Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)
1927-06-01 / nr. 124
Cuvântarea P. S. S. Mitropolitului Pimen înalt P. S. S. Mitropolitul Moldovei pronunţă următoarea cuvântare: Mărită Doamnă şi Regină, Alteţele Voastre Regale şi Onorat Public. Recunoştinţa e o gingaşă floare sufletească. Ea dă fiinţii noastre omeneşti, o înfăţişare a făpturilor cereşti. Recunoştinţa e acea virtute, care practicată de oameni, are darul minunat, de a preface şi de a uni într’o superioritate morală, pe cel ce primeşte, şi pe cel ce înfăptueşte, actul de binefacere. . Recunoştinţa, prin firea ei, poate să se ridice până la acea înălţime, în care, prefăcându-se în o căldură puternică topeşte egoismul care separă pe om de om, alcătuind o armonie socială. Semnele ei, se manifestă prin dragostea frăţească şi bunavoire dintre oameni, cântată acum 2000 de ani aproape, de corul îngerilor când vesteau, pământenilor, sosirea mult aşteptatei iubiri între oameni, prin venirea Salvatorului Hristos. Cu aceste gânduri, ne-am adunat în jurul acestui minunat monument, destinat să concretizeze şi să înfăţişeze recunoştinţa noastră, pentru înfăptuirea celui mai mare şi adânc dor, care, a însufleţit neamul nostru, adică: „unirea tuturor românilor Recunoştinţa noastră celor de azi, ca şi a generaţiilor viitoare, ce va păstra pururea, pentru Majestatea Sa, Scumpul nostru Suveran, Ferdinand I, Regele viteaz şi întregitor al Neamului, a cărui lipsă da inaugurarea acestui monument al Unirii, o regretăm cu toţii şi rugăm pe Dumnezeu pentru grabnica însănătoşire a Majestăţei Sale. Aceeaş recunoştinţă o avem noi cei de azi şi o vor păstra toate generaţiiile, pentru voi, scumpa şi graţioasa noastră Regină, care, în zilele grele din marele război, prin puterea credinţii Voastre, neînfrânate, aţi întărit şi aţi susţinut, fără şovăire, izbânda noastră în marele război şi îndeplinirea nădejdii noastre strămoşeşti. Şi o împrejurare tainică, urzeşte frumoasa coincidenţă, că: Principele Mihai, Moştenitorul tronului, adus de Majestatea Voastră şi de ascumpa Sa mama, , să-şi facă prima sa intrare în Iaşi, ca la vreme să-şi aducă aminte că a fost de faţă la inaugurarea acestui monument al Uitirii tuturor românilor, desăvârşită, în vremea glorioasei domnii a augustului Său Bunic, Regele Ferdinand, aşa cum gândise acum 528 ani, omonimul său Mihai Viteazul, care îşi făcea atunci, intrarea triumfală în Iaşi, întorcându-se biruitor din Ardeal. Recunoştinţa noastră pentru toţi înaintaşii neamului nostru, din moşi strămoşi, cari în curgerea veacurilor au muncit cu, toată râvna şi au luptat cu toată vitejia, pentru îndeplinirea unităţii neamului nostru. Recunoştinţa noastră pentru ostaşii noştri din toate vremurile şi din toate războaiele, cari, prin lupte vitejeşti şi-au jertfit viaţa, cimentând cu sângele lor pentru veşnicie temelia unităţii neamului nostru. Şi acum Mărită Doamnă şi Regină, întru cât acest monument al unirii ce’l inaugurăm, se ridică aici, în Iaşi, se cuvine a spune câteva cuvinte despre acest oraş scump nouă tutulor. In laşul marilor amintiri, s'au făurit şi s’au legat verigile istorice ale unităţii naţionale, încă de la mijlocul veacului trecut, din Moldova sângerată la 1776, prin răpirea Bucovinei