Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)

1927-06-01 / nr. 124

Cuvântarea­­ P. S. S. Mitropolitului Pimen înalt P. S. S. Mitropolitul Mol­dovei pronunţă următoarea cu­vântare: Mărită Doamnă şi Regină, Alteţele Voastre Regale şi Onorat Public. Recunoştinţa e o gingaşă floa­re sufletească. Ea dă fiinţii noas­tre omeneşti­, o înfăţişare a făp­turilor cereşti. Recunoştinţa e acea virtute, care practicată de oameni, are darul minunat, de a preface şi de a uni într’o superioritate mo­rală, pe cel ce primeşte, şi pe cel ce înfăptueşte, actul de bine­facere. . Recunoştinţa, prin firea ei, poate să se ridice până la acea înălţime, în care, prefăcându-se în o căldură puternică topeşte egoismul care separă pe om de om, alcătuind o armonie socială. Semnele ei, se manifestă prin dragostea frăţească­ şi bunavoire dintre oameni, cântată acum 2000 de ani aproape, de corul în­gerilor când vesteau, pământe­nilor, sosirea mult aşteptatei­­ iu­biri între oameni, prin venirea Salvatorului Hristos. Cu aceste gânduri, ne-am a­­dunat în jurul acestui minunat­­ monument, destinat să concreti­zeze şi să înfăţişeze recunoştinţa noastră, pentru înfăptuirea ce­lui mai mare şi adânc dor, care, a însufleţit neamul nostru, a­­dică: „unirea tuturor românilor Recunoştinţa noastră celor de azi, ca şi a generaţiilor viitoare, ce va păstra pururea, pentru Majestatea Sa, Scumpul nostru Suveran, Ferdinand I, Regele vi­teaz şi întregitor al Neamului, a cărui lipsă d­a inaugurarea a­­cestui monument al Unirii, o regretăm cu toţii şi rugăm pe Dumnezeu pentru grabnica în­sănătoşire a Majestăţei Sale. Aceeaş recunoştinţă o avem­­ noi cei de azi şi o vor păstra toate generaţiiile, pentru­­ voi, scumpa şi graţioasa noastră Re­gină, care, în zilele grele din ma­­­rele război, prin puterea credin­­ţii Voastre, neînfrânate, aţi întă­rit şi aţi susţinut, fără şovăire, izbânda noastră în marele răz­boi şi îndeplini­rea nădejdii noa­stre strămoşeş­ti. Şi o împrejurare tainică, ur­zeşte frumoasa coincidenţă, că: Principele Mihai, Moştenitorul­­ tronului, adus de Majestatea­­ Voastră şi de ascumpa Sa mama, , să-şi facă prima sa intrare în Iaşi, ca la­ vreme să-şi aducă a­­minte că a fost de faţă la inau­gurarea acestui monument al U­­itirii tuturor românilor, desăvâr­şită, în vremea glorioasei domnii a augustului Său Bunic, Regele Ferdinand, aşa cum gândise a­­cum 528 ani, omonimul său Mi­­hai­ Viteazul, care îşi făcea a­­tunci, intrarea triumfală în Iaşi, întorcându-se biruitor din Ar­deal. Recunoştinţa noastră pentru toţi înaintaşii neamului nostru, din moşi strămoşi, cari în curge­rea veacurilor au muncit cu, toa­­tă râvna şi au luptat cu toată vitejia, pentru îndeplinirea uni­­tăţii neamului nostru. Recunoştinţa noastră­ pentru ostaşii noştri din toate vremu­rile şi din toate războaiele, cari, prin lupte vitejeşti şi-au jertfit viaţa, cimentând cu sângele lor pentru veşnicie temelia unităţii neamului nostru. Şi acum Mărită Doamnă şi Re­gină, întru cât acest monument al unirii ce’l inaugurăm, se ridi­că aici, în Iaşi, se cuvine a spune câteva cuvinte despre acest oraş scump nouă tutulor. In laşul marilor amintiri, s'au făurit şi s’au legat verigile isto­rice ale unităţii naţionale, încă de la mijlocul veacului­­ trecut, din Moldova sângerată la­­ 1776, prin răpirea Bucovinei şi­­ înjumătăţită la 1812, prin răpi­rea Basarabiei, se hotărăşte de Divanul ad-hoc, în 1854, că, cea mai scumpă şi cea mai sfântă dorinţă a neamului e: Unirea ţă­rilor surori. In Iaşi, la 4 Ianuarie 1859, se alege Domn, Alexandru Ion Cu­­za, pentru ca, la 24 Ianuarie, fi­ind ales Domn şi a­l Munteniei, să realizeze Unirea Principate­lor, păşind pe această cale, prin­­ jertfa însufleţită a Iaşului, care a închinat Unirii, Coroana sa şi­­ titlul său de Capitală.