Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)

1927-06-09 / nr. 130

Femeile frumoase vă vor spune L'răgezîmea cî frumuseţea naturala a tenului depinde de sănătatea pie­lei« Numai un săpun bun cu desă­vârşire pur cum e Săpunul Csdunj, poate stimula funcţiunile normale ale porilor şi a asigura astfel epi­dermei o Eşîioasă constantă. Iată de ce întrebuinţează milioane­­de persoane . Ele au recunoscut că înmoac pie­lea­ orice prisos de săruri alcaline fiind înlăturat. Afară de acestea» el e economic» căci fiind cu desă­vârşire uscat» durează de două ori mai mult decât alte săpunuri« Nu cumpărafi decât Săpu­nul Car dum care poartă liniîbriîl de garan­ţie cu „bebeal Cadaisn“ singurul să­­pssm fabricat In Paris. Săpunul Cadum B­OLNAVII D­e scrofolofti bgiaavi es pi­ont săraci de s&nge all a mult dorita uşurare a suferinţelor tor prui SiFOPilL VEÎtl'fcS r­îmalioî anemici slăbiţi Se întrebuinţează încă la: tuşă mägureasca, ra­hlits ,boala englezească), scuipat de sănge, boale femeeşti, precum şi la tot felul de slăbiciuni. Mii şi mii scrisori de recunoştinţă dovedesc efectul al siropului Vertes Gust foarte plăcut- Premia­t la Paris, Londra, Ostende şi Roma. Un colet poştal conţinând 4 sticle 540 lei de la Irnia VULTURULUI Lupi, Strada Reţele Ferdinand No. 2 Spezie pe oştnie şi ambalaj in regie m­oniie Catalogul Gratis!!! Societatea „Economia” IAŞI Str. Cuza Vodă No. 42, anunţă apariţia noului ei CATALOG PENTRU: Ltofe bărbăteşti şi de damă, Pânzeturi, Zefiruri, Dogari, Driiuri, Ciorapi, etc. Bogat asortiment. TOATE LA­mpu­llS FABRICE! Se expediază prompt direct din fabrică prin poştă orice coma­dă de la suma cea mai mică la cea mai mare - Cereţi imediat Catalogul gratis -l­ipscan­, 90 AU SOSIT ULTIMELE CONCURENTA GARANTEAZA HIGIENA GUREL. IV .r­o Auliuc rocnililicov REPREZENTANTA GENERALĂ ȘI DEPOZIT: bucurești - UHDENBERG & CIOARA str.stelea 23 pm tim Mr»«»» Tr t.•mb3«shmu i3NIV£RS’IL Şedinţa consiliului general al plinei lipi­taţi Două vacanţe.­­ * Chestiunea împrumuturi comunal Luni, la ora 5 d. a., consiliul general al primăriei municipiu­lui Bucureşti s’a întrunit, în şe­dinţă publică, sub preşedinţia d-lui Anibal Teodorescu, asistat de d. I. Roban secretar general.­ D. ANIBAL. TEODORESCU a adus la cunoştinţă că în comisi­­l­iul general s'au declarat două locuri vacante, prin numirea d-lui dr. N. Lupu, ca ministru al instrucţiunii şi prin demisia d-lui col. Solaconu, prefectul ju­deţului Ilfov, consilieri de drept. S'a citit o adresă a ministeru­lui de instrucţie relativă la si­tuaţia d-lui prof. Banciu, consi­lier comunal şi director gene­ral al contabilităţii acelui mini­ster. După mai multe explicaţiuni s’a stabilit că nu există incom­patibilitate între aceste două a­­tribuţiuni, Intru cât postul de director nu-1 ocupă pe baza u­­nui decret regal. ÎMPRUMUTUL municipiu­lui D. ANIBAL TEODORESCU a făcut o expunere a tratativelor în legătură cu împrumutul edi­litar, cari au fost începute de d. dr. I. Costinescu, pe baza legii din Aprilie 1924, de 10 mi­lioane 400 mii dolari, dar care nu s’a putut contracta, de­oare­ce renta română nu mai cota la bursa din Londra. A arătat cau­­■zele care l-au determinat să res­pingă atâtea oferte ce i se fă­­cuse, precum şi două propuneri recente, prezentate prin d. Giebl şi consorţiul new-yorkez. Propunerea Giebl implica plata unui comision şi oferta nu era nici fermă, aşa că a fost ret­insă. Oferta consorţiului Chapman din New-York se prezintă ferm, la cursul de 80 suta în numerar. Consorţiul a renunţat la ga­ranţiile ipotecare, mulţumindu­­se doar cu un drept de priori­tate asupra veniturilor cordona-­­ le ale primăriei, spre a-i asigu- r­­a plata anuităţilor. Această ofertă e mult mai fa­vorabilă decât împrumuturile contractate de alte state prin a­­cest consorţiu,­ despre a cărei seriozitate atestă şi Banca Na­ţională. D. M. GEORGESCU a dat ex­plicaţiuni, din care reese că propunerea nu e fermă ci e vorba de o opţiune pe termen contractual, întrucât împrumu­tul urmează să fie asigurat în două tranşe; prima de 7 milioa­ne dolari, în curs ferm, se oferă la 21 de zile după contractul de opţiune, iar restul după 6 luni de la lansarea primelor o­­blgaţiuni şi nuinai după efec­tuarea operaţiunei. D. COL. M. SEINESCU a fost de părere să se acorde o opti­­une de 21 zile, in care timp să i se prezinte ultimele condiţiuni.