Universul, iulie 1927 (Anul 45, nr. 149-175)

1927-07-22 / nr. 167

de rigoare: frac, cravată albă, mânuşi negre, decoraţii. VII După depunerea jurământului, Regent, urmaţi de miniştri, de marii demnitari ai Statului, de d-nii senatori şi deputaţi, pre­cum şi de membrii Corpului Di­plomatic, vor trece in sfânta bi­serică a Patriarhiei unde se va o­­ficia de către înaltul cler un ser­viciu religios. VIII După terminarea serviciului re­­ligios, Familia­ Regală şi Regenții se vor întoarce la alaiul Cotro­­ceni cu acelaş ceremonial. ------------□ * -------------­ DOLIUL NATIONAL Regele Ferdinand va fi înmormântat la Curtea de Arget Telegrame de condoleante.­Jurământul de credință al armatei. Măsuri de ordine Ionele Hg cel Mare A tachte naiul parim intésen sa regei* Fsvebianfl I el Ru­­maairi. Ferdinand cel mare, așa 11 tncredințeiusă istoriei nepftrti- Biteste naţiunea beennMsătoer«. Hare prin sufletul şi faptele sale. I-a fost fiat regein! Fetd­manfi să suaceadă prim nnui rege al României independente fî el a­­tint «‘ajungă primul rege al României Întregite. Specariaae Îndoit de grea. Om prin grozăvia rfeboiului european, «are punea României «se mai covârşiten­a problemă din lunga, sbuciumata şi glo­­dienea el istorie. ~ Grea prin lumina admirabili­tare, procetat­ de faptele neui­tate ale fericitei domnii a rege­lui Carol întemeietorul, cerea ttraasnicil sin virtuţi alese şi-l ereia Îndatoriri mari. • Chemat in amen*enea momente şi in ade­menea condifiuni in­­fruntea Statului, Ferdi­nand I şi-a reanimat credinţa şi voinţa in patru cuvinte, străbătute de măreţia lui P­lut­arh şi menite eă ne impună ea devieta cea mai simplă şi tonuş cea mai frumoasă dinasupra scaunului domnenie al României ! „VOI FI BUN ROMAN /* Aşa a »pun şi aşa a fost. A dovedit-o prin fapte, am prin vorbe. Da accea, Regele Ferdinand s'a ridicat dein nivelul acelei necesităţi naţionale, pe «ars e r «prestat! monarhia constituţio­nali la organizaţia unui stat, le rangul acelei glorii naţionale pe care o coantituese faptele mari la viaţa unui popor. El a avut meritat dar de a f1 la acelaş timp un simbol şi o Intru­pere, un simbol striQueh şi o Întrupare impunătoare. A simbolizat minunat identifi­acrea unui rege cu poporul sla, atunci când politiea instinctului natural l-a găsit ca prim expo­nent al ei, efind regele, asemb­la­t glasul naţiune!, care era şi glasul său, a chemat românism­ul la datorie pentru Întregirea lui. A întrupat spiritul de almega­fia la elnilia patriei tatrton grad atât de înalt, la cât analele poli­tise internaţionale l-an remar­cat eu admir&tta St-«« Inregirt rat a« tavlilmlnt capital ta motorie de fia«« msaarkiel me moraMlele aale eu viate , „SUNT «OUR GA TOI IR VING«. FIINDCĂ AM tWTOT BA MA ÎNVING*. A rimbelisat lealitatea (tril șovăiri Si (Hr! margini, atunci «fină tmpre jaru­rile de restrişte a­le războiului, punându-i înainte amăgirile de linişte ale pieii impure de taamie şi eventua­lităţile de suferinţă alături de aliaţii săi, cu atâta sinceritate şi hotărîre el a rimat la suflet şi la fapte cred­in­ci­os acestora, la dispreţul fermelor impuse de forţa majoră a situaţiilor fa­tale, la ott ei i-au acordat cea mai tascită distincţie la