Universul, ianuarie 1928 (Anul 46, nr. 1-24)
1928-01-01 / nr. 1
In pragul unui an nou cu ziua de astăzi se închee anul. , . x . Multă lume se întreabă în pragul anului nou : Ce ne va aduce viitorul ? întrebarea e firească. Ea porneşte din adâncuri sufleteşti, dovedind că omul stă pururea întrebător în faţa viitorului. Viitorul însă nu se destăinuie niciodată şi nimănui, decât poate celor înzestraţi cu un simţ de intuiţiune specială în raport cu evenimentele viitoare. Aceste evenimente se pot deduce însă şi din împrejurările actuale, din faptele noastre prezente. De aceea, decât să stăm să facem filosofie deşartă şi inutilă asupra evenimentelor viitoare, mai înţ«lept lucrul ar fi să muncim »uiruitor pe calea binelui, a refacerii ţării, a îndreptării reajunsurilor de astăzi, cu convingerea că, astfel lucrând, pregătim ţării noastre şi nouă înşine, ca şi urmaşilor noştri un teren mai bun şi condiţiuni mai potrivite desvoltării lor sociale ca oameni şi ca români. Dar pentru aceasta va trebui ca, în structura noastră sufletească şi intelectuală, să se aşezedisciplina sigură a unei voinţi ordonate pe calea constructivismului social şi naţional. Această stare de superbitate evidentă se poate obţine insă renunţând la metode de până acum, dar mai als la farmentismul cu care unii dintre noi sunt prea ohicinuiţi. Independenţa personalităţi se creiază, desigur, prin Toncă organizată şi cu pricepere prestată în folosul tuturor, adică al societăţii. De această independenţă avem noi încă nevoie cu toţii şi fiecare în parte. De aceea, în loc să privim cu filosofic viitorul şi, să facem speculaţiuni asupra luii, mai practic pentru noi şi pentru ţară ar fi să muncim fără preget, să ne sârguim in fapte bune, pentru ca din lanţul acţiunilor noastre zilnice să se Înfiripeze verigă cu verigă acest viitor. Numai astfel vom deveni voluntarii cari privesc cu încredere timpul ce vine, cu încredere şi fără teamă, pentru c&, în definitiv, cine munceşte cu cinst«, acela nu n poate face nici «U ownenl, aici de faptei« lor. Iată ca te poate graii in praiul unui an nou. Alaiul sărbătorilor era sfârșit. A fost datul timp de reculegere și destul prilej de petrecere. ------------------------— O mită a ţăranilor Menijin rodona Varşovia. — După ziarele străine, o mişcare revoluţionară s'a petrecut în Ukraina: această mişcare a fost atribuită activitaţii opoziţiei ..trotzkiste". Dar după informaţiile primite direct din Galiţia o mişcare de acest fel s’a petrecut în realitate în partea de sud a Podoliei, cu singura deosebire că nu agitatorii opoziţiei trotzkiste au provocat revolta, ci impresia produsă asupra ţăranilor ukraineni de achitarea lui Schwartzbard, ucigaşul lui Petliura. La aflarea acestei ştiri, ţăranii s’au răsculat împotriva comuniștilor ,ocupând chiar cu armele orașul Kamenetz. Mulțumită sosirii de ajutoare armata roșie a putut să reia orașul. Mari inumani la vampa Milano, 29 (Telegr. part.). — Din cauza vânturilor puternice din nord-est, părţi întinse ale oraşului Veneţia au fost inundate. Chiar şi cuncscuta piaţă San Marco se află sub apă. Apele canalului Grande au trecut deasamenea peste maluri pricinuind pagube însemnate. Câteva vapoare s’au rupt din ancore. Victime omenești n’au fost. D. prof. Lupaş. IIliniştit o coniuăone reurelamiă Am publicat ieri scrisoarea prin care fostul ministru, d. profesor I. Lupaş, afirmă că nu rrește a „plictisi publicul”, cu mesi -#a comenzilor de medicamente, care au stârnit în parlament şi în presă aprecieri neplăcute Se pare însă, cum dezacord cu d. Lupaş, publicul simte nevoe să fie încă plictisit cu explicaţii mai documentate, întrucât cele date până acum, departe de a reuşi sa închidă chestiunea, s’au văzut urmate de propunerea unei anchete parlamentare. Scrisoarea fostului ministru nui cuprinde şi o elegie pe ruinele speranţelor ce-şi făcuse, de a urmări în faţa justiţiei pe ascuratorii săi. D. Lupaş zice: eram hotărit să le fac procese de calomnie, dar vai ! a intervenit amnistia şi mi-a suprimat orice posibilitate. . . . Ne grăbim să liniştim pe foştii ministru şi să-i comunicăm, că are deechiea aşii» acţionilor bi calomnie, fiindcă le*®a re.