Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)

1927-06-01 / nr. 124

Motoare ©Eitra DIESEL Orizontale și verticalele motorină, petrol şi benzină IN DEPOSIT LOCOMOTIVE $1 LOCOMOBILE Ca motoare de benzină şi motorină SSUTZ-DREEORSE Reprezentant £ WMPP bucurești General: “■ wtt'tflrst str. $f. Dumitru 3 Peste 5000 motoare ImstaBaia în Sală 820 URGATIVUL IDEII FIIÉ BaÉrfti QEHAUÎ 147, rue do Fau&. St-Senis, PARIS Uşoară de luat, nu necesiteazä nici un preparativ, nu provoacă :« niciodată desgust » Suprimând dieta, ea nu :: slăbește bolnavul :: Neobligând la repaos în cameră, ea nu cauzează nici o pierdere de timp. Mai activă decât toate similarele, ea este, prin urmare mai puţin scumpă-EGIft: Purgativi, 2 la 3 pilule. Ulstutfi 1 pilulă de Argeş, reclădită de mine, şi care poate deveni mormântul Dinastiei Române, a zis suveranul care a condus destinele României atâţi amari de ani. Regina Elisabeta, în ultimele Ei zile de sihăstrie, indica chiar intimilor Săi, locul dorit : e un paraclis mic din curtea mănăstirii, cam la jumătatea drumului dintre biserică şi palatul episcopal. Din ce motive nu ştiu, s’a dispus altfel. Şi iar mă obsedează frazele înduioşătoare ale arhaicului testament . Indicând rugi fierbinţi către A-Tot-Puternicul ca să ocrotească de-a pururi România şi să răspândească toate harurile asupra scumpului meu popor, mă închin cu smerenie înaintea voinţei lui Dumnezeu şi iscălesc cea din urmă hotărîre a mea, în numele Tatălui, a Fiului şi a Sfântului Duh. Amin. Scumpul său popor ! Să-şi întoarcă gândul pocăit cel puţin acum către cel care o jumătate de secol a lucrat numai pentru binele neamului românesc, şi să nu uite dorul Lui din urmă . ...însă, când capitala Regatului va cere ca cenuşele mele să rămână în mijlocul iubiţilor mei bucureşteni, atunci înmormântarea la Curtea de Argeş va fi provizorie, până ce se va clădi un mausoleu pe o înălime împrejurul oraşului, unde se poate deschide un bulevard (mă gândesc la înălţimea înainte de biserica Cărămidari, unde se găseşte astăzi un pavilion al Institutului geografic militar). Punerea pietrei fundamentale a monumentului pe care se va aşeza statua menită să nemurească înţeleaptă domnie a lui Carol I s’a amânat iar... Va costa multe milioane şi nu se va înălţa curând... Până la înfăptuirea lui, generaţia viitoare,—citind cartea nepărtinitoare a istoriei, în care se va vedea şi mai bine ce-a însemnat pentru România Carol I,— va avea datoria să-i îndeplinească şi ultima dorinţă, fiindcă un suveran căruia ţara recunoscătoare îi ridică un monument, merită şi un mormânt demn ESTE Cel mai bun purgativdin lume Catalogul Gratis 111 Societatea „Economia” la SS Str. Cuza Vodă No. 42, anunţă apariţia noului ei CATALOG PENTRU: Stofe bărbăteşti şi de damă, Pânzeturi, Zefiruri, Doguri, Driiuri, Ciorapi, etc. Bogat asortiment. TOATE LA PREŢURILE FABRICEI Se expediază prompt direct din fabrică prin poştă orice comandă da la suma cea mai mică la cea mai mare — Cereţi Imediat Catalogul gratis -■casai skM'mmi mum Unicul sanatoriu modern pantru boli de nervi din România, cu 70 paturi 6-a deschis la Cluj, Str. Regală 12 a. Telefon (600) In castelul vestit al familiei Baronului Wesselényi Instalaţii moderne de Tratament special centra: Neurasthenie! Apoplexiei Paraliziei Tuberculoză la oase Afecţiuni cerebrale Tratament Waggner v. Juuregg cu malaria