şi înjumătăţită la 1812, prin răpirea Basarabiei, se hotărăşte de Divanul ad-hoc, în 1854, că, cea mai scumpă şi cea mai sfântă dorinţă a neamului e: Unirea ţărilor surori. In Iaşi, la 4 Ianuarie 1859, se alege Domn, Alexandru Ion Cuza, pentru ca, la 24 Ianuarie, fiind ales Domn şi al Munteniei, să realizeze Unirea Principatelor, păşind pe această cale, prin jertfa însufleţită a Iaşului, care a închinat Unirii, Coroana sa şi titlul său de Capitală. Rămas după Unirea de la 1859 a doua capitală, dar centru cui-jiural al românismului, Iaşii se avântă în fruntea mişcării conştiinţa naţionale, care a îndrumat şi pregătit sufletele pentru marele război al Unirii. Când sub povara, grelelor încercări din 1916—1918 neamul întreg, îşi încordase toate energiile şi valorile lui morale, în acest colţ de ţară, al Moldovei, rămas necălcat de duşmani. — Iaşul, devenit capitală a războiului, a refugiului şi a rezistenţii, a fost altarul, unde străjuiau aprinse făcliile credinţii, în biruinţa, care avea să vie. Aici, glorioşii Suverani ai reîntregirei naţionale, au dat pildă de eroism şi abnegaţie, împărtăşind cu viteaza oştire şi cu întregul popor, toate suferinţele şi având toate nădejdile. Aici, au început să se adune vestitorii sosiţi din cele patru unghiuri ale românismului — încă subjugat— aducând semnele apropiatei desrobiri. Aici, în Iaşi, solii Basarabiei au închinat Regelui în 1918, actul solemn al reîntoarcerei Moldovei, de peste Prut, la sânul Patriei Mume. De aici, la chemarea fraţilor din Bucovina şi Ardeal, au pornit armatele noastre, refăcute şi reînălţate iarăşi la 11 Noembrie 1918, trecând Carpaţii şi peste hotarul blestemat de la Suceava, purtând steagurile biruinţii şi eliberărei vecinice. Şi tot de aici, nemuritorii Suverani, făuritori ai unităţii noastre naţionale au plecat biruitori, pentru ca, după doi ani, de stăpânire străină. ♦ UN 11 VERSUS Anul XLV. Nr. 124 lercuri l Iunle 19 î 7 Yaffil® utrMrl in Iași Inaugurarea monumentelor eroilor cavaleriei şi al „Unirii“ —Sosirea M. S. Regieei.— Solemnitatea dela monumentul Unirii.-La monumentul dela Copou.-Cuvântările. — Parada. - Banchetul primăriei— Concursul hipic.— Plecarea auguştilor oaspeţi — Ziua 3 a 29 Mai Azi, Duminică, în prezenta M. S. Regina, A. S. R. Prinţului Moştenitor, A.A. L-L. R.- Principeselor Elena şi Ileana, precum şi în prezenţa reprezentanţilor guvernului, a autorităţilor superioare şi a zeci de mii de cetăţeni s-a predat în patrimoniul oraşului Iaşi frumoasele monumente din str. Carol şi de la Copou, care vor fi o mărturie veşnică a jertfei glorioase făcute de români pentru îndeplinirea idealului naţional. Inaugurarea acestor monumente a luat proporţiile unei solemnităţi impunătoare. Oraşul avea un aspect festiv. Pretutindeni, fluturau drapele tricolore, iar animaţia de pe străzi e de nedescris.I SOSIREA M. S. REGINA II Ieşenii au primit azi cu mare , entuziasm pe M. S. Regina I Maaria. . ! In aşteptarea trenului regal încă de la ora 9.15 dim. se ajflau pe peronul gării : A. S. R. Prinţul Mihai, Principesele Elena şi Ileana, d-nii miniştri Meissner şi g-ral Mircescu, I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, generalul Zadik, comandantul corp. 4 de armată, d-nii N. Petrea