~ centă a amnistiat delictele de !?lld.»eest» *&vâr?.te V&ne „noua ofensivă in parlament şi în presa Capitalei", de care se plânge d-sa, este ulterioară ricestei date şi poate fi lichidată în faţa justiţiei fără ură şi fără părtinire. „Apărătorul meu, un eminent avocat din Bucureşti“, care a dat d-lui Lupaş consultaţia invocată în scrisoare, îi va spune acelaş lucru, după ce va citi legea, iar la nevoe fostul minis-s tru va putea găsi avocaţi şi mai eminenţi cari să-i aducă pacea în suflet şi să-l invite la un tur de vals în pretoriul tribunalului, unde se vor putea desfăşura toate explicaţiunile, fără să „plictisească” publicul,care este dispus la orice, atunci când e vorba să se facă lumină, şi nu cer decât un singur lucru : termen scurt. -□ * Q. Fsaila bustul d-lui_Louis Marin Au mai subscris: D. general Radu Rosett, în amintirea profesorului francez Charles, mort zilele trecute în Capitală 100 franci Doroftei Ștefănescu Bazargic 100 lei Suma din urmă 7650 fr. 200 lei Total 7750 fr. si 500 lei Noul ministru de externe al Argentinei D. de GALLARDO ---------□ * □--------- lijeii germani esclusi din armata activa Berlin, 29 (Rador). Ministerul Reichswehrului a ordonat ■ă fie excluşi, din armata activă, toţi acei cazi au participat la manifestaţiuni anti-constituţionale, întreaga armată va trebui să depună din nou jurământ de credinţă constituţiei Ratehului. Viteza trenărilor mmm ■ e ■ ei" is străinătate şi la noi. — Vitezele mari aduc economii şi uşurează transporturile. — Un nou sistem care va permite viteze de 150 —160 km. pe oră! Chestia vitezei are o importanţă capitală nn exploatamărilor ferate. Vitezele mari aduc economii şi uşurează mult transorturile de pasageri şi de mărfare locomotivele stau mai puţin tmp sub presiune şi uzează apropre forţa lor normală — care nu, este depărtată de forţa lor maximă, — iar personalul poate fi mai restrâns. Se realizează aste economii la combustibil şi la personal, ţinând seama atât ct, timpul efectiv de serviciu, cât şi de timpul suplimentar. VITEZA TURNURILOR straie • 1 Un tren, care parcurge o di*ttnţă X lo 8 ore, e mai costisitor decât un tren, care parcurge aceeaş distanţă in 4 ore. Aşa se şi explică pentru ce lo Franţa, la Anglia, în Germania, în Italia etc. direcţiile de căi ferate urmăresc acceleram vitesei trenurilor de pasageri, şi de mărfuri. la Franţi trenurile parcurg drovnţa Paris-Dieppe, (169 km) în 2 pre şi 18 m, — fie o viteză «onercina, de 51 km. pe oră; distanţa Kria-Royau (526 km.) a parcursi di trenurile rapide «io viteză conercială de 68 kn. pe oră; distante, Paris-Calai e parcursă de rapidul de Mffd cu o viteză comercială de 92 km. tm oră; expresul de sud taffeaui *i Dax »feetu y 'n Fleurs de 147,5X1 km. Si 20 au, — fi» o vi. VITEZA COMERCIALA A TRENURILOR NOASTRE Pe când la noi vitezele comerciale ale trenurilor, așa zise exprese, ale trenurilor accelerate şi a celor de marfă este mult inferioare vitezelor comerciale atinse în majoritatea ţărilor din Europa şi America. În deosebi trenurile noastre de marfă, care nu dispun de frână Westhinghouse, sau au sistem de frână modern, sunt condamnate să circule cu... lî £M. PE ORA VITEZA COMERCIALA. Aceasta e una din principalele cauze a crizei transportărilor. Se impune ca direcţia e. î. r. — In fruntea căreia se găseşte d. N. Teodorescu, care nu este numai un eminent technician, ci fi un economist, care cunoaşte toate nevoile vieţii noastre economice — să aibă la dispoziţie toate mijloacele necesare pentru organizarea din punctul de vedere tehnic, a reţelelor principale, conforn cerinţelor moderne, care să permită accelerarea contract a vitezelor comerciale. După cum am spus, numai prin obţinerea de viteze mari comerciale, se va putea realiza economii simţitoare la combustibil