­­ Rămas după Unirea de la 1859­­ a doua capitală, dar centru cui-­ji­­ural al românismului, Iaşii se avântă în fruntea mişcării con­ştiinţa naţionale, care a îndru­mat şi pregătit sufletele pentru marele război al Unirii. Când sub povara, grelelor în­cercări din 1916—1918 neamul întreg, îşi încordase toate ener­giile şi valorile lui morale, în acest colţ de ţară, al Moldovei, rămas necălcat de duşmani. — Iaşul, devenit capitală a războ­iului, a refugiului şi a rezisten­ţii, a­ fost altarul, unde străjuiau aprinse făcliile credinţii, în bi­ruinţa, care avea să vie. Aici, glorioşii Suverani ai re­­într­egirei naţionale, au dat pildă de eroism şi abnegaţie, împărtă­şind cu viteaza oştire şi cu în­tregul popor, toate suferinţele şi având toate nădejdile. Aici, a­u început să se adune vestitorii sosiţi din cele patru unghiuri ale românismului — încă subjugat— aducând semnele apropiatei des­­robiri. Aici, în Iaşi, solii Basa­rabiei au închinat Regelui în­ 1918, actul solemn al reîntoarce­­rei Moldovei, de peste Prut, la sânul Patriei Mume. De aici, la chemarea fraţilor din Bucovina şi Ardeal, au pornit armatele noastre, refăcute şi re­­înălţate iarăşi la 11 Noembrie 1918, trecând Ca­rpaţii şi peste hotarul blestemat de la Suceava, purtând steagurile biruinţii şi eliberărei vecini­ce. Şi tot de aici, nemuritorii Suverani, făuritori ai unităţii noastre naţionale au plecat biruitori, pentru ca, după doi ani, de stăpânire străină. ♦ U­N 11 VERSUS Anul XLV. Nr. 124 lercuri l Iunle 19 î 7 Yaffil® utrMrl in­ Iași Inaugurarea monumentelor eroilor cavaleriei şi al „Unirii“ —Sosirea M. S. Regieei.— Solemnitatea dela monumentul Unirii.-La monumentul dela Copou.-Cuvântă­rile. — Parada. - Banchetul primăriei— Concursul hipic.— Plecarea auguştilor oaspeţi — Z­iua 3­ a 29 Mai Azi, Duminică, în prezenta M. S.­ Regina, A. S. R. Prinţului Moştenitor, A.A. L-L. R.- Prin­cipeselor Elena şi Ileana, pre­cum şi în prezenţa reprezentan­ţilor guvernului, a autorităţilor superioare şi a zeci de mii de cetăţeni s-a predat în patrimo­niul oraşului Iaşi frumoasele monumente din str. Carol şi de la Copou, care vor fi o mărturie veşnică a jertfei glorioase făcu­te de români pentru îndeplini­rea idealului naţional. Inaugurarea acestor monu­mente a luat proporţiile unei solemnităţi impunătoare. Oraşul avea un aspect festiv. Pretutin­deni, fluturau drapele tricolore, iar animaţia de pe străzi e de nedescris.I SOSIREA M. S. REGINA I­­­I Ieşenii au primit azi cu mare , entuziasm pe M. S. Regina I Maaria. . ! In aşteptarea trenului regal­­ încă de la ora 9.15 dim. se a­­j­flau pe peronul gării : A. S. R.