primarul municipiului, I. Axinte prefet de judeţ, C. Sion, prefecde poliţie, generalii Ressel, Senesem şi A. Iovanovici; d-nei D. Volanschi prim-preşed. al Curţii de apel, cu magistraţii superiori, general Botez, colonelii Giuşcă, Gurau, Macri, Al. Marinescu, Şt. Alexandrescu, numeroşi profesori universitari etc. La 9 jum., M. S. Regina coboară din vagon, fiind întâmpinată cu ovaţii, pe când muzica intonează imnul regal, iar doamnele oferă buchete de flori. SALUTUL PRIMARULUI D. primar N. Petrea, după ce prezintă, pâinea şi sarea, pronunţă următoarea cuvântare : Prea înălţată Doamnă, Cu emoţie prezint Măriei Voastre din, partea cetăţenilor urarea caldă de bună venire în oraşul nostru, al tuturor durerilor, dar şi al tuturor nădejdiilor şi înfăptuirilor măreţe ale neamului nostru, laşul care Vă este drag, laşul pe care-l cunoaşteţi bine din timpurile de grea restrişte, laşul martor de veacuri al tuturor actelor mari din istoria românismului, laşul se îmbracă astăzi în haină de sărbătoare ca să primească şi să prea slăvească pe cea mai mare dintre Regine, şi pe cea mai duioasă dintre mame. In mijlocul ieşenilor Vă Veji simţi ca şi in preajma căminului ospitalier al cinstitului gospodar , care ştie să primească, să iubească şi să respecte pe oaspeţii săi. Mândru de cinstea ce-i faceţi, prin glasul meu de cetăţean al său, Vă asigur de dragostea şi respectul cetăţenilor lui şi înainte de a Vă spune : „Bine-aţi venit“, împreunăm gândul şi ruga noastră cu Al. M. V. şi cu toţi le îndreptăm către tot acel puternic, pentru sănătatea M. S. Regelui, marele nostru conducător şi strigăm cu toată căldura : „Bine-aţi venit". Să trăiască M. S. Regele, să trăiţi Majestate, trăiască dinastia română şi ţara românească"1. ♦ Urmează în sala de recepţie prezentarea persoanelor oficiale, după care M. S. Regina însoţită de A.A. L.L. R.R. şi urmată de asistentă, se îndreaptă spre str. Carol, unde e aşezat monumentul Unirii, executat şi dă mit Iaşilor de către doamna Olga M. Sturdza. DEZVELIREA MONUMENTULUI „UNIRII“ Se începe solemnitatea desvelirii monumentului. Slujba e oficiată de clerul superior. O mulţime de coroane şi jerbe acoperă monumentul. A fost impresionant momentul când, la căderea pânzei, toată lumea a recunoscut in simbolul de pe monument, care reprezintă ŢARA-MUMA, chipul duios al M. S. Regina Maria, îngerul biruinţei şi purtătoare de alinare, de nădejde în clipele grozave ale războiului... Toată lumea şi-a manifestat entuziasmul prin îndelungate aplauze şi strigăte: „Trăiască Familia Regală" 1 Kate, în Capitala Bucureşti, recâştigată cu mari jertfe. Şi pentru că acest frumos monument, e opera unei fiice a Moldovei, se cuvine să spun câteva cuvinte:*■ Născută pe plaiurile judeţului Iaşi, crescută în nobilele tradiţii ale Moldovei, însufleţită de marile idealuri ale neamului şi trăind toate acele zile de restrişte şi de glorie, în laşul refugiului, rezistenţii neînfrânte, al jertfei şi al izbândei, d-na Olga Sturza, coborâtoare din Mavrocordaţii, cărturarii domni ai Moldovei, din cele dintâi zile ale marelui război şi-a închinat puterile pentru îngrijirea, micilor copii, rămaşi de pe urma eroilor căzuţi în lupte, muncind din răsputeri şi conducând opera de ocrotire a