care pon­ta A aspire an tovarăş de luptic Ferdinand cel leaL A bitangot virtutea ea străin­­eşte pe deasupra tuturor Însu­şirilor neamului nettre, aceen ear­ l-n ajutat «fi treacă dea­­tangul veatarilor snfvrtaci, luptând, dar învingând: rezistenţa până la capăt, onoarea mai pre­sus de toate. A sh­e ballest punctal culmina­nt, de unde radia voinţa unităţii naţionale , spre Ferdinand I «* an îndreptat spontan după libe­rală. Ala toate teritoriile româneşti, unele formidabile valuri saeoeive de ah­amat-l a unire!. Simbol si tatra gard a datoriei de n nenpesta, păstra și Întări gtariasul aseaim&nt national, wsnstituit eu atâtea jertfe, re­geie Ferdinand n‘a taeetat un moment să faaă apel la armo­nia tab­lou, la tprijinul totalen, in dtavstamratal tutur­or pentru saampn Ini Români«. In afârsH,­­sHntF’iann rffin molg fort» pe oara Io In oi mmoi eoame«*H cu arievăral su­pwEorii, of o­­tat un exemplu făr­ă pereche de mnâfetapîre a Aurarilor «Kmrastt, spre • cruţa eât mai muH suferinţa!« târli. Da-a lungtd cru­dei fecale»­­» l-a râtpuB prea de vreme, regele e Indurat tente ef Aplerfio eale fizice cu e abne­gatie ulmiteara, mvadthd iddwbta de dle. epre a putaa d mmmare tonta dfpe­s mimâh» rste ale exictenlM aale cfstomft« numai nevd­­isr tarii, pemtims eare iubirea Sa era o religie. Astă ni, ofind regei« Fmndîmand I Atașare de pe tarn, lăsând tatosi d'asupra Ini Imaginea peetestonia a nani rege mare, natiunea are datoria AK-i arate seensmHtata an. Accastă racunnștință nu as «primă numai prin regrete ogsdaitor de «tarare și prin msnumentele sare o vor eon­­«refitea, ci mai întâi Şl mai psssns de toata, prin ascultarea voinţe! Iul, prin respectarea »stelar Ini. Când repete Verăhommd a font bun român, toţi românii trebue eă fie la fel şi eu armevé tos «Inlotosiri meamtmitate mmfletamoeă ferici­­ttetos drumuri deeehiee de el. Când regale Wer­dimmed a ştiut eă me învingă pe el, epre • Eivtags pe dușmen ei a face Xsatoris Mare, care rands «ms ft atât de mie toc eât sd ssu ee Imvtmgh pe el, ca cd maigure ttome.mie tare t Strânși uniți ta rnsml Vnsanhți. iotărîți ț* m­ devonn- J*®et ner­rnii platan m*m anal tavelm MWiîxand, res-Criwmri tațS. 4a «Fedtail* «Midftotjtauata, a rim «cs­­sitat** «nli» • asmu­ti» #» ran­taftfe si A* jss»$r*m. ro­­efivH itat tasta pftriUwfto tmlwswS cu Averse doliul ■sftamnl tssrm a grata«« p» anmfo­­st rarats ier tsi în­ Raportul prepsEts'al­­Consiliului de miniștri Iată textul raportului ofi­c­al prin care d. prim mini­stru, I. I. C. Brătianu, anun­ţă guvernului decesul M­­S Regelui Ferdinand. Domnilor Miniştri, Maiestatea Sa Regele Fer­­dinand I încetând din viaţă astăzi, 20 Iulie, ora 2,15 membrii Regenţei numită de M. S. Regele Ferdinand I , primită de Reprezentanţim­ea Naţionala, prin legea dela 1 Ianuarie 1926, urmează, po­trivit art. 33 din Constituți­une, să depună, înaintea am­belor Adunări întrunite, m­­oământul prescris de art. 8­ din Constituțiune. Pe baza acestor dispozi­ţiuni, Corpurile legiuitoare urmează a fi convocate într-o singură Adunare pentru ca să primească jurământul A S. R. Principelui Nicolae, I. P. S. S. Sanctităţii Sale Dr Miron Cristea, Patriarhul României, şi d-lui George