­­ Prinţul Mihai, Principesele Ele­­­­na şi Ileana, d-nii miniştri Meissner şi g-ral Mircescu, I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, gene­ralul Zadik, comandantul corp. 4 de armată, d-nii N. Petrea primarul municipiului, I. Axinte prefet de judeţ, C. Sion, prefec­­de poliţie, generalii Ressel, Se­nesem şi A. Iovanovici; d-nei D. Volansch­i prim-preşed. al Curţii de apel, cu magistraţii superiori, general Botez, colonelii Giuşcă, Gurau, Macri, Al. Marinescu, Şt. Alexandrescu, numeroşi pro­fesori universitari etc. La 9 jum., M. S. Regina co­boară din­ vagon, fiind întâmpi­nată cu ovaţii, pe când muzica intonează imnul regal, iar doam­nele oferă buchete de flori. SALUTUL PRIMARULUI D. primar N. Petrea, după ce prezintă, pâinea şi sarea, pro­nunţă următoarea cuvântare : Prea înălţată Doamnă, Cu emoţie prezint Măriei Voastre din, partea cetăţenilor urarea caldă de bună venire în oraşul nostru, al tuturor dure­rilor, dar şi al tuturor nădejdii­lor şi înfăptuirilor măreţe ale neamului nostru, laşul care Vă este drag, laşul pe care-l cunoaşteţi bine din timpurile de grea restrişte, la­şul martor de veacuri al tuturor actelor mari din istoria româ­nismului, laşul se îmbracă as­tăzi în haină de sărbătoare ca să primească şi să prea slăveas­că pe cea mai mare dintre Re­gine, şi pe cea mai duioasă din­tre mame. In mijlocul ieşenilor Vă Veji simţi ca şi in preajma căminu­lui ospitalier al cinstitului gos­podar , care ştie să primeas­că, să iubească şi să respecte pe oaspeţii săi. Mândru de cinstea ce-i faceţi, prin glasul meu de cetăţean al său, Vă asigur de dragostea şi respectul cetăţenilor lui şi îna­inte de a Vă spune : „Bine-aţi venit“, împreunăm gândul şi ru­ga­ noastră cu Al. M. V. şi cu toţi le îndreptăm către tot acel puternic, pentru sănătatea M. S. Regelui, marele nostru condu­cător şi strigăm cu toată căldu­ra : „Bine-aţi venit". Să trăiască M. S. Regele, să trăiţi Majesta­­te, trăiască dinastia română şi ţara românească"1. ♦ Urmează în sala de recepţie prezentarea persoanelor oficia­le, după care M. S. Regina înso­ţită de A.A. L.L. R.R. şi urmată de asistentă, se îndreaptă spre str. Carol, unde e aşezat monu­mentul Unirii, executat şi dă­ mit Iaşilor de către doamna Olga M. Sturdza. DEZVELIREA MONUMENTU­LUI „UNIRII“ Se începe solemnitatea des­­velirii monumentului. Slujba e oficiată de clerul superior. O mulţime de coroane şi jerbe a­­coperă monumentul. A fost impresionant momen­tul când, la căderea pânzei, toa­tă lumea a recunoscut in sim­bolul de pe monument, care reprezintă ŢARA-MUMA, chi­pul duios al M. S. Regina Ma­ria, îngerul biruinţei şi purtă­toare de alinare, de nădejde în clipele grozave ale războiului... Toată lumea şi-a manifestat entuziasmul prin îndelungate aplauze şi strigăte: „Trăiască Familia Regală" 1 K­ate, în Capitala Bucureşti, re­câştigată cu mari jertfe. Şi pentru că acest frumos mo­nument, e opera unei fiice a Moldovei, se cuvine să spun câ­teva cuvinte:­­*■ Născută pe plaiurile judeţului Iaşi, crescută în nobilele tradi­ţii ale Moldovei, însufleţită de marile idealuri ale neamului şi trăind toate acele zile de res­trişte şi de glorie, în laşul refu­giului, rezistenţii neînfrânte, al jertfei şi al iz­bând­ei, d-na Olga Sturza, coborâtoare din Mavro­­cordaţii, cărturarii domni ai Moldovei, din cele dintâi zile ale marelui război şi-a închinat pu­terile pentru îngrijirea, micilor copii, rămaşi de pe urma eroilor căzuţi în lupte, muncind d­in răsputeri şi conducând