orfanilor din război. Dar, deopotrivă cu desvoltarea acestei admirabile acţiuni de solidaritate naţională şi de recunoştinţă, faţă de memoria ostaşilor căzuţi eroic, după întrejgirea neamului prin pacea glorii oase—Olga Sturza, din acel imbold adânc al artei şi inspirată Prea înaltă Doamnă, Altele Regale, Doamnelor şi Domnilor, Războiul de întregirea neamului nostru s’a făcut cu jertfe neînchipuit de mari şi oricât am fi fost noi de prevăzători atunci când am plecat la luptă, tot nu am putut să bănuim care vor fi aceste jertfe. Când însă la sfârşitul lui am făcut bilanţul îndureratelor noastre jertfe, am putut atunci să ne dăm seama de imensitatea lor. Jertfa noastră, a părinţilor îndoliaţi, a ţărei întregi copleşită de zăbranecul negru al durerii nu a fost zadarnică, căci din cenuşa sinistrului, din lacrimile vărsate potop şi din vitejia, soldatului nostru măreţ, unite cu sacrificiul de sânge al populaţiei, a născut ca pasărea fenix regatul nostru mândru şi măreţ de astăzi. Unirea tuturor românilor din văile albastre ale Dunărei, din răsăritul luminos al Nistrului şi din apusul aureolat al Tisei este rezultatul, este strălucitul mănunchi de forţă, de dragoste şi de neatârnare veşnică, al neamului nostru*. Adresându-se doamnei Olga Sturdza, care a înfăptuit monumentul, d. primar zice : „Arta dv. şi talentul dv., neîntrecut, munca dv. fără preget, au înfăptuit în monumentul pe care-l inaugurăm astăzi, simbolizarea Unirei noastre etnice şi sufiteşti. Iaşul, oraşul de jertfe neînchipuit de sunteţi copilul lui drag şi sefletului, se mândreşte că dv. ii sunteţi copilul lui, drag şi se făleşte poate astăzi, prin glasul meu, să vă mulţumească cu recunoştinţă pentru darul măreţ ce-i faceţi. Vom păstra acest monument de artă şi de simbolizare a unirei tuturor românilor, ca pe un tezaur scump nouă tuturora. Şi acum când termin cuvântarea mea, ca omagiu suprem, aduc înalţilor oaspeţi, M. S. Reginei şi M. S. Regelui, salutare de caldă admirare, de devotament, unite cu încredinţarea că cetăţenii Iaşului au fost, sunt şi rămân cei mai credincioşi ai tronului şi dinastiei noastre“. DEZVELIREA MONUMENTUTURUI EROILOR BIV. 2-a Toată lumea, în frunte cu Suverana, Principele şi Principesele, formând un măreţ cortegiu se îndreaptă spre monumentul eroilor div. II-a cavalerie din faţa gradinei Copou. Acolo se afla altă mulţime de lume, toţi ofiţerii şi trupele garnizoanei, delegaţii de ofiţeri şi soldaţi din toate regimentele, steagurile victorioase ale diviziei 2-a cavalerie şi numeroşi săten, foşti luptători în arma cavaleriei. Monumentul diviziei 2-a este înălţat în amintirea eroilor acestei arme, cari s’au jertfit pentru Patrie. Un numeros cler oficiază slujba și sfințește monumentul, iar muzicile militare intonează ..Rugăciunea*1. D. general N. Sinescu, inspectorul general al cavaleriei, face istoricul eroicelor fapte de arme ale div. 2-a cavalerie în tot timpul crâncenului război. Descrie, în trăsături generale, atacul cu lăncile al călăreţilor descălicaţi în lupta dela Maghiarişi (28 Sept. 1916), şarja dela Prunaru, trecerea Carpaţilor, luptele dela Siret, ocuparea Budapestei, etc. Amintirea acestor glorioase fapte a impresionat adânc mulţimea, care asculta într’o pioasă