­­ D. CHIRITA VASILESCU a­­ cerut un tablou al tuturor lin- I prumuturilor contractate­ de I primărie înainte şi după război.­­ D. D. T. PASCU a propus să­­ nu se discute decât principiile împrumutului, adică: cursul,­­ dobânda şi modalitatea de pla­tă. A se intra în discuţie amă­nuntelor ar însemna să nu se contracteze împrumutul nicio­dată. D. L.I. G. GHEORGHIAN a spus că consiliul are toată în­crederea în d. primar şi în co­­misiunea instituită pentru exa­minarea ofertei. Chestiunea e însă foarte im­portantă, aşa că e nevoe să fie studiată de intreg consiliul. A relevat tratativele­­ făcute sub primariatul d-sale, când bu­getul era de 100 milioane şi totuş, la plecare, a lăsat un ex­cedent de 20 milioane, din care să se construiască prima aripă a palatului municipal. Tratativele au fost începute cu un consorţiu londonez în 1920 în condiţiuni mult mai a­­vantagioase. Actuala ofertă va duce la rezultatul, că pentru 7 milioane 400 mii dolari, se vor plăti in 30 ani. 25 milioane do­lari. Deci împrumutul trebue să se facă în condiţiuni cât mai avan­­tagioase. D. DUMITRIU şi-a manifestat credinţa, că dacă s'ar reglemen­tă încasările comunei şi s’ar face economiii, bugetul primă­riei s’ar prezenta astfel în cât nu s’ar mai simţi nevoia nici unui împrumut. D. D. P. NICULESCU-RITZ a atras atenţia consiliului­, că in­teresele primăriei sunt in func­ţiune şi de interesele statului şi că în actualele împrejurări nu e timpul să se contracteze un împrumut aşa de important. După ce se va cunoaşte poli­tica generală a actualului gu­vern, se va putea pune din nou in discuţie chestiunea împru­mutului. D. ing. I. CONDEESCU a spus că amânările nu vor avea alt efect decât să zădărnicească e­­fectuarea im­prum­­utului, expri­­mându-şi dorinţa ca delegaţi­­unea perm­anentă să soluţioneze cât mai repede această chesti­une. D. ANIBAL TEODORESCU şi-a manifestat nedumerirea in privinţa fluctuaţiilor consiliului general, care după ce autoriză cu depline puteri pe primar să trateze şi să inchee împrumutul, intră în discutiuni de detalii şi fără nici o importanţă. A conchis cerând consiliului să se pronunțe dacă mai e sau nu necesar să se contracteze un împrumut. D. CHEFNER a cerut să se comunice consilierilor raportul comisiunei însărcinată cu stu­dierea împrumutului şi copie după contractul ce se va în­­cheia, spre a se putea pronun­ţa toţi în cunoştinţă de cauză. D. Dr. G. GHEORGHIAN a cerut să se examineze şi alte oferte ce s'au mai ivit. D. ANIBAU TEODORESCU a comunicat consiliului că va sa­tisface propunerile înregistrate, urmând ca chestiunea împru­mutului să se ia in discuţie in şedinţa viitoare ■ M. Leonte. LINIŞTIŢI-VA ! Sfârşitul lumii, anunţat luna aceasta s'a amânat! De ce ? „Ziarul Ştiinţelor şi al Călăto­riilor“ t­r. 23, de Marţi, 7 Iunie, lămureşte. Pe Coasta de Argint — ——npa—N­MHHI I 0 dimineaţă la Balcic — însemnările unui trimis special — vi — Drumul spre Ca­vama, Surtachioi şi capul Can­acra. Un sat de colonişti din jud. Olt. Pe Coasta de Arg­ut­­ ...Şi iată-ne pe Coasta de Ar­gint... A doua zi, pe la ceasurile fi dim., am făcut ochi, după o noapte de somn adânc. Nu dor­­m­isem nici şease ore după o­­boseala din ziua precedentă, dar răcoarea dimineţii, ce năvă­­lia prin ferestrele deschise ale camerelor de hotel ne căptuşise de sănătate plămânii, învăluin­­du-ne într-o atmosferă de hint simţită înviorare. Priveliştea stâncilor calca­­roase, împrejurimile cu râpi şi pripoare adânci, casele de :___ ... piatră zidite pe stânci, vegeta­rie de 21 zile, in care timp să­­­pa bogată, inundată de soare, se prezinte ultimele condiţiuni.