Buzdugan, Primul-preşedin­­te al înaltei Curţi de casaţie şi justiţie. In acest scop, propun spre semnare jurnalul alăturat. Preşedintele consiliului de miniştri. ION L C. BRATIANU JURNAL Maiestatea Sa Regele Ferdi­nand I încetând din viaţă as­tăzi 20 Iulie 1927, ora 2,15, A. S. R. Principele Nicolae. S. S Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, şi d. George Buzdu­gan, prim-preşedinte al Inaltei Cărţi de casaţie şi justiţie, cari vam pun Regenţa numită de M. S. Regele Ferdinand I şi primită de Reprezentaţiunea Naţională prin legea dela 4 Ianuarie 1926 urmează să depună, înaintea ambelor Adunări întrunite, ju­rămân­tul prescris de art. 83 din Constituţiune. In cotnsecință, Consiliul de miniştri, Decide : Se vor invita Corpurile legiui­toare a se întrni în ziua de 20 iulie, ora 3 şi jumătate d. a. pentru depunerea jură­mântului de către membrii Regenței. Ion I. C. Brătianu, dr. C. An­­gelescu, I. G. Duca, Vintilă I. C. Brătianu, N. Titulescu, C. Arge­­toiar­u, I. Inculeţ, I. Nistor, dr. Lupu, Stelian Popesc­ui, jg. La­­pedatu, general de divizie ad­jutant Paul Ayt­gelesen, C. D. Di­mitri­u, L. Mrazec. DECRETUL de Goafocare a Corpu­rilor Legiuitoare pentru depunerea jurămaotaim Regestei DECRET a les numele poiROMHiîasi român, Consiliu! de min­iștrî, exercitând in temeiul art. II din Constituie puterile constituţionale ale Re­gelui, Având în vedere art. 82 şi 83 din Constitu-Decretează­­ Corpurile Legiuitoa­re se vor întruni înre*5«» singură Adunare în ziua de 20 Iulie 1927, ora 15,30 spre a primi jurământul Membrilor Regenţei, numiţi, prin legea promulgată cu decretul nr. 14 din 4 ianuarie 1926, spre a exercita puterile re­gale în timpul minori­tăţii Maiestăţii Sale Regelui Mihai I. Comunicat oficial ara ii U ta! Mu! Ca urmare a afecţiunii de care M. S. Regele suferea dinainte şi Is brancho pneumoniei declarate tn luna "Martie, starea Sa genera­lă a declinat continuu. Inapetenţa, anemia şi greutatea respirafiunii au îngreuiat din ce tn ce munca inimii provocând in noaptea de 20 Iulie 192? o stare de colapsus tn urme căreia M. Sa a sucombat la ora 2.15 minute in braţele M. S. Regina Maria, în prezenţa medicului Curţii, dr. I. Mamulea, şi a surorei de caritate Annekint. Până în ultimele momente M. S. s-a păstrat întreaga conştiin­ţă şi a încetat din viaţă fără du­­reri. U­ltimele sale cuvinte, adresate M. S. Reginei, care IL susţinea, au fost: Mă simt foarte obosit. Programa ceremoniei pentru depunerea jurământului membrilor regentei La ora 15,50, d-nii senatori, d-nii deputaţi, înaltele corpuri şi autorităţi, precum şi membrii corpului diplomatic se vor în­truni în sala Adunării Deputaţi-Corpurile legiuitoare întrunite pot fi prezidate de preşedintele Senatului. Cortegiul va porni de la pala­tul Cotroceni la ora 1530. Trupele vor fi înşirate pe tot parcursul pâină la palatul Adu­­nării. Le sosire. M. S. Regele Mihai­­, M. S. Regina Maria, A. S. R. Principesa Mamă şi Membrii Re­­genţei vor fi primiţi de biurou­­rile Adunărilor Legiuitoare şi de membrii guvernului şi conduşi în sala de şedinţe, unde membrii Regenţii vor depune jurământul cerut de Constituţie, în asistenţa I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei. Depunerea