opera de ocrotire a orfanilor din război. Dar, deopotrivă cu desvoltarea acestei admirabile acţiuni de so­lidaritate naţională şi de recu­noştinţă, faţă de memoria osta­şilor căzuţi eroic,­­ după între­­j­girea neamului prin pacea glori­­i oase—Olga Sturza, din acel im­­­­bold adânc al artei şi inspirată Prea înaltă Doamnă, Altele Regale, Doamnelor şi Domnilor, Războiul de întregirea nea­mului nostru s’a făcut cu jertfe­­ neînchipuit de mari şi oricât am­­ fi fost noi de prevăzători atunci când am plecat la luptă, tot nu­­ am putut să bănuim care vor fi­­ aceste jertfe. Când însă la sfârşitul lui am făcut bilanţul îndureratelor­­ noastre jertfe, am putut atunci­­ să ne dăm seama de imensita­tea lor. Jertfa noastră, a părinţilor îndoliaţi, a ţărei întregi cople­şită de zăbranecul negru al du­rerii nu a fost zadarnică, căci din cenuşa sinistrului, din la­crimile vărsate potop şi din vitejia, soldatului nostru măreţ, unite cu sacrificiul de sânge al populaţiei, a născut ca pasărea fenix regatul nostru mândru şi măreţ de astăzi. Unirea tuturor românilor din văile albastre ale Dunărei, din răsăritul luminos al Nistrului şi din apusul aureolat al Tisei este rezultatul, este strălucitul mănunchi de forţă, de dragoste şi de neatârnare veşnică, al neamului nostru*. Adresându-se doamnei Olga Sturdza, care a înfăptuit monu­mentul, d. primar zice : „Arta dv. şi talentul dv., ne­întrecut, munca dv. fără preget, au înfăptuit în monumentul pe care-l inaugurăm astăzi, sim­bolizarea Unirei noastre et­nice şi sufiteşti. Iaşul, ora­şul de jertfe neînchipuit de sunteţi copilul lui drag şi se­fletului, se mândreşte că dv. ii sunteţi copilul lui, drag şi se făleşte poate astăzi, prin gla­sul meu, să vă mulţumească cu recunoştinţă pentru darul măreţ ce-i faceţi. Vom păstra acest monument de artă şi de simbolizare a uni­rei tuturor românilor, ca pe un tezaur scump nouă tuturora. Şi acum când termin cuvânta­rea mea, ca omagiu suprem, a­­duc înalţilor oaspeţi, M. S. Re­ginei şi M. S. Regelui, salutare de caldă admirare, de devota­ment, unite cu încredinţarea că cetăţenii Iaşului au fost, sunt şi rămân cei mai credincioşi ai tronului şi dinastiei noastre“. DEZVELIREA MONUMENTU­­TURUI EROILOR BIV. 2-a Toată lumea, în frunte cu Su­verana, Principele şi Principe­sele, formând un măreţ cortegiu se îndreaptă spre monumentul eroilor div. II-a cavalerie din faţa gradinei Copou. Acolo se afla altă mulţime de lume, toţi ofiţerii şi trupele garnizoanei, delegaţii de ofiţeri şi soldaţi din toate regimen­tele, steagurile victorioase ale diviziei 2-a cavalerie şi nume­roşi săten, foşti luptători în ar­ma cavaleriei. Monumentul diviziei 2-a este înălţat în amintirea eroilor a­­cestei arme, cari s’au jertfit pentru Patrie. Un numeros cler oficiază sluj­ba și sfințește monumentul, iar muzicile militare intonează ..Rugăciunea*1. D. general N. Sinescu, inspec­torul general al cavaleriei, face istoricul eroicelor fapte de ar­me ale div. 2-a cavalerie în tot timpul crâncenului război. Descrie, în trăsături generale, atacul cu lăncile al călăreţilor descălicaţi în lupta dela Ma­­ghiarişi (28 Sept. 1916), şarja dela Prunaru, trecerea Carpaţi­­lor, luptele dela Siret, ocuparea Budapestei, etc. Amintirea acestor glorioase fapte a impresionat adânc mul­ţimea, care