tăcere. D. general Ressel, comandantul div. 2-a cavalerie, arată că monumentul eroilor div. 2-a cavalerie este simbolul victoriei şi al sacrificiului. Laudă pe ofiţeri în frunte cu d. col. A. Marinescu, şeful de atat-major al div. 2 caval., cari au reuşit să realizeze monumentul. Laudă şi pe sculptorul Dumitriu Bârlad, autorul monumentului, şi—prin impresionante cuvinte — predă monumentul in păstrarea primarului Iaşilor. RĂSPUNSUL D-LUI PRIMAR După potopul de plumb şi foc care s’a apărut ,timp de 2 ani ^ţpr»:' ţtttl şi a de măreţia vremurilor pregătite şi trăite de neamul românesc, in năzuinţa lui pentru unire, a dat cea mai nobilă şi mai înaltă expresiune, a sentimentelor sale, de bună româncă, prin acest monument, care e o adevărată operă de artă, menită să slăvească unirea cea mai a tuturor românilor. Fostă elevă a marilor maeştri franceză, Rodin şi Rubois, artistăsculptură eminentă, din cea mai curată inspiraţie, care cristaliza într’o fericită concepţie artistică, sentimentul celui mai cald patriotism, după o muncă de aproape 6 ani, a lucrat acest monument, menit,să înfăţişeze unirea cea mare şi să evoce rolul Iaşului, în toate clipele istorice, care au pregătit şi hotărît, desăvârşirea, unirii, prin biruinţă. Dar, prin aceasta, dădea viaţă şi realitate şi unei alte dorinţi scumpe românilor şi cu deosebire ieşenilor — şi anume: de a înălţa monumentul unirii, chiar în oraşul, care a fost adăpostul întregitorilor neamului. Iaşul, va rămâne, peste vremuri nesfârşite, leagănul tuturor Unirilor în neantul veşniciei peste un milion de suflete calde şi de braţe vânjoase şi roditoare, se cuvine ca noi, — generaţia de jertfe, — să cinstim amintirea celor dispăruţi cu simboluri măreţe. Ostaşul român, cu toată vitregia vremurilor, cu toată adversitatea împrejurărilor, cu tot numărul copleşitor şi bine utilat al duşmanilor, a ştiut să înfrunte cu bărbăţie totul şi cu vitejia legendară a eroilor antici s- a triumfat. Cel care a imprimat de la început pecetea victoriei pe frontispiciul neamului nostru, a fost marele nostru Căpitan, marele nostru Rege, care cu jertfa conştiinţii de sânge, a tras vitejeşte sabia şi în fruntea talazurilor de dorobanţi, grăniceri, cavalerişti şi artilerişti, a smuls victoria finală apoteosală, prin unirea tuturor românilor, din toate unghiurile pământului românesc. D. primar termină aducând prinosul său de recunoştinţă armatei întregi, diviziei II-a de cavalerie şi doamnelor din Iaşi care, în frunte cu d-na col. Naum, au muncit pentru strângerea fondurilor. Declar solemn -- zice primarul — în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, că voi păstra cu sfinţenie monumentul înaripat care simbolizează jertfa, energia şi avântul soldaţilor români. PARADA A urmat o reuşită paradă militară, toate trupele şi elevii şcolilor defilând în faţa monumentului. BANCHETUL PRIMĂRIEI La ora 1:30, primăria a oferit un banchet in sala palatului de justiţie, în onoarea auguştilor oaspeţi. Participă peste 300 invitaţi. La şampania, d. general Mirceschi, ministrul de război, a făcut apologia Regelui şi i-a urat grabnică însănătoşire, (întreaga asistentă, în picioare, a ovaţionat pe Suveran. Regiina şi Principesele, adânc impresionate, aveau lucrări în