Boli sufleteşti Reumatism Bătrâneţe timpurie Cure dietetice Arteroscleroză Epilepsie Migrenă Turburări în schimbul nutritivi Turburări endocrine Turburări de surmenaj Băi radioactive, termale, de nămol, de pucioasă, iod, electrice, patru celulare, aburi, duşuri suedeze, băi de lumină, pachetaj, etc. Toate aparatele pentru tratamentul electric. Secţie de ranger şi Röntgen Pentru fiecare specialitate, profesor universitar Confort complect, încălzire centrală, apă rece şi caldă, radiofonie in fiecare camera. Mare parc de recreare. Săli de lectură. Cură de îngrăşare sau slăbire . Cură contra morfinomaniei . Director medic-şef şi alcoolismului c. Dr. Francisc Porsche Preturile în Sanatoriu & Pensiunea întreagă Clasa la Lei 450 pe zi I Mroterapie Sezonul este la toi! cumpăraţi numai RAR îţi albastră „Bsutsche Werke” cea RI&J bună şi cea mai oftim Depozit Engros si Detail «■DELTA BUCUREŞTI Str. Braşov No. Atât copii cât şi adulţii iau cu mare neplăcere purgative. încercaţi o singură dată „Purgativii Jurist" ______.. 2-a .. 30 ■, ___a f „DEPOZITUL BOHEMIA“ Bucureşti, Strada General Berthelot, 5, în curte (colţ ca Cal. Victoriei) S'a deschis un deposit de mărîisri exclusiv «e!h®s5@vaca ale celor mai renumite şi mai mari fabrici din Cehoslovacia spre desfacere către particulari. Se vor vinde: Olandă pură, marca Rumburger, fete de mese ■ prosoape, prosoape de bac, șervete de bucătărie și de pahare, pânză specială din industria casnică pentru hoteluri, sanatorii, spitaluri, institute. — Cu preturile cele mai convenabile. — 8333 ‘ lânăBÎmBBBbXSS I In depozit la Soc. Arobi, Adrisnce, Aultman Miller, Albion Cormick, Continental, Deering, Champion, Cx Eckert, Hava, Johnston, Krupp, Lanz Wery, Milwaukee Massey Harris, Osbo- *'jf_ rne, Plano, Rheinmetall, Victoria, Ame- ţyy ricanca, Gureiici, Kopp, Socol etc. VI Marca „LULEA" din fabrica P. O. Rasipa Salingen. Înființată In 1827 sunt cele mai bune cu nuitîn București, Str. Uranus 25 „r li U W U U Telefon 33851 al cărui gust este delicios, de un efect imediat şi nu produce nici o durere. Se găseşte în Dosea câte 2 pastile. Cutia orig. Lei 10. La Farmacii şi Drogherii. Depozit general, str. Stelei 23. Aparate Cinematografice de casă mişcătoare perfecţionate putând fi pusei în mişcare de orice persoană Preţ cu 1 film) 3 tablouri magice şi explicaţie Lei 230 RESTEIMIR - Bucureşti — Ieslea Rahovai Nr. 29. Expediţie în toată Sara coaj apa Lei 40 sconta prin mandat poştal sau scrisoare recomandată rest ramburs. Film separat Lei 2 Mtr. Pentru cinematografe mai mari cereţi ofertă specială Dacă doriţi a cumpăra mobile eftine de bună calitate să nu vă pară rău de drum până la TÂRGUL MUREŞ şi vizitaţi marele magazin SZÉKELY §1 KEIN Fabrică de mobilă Ardeleană S. A. Piane Stigl, Wirth, Productivgenossenschaft şi Bösendorfer. Mobile ne fer şi bronz ca furnire şi plante în mare asortiment Aranjamente de hoteluri de El.