asculta într’o pioasă tăcere. D. general Ressel, comandan­tul div. 2-a cavalerie, arată că monumentul eroilor div. 2-a ca­valerie este simbolul victoriei şi al sacrificiului. Laudă pe ofi­ţeri în frunte cu d. col. A. Mari­­nescu, şeful de atat-major al div. 2 caval., cari au reuşit să realizeze monumentul. Laudă şi pe sculptorul Dumitriu­ Bârlad, autorul monumentului, şi—prin impresionante cuvinte — predă monumentul in păstrarea pri­marului Iaşilor. RĂSPUNSUL D-LUI PRIMAR După potopul de plumb şi foc care s’a apărut ,timp de 2 ani ^ţpr»:' ţttt­l şi a de măreţia vremurilor pregătite şi trăite de neamul românesc, in năzuinţa lui pentru unire, a dat cea­ mai nobilă şi mai înaltă ex­­presiune, a sentimentelor sale, de bună româncă, prin acest mo­nument, care e o adevărată ope­ră de artă, menită să slăvească unirea cea mai a tuturor români­lor. Fostă elevă a marilor maeştri franceză, Rodin şi Rubois, artistă­­sculptură eminentă, din cea m­ai curată inspiraţie, care cristaliza într’o fericită concepţie artistică, sentimentul celui mai cald pa­triotism­, după o muncă de a­­proape 6 ani, a lucrat acest mo­nument, menit,­să înfăţişeze uni­rea cea m­are şi să evoce rolul Ia­şului, în toate clipele istorice, care a­u pregătit şi hotărît, de­săvârşirea, unirii, prin biruinţă. Dar, prin aceasta, dădea viaţă şi realitate şi unei alte dorinţi scumpe românilor şi cu deose­bire ieşenilor — şi anume: de a înălţa monumentul unirii, chiar în oraşul, care a fost adăpostul întregitorilor neamului. Iaşul, va rămâne, peste vremuri nesfârşi­te, leagănul tuturor Unirilor­­ în neantul veşniciei peste un milion de suflete calde şi de braţe vânjoase şi roditoare, se cuvine ca noi, — generaţia de jertfe, — să cinstim amintirea celor dispăruţi cu simboluri măreţe. Ostaşul român, cu toată vi­tregia vremurilor, cu toa­tă adversitatea împrejurărilor, cu tot numărul copleşitor şi bine utilat al duşmanilor, a ştiut să înfrunte cu bărbăţie to­tul şi cu vitejia legendară a e­­roilor antici s- a triumfat. Cel care a imprimat de la în­ceput pecetea victoriei pe fron­tispiciul neamului nostru, a fost marele nostru Căpitan, marele nostru Rege, care cu jertfa con­­ştiinţii de sânge, a tras viteje­şte sabia şi în fruntea talazuri­lor de dorobanţi, grăniceri, ca­valerişti şi artilerişti, a smuls victoria finală­ apoteosală, prin unirea tuturor românilor, din toate unghiurile pământului ro­mânesc. D. primar termină aducând prinosul său de recunoştinţă armatei întregi, diviziei II-a de cavalerie şi doamnelor din Iaşi care, în frunte cu d-na col. Naum, au muncit pentru strân­gerea fondurilor. Declar solemn -- zice prima­rul — în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, că voi păstra cu sfinţenie monumentul înaripat care simbolizează jertfa, ener­gia şi avântul soldaţilor ro­mâni. PARADA A urmat o reuşită paradă mi­litară, toate trupele şi elevii şcolilor defilând în faţa monu­mentului. BANCHETUL PRIMĂRIEI La ora 1:30, primăria a oferit un banchet in sala palatului de justiţie, în onoarea auguştilor oaspeţi. Participă peste 300 invitaţi. La şampania, d. general Mir­­cesc­hi, ministrul de război, a fă­cut apologia Regelui şi i-a urat grabnică însănătoşire, (întreaga asistentă, în picioare, a ovaţio­nat pe Suveran. Regiina şi Prin­cipesele, adânc impresionate, a­­veau