c. f. r'. : i•:ț,|!Ser-«a. I n vigoare a noul tanf locul de răliitori, baga câini șî abonamente pe ziuă i 1 februarie. Conform ordinilor . serviciu ji • publicați-)ailor dai sc auiana pană la alte dispozi; j uni-începând dein 1 Februarie a., pentru .călători în gemeni I vor fi valabile tot dispoziţiuni I Si, taxele din tariful, local i călători actualmente in vigoar adică rele ce se percepeau o începere ,dela (5 Septembr to-b, iar pentru abonamente vor percepe taxele prevăzute ordinul dein '1 Octombrie tort mmi BACIu STAN IBADUSLAV UScătortul 28 tonurie, loco 1. !!!e Ipolia Elisabia lalinescu Căsătorii! 1927, lan-urie 27. București. v nir.ETOJiraaic „wnvBmsv.Kvr* N-rul 2® întunecare de CESAR PETRESCU Virgil Probota se gândise o clipă să arunce haina mototolită in fundul valizei, ascunsă printre celelalte lucruri, unde Maria să nu dea peste ea până la Bucureşti. Se plecă peste marginea ferestrei şi svârli bucăţile rupte de carton. De sus, de la fereastra din faţă a hotelului Movilă, o femee cu fata ascunsă de o pălărie mare de paiu, arunca la fel rămăşiţile uneiScrisori în vânt. Erau mulţi acei care poate două ore, aveau să arunce în vânt bucurii întrerupte. Dinu i se acăţă de mână. — Haidem odată, tăticule ! Eşti imposibil! Parcă eşti bunita, când pleacă în oraş: „Stai că mi-am uitat mănuşile! Stai că am închis pe Arabela în etac! Stai că am pierdut cheile!“ Dinu fugea până la uşă şi înapoi, ţinând subsoară presupusa umbrelă şi scormonind într’o gentuliţă închipuită, să arate cum face baniţa când a uitat mănuşile, a închis pe Arabela în etac şi nu-şi găseşte cheile-Amărăciunea lui Virgil Probota o clipă fu alungată departe. II ridică cu amândouă mâinile la piept. — Va să zică, de ăştia-mi eşti, domnule! Lasă că mi te aranjez eu la bunita, cum ajungem la Bucureşti... Aşa domnule: „Stai că am închis pe Arabela în etac, stai că mi-am uitat cheile !“.... Dinu îşi arătă dinţii mărunţi, lăsându-se pe spate în braţe şi scuturându-şi pârul inelat, de i se rostogoli pălăria. — Parcă eu nu sunt sigur că mata ai cu mine! Ştiu eu, că n’ai să mă trădezi. Și cu viclenie, ca să schimbe vorba, se sbătu să sape: — Dă-mi drumul... Să-ți arăt matale ceva extraordinar... Geava scris aseară ! Se plecă, și de sub masă, dintr’un carton, scoase o foaie scrisă cu creion albastru. Erau câteva litere i’egale și tremurate : Numele lui, Dinu V. Probota, sfârşit cu o parafă încâlcită, iar restul coalei plin de desene fanteziste: un vanor cu un steag ţapăn şi mult fum încreţit ca un smoc de cărţi, câteva şiruri de soldaţi cubişti defilând înaintea unui ofiţer cu sabie lată într’o mână, la picioare un căţelel’, un crocodil, învârșit în aer, peste capetele tuturor, plutind o barcă și un turc— AH! lămuri cu mare orgoliu Dinu, acoperindu-i fesul cu degetul. Aii, cu barca la pescuit... Fesul lui AH era mult mai mare ca restul trupului, și Aii la rându-i era mult mai mare decât toată barca; astfel toate principiile perspectivei erau înfrânte dintr’un creion. — Ei, ce zici mata ? întrebă Dinu cu o mână la spate, și cu degetul celeilalte în gură, în semn de admirație înaintea propriei sale opere. — Zic, că bietul An nu mai are multe zile!.. Acuși, acuși ,9 îneacă ! O necăji Virgil Probota, zâmbind. Cum mi să ni se înece, dacă e mai mare decât barca ? Dinu rămase o clipă surprins de această funestă perspectivă, dar surprinderea nu-l ținu mult. — Tăticule, nu e așa că toți tații sunt mai mari decât copiii dumnealor? — Ei..? Și ce are de-a face asta cu barca lui Aii? Dinu împreună mâinile și dădu din cap, în semn de mare compătimire. — Vai, ce mai profesor ești și mata, dacă nici atâta nu te pricepi! — Ia vezi cum vorbești, măăă gândacule, că acuși! se prefăcu a se încrunta Probota. — Atunci nu mai spun dacă ești nervos! amenință Dinu, făcând iarăşi apel la vocabularul pe care-l prindea din discuţiile din casă (când o punea pe Arabela să facă sluj într’un colţ, se mira: — „Tare mai est mata nervoasă, de-ţi tremură aşa picioarele!“) . — Ei, hai’de! Nu-i nervos, sfârşeşte odată! îl împăcă Virgil Probota. — Atunci ascultă, mata... Ţii minte ce spune Aii mămuţei, ori, când ne-am plimbat cu barca şi mămuţei îi era frică să nu ne răsturnăm? Ziicea: N’aveţi nici o grijă, că eu îs tata ei! Apoi dacă Aii e fata bărcii, ia pofteşte şi-mi spune mata cum poate să fie Aii mai mic decât copilul lui? Dinu, cu mâinile în lături şi cu degetele mici răşchirate, se arăta intrigat foarte să afle cum s'ar putea deslega această irezolvabilă problemă-Virgil Probota !1 ridică aproape de obraz, strângând vietatea fragedă care-şi stătea braţele mici de gânganie. La Losâmâ, că S4n telepi cu barba!... Eşti aşa de negligent, se feri Dinu- Ai zis adineori că mergem... Virgil îl lăsă jos,, aşeză cârlionţi! sub pălărie. Puse halul nou cumpărat, pe braţ, îl acoperi cu pardesiul de ploa să-l ascundă, închise uşa şi porniră,pe poteca prăfoasă, printre plantaţiile firave de salcâmi şi oţetari.printre ierburile uscat unde lăcustele începuseră sfârâitul metalic, presimţind dgoarea zilei. Soarele sclipea orbitorul faţă în mii de oglin. Din vilele inundate de lumină, se îndreptau repede feri în haine viu colorate, cu umbrele şi voaluri lungi, bărbaţi , halaturi albe, cete ,de copii gonind înainte, guvernantele strigau disperate în graiuri streine. Dimineaţa era ferbinte. Pe apă, lumina tremura de curmeziş un fluviu de smalţ topit. Un vapor alb trecea departe. In razele jucăuşe, cu o prafă de fum în urmă. Sburau pescăruşi repezi, în svâcni perechi, care descindeau pe valuri ca albe foi de răvaşi rupte De sus, de pe faleză, linia curbă a orizontului, îndpărtată până la ultima margine pe cerul străveziu, se desf şura odihnitoare, ca o mare şi potolită bucurie. In palpitrea apei, dâre lungi şi lucii, însemnau cărările unei corări nevăzute. Totul era aci ca întotdeauna: luminos, puternic nemărginit. Virgil Probota îşi aduse aminte deodată că mâine va sfârşi toate, şi simţi în gură un gust ruginit, ca atunci cât podideşm sângele. Strânse mai încleştat mânuţă caldă, care lupta să se deprindă. Dinu, în vârful picioarelor încruntase sprincenel căutând să deslușească cu privirea în mulțimea de pe plaj MVff urma)