­­ păretele muntos — un triim­ D. CHIRIŢA VASILESCU a ghiu uriaş în mijlocul oraşului ÉT"­ ÉT " — la poalele căruia o geamie îşi toarce melancolia, sunt pri­mele noastre impresii de pe Coasta de Argint, cele dintâi­­ locuri ce ne răsfaţă sufletele într'o simfonie de tonuri şi nu­anţe învăluitoare. Ieşim in stradă. Aerul dimi­neţii stârneşte şi sporeşte vioi­ciunea drumeţilor. Femei, cu fe­ţe acoperite încă de tuşmacul tradiţional al vechiului Islam, se amestecă în maşina de curioşi cari stau în preajma noastră, pe lângă maşinile gata de drum. O fetişcană cu ochii vii şi dinţii ca zăpada proaspăt căzută, e îmbrăcată ca şalvari largi şi sporovoleşte cu alte femei in graiul lo­r, înconjuraţi de mulţi localnici, Pe ale căror chipuri se citeşte liniştea şi nepăsarea spiritului oriental. De după război încoace mai ales, această lume contemplati­vă sa obicinuit cu bucureştenii, cari vin vara, de plăcere sau din şuabism, pe Coasta de Ar­gint. Bărbaţii duc viaţă de ca­fenea, unde fac politică mărun­tă sau leagă şi desleagă afaceri, atunci când nu joacă table d­in faţa unor filigene de cafea. Sunt unii dintre ei cu planuri mari, dar nerealizabile, prilej de vorbă vânturate în pustiu, căci viaţa economică e aproape D. DUMITRIU şi-a manifestat­­ inexistentă aci, cu toată bogăţia regiunii şi măreţia mării. Nu­mai dacă s’ar pune în valoare regiunea aceasta, prin crearea unor mijloace de locomoţiune rapidă, prin construirea de li­nii ferate, Coasta de Argint ar ajunge la o superbă înflorire, luând înfăţişarea unui adevă­rat paradis în acest minunat colţişor al pământului româ­nesc. Dar despre expansiunea eco­nomică a Coastei de Argint şi despre posibilităţile ei de vii­tor, voiu face observaţiunile mele la sfârşitul acestei des­crieri, când voiu trage încheieri întemeiate pe fapte şi observa­­ţiuni, întărite cu date statistice. Plecarea la capul Can­acra era anunţată pentru ora 8 dim., după program. Programele nu sunt făcute însă ca să fie 13 littftram respectate, astfel că şi noi am ţinut să nu înfrângem obiceiul pământului. Deaceea poate, nici după ceasurile 9 nu porniseră autobuzele noastre la­­Irurii. De ce întârzierea aceasta ? Era sărbătoare mare la biseri­ca grecească, hramul Sf. Împă­nați Era tocmai de Sft. Constantin Şi Elena, aşa că unii dintre noi s'au dus să aprindă lumânări la biserică. Biserica e măricică. Are tâmpla de lemn vopsit şi icoane atârnate, lucru obişnuit la bisericile greceşti, la cele mici în deosebi. — „Auzi, d-le, biserica româ­nească închisă’’, ne spune o dis­tinsă doamnă, supărată foc. M'am mirat mult că biserica românească stă închisă la o sărbătoare atât de mare. Mai târziu ne-am­ lămurit cu toţii că preoţii români fuseseră poftiţi la biserica grecească, de hra­mul ei. Acest schimb de poli­teţe se întâmplă foarte des in­tre preoţii noştri şi preoţii gre­ci, aceştia luând parte adeseori la slujbele religioase româneşti. Explicaţiunile ni le-a dat d. Papali’agi, simpaticul primar al Balcicului, care ne-a mai spus că, în vara aceasta, sezoniştii Balcicului vor avea şi plajă, fă­cută din nisip fin, adus cu că­ruţele de la Ecrene. Excursioniştii îşi reiau locu­rile în trăsură. In maşina noa­stră se mai urcă Aii, un turcu­­leţ simpatic, pe care-l angajăm ca „servant“ pe tot drumul, el jurându-ne că prea bine cunoa­şte drumurile pe unde vom merge. Mergem spre capul Can­acra. Aii se aşează turceşte, pe coşul de voiaj, aşezat foarte aproape de volan, ca să indice şoferului din ţnni, la încrucişări. Mulţimea ne însoţeşte cu alai. Dintr'un grup de turci, cel mai bătrân ne salută in numele tuturor. Trecem de acum prin cele mai frumoase, privelişti