şi la personal şi se va uşura considerabil transporturile. UN NOU SISTEM DE CALE PENTRU VITEZE DE 190 MIM KM. PE ORA In străinătate ce studiază un nou care se permite circulaţia trenurilor pe liniile ie- i rate cu viteze de 150—160 km. pe I oră! In loc de balast se va tot tinde pe c&le beton de dorn cm. grotima, care m fi acoperit cu i nisip fin. Se va eofcwtrui poete I &aaMt a dteceautfs“’«! «t t-tr* vor fi aşezate şinele: doui «tălpi longitudinali legaţi prin solide armaturi metalice. Se va acoperi apoi totul Intr ud masiv de beton de 3 m. lărgime şi 50 grosime. Betonul va atinge astfel nivelul superior al stâlpilor pe care sunt aşezate şinele. Se va pune pe suprafaţa superioară a stâlpilor o materie izolanită cu scopul de a permite manevrarea semnalelor prin curenţi electrici. Aceşti curenţi vor circula în permanenţă în sine. R. Seişanu Mire d-nîffileMici şi Mcenici ““Belgrad. 29 (Telegr. part.). „ In şedinţa de azi a Scupcinai, şeful partidului democraţilor independenţi, fostul ministru Pribloavici, a atacat violent pe şeful guvernului, Vukloevici, din cauza articolului său, din numărul de Crăciun al „Neue Freie Presse“, in care primul ministru iugoslav scrie, că situaţia internă a Iugoslaviei este perfect consolidată şi că cea externă este foarte favorabilă. Pribicevici a declarat, că guvernul iaca o politică de separatism, favorizfind Serbia veche și oprimând teritoriile alipite. ------------------------------- Milano, 29 (Telegr. part.). — Institutul seismografic din Benzandi anunță, că a înregistrat. Miercuri seară, un cutremur de pământ de lungă durată. Centrul cutremurului a fost 1» _i* distanță ke 8.500 km. Trotzki spune că muncitorii din Rusia sunt cei mai nenorociţi Praga, 29 (Rador). — Ziarul „Narodni Listă“ publică ui interview, acordat de Trotzkî corespondentului din Moscova al acestui ziar. Trotzki a criticat cu asprime conducerea partidului comunist şi vorbind despre situaţia actuală a proletariatului, a afirmat că în nici o ţară muncitorii nu sunt atât de nenorociţi ca in Rusia. Un savant american aduce elogii României B. I. J. Labat spune că a fost profund impresionat de cele căzute în țara noastră . Ingiarele ziar american „Washington Star“ a apărut un elogios articol la adresa României, scris de renumitul savant şi profesor american J. J. Labat, directorul departamentului de limbi moderne de la Universitatea Georgetown. Reproducem din acest articol următoarele părţi : „Acum un an un grup de profesori români a venit în Statele- Unite ca să afle, la faţa locului, mai mult despre acest pământ atât de puţin cunoscut acolo. In timpul şederei lor aici au fost oaspeţii fundaţiei „Carnegie Endorment for International Peace“ şi ai multor instituţiuni culturale. Porţile seculare ale universităţii din Gaacgetown au fost de asemenea deschise distinşilor vizitatori. Mişcaţi de primirea călduroasă colegilor lor americani, profesorii români, la rândul lor, şi-au exprimat dorinţa să salute pe pământul lor pe unii reprezentanţi ai universităţilor americane. Nu mult după aceasta s‘a primit aici o invitaţie oficială din«irten guvernului român». hx curând »*« orgaiTttitti ^ utl grup de profesori, studenţi şi studente, sub auspiciile instituţiunei „Carnegie Endowment”, iar la 30 iunie noi am pus piciorul pe pământ românesc la Episcopia Bihorului, după ce trecusem graniţa româno-ungară. Acolo am fost primiţi de un grup format din reprezentanţii oficialităţii române dela Bucureşti. Şi cu ei ne-am ocupat locuri într’un tren special, care avea să ne poarte prin ţară ca oaspeţi, pe timp de trei săptămâni, ai statului şi ai acestui popor generos. E necesară o serie de articole pentru facerea unui studiu asupra României, asupra acestei ţări frumoase, asupra isvoarelor ei de bogăţie naturală fără pereche, acuma poporului său atât de ospitalier, asupra frumoaselor costume ale ţăranilor, asupra obiceiurilor, asupra problemelor economice şi politice, Inte scopul acestui articol este numai acela de a ne exprima recunoştinţa faţă de ţara care nefăcuse o primire princiară, onorând astfel Statele Unire, cari cu câteva luni mai înainte întreţinuse cu entuziasm pe mult graţioasa Regină Maria. Druma noastră oprire a fost la Oradea Mare,in Transilvania, situată numai la o mică distanţă de frontiera ungară. Când trenul nostru decorat din belşug cu ghirlande de flori şi frunze intrase în gară, a fost salutat cu puternice strigăte de „Ura!