ochi). D. primar, după ce aduce în numele Iaşilor închinarea de devotament către M. S. Regele, vorbeşte de M. S. Regina, zicând : „Neamul nostru, peste care domniţi cu atâta drag şi devotament, numără mulţi eroi şi a ştiut în cursul vremurilor să-i cinstească, cu credinţa lui neţărmurită, dar cel mai mare erou al neamului-erou de vechi legende, este Majestatea Voastră. Acte mari de eroism"Aţi'im făptuit, când cu riscul vieţii şi al dinastiei. V’aţi expuşi, căutând pe soldaţii noştri in lazarete, în spitale, pe front, sub gloanţe şi obuze ; eroism se numeşte actul de bărbăţie şi curaj, când Aţi înfruntat ploaia,ferul şi arşiţa dogoritoare a soarelui ; eroism când Aţi ajutat pe nevoiaşi, pe bolnavi şi pe cei oropsiţi de soartă şi de oameni ; eroism Aţi făcut, când Capitala ţării—Iaşii—era ameninţat de hoardele de la răsărit, cari sugrumau viaţa noastră de stat şi când M. Voastră cu un cuvânt şi câteva flori aruncate la întâmplare, V-aţi scoborît în mijlocul lor şi Le-aţi ogoit sălbătăcirea. Aţi fost atunci salvatoarea neamului şi a dinastiei. Timpurile de grea restrişte şi de grea încercare au trecut şi din cenuşa lor înăbuşitoare, a năsscut zarea albastră şi senină a vremurilor de astăzi. S’a servit, de d. V. Gheorghiu următorul MENU Ţuică, mastică, gustări, icre negre, nisetru maioneză, sparanghela la polonaise. Friptură de curcan, salată, Brânzeturi. Fructe, tort, îngheţată. Vin, cafea, liqueur. Şampanie sec şi demi-sec Royal Chambery. Banchetul s'a terminat la 3 luni. d. a. Cuvântarea Primarului lașilor Campionatul calului de arme M. S. Regina și A.A. L.L. R.R. s’au dus apoi la reg. 7, unde s’a făcut a treia probă (finală) a campionatului calului de arme. Această probă de obstacole consta din executarea unui parcurs de 12 obstacole de concurs hipic, înălţimea 1 m. 20, lărgimea 3 m. Cu toată greutatea acestei probe, ca şi la cele de până acum, rezultatele au fost admirabile. Campionatul a fost disputat între numeroşi ofiţeri de cavalerie, cari au dat dovadă de mult curaj şi abilitate. M. S. Regina şi Principesele şi-au exprimat admiraţia pentru reuşita concursului. Sau decernat premii in valoare de 173 mii lei, iar ofiţerilor premiaţi li s-au dat, de către M. S. Regele, diferite daruri. Iată lista ofiţerilor reuşiţi : Premiul I (30.000 lei şi un cal pur sânge oferit de Principesa Elena), d. locot. A. Corbeanu din reg. 2 roşiori. Premiile 2 şi 3, d-nii locotenenţi Nicolescu şi Cazacu. Premiul 4, d. maior Marinescu ; premiul 5, d. locot Sănatescu ; premiul 6, d. locot. I. Ştefănescu; premiul 7, d. locot. Gherculescu ; premiul 8, d. cap. Constantinescu ; premiul 9, d. sublocot. Grumăzescu şi premiul 10, d. căp. Rădulescu. PLECAREA AUGUSŢILOR OASPEŢI La 7 seara, marile serbări din Iaşi erau terminate. Auguştii oaspeţi, conduşi de persoanele oficiale, s-au îndreptat spre gară, fiind din nou aclamaţi de miile de oameni cari înţesau străzile din centru. Cu acceleratul de Chişinău M. S. Regina a plecat spre capitala Basarabiei, iar A. S. R. Prinţul Moştenitor împreună cu A.A. L.L. R.R. Principesele Elena şi Ileana spre Bucureşti. TELEGRAMA M. S. REGINA CATR SUVERAN Cu prilejul serbărilor din Iaşi, M. S. Regina a trimis următoarea telegramă M. S. Regelui : „Adunaţi in