de pe Coasta de Argint. L. Illésen închiderea congresului internaţional de agriculturi Viitorul congres va fi la Bucureşti - l­olognia, 2 Ionie. — închide­rea congresului internaţional de agricultură a fost sărbăto­­rită ori la Roma printr’un măre dejun oferit de comitetul orga­nizator în stadiul antic al lui Septimiu Sever, situat pe mun­tele Palatin. Nici un decor din bine n'ar fi putut împodobi a­­tât de grandios această mani­festaţie de înfrăţire a plugari­lor din lumea întreagă. După cuvântările rostite de organele oficiale, câte un dele­gat al fiecărui stat reprezentat a luat cuvântul. In numele Ro­mâniei a vorbit de GEORGE LUCASIEWICZ, care a mulţu­mit congresiştilor pentru cins­tea făcută României de a i se încredinţa sarcina organizării congresului din 1929, zicând că reprezentanţii României nu-şi ascund greaua răspundere ce le incumbă. In aceeaşi seară congresiştii au părăsit Roma plecând în di­ferite direcţiuni. Obţinând un concediu de 6 zile, voi urma excursia din E­­milia şi Lombardia spre a vă ţine în curent mai departe. Ziua de astăzi, excepţional de călduroasă, a fost şi extrem de încărcată. In program figura vizita oazei italiene din împre­jurimile Modenei. Excursioniştii au cutr­erat toată regiunea de vii minunate cu automobilele, oprindu-se la principalele fer­me. Cooperativele noui, aşa zisele ,,cantine sociale“, au stârnit ad­miraţia tuturor prin instalaţiile lor somptuoase şi aparatele tehnice pentru fabricarea vinu­lui. Prese, privniţi, butoaie uria­şe, laboratori de amestec şi de pregătire a mustului şi alcoolu­­lui, alambicuri pentru bulion, (regiunea produce multe tomate), nimic nu lipseşte cultivatorilor locali car­, mari sau mici, aduc toată producţia lor de struguri la cantină. Acolo se fabrică vi­nul, se vinde şi se împarte bene­ficiul net. Capitalul iniţial de zeci­­de milioane de lire a fost avansat de instituţiunile de credit fiecărei cooperative şi se rambursează treptat. De altfel, se remarcă enor­mele capitaluri învestite în in­­ventariile agricole şi în amelio­rarea randamentelor. O fermă având 20 hectare întindere de pământ, are un buget anual de 1.200.000 lire numai pentru ex­ploatare şi un beneficiu net de circa 300.000 lire. Produce de toate şi învesteşte fără ră­gaz capitaluri noui. Am mai vizitat staţiunile de , creştere a splendidelor bovine de rasă de Modena, la originea căreia este Charolaizul francez.­­ zona de descărcare dela Parmi­­­­giana Moglia, din care s’a pom­pat apa cu turbine electrice, brânzăriile minunate şi pivniţe­le tipicului „Lambrusco’’. Insta- l laţiile au costat peste­­ 40 mili­oane lire. Pretutindeni ordine şi inten­sivă muncă disciplinată. La Modena, federaţia fascistă a agricultorilor a oferit un de­jun la care a luat cuvântul, printre alţi oratori, şi d. Brân­­covan Basarab, care a amintit­­ trufia de sânge italo-română. I­­ Astăseară, la Bolognia, Came­ra de comerţ a oferit un prânz­­ de 250 tacâmuri, precedat de o nuafie la ,,Casa del basci­o”. Sau rostit cuvântări înflăcă­rate pentru Italia, rege şi Mus­solini. S'a intonat de mai multe ori imnul fascist, cântat la cor de asistenţă. Cămăşile negre şi miliţia fascistă s'au manifestat toată ziua. Spectacolul pentru profani a fost nou şi captivant. Italia ac­tuală este de nerecunoscut. Omireasăa Ce­ seosi’o art­­etin Romă, 1 Iunie. — Şedinţa de închidere a congresului a avut un mare răsunet. S’au rostit cu­vântări interesante şi s’au ivit discuţiuni aprinse, dintre cari cea mai lungă şi cea mai pasio­nată a fost provocată de profu­­siune in extremis a delegaţiunii oficiale a Argentinii pentru ca naţiile să nu mai închidă porţile importului de vite, sub pretexte de ordin sanitar, când in fond ele nu urmăresc decât scopuri economice. Au fost în zadar stăruinţele de­puse de birou, arătând că motive de procedură se opun la punerea la vot a moţiunii, sau că redac­­ţiunea ei este prea brutală şi pu­ţin curtenitoare faţă de guver­­nele reprezentate. Delegaţii Ar­gentina au rămas pe poziţia lor şi demonstraţia făcută foarte transparent a fost sprijinită de delegaţii tuturor statelor Ame­­ricii centrale şi de sud. Adunarea plenară a aprobat ca viitorul congres să se ţină la Bu­cureşti. Din concluziunile trase din cele opt zile de d­esbateri se des­prind limpede următoarele puncte: 1) Tendinţa generală a­­statelor este ruralizarea vieţii naţiunilor. 