“ venite din pieptul mulimei care fixea peronul şi împrejurimile gării. Imediat ce am apărut la uşile şi ferestrele vagoanelor noastre, o muzică militară a început să cânte cu multă tehnică şi mult sentiment imnul american „Star Spangled Banner“, după care a urmat imediat imnul naţional român. Deabia se stinseseră notele acestei muzici sacre, şi noui strigăte de „Ura !“ au izbucnit, iar mulţimea ţinută la distanţa cuvenită de poliţişti şi militari impunători, a năvălit deodată spre vagoanele noastre cu mâinile întinse, mâini în cari se agitau steguleţe, batiste şi flori frumoase Copil miei şi mai mari erau ridicaţi în brete peste capetele mulţimei, ca să poată vedea şi ei ,pe americani, şi ochii multor adulti erau plini de lacrimi. Ova‘♦‘anei« ■ ta n ^ m8î. î,Eilte minute, încetând numai pentru ca să reînceapa din nou cu aclamații si mai puternice. Cuvintele .Trăiască America" erau rostite tare în toate limbile. Părea un val de entuziasm care, începând de la ţărmul Mării Negre, se rostogolea peste Întinsul ţării şi umflându-se continuu, se spărgea, în cele din urmă, la frontiera de nord-vest, la picioarele vizitatorilor uimiţi Şi această scenă a avut loc în cele mai plăcute împrejurimi. Gara avea peronul, faţada, sălile de aşteptare şi coridoarele acoperite cu flori şi drapele, iar în mulţimea adunată, încântătoare fiice ale României, purtând costumul naţional, dădeau nuanţe de mare frumuseţe acestei , scene” Savantul american aduce apoi elogii poporului român, care, în aceste părţi ale Europei, este un factor important al civilizaţiei şi al progresului. „România este o ţară de mare viitor, ea e santinela civilizaţiei la porţile orientului şi toţii am rămas adânc impresionaţi de cele ce am văzut in această ţară minunată, locuită de un popor inteligent, muncitor şi energic, capabil să joace un rol însemnat în aceste părți". — scrie eminentul savant, d. J. J. Labat. Chestia optanţilor unguri din lideal şi afacerea Danzigul Chestia „Westerplance“. — Opinia alm Char „Journal de Geneve“ publică următorul articol sub titlul : Danzig şi optanţii. ,,Un glumeţ a spus că spre a rezolva deodată toate chestiunile supuse consiliului Societăţii Naţiunilor, ar trebui aşezaţi optanţii unguri din Transilvania pe vaporul „Salamis“ şi transportaţi în Westerplatte. Aceasta ar fi aproape soluţia pe care a realizat-o sir Austen Chamberlain. Chestiunea „Westerplatte“ care consistă în a şti dacă oraşul Danzig îşi va putea trimite funcţionarii săi de poliţie în depozitul de muniţiuni polone, este în acelaş timp o chestiune de drept şi o chestiune practică. Pentru a putea găsi soluţiunea practică a dificultăţii, trebuia mai întâi ştiut pe ce bază de drept se găseşte chestiunea. Pentru acest motiv raportorul ceruse avizul a doi jurişti : sir Cecil Hurst şi M. Pilotti. Polonezii însă, în speranţa de a spori valoarea acestui aviz juridic şi poate de a-l modifica, cereau ca afacerea să fie trimeasă mai întâi în faţa Curţei Internaţionale de Justiţie. Guvernul german, care tocmai trimisese la faţa Curţii afacerii şcolilor din Silezia fi putut să refuze Poloniei ceasta favoare şi s’a declarat de acord, în conversaţiuni particulare prin organul d-lui Stresemann. Sir Austen Chamberlain însă a răsturnat întreg acest edificiu. El a declarat în faţa Consiliului că, dacă, după ce s’a cerut avizul juriştilor eminenţi, s’ar mai trimite afacerea înaintea Curţii, ar fi să se dea primilor experţi un vot de blam nejustificat. Pentru cine ştie să înţeleagă, era vădit