lucrări în ochi). D. primar, după ce aduce în numele Iaşilor închinarea de devotament către M. S. Regele, vorbeşte de M. S. Regina, zi­când : „Neamul nostru, peste care domniţi cu atâta drag şi devo­tament, numără mulţi eroi şi a ştiut în cursul vremurilor să-i cinstească, cu credinţa lui ne­ţărmurită, dar cel mai mare e­­rou al neamului-erou de vechi legende, este Majestatea Voa­stră. Acte mari de eroism"Aţi'im făptuit, când cu riscul vieţii şi al dinastiei. V’aţi expuşi, cău­tând pe soldaţii noştri in laza­rete, în spitale, pe front, sub gloanţe şi obuze ; eroism se nu­meşte actul de bărbăţie şi cu­raj, când Aţi înfruntat ploaia,­­ferul şi arşiţa dogoritoare a soarelui ; eroism când Aţi aju­tat pe nevoiaşi, pe bolnavi şi pe cei oropsiţi de soartă şi de oa­meni ; eroism Aţi făcut, când Capitala ţării—Iaşii—era ame­ninţat de hoardele de la răsă­rit, cari sugrumau viaţa noa­stră de stat şi când M. Voastră cu un cuvânt şi câteva flori a­­runcate la întâmplare, V-aţi scoborît în mijlocul lor şi Le-aţi ogoit sălbătăcirea. Aţi fost atunci salvatoarea neamului şi a dinastiei. Timpu­rile de grea restrişte şi de­­ grea încercare au trecut şi din cenuşa lor înăbuşitoare, a năs­­scut zarea albastră şi senină a vremurilor de astăzi. S’a servit, de d. V. Gheorghiu următorul MENU Ţuică, mastică, gustări, icre negre, nisetru maioneză, spa­ranghel­a la polonaise. Friptură de curcan, salată, Brânzeturi. Fructe, tort, îngheţată. Vin, cafea, liqueur. Şampanie sec şi demi-sec Ro­yal Ch­ambery. Banchetul s'a terminat la 3 luni. d. a. Cuvântarea Primarului lașilor Campionatul calului de arme M. S. Regina și A.A. L.L. R.R. s’au dus apoi la reg. 7, unde­ s’a făcut a treia probă (finală) a campionatului calului de arme. Această probă de obstacole consta din executarea unui parcurs de 12 obstacole de con­curs hipic, înălţimea 1 m. 20, lărgimea 3 m­. Cu toată greutatea acestei probe,­­ ca şi la cele de până acum, rezultatele au fost admi­rabile. Campionatul a fost disputat între numeroşi ofiţeri de cava­lerie, cari au dat dovadă de mult curaj şi abilitate. M. S. Re­gina şi Principesele şi-au expri­mat admiraţia pentru reuşita concursului. Sau­ decernat premii in va­loare de 173 mii lei, iar ofiţe­rilor premiaţi li s-au d­at, de că­tre M. S. Regele, diferite daruri. Iată lista ofiţerilor reuşiţi : Premiul I (30.000 lei şi un cal pur sânge oferit de Principesa Elena), d. locot. A. Corbeanu din reg. 2 roşiori. Premiile 2 şi 3, d-nii locote­nenţi Nicolescu şi Cazacu. Premiul 4, d. maior Marines­­cu ; premiul 5, d. locot Sănates­­cu ; premiul 6, d. locot. I. Ştefă­­nescu; premiul 7, d. locot. Gher­­culescu ; premiul 8, d. cap. Con­­stantinescu ; premiul 9, d. sub­­locot. Grumăzescu şi premiul 10, d. căp. Rădulescu. PLECAREA AUGUS­ŢILOR OASPEŢI La 7 seara, marile serbări din Iaşi erau terminate. Au­­guştii oaspeţi, conduşi de per­soanele oficiale, s-au îndrep­tat spre gară, fiind din nou a­­clamaţi de miile de oameni cari înţesau străzile din centru. Cu acceleratul de Chişinău M. S. Regina a plecat spre capi­­tala Basarabiei, iar A. S. R. Prinţul Moştenitor împreună cu A.A. L.L. R.R. Principesele E­­lena şi Ileana spre Bucureşti. TELEGRAMA M. S. REGINA CATR SUVERAN Cu prilejul serbărilor din Ia­şi, M. S. Regina a trimis ur­mătoarea telegramă