2) Anglia şi Statele­ Unite, cari au trimis la vreme rapoartele tehnicienilor lor, s'au abţinut os­tentativ de a participa la con­gres. Ba chiar, reprezentanţi­lor la Institutul internaţional, cu re­şedinţa la Roma, au părăsit pen­tru diferite motive capitala Ita­liei, în ajunul congresului. 3) Primul-ministru italian n'a primit nici una din invitaţiile ce i sau adresat de congres. Mem­brii cabinetului sau abţinut şi dânşii dela toate manifestările adunărilor internationale, cu ex­cepţia ministrului economiei na­ţionale, d. Beluzzo, care a oferit un banchet aseară delegaţilor o­­ficiali titulari. 4) In toate secţiunile s'a mani­festat o solidaritate a ţărilor pro­­ducătoare de carne şi cereale im­potriva tendinţei acaparatoare a pietii mondiale de către Statele­ Unite. 5) Pentru prima oară, elemen­tul feminin internaţional, căruia se rezervase o secţie specială în congres, a ridicat glasul pentru­­ , afirma însemnătatea locului pi­e care voeşte să-l ocupe în organi­zarea şi ameliorarea vieţii agri­cole. Relevând acest lucru, marchi­­­zul de Vogne, in cuvântarea si de închidere,­ a accentuat că Ro­mânia şi Bucureştii atât de ospi­­­tal ieri vor da femeii o mai priin­cioasă ocazie de a se manifesta pe tărâmul economic internatio­nal. 5PV n tdni Aufn­df­­iert. im rut­e­rtrais 1927 Curier Judiciar In jurul unei numiri la Univer­sitatea din Iaşi La 16 Mai a c., înalta curte de Casaţie s. IlI-a a judecat procesul iscat între d. prof. Flo­rin Sion, deputat ministerul instrucţiunii publice de arta şi candidaţii la catedrele devenite­­vacante prin moartea prof. r.li­ni­v. Matei B. Cantacuzino şi Dem. Alexandrescu. Iată procesul : Ambele catedre fiind scoase la concurs, s-au prezentat d-nii candidaţi Al. Em. Lăzărescu, Zăuceanu şi Const­­onescu. Mi­nisterul însă curmând lucră­rile preliminare concursului, a numit, în conf. cu art. 80 din legea învăţământului superior, la catedra lui Matei Cantacu­zino, pe d. Florin Sion. In contra acestei măsuri, cei­lalţi candidaţi au făcut acţiune în contencios la curtea de Apel din Iaşi Acţiunea a fost admi­sa şi s-a hotarit reluarea con­­cur­sului. Ministerul instrucţiunii publi­ce şi d. prof. Sion au declarat recurs lui Casaţie împotriva de­­­ciziei. Şi aceste recursuri, întru­nite, desbătute la 16 .Mai, au fost admise Luni. Temeiurile deciziunii înaltei Curţi, se vom publica ulterior. Jurisprudents in materie de apeluri penala sul ca neîntemeiat si a menţi­nut astfel hotărîrea de condam­nare la un an închisoare, pro­nunţată de curtea de Apel. In chipul acesta, s’a precizat jurisprudenţa, că ministerul pu­blic nu e decăzut din dreptul său de a apela sentinţa tribu­nalului, dată asupra opoziţiei condamnaţilor în lipsă, din cauză că n’a apelat sentinţa respectivă dată în lipsă. Procesul soluţionat Luni de înalta curte a respins recur curtea de Casaţie s. N­, sub pre­şedinţia d-lui Oscar Niculescu, e interesant şi prin el însuşi, in fond, nu numai prin proble­ma de drept ce s’a resolvat. Iată­l : Come­rciantul Albert Kripps din Galaţi a fost condamnat în lipsă, de trib Covurlui, la 6 luni închisoare corecţională, pentru înşelăciune (art. 332—333 cod. penal). Iar parchetul n’a decla­rat apel contra acestei sentinţe, „a minima”. Condamnatul însă a făcut o­­poziţie împotriva sentinţei; opo­ziţia i-a fost admisă şi în pre­zenţă a fost achitat de orice pe­nalitate pentru fapta ce i se imputa. De astădată, parchetul a făcut apel şi a cerut să se menţină osânda hotărîtă la prima jude­cată. Deci procesul s’a reluat de la început înaintea curţii de Apel din Galaţi. Curtea a admis ape­lul parchetului şi a condamnat pe inculpat , nu numai la 11 luni închisoare cât i se aplicase în lipsă, prin sentinţa primei in­stanţe, ci la douăsprezece luni închisoare. Albert Kripps a pornit recurs în Casaţie.