Universul, iulie 1927 (Anul 45, nr. 149-175)
1927-07-22 / nr. 167
de rigoare: frac, cravată albă, mânuşi negre, decoraţii. VII După depunerea jurământului, Regent, urmaţi de miniştri, de marii demnitari ai Statului, de d-nii senatori şi deputaţi, precum şi de membrii Corpului Diplomatic, vor trece in sfânta biserică a Patriarhiei unde se va oficia de către înaltul cler un serviciu religios. VIII După terminarea serviciului religios, Familia Regală şi Regenții se vor întoarce la alaiul Cotroceni cu acelaş ceremonial. ------------□ * ------------- DOLIUL NATIONAL Regele Ferdinand va fi înmormântat la Curtea de Arget Telegrame de condoleante.Jurământul de credință al armatei. Măsuri de ordine Ionele Hg cel Mare A tachte naiul parim intésen sa regei* Fsvebianfl I el Rumaairi. Ferdinand cel mare, așa 11 tncredințeiusă istoriei nepftrti- Biteste naţiunea beennMsătoer«. Hare prin sufletul şi faptele sale. I-a fost fiat regein! Fetdmanfi să suaceadă prim nnui rege al României independente fî el atint «‘ajungă primul rege al României Întregite. Specariaae Îndoit de grea. Om prin grozăvia rfeboiului european, «are punea României «se mai covârşitena problemă din lunga, sbuciumata şi glodienea el istorie. ~ Grea prin lumina admirabilitare, procetat de faptele neuitate ale fericitei domnii a regelui Carol întemeietorul, cerea ttraasnicil sin virtuţi alese şi-l ereia Îndatoriri mari. • Chemat in amen*enea momente şi in ademenea condifiuni infruntea Statului, Ferdinand I şi-a reanimat credinţa şi voinţa in patru cuvinte, străbătute de măreţia lui Plutarh şi menite eă ne impună ea devieta cea mai simplă şi tonuş cea mai frumoasă dinasupra scaunului domnenie al României ! „VOI FI BUN ROMAN /* Aşa a »pun şi aşa a fost. A dovedit-o prin fapte, am prin vorbe. Da accea, Regele Ferdinand s'a ridicat dein nivelul acelei necesităţi naţionale, pe «ars e r «prestat! monarhia constituţionali la organizaţia unui stat, le rangul acelei glorii naţionale pe care o coantituese faptele mari la viaţa unui popor. El a avut meritat dar de a f1 la acelaş timp un simbol şi o Intrupere, un simbol striQueh şi o Întrupare impunătoare. A simbolizat minunat identifiacrea unui rege cu poporul sla, atunci când politiea instinctului natural l-a găsit ca prim exponent al ei, efind regele, asemblat glasul naţiune!, care era şi glasul său, a chemat românismul la datorie pentru Întregirea lui. A întrupat spiritul de almegafia la elnilia patriei tatrton grad atât de înalt, la cât analele politise internaţionale l-an remarcat eu admir&tta St-«« Inregirt rat a« tavlilmlnt capital ta motorie de fia«« msaarkiel me moraMlele aale eu viate , „SUNT «OUR GA TOI IR VING«. FIINDCĂ AM tWTOT BA MA ÎNVING*. A rimbelisat lealitatea (tril șovăiri Si (Hr! margini, atunci «fină tmpre jarurile de restrişte ale războiului, punându-i înainte amăgirile de linişte ale pieii impure de taamie şi eventualităţile de suferinţă alături de aliaţii săi, cu atâta sinceritate şi hotărîre el a rimat la suflet şi la fapte credincios acestora, la dispreţul fermelor impuse de forţa majoră a situaţiilor fatale, la ott ei i-au acordat cea mai tascită distincţie la care ponta A aspire an tovarăş de luptic Ferdinand cel leaL A bitangot virtutea ea străineşte pe deasupra tuturor Însuşirilor neamului nettre, aceen ear l-n ajutat «fi treacă deatangul veatarilor snfvrtaci, luptând, dar învingând: rezistenţa până la capăt, onoarea mai presus de toate. A she ballest punctal culminant, de unde radia voinţa unităţii naţionale , spre Ferdinand I «* an îndreptat spontan după liberală. Ala toate teritoriile româneşti, unele formidabile valuri saeoeive de ahamat-l a unire!. Simbol si tatra gard a datoriei de n nenpesta, păstra și Întări gtariasul aseaim&nt national, wsnstituit eu atâtea jertfe, regeie Ferdinand n‘a taeetat un moment să faaă apel la armonia tablou, la tprijinul totalen, in dtavstamratal tuturor pentru saampn Ini Români«. In afârsH,sHntF’iann rffin molg fort» pe oara Io In oi mmoi eoame«*H cu arievăral supwEorii, of otat un exemplu fără pereche de mnâfetapîre a Aurarilor «Kmrastt, spre • cruţa eât mai muH suferinţa!