jurul mesei festive, tn dragul laţi, toţi acei cari sunt cu Mine astăzi Iţi trimit adâncul lor devotament, regretând ci nu eşti cu noi tn această zi şi dorindu-Ţi sănătate fi prosperitate pentru fericirea ţării ce o iubeşti atât de mult. Armata deplori lipsa fulttiUul ei conducători toţi plinire trupe au defilat înaintea Noastră şi Tu nu erai lângă noi, încă odată, multă sănătate''. (ss) MARIA Această telegramă a fost scrisă în englezeşte de M. S. Regina şi tradusă în româneşte de AA. LL. Principesele Elena şi Ileana. Manuscrisele se păstrează la primărie. Tot cu prilejul serbărilor, d. general Mircescu, ministrul de război, a expediat o caldă telegramă de omagiu M. S. Regelui, exprimând nețărmurită supunere ♦ ♦ - Linie ferată nouă în Turcia Angora, 30 (Rador). — Primul ministru Ismet-Paşa, preşedintele Camerei Kiazim, şeful statului major generalul Fezi- Paşa, numeroşi miniştri, deputaţi şi reprezentanţi ai presei, au plecat la Cezareea, la inaugurarea nouei linii de cale ferată Angora-Cezareea. Această linie are o întindere de 380 kilometri. In discursul, pe care l'a rostit primul ministru Ismet-Paşa, a declarat că această operă constitue răspunsul limpede pentru cei cari pretind, că Turcia obosită din cauza războiului, nu poate trăi fără de ajutoare. Construcţiuni similare se vor face în cursul anului viitor în alte şase direcţiuni diferite ; până acum nu se lucra decât pe două direcţiuni. Părul mătăsos pe care părinţii îl mângâie şi-i sărută copiilor lor cu atâta dra- goste, păstraţi-i copilaşului Dv. căt se poate de mult, spălându- numai cu un preparat absolut nevătămător. Ingrijirea lui ci Shampoo-Enda dă părului un luciu frumos şi-i păstrează fermecătoarele onduline naturale. Fără urma unui adaus vătămător Shampoo- Euda curăţă cu uşurinţă, prin săpunul lui special, părul şi porii capului în mod sigur şi temeinic. Săpunul, cu faimoasa sa spumă, distruge prin milioanele de balonaşe orice necurăţenie. SHAMPOO E UDA fără sodă niîhniiiuîi. BUCUREȘTI 58, Str. Carol 58 Lei 50 Batiste de mătase mof ni RC Mtr. Musului de aţă uvl «J cu desen Lei 55 Mtr. Eponge uniculor T.ai RQ - Zefiruri şi peruvl JO caluri culori garantate j t ai QR Mtr. Fulamri cu dese- Uvl OJ penteu rochii T AÎ 110 ” Marchizeturi 100 Uvl II v cm.desenculori p. rocii. Lei 115 Mtr. Marochenuri su I pj IRR «» Muselin lână cal. Uvl 1 1 d prper desen modern î AÎ 9AA Mtr. Toile Tarare ve- UCl UVU ritabilă A G. B. Lp! 00 ” Crâp Poplinede**va ulV mi soe creațiune modernă, lup cm. ÎAÎ 99 A Mtr. Marchiretă cu UG1 borduru călit, super. 13u cm. T.AI 99 R Mtr. Olandă pură 120 UGI cm p. rochi Lei 380 ■■ S"' din partea armatei şi necondiţio- • Grefa Tribun. Jud. Covurlui, s. I natul devotament al ponorului. t V T B fl f T M. Miereami “ ^ ^ " Nr. 13600 1927, Mai 13. Conform art. 285 cod. civ. se publică spre cunoştința generală că d-na Maria Gorga din Galaţi, str. Morilor nr. 28, prin petiţia înreg. la nr. 24560 din 21 August 1926 a intentat acţiunea de divorţ contra soţului său Lazăr Gorga cu acelaş domiciliu. Din căsătorie a rezultat o copilă anume Elena de 15 ani. Soţul posedă cinci fălci pământ arabil în comuna Griveşti, jud. Tutova. Grefier (indescifrabil) Dos nr. 2095/926. 