­­ A susţinut că decizia Curţii de Apel e nulă şi fără efect, fiind­că s-a dat cu violarea principii­lor generale de drept şi preve­derilor codului de procedură penală. A arătat că parchetul neape­lând „a minima”, prima sentinţă de condamnare la 6 luni, a de­căzut din dreptul de a mai ata­ca hotărîrea ulterioară. A argumentat în sfârşit că legea îi dă dreptul să accepte condamnaţiunea pronunţată in lipsa-i, să renunţe la calea opozi­ţiei şi să execute deci pedeapsa prescrisă in sentinţa (neapelată de parchet), — nu este admisi­bil ca în apel să i se facă o si­tuaţie mai gravă decât aceea ce era definitivă după simpla lui vedere. Numiri la direcţia­­ poştelor Au fost numiţi, pe termen de 4 ani, c­u începere de la 1 iunie, in comitetul de direcţie al poştelor d-nii : General Mihail Ştefan ; Bră­­tescu N., inginer specialist, reco­mandat de min. comunicaţiilor ; Brancovici Emil, mare comer­ciant, propus de ministerul de industrie. Au fost numiţi cu începere de la 1 iunie şi pe termen de 4 ani în comisiunea centrală de disci­plină pentru personalul poştelor telegrafelor şi telefoanelor, d-nii Protopopescu C., consilier la Curtea de apel din Bucureşti ca preşedinte, iar d. Petrescu I., consilier la aceeaş Curte de a­­pel, ca supleant. Başturescu Al., director, ca membru titular, iar Ch­iriac C., inspector general de control, ca membru supleant, ambii delegaţi ai min. de comunicaţii. lonescu Ilie III, director in ad­ministraţia centrală a poştei, ca membru titular, iar Negreanu D. inspector în administraţia cen­trală a f­oştei, ca supleant. VESELIA LA MOŞI cu : func­­ţionarul armonizat, DL Trancu- Iaşi tace; Chinezul se sărută cu englezul; d. general Averes­­cu cap de regiment ; l .Mussolini îşi citeşte demisia ; leul stabili­zat. Mutarea statuelor; Rugă­ciune pentru fete ; De ce a băut Lindbergh apă . Ghiţă Dovlecel la aerodrom In „Veselia la Moşi“ de Joi, 9 iunie. * Au fost trimişi în judecată D. jude instructor Minculescui a dat ordonanţă definitivă de urmărire împotriva sergentului de stradă Bogdan Cornea, fiind­că a împuşcat pe Petre Varva­ra, după ce i-a făcut somaţiile legale, surprinzându-l în toiul nopţii finişându-se cu lucruri de furat în cimitirul Sf. Vineri. Cazul a fost trimes în jude­cata juraţilor. — A fost pus sub urmărire cunoscutul spărgător Ion Opre­­scu, de astădată însă pentru tâlhărie, fiind învinuit că a ata­cat în toiul zilei, pe str. Acade­miei — împreună cu un tovarăş dispărut — pe d-na profesoară Elena Petrescu, și a jefuit-o de suma de lei 1600. Strămutare de proces înalta curte de Casaţie s. II, a admis cererea locotenentului Petrini Const, din artilerie, dat în judecată la consiliul de răz­boi al corp. VII armată — şi a admis strămutarea judecăţii procesului său, pentru caz de suspiciune legitimă, la consiliul de război al corp 2 armată. Diverse Trib. Ilfov s. Iii a amânat pe rol pronunţarea sentinţei în procesul de daune, intentat de d-na Maria Giurgea contra di­recţiunii teatrului naţional. Sărbătorirea d-lui ministru N­. P. Comnen Baroul de Ilfov a sărbătorit zi­lele trecute pe d. ministru al Ro­mâniei la Berna şi delegat la liga Naţiunilor, N. Petrescu- Comnen, fost membru în consi­liul de disciplină. Au­­­orbit d-nii Istrate Micescu, avocat Birnberg, D. R. Ioani­es­­cu, Filderman, Costin Georges­­cu, Radu Rosetti, Vasilescu- Nottara, prof. Instantin Sib­­sonia, Emil Ottulescu, Em. Pa­­leologu, George Petrovici. Le-a răspuns d. Perescu-Comnen. M ODĂ Suplimentul nostru „PATRON JOURNAL“ Nr. 43 cea mai bună revistă cuprin­zând toate noutăţile modei, vă este absolut trebuincioasă Doamnelor, pentru frumoasele zile de vară. Acest număr cuprinde: 2 tipare mărime naturală de jucai­i şi mantouri pentru fete şi băieţi. 