« târli. Da-a lungtd crudei fecale»» l-a râtpuB prea de vreme, regele e Indurat tente ef Aplerfio eale fizice cu e abnegatie ulmiteara, mvadthd iddwbta de dle. epre a putaa d mmmare tonta dfpes mimâh» rste ale exictenlM aale cfstomft« numai nevdisr tarii, pemtims eare iubirea Sa era o religie. Astă ni, ofind regei« Fmndîmand I Atașare de pe tarn, lăsând tatosi d'asupra Ini Imaginea peetestonia a nani rege mare, natiunea are datoria AK-i arate seensmHtata an. Accastă racunnștință nu as «primă numai prin regrete ogsdaitor de «tarare și prin msnumentele sare o vor eon«refitea, ci mai întâi Şl mai psssns de toata, prin ascultarea voinţe! Iul, prin respectarea »stelar Ini. Când repete Verăhommd a font bun român, toţi românii trebue eă fie la fel şi eu armevé tos «Inlotosiri meamtmitate mmfletamoeă fericittetos drumuri deeehiee de el. Când regale Werdimmed a ştiut eă me învingă pe el, epre • Eivtags pe dușmen ei a face Xsatoris Mare, care rands «ms ft atât de mie toc eât sd ssu ee Imvtmgh pe el, ca cd maigure ttome.mie tare t Strânși uniți ta rnsml Vnsanhți. iotărîți ț* m devonn- J*®et nerrnii platan m*m anal tavelm MWiîxand, res-Criwmri tațS. 4a «Fedtail* «Midftotjtauata, a rim «cssitat** «nli» • asmuti» #» rantaftfe si A* jss»$r*m. roefivH itat tasta pftriUwfto tmlwswS cu Averse doliul ■sftamnl tssrm a grata«« p» anmfost rarats ier tsi în Raportul prepsEts'alConsiliului de miniștri Iată textul raportului ofical prin care d. prim ministru, I. I. C. Brătianu, anunţă guvernului decesul MS Regelui Ferdinand. Domnilor Miniştri, Maiestatea Sa Regele Ferdinand I încetând din viaţă astăzi, 20 Iulie, ora 2,15 membrii Regenţei numită de M. S. Regele Ferdinand I , primită de Reprezentanţimea Naţionala, prin legea dela 1 Ianuarie 1926, urmează, potrivit art. 33 din Constituțiune, să depună, înaintea ambelor Adunări întrunite, moământul prescris de art. 8 din Constituțiune. Pe baza acestor dispoziţiuni, Corpurile legiuitoare urmează a fi convocate într-o singură Adunare pentru ca să primească jurământul A S. R. Principelui Nicolae, I. P. S. S. Sanctităţii Sale Dr Miron Cristea, Patriarhul României, şi d-lui George Buzdugan, Primul-preşedinte al înaltei Curţi de casaţie şi justiţie. In acest scop, propun spre semnare jurnalul alăturat. Preşedintele consiliului de miniştri. ION L C. BRATIANU JURNAL Maiestatea Sa Regele Ferdinand I încetând din viaţă astăzi 20 Iulie 1927, ora 2,15, A. S. R. Principele Nicolae. S. S Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, şi d. George Buzdugan, prim-preşedinte al Inaltei Cărţi de casaţie şi justiţie, cari vam pun Regenţa numită de M. S. Regele Ferdinand I şi primită de Reprezentaţiunea Naţională prin legea dela 4 Ianuarie 1926 urmează să depună, înaintea ambelor Adunări întrunite, jurământul prescris de art. 83 din Constituţiune. In cotnsecință, Consiliul de miniştri, Decide : Se vor invita Corpurile legiuitoare a se întrni în ziua de 20 iulie, ora 3 şi jumătate d. a. pentru depunerea jurământului de către membrii Regenței. Ion I. C. Brătianu, dr. C. Angelescu, I. G. Duca, Vintilă I. C. Brătianu, N. Titulescu, C. Argetoiaru, I. Inculeţ, I. Nistor, dr. Lupu, Stelian Popescui, jg. Lapedatu, general de divizie adjutant Paul Aytgelesen, C. D. Dimitriu, L. Mrazec. DECRETUL de Goafocare a Corpurilor Legiuitoare pentru depunerea jurămaotaim Regestei DECRET a les numele poiROMHiîasi român, Consiliu! de miniștrî, exercitând in temeiul art. II din Constituie puterile constituţionale ale Regelui, Având în vedere art. 82 şi 83 din Constitu-Decretează Corpurile Legiuitoare se vor întruni înre*5«» singură Adunare în ziua de 20 Iulie 1927, ora 15,30 spre a primi jurământul Membrilor Regenţei, numiţi, prin legea promulgată cu decretul nr. 14 din 4 