jurământuli se va aduce la cunoştinţa obştească prin 101 huzuri. . D-nii senatori şi d-nii deputaţi pot ocupa, băncile din faţa Tro­nului, generalii şi şefii de cor­puri vor ocupa locurile rezerva­­te pe banca ministerială. Membrii Corpului diplomatic vor ocupa tribunele din faţa Tro­nului, înalta Curte de casaţie şi jus­tiţie, consiliul legislativ şi înalta Curte de conturi vor ocupa tri­buna litera 11. Academia Română, Consiliul Superior Administrativ, Corpul profesoral universitar, Academia Comercială, comitetul Ateneului Român, baroul advocaţilor, con­siliul Superior tehnic, Consiliul superior al Apelor, Curţile, tri­­bunalele precum si celelalte au­torităţi vor ocupa celelalte tri­bune oficiale. VI Biletele de intrare in sala A­­dunării pentru această ceremonie se vor da prin biroul Camerei d-lor senatori si d-lor deputaţi. Invitaţiile pentru corpul diplo­matic se vor face de către minis­terul afacerilor străine. Biletele pentru celelalte tribune se vor da prin Biroul Camerei Deputaţilor. Ţinuta de gală cu doliu este : Jurământul de credinţă al armatei către M. S. Regele Mihai Eri, 20 Iulie 1927, la ora 16,30, au depus jurământul de credinţa către M. S. Regele Mihai I şi Regentă tot perso­nalul armatei, ofiţeri şi trupă, precum şi funcţionarii ci­vili ai armatei, îndeplinind toate formalităţile prescrise de regulament. Textul jurământului era următorul: „In numele lui Dumnezeu Atotputernicul, eu...­ jur credinţă Regelui Mihai I şi Regenţei, supunere legilor şi îndatoririlor militare, în toate ocaziunile, în timp de pace, ca şi în timp de răz­boi. Aşa să-mi ajute Dumne­zeu“. încheierea actului de deces al I. S. Regelui Ferdinand D. Stelian Popescu, ministrul justiţiei, însoţit de d. Al. Pope­­scu-Necşeşti, secretar general al acestui departament, au plecat­eri dimineaţă, la ora 5, cu un tren special la Sinaia spre a în­cheia actul de deces al Regelui Ferdinand. -------------□ * □------------­ Deliu­ armatei DISPOZIŢIUNILE LUATE DE MINISTERUL DE RĂZBOI Ministerul de război a luat măsuri, ca In seara de 21 iulie, drapelele tuturor unităţilor mi­litare, însoţite de gărzile regle­mentare, cu un locotenent la drapel, să se găsească în Capi­tală, spre a participa la ceremo­nia înmormântării Regelui Fer­dinand I. f. Ofiţerii şi trupa vor purta bransarda de doliu la mâna stângă timp de şase săptămâni. Ofiţerii şi subofiţerii cari poartă sabie vor avea zăbranic la dragon timp de 12 săptămâni. De asemenea, timp de 12 săp­tămâni toate drapelele vor fi cernite. Pe toate clădirile militare s'a arborat drapelul naţional cernit * Drapelele tuturor unităţilor dislocate, însoţite de gărzile re­glementare şi de un locotenent «■e vor găsi la Curtea de Argeş bi seara zilei de 21 Iulie. « Consiliu! de miniştri Ieri dimineaţă, între orele 7 ti 11 s’a ţinut la ministerul de in­terne un consiliu de miniştri, tn care s'a hotărît programul în­mormântării Regelui Ferdinand şi măsurile impuse de acest trist eveniment. PROCLAMAŢIA mnventarii către ţară ROMANI, Primul rege al României întregite a încetat din mâţă. O boală crudă L-a răpit, punând astfel capăt înainte de vreme celei mai glorioase domnii sub care s’a întruchipat visul de veacuri