35 modele de costume de co­pil Doamne şi fete Ca lucrări de femei, un fra­mes sal brodat. Romane şi navele din cei mai buni autori. Sfaturi pentru toate trebuin­ţele dv Eleganţă, frumuseţe, sănăta­te pentru dv. şi toţi ai dv. Reţete­i de bucătărie. Suplimentul nostru se află de vânz­­re la toţi librarii, depozi-­­ tarii de ziare, gări și chioșcuri. JSt­rmi 2 Caulo Gastello Branco de AL. POPESCO-mEGA Veacul de aur al literaturii portugheze este veacul al XIX, când apar figuri reprezentative de o valoare universală: Al­meida Careu, Alexandre Herculano, Oliveira Martins, Antonio Nobre, Esa de Queiroz, Anthero de Quental, Joao de Deus, etc., iar mai presus de toţi, tragicul Camilo Castello Branco-Centenarul naşterii lui, împlinit anul trecut, a luat carac­terul unei grandioase sărbători naţionale pentru intreg poporul lusitan. S’au tipărit marcii poştale cu chipul lui, i s’au ridicat statui, operele i-au fost împrăştiate în ediţii luxoase şi a fost destinată o zi în care doamnele din înalta societate şi actriţele tuturor teatrelor au vândut floarea camiliană sau au servit în restaurante şi berării pentru strângerea fondurilor, „plătind astfel datoria de recunoştinţă memoriei aceluia a cărui operă întrupează măestrit, din dureri şi lacrimi, sufletul femenin al neamului, patima şi fatalitatea iubirii“, cum zice Augusto de Castro. Au apărut, studii datorite celor mai de seamă condee ale literelor portugheze contemporane: Ricardo Jorge, Julio Hon­tás, Antonio Cabral, Teixdira de Pascocas, Sousa Costa, pre­zentând diferitele aspecte ale activităţii lui de: romancier, dra­maturg, polemist, poet, folklorist, Femeile din opera lui, Iro­nia lui, etc., etc. Reprezentaţiile teatrale, conferinţele, alaiurile cos Algarve nu se sfieşte să spună: „Dacă ne-am osteni să ase­­muim pe Camilo cu cei mai mari artişti ai scrisului ai altor naţii, ar trebui să conchidem că nici unul, — absolut nici unul! — nu l-a întrecut in varietate, calitate şi cantitate■ A fost unic pe lume acest sihastru pe care boala l-a împins la sinucidere" ^ Intr’un cuvât, poporul lusitan a ştiut să cinstească după merit amintirea scriitorului care i-a întrupat definitiv aspira­ţiile şi i-a cultivat cu atâta strălucire graiul- Cu atât mai bine, pentru că-l lăsase în viaţă, — cum e regula aproa­pe la toate popoarele, — să îndure mizeriile foamei şi-ale închisorii, ale dispreţului şi urei. La urmă Camilo, poate şi pentru a-şi po­trivi faptele cu vorbele şi ideile din operă, şi-a tras un glonte în cap. Petrarca, — zice el, — având îndrăsneala să mai tră­iască douăzeci de ani după moartea Laurei, a dovedit că sone­tele nu i-au slujit decât de purgativ. Să fi fost sincer, aflând că inspiratoarea versurilor lui murise, ar fi trebuit să se o­­moare. N'a făcut-o ? A fost un măscăriciu... • In literatura țârii lui, Camilo Costello Branco reprezintă cea mai puternică plăsmuire estetică, exercitată întro lungă și neîntreruptă idealizare, resfrângând în operă întreaga stare morală a unei epoci turburate de urmările lipsei unei doctrine. I se cuvine gloria de a fi creeat un nou gen literar, — romanul burghez, întemeiat pe conflictul intereselor domestice și pe tipurile subalterne ale personalităţii omeneşti. Lunga-i activi­tate de artist s’a desvoltat fără un plan, după sugestiile unui temperament impresionabil, supunându-se curentelor din me­diul social în care trăia, fără a se preocupa de soarta concep­ţiilor lui. Este uri individualism spontan, mai de­grabă răs­­vrătit decât plecat, sbătându-se după imboldurile unei delicate sensibilităţi, lesne