ianuarie 1926, spre a exercita puterile regale în timpul minorităţii Maiestăţii Sale Regelui Mihai I. Comunicat oficial ara ii U ta! Mu! Ca urmare a afecţiunii de care M. S. Regele suferea dinainte şi Is brancho pneumoniei declarate tn luna "Martie, starea Sa generală a declinat continuu. Inapetenţa, anemia şi greutatea respirafiunii au îngreuiat din ce tn ce munca inimii provocând in noaptea de 20 Iulie 192? o stare de colapsus tn urme căreia M. Sa a sucombat la ora 2.15 minute in braţele M. S. Regina Maria, în prezenţa medicului Curţii, dr. I. Mamulea, şi a surorei de caritate Annekint. Până în ultimele momente M. S. s-a păstrat întreaga conştiinţă şi a încetat din viaţă fără dureri. Ultimele sale cuvinte, adresate M. S. Reginei, care IL susţinea, au fost: Mă simt foarte obosit. Programa ceremoniei pentru depunerea jurământului membrilor regentei La ora 15,50, d-nii senatori, d-nii deputaţi, înaltele corpuri şi autorităţi, precum şi membrii corpului diplomatic se vor întruni în sala Adunării Deputaţi-Corpurile legiuitoare întrunite pot fi prezidate de preşedintele Senatului. Cortegiul va porni de la palatul Cotroceni la ora 1530. Trupele vor fi înşirate pe tot parcursul pâină la palatul Adunării. Le sosire. M. S. Regele Mihai, M. S. Regina Maria, A. S. R. Principesa Mamă şi Membrii Regenţei vor fi primiţi de biurourile Adunărilor Legiuitoare şi de membrii guvernului şi conduşi în sala de şedinţe, unde membrii Regenţii vor depune jurământul cerut de Constituţie, în asistenţa I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei. Depunerea jurământuli se va aduce la cunoştinţa obştească prin 101 huzuri. . D-nii senatori şi d-nii deputaţi pot ocupa, băncile din faţa Tronului, generalii şi şefii de corpuri vor ocupa locurile rezervate pe banca ministerială. Membrii Corpului diplomatic vor ocupa tribunele din faţa Tronului, înalta Curte de casaţie şi justiţie, consiliul legislativ şi înalta Curte de conturi vor ocupa tribuna litera 11. Academia Română, Consiliul Superior Administrativ, Corpul profesoral universitar, Academia Comercială, comitetul Ateneului Român, baroul advocaţilor, consiliul Superior tehnic, Consiliul superior al Apelor, Curţile, tribunalele precum si celelalte autorităţi vor ocupa celelalte tribune oficiale. VI Biletele de intrare in sala Adunării pentru această ceremonie se vor da prin biroul Camerei d-lor senatori si d-lor deputaţi. Invitaţiile pentru corpul diplomatic se vor face de către ministerul afacerilor străine. Biletele pentru celelalte tribune se vor da prin Biroul Camerei Deputaţilor. Ţinuta de gală cu doliu este : Jurământul de credinţă al armatei către M. S. Regele Mihai Eri, 20 Iulie 1927, la ora 16,30, au depus jurământul de credinţa către M. S. Regele Mihai I şi Regentă tot personalul armatei, ofiţeri şi trupă, precum şi funcţionarii civili ai armatei, îndeplinind toate formalităţile prescrise de regulament. Textul jurământului era următorul: „In numele lui Dumnezeu Atotputernicul, eu... jur credinţă Regelui Mihai I şi Regenţei, supunere legilor şi îndatoririlor militare, în toate ocaziunile, în timp de pace, ca şi în timp de război. Aşa să-mi ajute Dumnezeu“. încheierea actului de deces al I. S. Regelui Ferdinand D. Stelian Popescu, ministrul justiţiei, însoţit de d. Al. Popescu-Necşeşti, secretar general al acestui departament, au plecateri dimineaţă, la ora 5, cu un tren special la Sinaia spre a încheia actul de deces al Regelui Ferdinand. -------------□ * □------------ Deliu armatei DISPOZIŢIUNILE LUATE DE MINISTERUL DE RĂZBOI Ministerul de război a luat măsuri, ca In seara de 21 iulie, drapelele tuturor unităţilor militare, însoţite de gărzile reglementare, cu un locotenent la drapel, să se găsească în Capitală, spre a participa la ceremonia înmormântării Regelui Ferdinand I. f. Ofiţerii şi trupa vor purta bransarda de doliu la mâna stângă timp de şase săptămâni. Ofiţerii şi subofiţerii cari poartă sabie vor