~MOIA vom publica în foileton: Iubire de pierzanie, cea mai tragică povestire a literaturii lusitane* Motorului ei, Camilo Gastello Branco, marele scriitor portughez, mai mare poate, In unele privinţe, şi de cât Gamoes, i s’a sărbătorit centenarul morţii, anul trecut, cum s-ar sărbători la noi 10 Mai. _ Traducerea este făcuta, «Supat originalul portughez, de d. Ml. Popescu- Telega, al cărui nume este o garanţie şi pentru alegere şi pentru îngrijirea formei româneşti. Suplimentul nostru „PATRON JOURNAL"* este un magazin complet al tuturor lucrărilor în legătură cu moda. Aci, d-nelor veți găsi în fiecare săptămână nu numai tipare mărime naturală talia 42 și 44, dar modelele cele mai noui, ce-le mai practice ale modei zilei. Ziarul nostru vă e necesar de a cunoaşte tot ceea ce se poartă, pentru Dv. şi copiii dv., lucrări de mână, lingerie, ornamentaţii de interior etc. Aci puteţi găsi romane, noutăţi literare de autori celebri, sfaturi de frumuseţe, de sănătate, reţete de bucătărie etc. etc. „PATRON JOURNAL” este sfătuitorul şi prietenul indispensabil al tuturor cititoarelor noastre, suplimentul nostru este de vânzare la toţi depozitarii şi vânzătorii , ziare. Preţul 12 lei exemplarul. Care are vacanţe la facultatea de teologie din Chişinău Arheologia biblică şi introducerea în vechiul testament; Limba ebraică şi exegeza vechiului testament; Introducerea în noul testament , şi exegeza noului testament ; Istoria bisericească veche şi patrologia ; Istoria bisericească medie şi modernă ; Istoria bisericii române ; Apologetica ; Dogmatica ; Morala ; Omiletica şi pastorala ; patihetica şi liturgica; Dreptul bisericesc; Arheologia creştină şi Istoria artei bisericeşti; Istoria filosofiei şi pedagogia; Literatura religioasă modernă ; Istoria literaturii române. . . Candidaţii vor înainta ministerului până la 18 iulie, cererile lor, însoţite de un memoriu asupra titlurilor şi a lucrărilor lor ştiinţifice. Recomandarea pentru numire se va face de Senatul universităţii din Iaşi şi o comisiune specială. Candidaţii trebue să poseadă titluri academice şi să fi publicat lucrări de valoare în specialitatea respectivă. Pădurile in viaţa economică a ţării — Conferinţa d-lui I. Manoirescu, subsecretar de stat la finanţe — Duminică seara d. M. Manoiilescu, subsecretar de stat la finanţe, a ţinut la soc. „Progresul silvic“, In prezenţa congresiştilor silvicultori, o conferinţă despre: „Pădurile în viaţa economică a ţării“. înainte de a intra în subiect, d. Manoilescu a făcut o incursiune în domeniul filosofi® ştiinţei. Pentru fiecare activitate omenească există o filosofi® profesională. Până şi chimia îşi are filosofia ei, în care se găsesc frumuseţi nebănuite. Ştiinţa snilvică este ştiinţa şi arta creşterii, conservării şi tăierii pădurilor. Dacă ştiinţa nu are datorii, arta tehnică le are; ea trebue să se inspire de la anumite cerinţe ale vieţii naţionale. Vorbind de principiile în domeniul ştiinţei silvice, d. subsecretar de stat a amintit de o conferinţă a d-sale, ţinută în 1922 tot la şoc, „Progresul silvic“. Nu este îngăduit, — declara d-sa atunci, — să se facă o deosebire prea mare între toate fazele industriei lemnului de la creşterea pădurilor, conservarea, tăierea şi fabricarea lemnului şi până la punerea lui în comerţ. Obiectul tehnicei sillvice trebuie să fie valorificarea materialului lemnos. Această valorificare aparţine însă tehnicianilor silvici. Există o răspundere morală a fiecărui tehnician, răspundere ce nu este dictată de nici o lege. Faza de industrializare a lemnului cade în răspunderea corpului tehnic. Am observat în conferinţa ţinută atunci, — a adăugat d-sa, — că este o mare disproporţie între ceea ce industria lemnului întrebuinţează ca braţe şi capital, şi între ce reprezintă valoarea reală a producţiei sale. Coeficientul de