M. S. Rege­lui : „Adunaţi in jurul mesei fes­tive, tn dragul laţi, toţi acei cari sunt cu Mine astăzi Iţi trimit a­­dâncul lor devotament, regretând ci nu eşti cu noi tn această zi şi dorindu-Ţi sănătate fi prospe­ritate pentru fericirea ţării ce o iubeşti atât de mult. Armata deplori lipsa fulttiUul ei conducător­­i toţi plini­­re trupe au defilat înaintea Noastră şi Tu nu erai lângă noi, încă odată, multă sănătate''. (ss) MARIA Această telegramă a fost scri­să în englezeşte de M. S. Regina şi tradusă în româneşte de AA. LL. Principesele Elena şi Ileana. Manuscrisele se păstrează la primărie. Tot cu prilejul serbărilor, d. general Mircescu, ministrul de război, a expediat o caldă tele­gramă de omagiu M. S. Regelui, exprimând nețărmurită supunere ♦ ♦ - Linie ferată nouă în Turcia Angora, 30 (Rador). — Pri­mul ministru Ismet-Paşa, preşe­dintele Camerei K­iazim, şeful statului major generalul Fezi- Paşa, numeroşi miniştri, depu­taţi şi reprezentanţi ai presei, au plecat la Cezareea, la inau­gurarea nouei linii de cale fe­rată Angora-Cezareea. Această linie are o întindere de 380 kilometri. In discursul, pe care l'a ros­tit primul ministru Ismet-Paşa, a declarat că această operă constitue răspunsul limpede pen­tru cei cari pretind, că Turcia obosită din cauza războiului, nu poate trăi fără de ajutoare. Construcţiuni similare se vor face în cursul anului viitor în alte şase direcţiuni diferite ; până acum nu se lucra decât pe două direcţiuni. Părul mătăsos pe care părinţii îl mângâie şi-i sărută copiilor lor cu atâta d­ra-­ goste, păstraţi-i copilaşului Dv. căt se poate de mult, spălându- numai cu un preparat absolut nevătămător. Ingrijirea lui ci Shampoo-En­da dă părului un luciu frumos şi-i păstrează fermecătoarele onduline naturale. Fără urma unui adaus vătămător Shampoo- Eu­da curăţă cu uşurinţă, prin săpunul lui special, părul şi porii capului în mod sigur şi temeinic. Săpunul, cu faimoasa sa spumă, distruge prin milioanele de balonaşe orice necurăţenie. S­HAMPOO E U­DA f­ără sodă niîhniiiuîi­. BUCUREȘTI 58, Str. Carol 58 Lei 50 Batiste de mătase mo­f ni RC Mtr. Musului de aţă u­vl «J cu desen Lei 55 Mtr. Eponge uniculor T.ai RQ - Zefiruri şi per­­uvl JO caluri culori garantate j t ai QR Mtr. Fulamri cu dese- Uvl OJ penteu rochii T AÎ 110 ” Marchizeturi 100 Uvl II v cm.desenculori p. rocii. Lei 115 Mtr. Marochenuri su I pj IRR «» Muselin lână cal. Uvl 1­ 1 d prper desen modern î AÎ 9AA Mtr. Toile Tarare ve- UCl UVU ritabilă A G. B. Lp! 0­0 ” Crâp Poplinede­**va ulV mi­ so­e creațiune mo­dernă, lup cm. ÎAÎ 99 A Mtr. Marchiretă cu UG1 borduru călit, super. 13u cm. T.AI 99 R Mtr. Olandă pură 120 UGI cm p. rochi Lei 380 ■■ S"' din partea armatei şi necondiţio- • Gref­a Tribun. Jud. Covurlui, s. I natul devotament al ponorului. t V T B fl f T M. Miereami “ ^ ^ " Nr. 13600 1927, Mai 13. Conform art. 285 cod. civ. se publică spre cunoştința genera­lă că d-na Maria Gorga din Ga­laţi, str. Morilor nr. 28, prin pe­tiţia înreg. la nr. 24560 din 21 August 1926 a intentat acţiune­a de divorţ contra soţului său La­­zăr Gorga cu acelaş domiciliu. Din căsătorie a rezultat o copi­lă anume Elena de 15 ani. Soţul posedă cinci fălci pă­mânt arabil în comuna Griveşti, jud. Tutova. Grefier (indescifrabil) Dos nr. 2095/926. 