avea zăbranic la dragon timp de 12 săptămâni. De asemenea, timp de 12 săptămâni toate drapelele vor fi cernite. Pe toate clădirile militare s'a arborat drapelul naţional cernit * Drapelele tuturor unităţilor dislocate, însoţite de gărzile reglementare şi de un locotenent «■e vor găsi la Curtea de Argeş bi seara zilei de 21 Iulie. « Consiliu! de miniştri Ieri dimineaţă, între orele 7 ti 11 s’a ţinut la ministerul de interne un consiliu de miniştri, tn care s'a hotărît programul înmormântării Regelui Ferdinand şi măsurile impuse de acest trist eveniment. PROCLAMAŢIA mnventarii către ţară ROMANI, Primul rege al României întregite a încetat din mâţă. O boală crudă L-a răpit, punând astfel capăt înainte de vreme celei mai glorioase domnii sub care s’a întruchipat visul de veacuri al Neamului nostru Urcând treptele Tronului. Regele Ferdinand a făgăduit solemn în faţa Reprezentanţei Naţionale că va fi bun Român. Domnia Lui a dovedit cu prisosinţă că şi-a împlinit pe deaintregul făgăduinţa şi astăzi plângem nemângâiaţi moartea celui mai mare şi mai bun dintre români. Dealungul veacurilor românii nu vor putea niciodată să uite că n'a fost jertfă pe care Ferdinand I să n-o fi făcut pentru fericirea Ţării Sale. Neclintit in credinţă şi hotărîre în timp de război, înţelegător şi blând, înţelept şi drept in timp de pace, Ferdinand I va rămâne pururea Regele întregirii Neamului şi al marilor reforme cari au adus Statului dreptate, putere şi linişte. Nu putem rămâne mai statornici credincioşi marelui gând căruia El i-a închinat toată viaţa sa decât fiind intrăns uniţi pentru liniştea şi propăşirea Patriei. Cu neclintit devotament pentru Dinastie, cu respect faţă de Constituţie şi de legile Ţârei, să înconjurăm cu dragoste şi cu încredere inmenirea Ţârei pe Regele Mihai şi să ne încordăm toate puterile pentru asigurarea viitorului strălucit al României întregite, azi aşa de greu încercată. (Urmează semnăturile d-lui prim-ministru şi ale celorlalți ini miniștri). București, 20 Mie 1927. Circulările trimise prefecţilor In vederea înmormântării Regelui Ferdinand la Curtea de Argeş, Sâmbătă 22 iulie, veţi lua măsuri ca o delegaţie compusă din preşedintele Consiliului judeţean, sau înlocuitorul său, un delegat al primăriei oraşului de reşedinţă şi oraşelor nereşedinţă, din ambele căzuţi nu primarul, ci de preferinţă un membru al delegaţiei permanente, împreună cu o delegaţie de sece primari rurali, să plece ca Sâmbătă să fie la Curtea de Argeş înainte de orele 10 diminea-Vor călători cu orice tren, având în delegaţie menţiunea specială că, merg la înmormântarea Regelui Ferdinand, la Curtea de Argeş. In gară vor fi primiţi de delegatul ministerului de interne, d. Olăraşu. CĂTRE PREFECTUL JUD. ARGEŞ Luaţi măsuri ca primăria oraşului Curtea de Argeş să facă aceleaş decoraţiuni funebre ca cele de la înmormântarea Regelui Carol in 1914. In vederea trecerii trenului mortuar,care va duce la Curtea de Argeş corpul M. S. Regelui, in ziua de Sâmbătă 23 Iulie, s'au luat măsuri ca să se afle in toate gările autorităţile locale civile şi militare, clerul şi şcoala cu drapelele cernite. CĂTRE PREFECŢII JUDEŢELOR ILFOV ŞI PRAHOVA Luaţi măsuri ca la trecerea trenului mortuar care va aduce la Bucureşti corpul M. S. Regelui Ferdinand in ziua de 21 Iulie, la ora ce se va indica ulterior, in toate gările de pe parcursul Sinaia-Cotroceni să se afle autorităţile locale, civile şi militare, clerul şi şcoalele cu drapelele cernite. Trenul nu se va opri in nici o gară afară de Ploeşti; In celelalte gări trenul va trece încet. Funcţionarii vor participa în corpore la imormâtare ori, la ora 10 dim, au fost convocaţi la preşidenţia consiliului de miniştri, de d-nii C. Brătianu şi Vlahide, secretarul general al preşidenţiei consiliului, toţi directorii generali din ministere. S-au discutat măsurile de luat pentru participarea tuturor funcționarilor ministerelor la înmormântarea Regelui Ferdinand.