industrializare este slab. De unde coeficientul pentru industria chimică reprezintă 9 la sută, pentru cherestea nu reprezintă aproape nimic. Am insistat atunci, — a spus conferenţiarul, — că industria lemnului este datoare să ne dea produse cât mai fine, ca să avem un coeficient cât mai mare de industrializare. A sosit vremea ca inginerul silvic să se orienteze către domeniul industrial şi să ajungă cu o clipă mai devreme la surplusul de randement necesar. Statisticile ne indică lucruri nu tocmai îmbucurătoare în această chestiune. Suprafaţa împădurită reprezintă 22 la sută din suprafaţa ţării în vechiul regat, iar în Ardeal şi Bucovina trece de această medie. Sub raportul fiscalităţii, — cu toartă această considerabilă suprafaţă de pădure — avem rezultate triste. Venitul la impozitul pădurilor reprezintă cu mult mai puţin de 8 la sută. Regretatul ministru Costinescu a făcut o evaluare a pădurilor din vechul regat. Acest venit se cifra la milioane leiaur. Azi ne găsim cam la aceleași evaluări făcute pe vremuri de Costinescu. De la 1909 la 1914 venitul pădurilor statului a crescut în raportul de 1 la 46. Azi, pădurile statului ar trebui să ne dea 600 de milioane lei pe an, pe când ele nu dau decât 360. Venitul fiscal pe ha. de pădure în ţara întreagă reprezintă în medie cam 55 lei, pe când acelaş venit la solul arabil reprezintă 220 lei de ha. In economia capitalistă tronează principiul egalităţii de rentabilitate şi atunci vedem că în chestiunea pădurilor mai este încă foarte mult de făcut. Ne găsim deci în faţa unor rezultate, cari n’au nimic încurajator din punctul de vedere al rentabilităţii. Preţurile sunt însă mici din cauza lipsei unei legi a impreviziunii. Exportul de cherestea a făcut totuş salturi faţă de anii trecuţi, iar taxele de export ar trebui să aducă o compensaţie. In încheiere, d. Manollescu a spus că a sosit timpul să exploatăm bogăţiile noastre naţionale în aşa chip, încât să realizăm cel mai mare randament. Msiferif ca la Londra SALUTAT CĂLDUROS. — LA REGE. Londra, 30 (Rador). — Lindbergh a aterizat ori la aerodromul Croydon, salutat cu ovaţii nesfârşite de peste 100.000 asistenţi. Toate personalităţile conducătoare din aviaţie şi ambasadorul american Houghon au felicitat călduros pe Lindbergh, care astăzi va fi primit de rege la Buckingham. OU®opiliul din Satu-Mare va fi cedată ministerului de instrucţie - o clădire fără rost, o episcopie fără parohii. Bătrâneţea şi boala episcopului Bornemiza Tibor - Satu Mare Precum se ştie, episcopiile rom.-cat. din Oradea şi Satu Mare au rămas cu un foarte mic număr de parohii de la alipirea Ardealului. Toate aceste parohii n'ar putea să formeze nici o Episcopie, nu două cum sunt acum. Aceasta a înţeles-o destul de bine ! chiar organele Episcopiei, căci I în nenumărate rânduri au opi- I nat că, ar fi bine să se araal.jeze din vreme cu clădirea din Satu Mare, până când dr. Tibor Bornemiza este în viaţă. Bătrânul episcop din Satu Mare, care şi-a serbat mai deunăzi 80 de ani ,se află de 5 ani bolnav, şi în imposibilitate de a-şi continua activitatea. Anul trecut presa maghiară a fost de părere să fie scos la pensie. Pe câte ştim, aceasta se va întâmpla în curând. Dar în cazul acesta ce se va face cu Episcopia ? Numirea unui nou episcop, este peste putinţă. Nici ungurii romano-catolici nu voesc aceasta. Ei cred, că ar fi cu mult mai nimerit