al Neamului nostru­ Urcând treptele Tronului. Regele Ferdinand a făgăduit solemn în faţa Reprezentanţei Naţionale că va fi bun Român. Domnia Lui a dovedit cu prisosinţă că şi-a împlinit pe deain­­tregul făgăduinţa şi astăzi plângem nemângâiaţi moartea celui mai mare şi mai bun dintre români. Dealungul veacurilor românii nu vor putea niciodată să uite că n'a fost jertfă pe care Ferdinand I să n-o fi făcut pentru fericirea Ţării Sale. Neclintit in credinţă şi hotărîre în timp de război, înţe­legător şi blând, înţelept şi drept in timp de pace, Ferdinand I va rămâne pururea Regele întregirii Neamului şi al marilor reforme cari au adus Statului dreptate, putere şi linişte. Nu putem rămâne mai statornici credincioşi marelui gând căruia El i-a închinat toată viaţa sa de­cât fiind intrăns uniţi pentru liniştea şi propăşirea Patriei. Cu neclintit devotament pentru Dinastie, cu respect faţă de Constituţie şi de legile Ţârei, să înconjurăm cu dragoste şi cu încredere in­menirea Ţârei pe Regele Mihai şi să ne încor­dăm toate puterile pentru asigurarea viitorului strălucit al României întregite, azi aşa de greu încercată. (Urmează semnăturile d-lui prim-ministru şi ale celorlalți i­ni miniștri). București, 20 Mie 1927. Circulările trimise prefecţilor In vederea înmormântării Re­gelui Ferdinand la Curtea de Argeş, Sâmbătă 22 iulie, veţi lua măsuri ca o delegaţie com­pusă din preşedintele Consiliului judeţean, sau înlocuitorul său, un delegat al primăriei oraşului de reşedinţă şi oraşelor nereşe­­dinţă, d­in ambele căzuţi nu primarul, ci de preferinţă un membru al delegaţiei permanen­te, împreună cu o delegaţie de sece primari rurali, să plece ca Sâmbătă să fie la Curtea de Ar­geş înainte de orele 10 diminea-Vor călători cu orice tren, a­­vând în delegaţie menţiunea specială că, merg la înmormân­tarea Regelui Ferdinand, la Curtea de Argeş. In gară vor fi primiţi de dele­gatul ministerului de interne, d. Olăraşu. CĂTRE PREFECTUL JUD. ARGEŞ Luaţi măsuri ca primăria o­­raşului Curtea de Argeş să facă aceleaş decoraţiuni funebre ca cele de la înmormântarea Rege­lui Carol in 1914. In vederea trecerii trenului mortuar,­care va duce la Curtea de Argeş corpul M. S. Regelui, in ziua de Sâmbătă 23 Iulie, s'au luat măsuri ca să se afle in toate gările autorităţile locale ci­­vile şi militare, clerul şi şcoa­la cu drapelele cernite. CĂTRE PREFECŢII JUDEŢE­LOR ILFOV ŞI PRAHOVA Luaţi măsuri ca la trecerea trenului mortuar care va aduce la Bucureşti corpul M. S. Rege­lui Ferdinand in ziua de 21 Iu­lie, la ora ce se va indica ulte­rior, in toate gările de pe par­cursul Sinaia-Cotroceni să se a­­fle autorităţile locale, civile şi militare, clerul şi şcoalele cu drapelele cernite. Trenul nu se va opri in nici o gară afară de Ploeşti; In cele­lalte gări trenul va trece încet. Funcţionarii vor par­ticipa în corpore la imormât­are ori, la ora 10 dim, au fost convocaţi la preşiden­­ţia consiliului de miniştri, de d-nii C. Brătianu şi Vla­­hide, secretarul general al preşidenţiei consiliului, toţi directorii generali din mini­stere. S-au discutat măsurile de luat pentru participarea tu­turor funcționarilor ministe­relor la înmormântarea Re­gelui Ferdinand.

Next