preschimbată de un anume desechilibru MUlLlLJjlJlisillxLMUXJlAlilL­iiLtronic usturătoare. In Camilo opera lui, idealistul sentimental, religios, afectiv şi caricatu­ristul plin de ironii, complăcându-se în reprezentarea abera­ţiilor caraghioase ale firii omeneşti. Fluctuează între aceste două note, mai bine zis, atracţii: una-l duce la înduioşarea, idilică, ce-l face să primească dulcegăriile romantismului, cea­laltă îl împinge la atacul polemic unde-şi transformă condeiul intr’un stilet în care strecoară toate otrăvurile ce se pot con­centra intr'un graiu. Din pricina aceasta era­ adm­irat, dar şi duşmănit de moarte. Intr'un cuvânt, era o inimă afectuoasă, devotată, miloasă, uitându-şi antipatiile în faţa­ oricărei încer­cări de apropiere: îi plăcea însă să prefacă măreţia leului, nu prin atitudine cât prin ghiară: se poate zice că-şi ascundea la­crimile in hohote neprevăzute de râs !)­Viaţa-i sbuciumatâ, începută printr’o copilărie amărîtă, continuată într’o adolescenţă desordonată, nedisciplinată, la voia mijloacelor economice şi după îndemnurile afecţiilor, se resfrânge atât de profund în operă încât s'ar putea extrage din toate cărţile lui, fragmente pitoreşti din care să se alcătuiască o interesantă autobiografie. Gândul a fost, de altfel, realizat, mai de mult, de Alberto Pimentel, în monografia O romance do Romancista sau Viaţa lui Camilo; şi, acum câtăva vreme, întro lucrare mai vastă, de Paulo Osorio, în Camilo, sua vida, genio e obra­’ i. ’ ... _ Fiind nevoiit să scrie după pretenţiile editorilor, Camilo n'a­ putut exercita o prea mare înrâurire asupra societăţii por­tugheze d­in vremea lui. După numele editorilor se cunoştea adesea şi caracterul scrierilor lu­i: un oarecare F. Gomes da Fonseca îi cere lucrări religioase: casa editoare din Porto, Com­­mercio do Porto, plătește numai romane de cea mai paradisiacă onestitate: Casa Mare, are slăbiciune pentru romanele istorice.: 1) Teophilo Bragg: As vd .lßeT^<i WÚák*» , Chardron exploatează scandalul și pamfletele polemice. Deseori­­ scriitorul, strâns de necesitatea aconturilor,­­ citeşte volumele­­ cu grămada, adunând articole împrăştiate prin jurnale vechi şi reviste- In toate aceste scrieri, de la cele mai frumoase reali­zări ale artistului genial până la miscelageele desperecheate, se găsesc trăsături ale fizionomiei omului folositoare pentru­­ critic şi o bogăţie de vocabular ce-i formează una din cele mai­­ apreciate însuşiri. Cu timpul, din producţia-i uriaşe s’au cer- I nut cărţile ce reprezintă in toată strălucirea evoluţia completă­­ a romancierului. Pe de altă parte,­resentimentele şi vrăjmă­­­­şiile provocate de scriitor, timp de patruzeci de ani cât îşi fă­­­­cuse din condeiu o armă de atac, stingându-se în faţa unei I crude boale şi a unei m­orfi năprasnice, Camilo ajunse să fie I idolul literar al întreg neamului lusitan. Cuvintele lui Auguste Comte: ,(Fiinţa noastră trebuie spălată prim moarte, astfel ca cele mai bune atribute ale ei să -p pată ieşi la iveală, suprapu­­nându-se necesităţilor grosolane ce-o stăpâneau măi ’nainte", i se potrivesc pe deplin. Din opera lui Camilo, — cum i se zice în Portugalia, unul singur fiind Camilo­ pentru orice portughez, — răsar, pe dată trăsăturile excepţionalei lui personalităţi, trăsături care puri­ficate prin moarte dovedesc o superioară fire afectivă, iar sim­patia populară ce l-a făcut citit în clasele mijlocii, dă roma­nelor sale valoarea unui tablou al vieţii casnice lusitane, în perioadă de sfârşit a romantismului simultană cu a regimului liberal. Şi această zugrăvire a mediului portughez constitue preţul de căpetenie al lucrărilor lui: peisaje, tipuri, situaţii reale şi graiu alcătuiesc originalitatea numeroaselor sale ro­mane cărora le lipseşte legătura unei idei conducători, fapt ce poate fi socotit, până la un punct, o scădetd „­r ’ !

Next