ca cele câteva parohii să fe alipite episcopiei de Oradea. SE VA CREIA O NOUA EPISCOPIE GRECO-CATOLICA ? O parte a presei greco-catolice române agită ideea înfiinţării linei Episcopii române unite la I Satu-Mare, în locul celel ce se va desfiinţa. Se invoacă motivul că parohiile foste la Haidudorog I au fost alipite vechii Episcopii române, în loc să se creeze una nouă, care ar fi fost chemată să vindece multe răni ale trecutului. Această idee este suţinută cu multă tărie mai ales de parohii din judeţele Satu Mare, Sălaj şi Maramureş. O episcopie la Satu Mare, zic ei, ne-ar da posibilitatea să lucrăm în centrele noastre în strânsă legătură cu episcopul, care ar fi foarte aproape de noi şi am putea combate cu succes diferitele secte, ce şi-au făcut cuiburi de propagandă in aceste judeţe. Dar şi nevoi administrative ar reclama aceasta. CLĂDIREA VA FI CEDATA MINISTERULUI DE INSTRUCŢIE? întrucât în oraşul Satu Mare s’au înfiinţat un mare număr de şcoli secundare, profesionale şi de meserii, cele câteva localuri au devenit insuficiente. Numărul mare de elevi, cari păşesc spre şcoală în fiecare an, a făcut ca, soarta învăţământului românesc la graniţă să nu fie de invidiat. D. ministru Petrovici s’a silit să pună rânduială anul trecut şi a pus pe cât a fost posibil, însă nevoile sunt mari. Dar în şcoalele româneşti nu învaţă numai fiii de români, ci şi acei ai romano-catolicilor ! Deci, cedarea clădirei Episcopiei, ministerului de instrucţie, spre a se muta aici şcoala normală, ar fi un gest salutar. Şi aşa această clădire nu poate avea nicio întrebuinţare. In urma unor întrevederi Ce au avut loc între un canonic şi un inspector şcolar, s'a dedus ca nimeni n'ar face opoziţie acestei cedări. Romano-catolicii ar cere în schimb unele concesii de alt ordin pe care, credem, d. mnistru Petrovici nu le va refuza. In felul acesta s’ar rezolvi și această problemă. Coresp. ------------□ ♦ □----1 împrumut miere In Mesia Paris, 30 (Rador). — Din Moscova se anunță deriziunea consiliului comisarilor poporului de a emite un împrumut intern de 200 milioane ruble. Bugetul Greciei DEFICIT-IMPOZIT Atena, 30 (Rador). — Guvernul va prelunti astăzi bugetul la Cameră. Deficitul este de 250 milioane drachme și va fi acoperit printr’un impozit pe producția agricolă. -------O □ o------- Procesele unor ofiţeri la Galaţi Galaţi, 30. — înaintea consiliului de război al div. 21-î s’a înfăţişat procesul fraudelor dela batalionul de miliţi al reg. 11 infanterie, în cari au fost inculpaţi ofiţerii di rezervă maior Chiriţescu , sublocotenent Teodor Alecu Din ordonanţa definitivi reese, că ambii ofiţeri şi-a fi însuşit o sumă de bani materiale. D. prim-comisar regal maior Giurgea Duruitrescu Nicolae a desvoltat un aspru rechizitoriu. Au urma pledoariile avocaţilor Istrat Micescu, Roman şi maro Chihaia din jandermerie. Consiliul, după o lungă deliberare, a achitat pe maioru Chiriţescu , şi a condamnat pe sublocot. Alecu Toader 16 luni închisoare. Acelaş consiliu de răzire a condamnat, în lipsă, sublocotenentul în rezerv Francisc Dolonel, din apărarea fixă, la 6 ani închisori şi 2000 lei despăgubiri cătr stat, pentru dezertare în strănătate, în timp de război. ADIO BĂTRÂNEȚE dacă urmaţi tratamentul recomandat de Moş Delamare : „ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR“, Nr. 22, i. azi Marţi, 31 Mai. Ce va face biserica ungarocatolică dl imprumutul olandez? — Coaliţiile împrumutului, un nou ziar maghiar — . .. „I *!»