1 în comuna Ivanda (Jud. Timiş- Torontal) o gospodărie modernă şi complet adjustată în întindere de 209 jugăre Cu clădiri de locuinţă. Pe intravilanul casei se află, manipulate în regie proprie, izvori de apă minerală cu efect purgativ şi curăţitor. Preturi convenabile. Informatiuni dă avocatul dr. Siegmund Braun în Timişoara I, str. Mercy 113 SUFERIŢI DE ARSURI la STOMAC 1 Suferiţi de răgâeli acre? atunci cu ştiţi câ stomacul Dv. funcţionează prost şi nu mai poate mistui mâncarea care fermentează în stomac, provocând astfel arsuri, ce se ridică parcă prin coşul pieptului până in gât. Pentru a şti cum, să scăpaţi de aceasta suferinţă, scrieţi chiar astăzi o carte poştală către FARMACIA VOREL din Piatra N. şi veţi primi gratuit interesanta broşură: BOLI DE STOMAC, vindecarea lor şi regimul de mâncare. Numărul broşurilor ce se trimite gratuit fiind mic, vă rugăm In .interesul Dv a nu întârzia. Vă veți adresa, direct la FARMACIA VOREL Piatra-N. „ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR“, Nr. 22, de azi Marţi, 31 Mai, are următorul bogat, variat şi Interesant cuprins : Robinson Crusoe de d. profesor I. Simionescu; Descoperirea coajei de golnqnina de Romains; Cuibifomnele de M. Lăziorescu; Din boabe de porumb sute de produse de Moş Delamare; La curtea unui rege găvanez de V. A- Leoca ! Gramofon automat, ştiinţa râde, agerimea mintală, fizică fără aparate de Mica; Lupta contra bătrâneţei de Moş Delamare; Higiena in evul mediu de drand V. Leonte; Abisinia necunoscută de O. Baum; Ultimele noutăţi de Moş Delamare; Vederi din China de Aici; Rubrica cititorilor; Apa curge (roman) de A. Prosieh. Coperta: ,Salvat de radio formecătorii, in colorisl nemu REPREZENTANT pentru România sau cumpărăor pe cont propriu se caută de o fabrică stabilită in apropierea orientului şi care poate concura cu succes şi furniza. Ardezie naturală pentru acoperişuri. Ofertele Jugomosse. Zagreb Zrijevac 20 mb „Reprezentant". 10 ŞOFER pe maşină Chevrolet cântă ziarul UNIVERSUL Oferte la Administram mm Renumitul Cheag Gebrüder Bayer Augsburg cunoscut la noi în tară de peste 60 ani ca cel mai concentrat, se găsește în: Cutii de Tinichea de 509 grame prima caitate »» »» I» ii t®0 ii ii ii ii ii ii ii 50 ,, ,, n ii ii ii si 25 „ ,, ii precum si vărsat cu kilo Cheag Tn Pastile No. 1 pentru 5 litri lapte ii ii ii ii 2 ,, 25 n ,, ii ii ii ii 5 ii 59 ,, ii Depositari: „GLOBUL-VERDE" Turnu-Severin 8499 Str. Aurelian No. 80 SANATQBilii D9ST9B GllliTZi GLUJ-GETITUIA 500 metri altitudine. Parc 2 ha. înconjurat de brazi. Boli pulmonare (pneumotorax, helioterapie etc.) şi de rinichi FILIALA IN HELVAN LANCIA CAIRO (Egipt). Climă caldă uscată. Deschis de la 15 Noembrie până la 15 Martie. Indicaţiuni s Boalele căilor respiratorii, astm, pleurezie, nefrită, diabet, reumatism, gută, sciatică, anemie, rahitism, tuberculoză osoasă. Se primesc copii ceia 12 ani in sus. — Plecare de la Constanţa la 10 Noembrie. Informaţiuni detailate la Sanatoriul Dr. Cosmutza Cluj Fabrica de mobile de fer, alamă şi articole in masse mari de fer Timişoara iii. — Piaţa Bisericei 2 produce tot felul de mobile în fer şi alamă, instalaţiuni de spitale şi hoteluri, mobile de grădini şi rame din fer şi lemn împletituri de sârmă. 857z i ii-----------------