1 în comuna Ivanda (Ju­d. Timiş- Torontal) o gospodărie modernă şi complet adjustată în întin­dere de 209 jugăre Cu clădiri de locuinţă. Pe intravilanul casei se află, manipulate în regie pro­prie, izvori de apă minerală cu efect purgativ şi curăţitor. Pre­turi convenabile. Informatiuni dă avocatul dr. Siegmund Braun în Timişoara I, str. Mercy 1­13 SUFERIŢI DE ARSURI la STOMAC 1 Suferiţi de răgâeli acre? atunci cu ştiţi câ stomacul Dv. funcţionează prost şi nu mai poate mistui mân­­carea care fermentează în stomac, provocând astfel arsuri, ce se ridică parcă prin coşul pieptului până in gât. Pentru a şti cum­, să scăpaţi de aceasta su­­ferinţă, scrieţi chiar astăzi o carte poştală către FARMACIA VOREL din Piatra­ N. şi veţi primi gratuit interesanta broşură: BOLI DE STOMAC, vin­­decarea lor şi regimul de mâncare. Numărul broşuri­lor ce se trimite gratuit fiind mic, vă rugăm In .in­teresul Dv a nu întârzia. Vă veți adresa, direct la FARMACIA VOREL Piatra-N. „ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR“, Nr. 22, de azi Marţi, 31 Mai, are următorul bogat, variat şi Interesant cu­prins : Robinson Crusoe de d. profe­sor I. Simionescu; Descoperirea coajei de golnqnina de Roma­ins; Cuib­ifomnele de M. Lăzio­rescu; Din boabe de porumb sute de produse de Moş Delama­­re; La curtea unui rege găva­nez de V. A- Leoca ! Gramofon automat, ştiinţa râde, agerimea mintală, fizică fără aparate de Mica; Lupta contra bătrân­eţei de Moş Delamare; Higiena in evul mediu de d­rand V. Leon­­te; Abisinia necunoscută de O. Baum; Ultimele noutăţi de Moş Delamare; Vederi din China de Aici; Rubrica cititorilor; Apa curge (roman) de A. Prosieh. Coperta: ,Salvat de radio for­­mecătorii, in colori­sl nemu­ REPREZENTANT pentru România sau cumpără­­or pe cont propriu se caută de o fabrică stabilită in apro­pierea orientului şi care poate concura cu succes şi furniza. Ardezie naturală pentru acope­rişuri. Ofertele Jugomosse. Zagreb Zrijevac 20 mb „Reprezen­tant". 10 ŞOFE­R pe maşină Chevrolet cântă ziarul UNIVERSUL Oferte la Administra­m mm Renumitul Cheag Gebrüder Bayer Augsburg cunoscut la noi în tară de peste 60 ani ca cel mai concentrat, se găsește în: Cutii de Tinichea de 509 grame prima caita­te »» »» I» ii t®0 ii ii ii ii ii ii ii 50 ,, ,, n ii ii ii si 25 „ ,, ii precum si vărsat cu kilo Cheag Tn Pastile No. 1 pentru 5 litri lapte ii ii ii ii 2 ,, 25 n ,, ii ii ii ii 5 ii 59 ,, ii Depositari: „GLOBUL-VERDE" Turnu-Severin 8499 Str. Aurelian No. 80 SANATQBilii D9ST9B GllliTZi GLUJ-GETITUIA 500 metri altitudine. Parc 2 ha. înconjurat de brazi. Boli pulmonare (pneumotorax, helioterapie etc.) şi de rinichi FILIALA IN HELVAN LANCIA CAIRO (Egipt). Climă caldă­ uscată. Deschis de la 15 Noembrie până la 15 Martie. Indicaţiuni s Boalele căilor respiratorii, astm, pleu­­rezie, nefrită, diabet, reumatism, gută, sciatică, anemie, rahitism, tuberculoză osoasă. Se primesc copii ceia 12 ani in sus. — Plecare de la Constanţa la 10 Noembrie. Informaţiuni detailate la Sanatoriul Dr. Cosmutza Cluj Fabrica de mobile de fer, alamă şi articole in masse mari de fer Timişoara iii. — Pi­a­ţa Bisericei 2 produce tot felul de mobile în fer şi alamă, instalaţiuni de spitale şi hoteluri, mobile de grădini şi rame din fer şi lemn împletituri de sârmă. 857z i ii-----------------

Next