■ ] ) Cluj, 27 Mai Intr'un număr trecut al ziarului nostru am arătat că biserica ungaro-catolică din Ardeal n ridicat de la „Naţionala Spaaret Emisie Bank“ din Olanda un împrumut de 600.000 florini olandezi. Vom arăta de data aceasta condiţiunile împrumutului şi planurile bisericei catolice pentru întrebuinţarea lui. împrumutul în valută românească face cca 1m milioane lei şi se va plăti în 20 ani. Cursul de emisiune este 1 90 şi dobânda de 8 la sută. In primii trei ani se plăteşte numai dobânda simplă semestrial, ulterior, iar în 1930 începe amortizarea crescând mereu până la 1947. Biserica catolică are de gând să întrebuinţeze acest împrumut în aşa fel, ca să folosească nu numai bisericei, dar întregei populaţii maghiare din Ardeal. In primul rând deci se vor creia instituţiuni culturale importante. Până la primirea subvenţiei de stat, din acest împrumut vor fi ajutate şcoalele, parohiile şi învăţătorii minoritari. Se va ridica apoi un etaj peste edificiul nou al şcoalei medii de fete din Cluj cu scopul de a face acolo un cămin al studentelor maghiare, biserica catolică având intenţiunea să dea tot sprijinul femeilor maghiare de a îmbrăţişa diverse cariere. La institutul „Marianum" se va deschide o şcoală de menaj bine înzestrată. Pentru profesorii numeroşi ai acestui institut se vor zidi case pentru locuinţe. Pentru preţii bătrâni şi infirmi se va zidi un cămin. Orfelinatul, sf. Antonin va fi mărit şi tot acolo va fi instalat un cămin pentru, ucenicii ma ghiari. Se va zidi apoi la Cluj un mare palat cultural catolic, el având să fie cu timpul sediul tuturor societăţilor catolice destul de numeroase. Tot în acest palat cultural se va înfiinţa şi ui ca sin. Sala festivă a acestui pa ■ lat va fi atât de mare, întrucâ ea să poată servi şi pentru reprezentaţii teatrale şi cinematografice. In localurile din partea, ale acestui edificiu vor fi instalate restaurant, cafenea, berăriie şi popicărie de vară şi de iarna UN NOU ZIAR MAGHIAR In afară de aceasta, Statusul romano-catolic intenţionează să înfiinţeze şi un ziar unguresc cu caracter creştin. Pentru a înţelege de ce se proectează încă un ziar unguresc la Cluj, unde avem până acum patru cotidiane maghiare, trebue să arătăm că biserica romano-catolică priveşte de multă vreme îngrijorată înstrăinarea presei ungureşti din Ardeal, care se găseşte aproape în întregime în mâini evreieşti. El nu şi-a văzut niciodată apărate interesele după dorinţa lui, aşa că acum când dispune de fonduri, va căuta să emancipeze presa ungurească din Ardeal, sau cel puţin o parte a ei, de cointeresările ei pe care nu le priveşte cu ochi buni. Să mai adăugăm că în sânul populaţiei maghiare în ultimul timp tot mai mult se accentuează dorinţa de a avea un organ de presă creştin-unguresc. Spre a înfiinţa acest ziar, biserica romano-catolică, va înfiinţa o tipografie, unde va tipării reviste pentru tineret şi va edita cărţi. Se vorbeşte apoi despre o transacţiune oarecare cu o instituţiune financiară ungurească din Cluj, care va fi preluată de către biserica catolică, ea având să-şi înfiinţeze banca ei, care va acorda credite eftine pentru comercianţii şi industriaşii catolici. Desigur, planurile par prea mari pentru suma relativ redusă a împrumutului străin. Să nu