că d. Chamberlain, ca raportor în afacerea optanţilor, s’a bazat pe un memoriu a şease jurişti pe cari ungurii îl contestă şi pe care voiesc să-l trimeată din nou în faţa Curţii internaţionale de justiţie pentru aviz consultativ. Tocmai acest lucru sir Austen nu-l vrea cu nici un preţ şi i-a fost teamă ca să nu se creieze în afacerea Wederplatte’’ un precedent pe care ungurii ar fi putut să i-l opunâ în sesiunea viitoare. Astfel vedem că, în politica internaţională, toate afacerile chiar cele mai străine una de alta in aparenţă, sunt solidare. -□ * □ C. Mussolini n’a pus condiţii Franţei Paris, 29 (Ilador). — In legătură cu bazele posibile pentru eventualele conversaţiuni franco-italiene, „Petit Parisien“ observă că dacă revendicările publicate de „Giornale d'Italia” oglindesc gândul guvernului italian, şansele unei înţelegeri ar fi extrem de reduse. Ziarul adaogă însă că o înaltă personalitate de curând înapoiată de la Roma a adus asigurări, că d. Mussolini n’a formulat niciodată un asemenea program şi că şeful guvernului italian recunoaşte caracterul internaţional al problemelor Tangerului, mandatelor coloniale, chestiunii balcanice şi chestiunii Mediteranei orientale. PRECIZĂRI DIN PRESA ITALIANA Discuţiile şi precizările cu privire la punctele, pe baza cărora relaţiunile italo-franceze trebue să se desăvârşească, continuă să preocupe presa italiană. „Giornale d'Italia", întriun articol intitulat „Preciziuni", se referă la polemica dintre ,,Le Temps“ şi „Giornale d'Italia precizând că : ,,noi nu am înţeles să spunem că Italia vrea să domine asupra tuturor în Mediterana, dar că Italia fiind în plin centru al Mediteranei are, în această mare, o poziţiune centrală, care trebue să fie recunoscută de toate puterile şi care, prin urmare, nu ar trebui să excludă Italia din toate problemele şi desbaterile internaţionale ale Mediteranei“. Această preciziune ,,Giornale di Italia“ o face, deoarece constată la unele ziare franceze tendinţa de a deforma punctele de vedere italiene şi de a le face mai puţin acceptabile opiniei publice franceze. Berlin, 20 (Rador).— Ziarul francez „Le Petit Parisien“ anunţă că, pe la 15 ianuarie viitor, vor începe tratativele diplomatice între Franţa şi Italia, în vederea încheerii unui tratat între cele două ţări. 1------------□ * □------------ nuntă. Mi turi. FILAE Curierul judiciar al ziarului „Krasnaia Gazeta" din Moscova nu este de loc banal. Astfel, ne serveşte acolo următoarea interesantă comunicare. Doi tineri s’au hotărit să se căsătorească. Pentru aceasta, legea sovietică cere numai o simplă declaraţie. S’au prezentat deci la biuroul de înregistrare căsătoriilor. După ce forme’ tea s’a îndeplinit, când te ceapă firitiselile celor & fata s’a adresat băiatul — Știi că trebueesti ziua de lucru perdut-o venind ' ^ Ginerele dete »8. că nu se face asi orice caz, saH băgaţiun; pă altele nu la ze »ată uă, ualta. exclamaţia e ome- Jivin”, s’ai instatând că ţară, unde poţi să scapi în cinci aventurierii a nu evada din căsnicie, Rusia adevăr uu paradis ! Din incicire, ea este un iad pentru genii. Concepţia sovietică nu se împacă cu una, cu două. Ca să te recunoască scriitor mare, trebue să fii grozav, nu ca alde Molifere şi Shakespeare. Iată un crâmpei dintr-o cronică teatrală rusească: „Piesa intitulată Othello ne-a dezamăgit adânc. Autorul tratează tema geloziei ca un burghez, cu un spirit de proprietar. „Ar fi timpul ca autorul, în al unsprezecelea an al revoluţiei să scrie mai bine în spiritul epocii’’. Aşadar, ca să fii critic şispiritul epocii, trebue întâi să nu ştii că autorul lui „Othello” nu mai există de mult, şi să-i recomanzi să compile mai binişor ; ai deilea să te pronunţi despre operele lui Shakespeare, Goethe şi Dante, cum ar scrie,— vorba cronicarului sovietic, —• un burghez cu două clase primare sau un proprietar dintre tinichigiii cari se lafăesc astăzi pe averile celor masacrați în nunțele evangheliei lui Lenin. , Don JpS'i i. ^