uităm însă că Statusul catolic în ultimul timp s-a dovedit a avea administratori foarte iscusiţi. Dovadă blocurile de case din parc ale bisericei catolice, cari din an în an îi aduc mai mari beneficii. Pe lângă o gospodărie de acest fel, deşi biserica romano-catolică în urma exproprierei a pierdut mult din averile ei colosale, ea dă oare- i cam garanții că va realiza o bună parte din aceste proecte. A. Gociman CITITI I jv-pui 2 S 11: itnl |npoH de A. COHAN BOTIN — Primul lucru a fost să mă duc acasă la dânsul, la Tuxbury, Old Park, lângă Bedford și să văd cu ochii mei cum stau lucrurile. Scrisei deci mamei sale, —mă săturasem de mojicia tatălui —și dădui un atac de front: „Godfrey era camaradul meu. Aveam foarte multe lucruri interesante de spus din întâmplările noastre comune- Mă voi găsi prin împrejurimi și dacă n’avea nici o obiecțiune de făcut.. etc., etc- Ca răspuns primii o scrisoare foarte amabilă de la ea, precum și propunerea de a fi găzduit peste noapte- Asta mă făcu să plec Luni . . ... Proprietatea Tuxbury Old Hall e inaccesibilă pe o distanţă de cinci mile din orice parte ai pleca. La gară^ nu era niicio trăsură, aşa că fusei nevoit să mergi pe jos, ducându-mi geamantanul şi era aproape întunerec când sosii. _ E o casă foarte mare în mijlocul unui parc imens- Ca înfăţişare era o construcţie în stilurile mai multor epoci, începând, cu baza pe jumătate de lemn, ca în epoca Elizabetiană şi terminând cu un portic în stil victorian. In interior erau numai panouri, tapiţerii şi picturi pe jumătate şterse de vreme, o casă de umbre şi mister. Era apoi un fecior, bătrânul Rallah, care părea de aceeaş vârstă cu casa şi soţia lui, care putea să fie şi mai bătrână. Fusese doica lui Godfrey şi îl auzisem vorbind de ea ca de a doua mm, mms wMil mms» simţit atras către ea, cu toată strania ei înfăţişare. Mama îmi plăcu deasemenea, era o femeiuşcă bătrână şi blondă care părea un şoricel alb. Numai colonelul nu-mi plăcu. Avurăm o mică discuţie din primul moment şi m’aş fi întors deadreptul la gară, dacă n’aş fi simţit, că făcea înadins ca să mă silească să plec- Fui condus deadreptul în biroul lui şi îl văzui deodată în faţa mea: un om înalt, încovoiat de spate, cu pielea negricioasă şi cu o barbă mare, căruntă, stând îndărătul biroului încărcat de hârtii. Un nas roşu şi brăzdat de vine se încovoia ca ciocul unui vultur şi doi ochi cenuşii şi aspri mă priveau fix de sub sprâncenele stufoase. Acum înțelegeam de ce Godfrey vorbea rar de tatăl său. — In sfârșit d-le, spuse el cu o voce răgușită, m’ar interesa să cunosc adevăratele motive ale acestei vizite. Răspunsei, că le-am explicat în scrisoarea mea către nevasta sa. — Da, da. Ați spus, că ați cunoscut pe Godfrey în Africa. Dar bineînţeles n’aveam în privinţa asta decât cuvântul d-v. — Am scrisorile lui către mine, în buzunar. — Fiţi bun şi mi le arătaţi. — îşi aruncă ochii pe cele două, pe care i le dădui, apoi mi le asvârli înapoi.» Şi ce poftiţi acum? întrebă el. — Fiul d-v, Godfrey mi-era foarte drag, domnule. Ne uneau multe legături şi amintiri. Nu e firesc să mă mir în faţa tăcerii lui atât de neaşteptate şi să doresc să aflu ce s’a făcut cu el? — îmi amintesc parcă, d-le, că am mai corespondat cu d-v. şi că viam spus ce s’a făcut. A plecat într’o călătorie în jurul lumii. Sănătatea sa era foarte şubredă după cele ce i se întâmplaseră în Africa şi atât mama sa cât şi eu am fost de părere, că avea nevoie de odihnă şi de schimbare de aer. Fiţi interesa eventual de dânsul. — Bineînţeles, răspunsei eu. Dar veţi avea poate bunătatea să-mi spuneţi numele vaporului şi al liniei cu care a plecat ,precum şi data plecării sale. Sunt sigur, că voi putea să fac să-i parvie o scrisoare . Cererea mea păru, că încurcă şi că irită în acelaş timp pe oaspele meu- Sprâncenele lui stufoase i se lăsară peste ochi şi bătu cu degetele nerăbdător în masă. In sfârşit ridică privirea cu expresia unui jucător, care a văzut pe adversarul său făcând o mişcare primejdioasă la şah şi care e hotărît să-l înfrunte— Oricine, d-le Dodd, spuse el, s’ar simţi ofensat de ciudata dv. încăpăţânare şi şi-ar spune, că această insistenţă a atins culmea insolenţei. — Nu trebuie s’o puneţi de cât pe seama dragostei mele sincere pentru fiul dv. — Exact-Am şinut seama pân’acum de acest motiv. Totuş trebuie să vă rog să încetaţi cu aceste întrebări. Orice familie îşi are intimităţile ei şi motivele proprii, care nu pot fi totdeauna explicate străinilor oricât de bune intenţii ar avea aceştia. Soţia mea e nerăbdătoare să audă ceva dspre trecutul lui Godfrey, de care sunteţi în măsură să-i vorbiţi, dar v-aş ruga să lăsaţi prezentul şi viitorul în pace. Asemenea cercetări, domnule, nu folosesc la nimic şi ne pun doar într’o situaţie delicată şi grea. Iată, d-le Holmes, cum ajunsei într’un punct mort. Era imposibil să trec de el. Nu putui de cât să mă prefac, că accept situaţia şi să’mi fac în taină jurământul ,că nul mă voi opri până ce soarta prietenului meu nu va fi lămurită Era o seară tristă şi posomorită- Prânzirăm liniştiţi câte şi trei într’o cameră mohorîtă cu culorile şterse de vremuri. Doamna mă întrebă cu o vie curiozitate despre fiul său, dar bătrânul «bam * astea încât mă scuzai îndată ce putui face asta în mod convenabil şi mă retrăsei în camera mea de culcare Era o încăpere mare şi goală, situată la parter şi tot aşa de posomorâtă ca şi restul casei, dar după ce ai dormit un an prin corturi, nu eşti prea pretenţios în privinţa locuinţei. Am dat în lături perdelele şi m’am uitat afară în grădină observând, că era o noapte frumoasă luminată de lună. Apoi mă așezai lângă focul care trosnea, punând lampa pe o masă lângă mine și încercai să citesc o nuvelă. Fusei totuși întrerupt de Ralph, bătrânul fecior, care venea cu o nouă provizie de cărbuni. — M’am gândit să nu se stingă focul în timpul nopţii d-le. Timpul e aspru și odăile astea sunt friguroase. Ezită o clipă înainte de a părăsi odaia şi când ridicai ochii sta în picioare în fața mea cu o expresie de dorință arzătoare pe fața lui zbârcită. — Vă rog să mă ertaţi ,d-le, dar am auzit fără să vreau cele ce-aţi spus la masă despre tânărul meu stăpân, d. Godfrey- Ştiţi d-le, că nevasta mea l’a dădăcit aşa că pot spune că sunt tatăl său adoptiv. E firesc dar să mă interesez. Spuneţi, că s’a purtat frumos, d-le? — Nu era altul mai brav de cât el în tot regimentul. O dată m’a smuls de sub puştile burilor şi dacă nu era el, n’aş mai fi fost astăzi aci. Bătrânul fecior își frecă mâinile osoase— Da, d-le da, așa era d. Godfrey a fost totdeauna curagios. Nu e copac în pare,, d-le, pe care să nu se fi curățat. Nimic nul oprea. Era băiat bun d-le, da, da... și un tânăr cum numai era altul Sării în picioare. (Va urma)