Universul, ianuarie 1928 (Anul 46, nr. 1-24)

1928-01-01 / nr. 1

»­6­4 S'A REDESCHIS GRAND HOTEL BUCUHEŞTI, Caiea Victoriei 11 Complect restaurat — instalaţie şi mobilier nou 250 Camere, Băi, Apă rece şi caldă in permanenţă, Calorifer, Telefon în camere,­­ Săli de lectură şi scris, Bar, Restaurant, Frizer şi Coafor.— Tezaur (Safe) EVERSHARP 1928 WAHL PEN „PRAHOVA11 Societate Anonimă Română pen­­tru comerţul şi industria pe­trolului AVIZ Se aduce la cunoştinţa acţio­narilor societăţii „Prahova'1 că in urma deciziunei consiliului de administraţie din li XJ 192?, d-nii acţionari sunt chemaţi la plata celui de al doilea vărsă­­mânt asupra acţiunilor din e­­misiunea a X-a, adică lei 40 de ac­ţiune, plătibil la cassa societăţii în strada Regală 21, cu începere de la 2 ianuarie şi până la 15 ianuarie a. c. inclusiv. 3SI Societatea «PRAHOVA“ „Astra Română Societate Anonimă Lichidarea aerisinilor Conform deciziei ministeriale No. 323646 din 13 Decembrie a. c., publicată in „Monitorul Ofi­cial“ No. 282 din 21 Decembrie a. c., referitoare la lichidarea unor acţiuni ale societăţii noa­stre fiind posibilă o verificare prealabilă în vederea retragerii de la Lichidare, chiar fără con­testaţie a acţiunilor neeichita­­bile, invităm pe­ toţi detentorii acţiunilor care figurează in ta­bloul anexat la decizia susmen­ţionată să comunice acestei so­cietăţi In scris Întâmpinările motivate ce au de făcut contra lichidării acţiunilor ce le apar­ţin. In cazul când întâmpinarea se referă la acţiunile cuprinse intre No. 1—1351X10 inclusiv, tre­ime să se anexeze şi corpul ac­ţiunilor şi aceasta cel mai târ­ziu până la 10 Ianuarie 1928. Pe baza acestor comunicări se va proceda la verificarea si­tuaţiei acţiunilor şi la retrage­rea lor de la lichidare chiar fără contestaţie din partea interesa­ţilor, In cazul când acţiunile vor fi considerate in regulă. Consecinţele nein­de­plinirii ce­lor de mai sus privesc pe cei in­teresaţi. Acţionarii fără să aş­tepte rezultatul verificării noa­stre, vor putea face o contesta­ţie la Tribunal înainte de 14 Ia­nuarie 1928. Societatea Astra Română În­ştiinţează că făcând uz de man­datul ce i s'a dat de Oficiul de l­ichidare declară că retrage de la lichidare următoarele acţiuni prevăzute un tablou­ de lichida­re publicat în ..Monitorul Ofi­cial“ No. 282 din 1927 despre care s’a vorbit mai sus și anu­me : 11800 ; 11855—58; 12273; 14962; 18143; 19007; 60405; 60973; 61487; 62477 ; 62636—40; 62815—30; 62895; 64932; 65102; 65111; 65134—49 ; 65165—74 ; 65275—79; 65283-84 ; 65288—98; 65308—12; 60533—23; 66565; 106333-92; 106510; 107662; 107664; 112567; 112615; 114260 -61; 114263—69; 114309—12; 114314— 15; 114319—29; 114331; 114505 ; 18989—90; 130008—10; 130202-3; 134151 ; 134187—98 ; 134200­ 2 ; 134206—15; 134226—37; 134247- 49; 134481-92; 134495—97; 134656; 134658—61; 135446; 135815; 137800; 138606; 139080; 139116—24; 139779 -80 ; 139818-19 ; 140204-10 ; 140376—88; 140418—20; 140422— 25; 140472-81; 140511-13; 140531­7 —32 270060—65; 270434; 270546—­­ 48; 270566—67; 270882—83; 270912­­ -15 ; 270918—21 ; 270924—25 ;­­ 270954—61; 271618—19; 271662—­­ 65; 271845—46; 271883—84; 272386 — 87; 272488; 272704; 272875; 272927;­­ 273008 ; 273020—21; 273050—53 ; 273383 ; 273513—14 ; 273801-04 ; 273819—26; 273895—13 ; 274011— 14; 274599; 274092; 274708-17 ; 274738; 274908-11; 274928 ; 506651 —58; 525359; 525499-506; 526673 —4; 526704—10­; 526887; 626950­^ 1; 526988 -92; 52­379—56; 5fchdor —9; 527994; 128004—5; 528074 — 75; 528135—36; 528471—74; 528477; 528574—005­­ 528047—49 ; 528995 ; 530009; 530190; 532047—51; 532206 —7; 532244—3; 533264—9; 533424 -5; 533494—503; 534025-28; 534279­­­89; 534752; 535046-48; 535164—9; 535214—17; 535244—47 ; 530011— 12; 554021—30; 564671—90; 504941 —60 ; 565771—80 ; 566801—20 ; 973478; 973622; 973928—29; 974913 —14 ; 974943 ; 975223 ; 975343 —45 ; 975408—9 ; 975676—85 ; 975716—35 ; 976723—32; 9­7540 ; 977630—34; 977716—17; 977736- 37; 977746—75 ; 979104; 979539- 40; 979596—611; 979819 ; 979983 979978—81; 980083—87; 980591 981304—6 ; 981411—14; 981454 982527—49; 982558—62 ; 983583 986154—7; 980465-67 ; 987112 987254—55; 987292 ; 987301—07 987426—27; 987493—94 ; 987524 987581—89 ; 988191 ; 988749— 69 988999 ; 989000 ; 989003 ; 989195 989364—66 ; 989406—02; 989852 1000609—10 ; 1000614 ; 1006629 1683010; 1683152; 1683252; 1683269 -85; 1683291-94; 1684332—­ 1684354; 1684519-31; 1685163—68 1685753-54; 1685757—59; 1685995 -96 ; 1086150 ; 1686314; 1686329—36; 1686383 ; 1686482 — 88; 1686604 — 5; 1686609; 1680646-53 ; 1687004—5; 1687309; 1687312; 1687317—20; 1687322 - 23; 1687994 - 99 ; 1688000—1 ; 1688190; 1688327—29; 1688511 -12; 1688573—77; 1688056; 1688730 — 89 1688902 — 06 ; 1688910; 1689029; 1689113 ; 1689117—26 ; 1689358—71; 1689373—76; 1689334 -94; 1090619—22 ; 1090704—7 ; 1690876—71 ; 1691145 ; 1691181 ; 1091182—84; 1091085—12; 1691652; 1691657—59; 1692056 ; 1692147; 1092236; 1692402 -06; 1692425—26; 1692434 ; 1692700; 1692789—90 ; 1693177; 1693202­ 06; 1693524—5 ; 1093572 ; 1693573 ; 1693652—69 ; 1694543 ; 1694553; 1694860 ; 1694886 ; 1695001 ; 1695034—37 ; 1695885 ; 1695887 ; 1695889—96 ; 1696177—78; 1696181 —84; 1696189 —195; 1690198—200; 2406091-100; 2466271—80; 2466311—30; 2466341 —60; 2466371—410; 2467971—80 ; 2468711 -30; 2469431—40 ; 2469501 -10; 2409561—70 ; 2471111—30; 2471161 -70; 2471291-300; 2472011 —20; 2472501—40; 2473991—4000 ; 247­4101 -70; 2474281—310 ;2474761 -70; 2475751—70 ; 2475801—40; 2475851-60; 2478041—50; 247812­ -30; 2478281-90 ; 2478461-80; 2479231—40; 2480641—50; 2480791 -800 ; 2480821—30; 2480891—900; 2481061-80; 2481301—40; 2482421 —30 ; 2483351—70; 2483901—10; 2484551—60; 2485251 -60; 2486051—90 ; 2486831-40 ; 2486971-80; 2487341—50; 2487401 -10; 2487431—40 ; 2487541-50 ; 2500102—4 ; 2566137 ; 2566169; 2566170—74; 2566593—602; 2566771 2567040—41 ; 2567071 ; 2567192 ; 2567229 ; 2567333 ; 2567460­ 70 ; 2567492—96; 2567523—24; 2567528 — 35; 2567723—26 ; 2567992 ; 2568056 ; 2568110—11 ; 2568115; 2568145 ; 2568581—86 ; 2568873— 76;2568886—87; 2569102 ; 256911; 2569279; 2569498;2569691;2569830 ;­2569895—98; 2569931 ; 2569999 ; 2570066-67; 2570131—32; 2570251; 2570279—99 ; 2570457 -64; 2097830; 260783— 35; 2697837—49; 2698410 -13; 2098418—25 ; 2098433—45; 2698449—50. TITLURI PROVIZORII, emis. 1928 No. 1213; 1226; 1346 ; 1863; 2824; 2820. Nr. 28 99 MIROSUL URAT AL GUREI provenit din: tutun, «iamat eforanţei, diafi stricat­, ceapă, usturai­­ etc. Se comb de cu renumitele: BONBOANE ORIENTALE CACHIUSI AROttATICS Se găseşte Ca: farmacii, «froguerii si Parfumerii Reprezentanţa şi depozitul general: E. Lindenbertz & L. Cioară Ani Ait­i -*.i. i Unele organizaţii sindicale, — contrar scopului pentru care au fost creiate şi­­care trebuia să se limiteze la apărarea şi desvolta­­rea intereselor profesionale aie sindicalizaţilor, — au început să facă o politică, ce nu cadra cu interesele statului. Din această cauză, Statul s-a văzut nevoit să ia dispoziţiuni de dizolvarea a­­celor sindicate, cunoscute sub numele de „sindicate unitare“. Acum ne vom ocupa de orga­nizarea sindicatelor profesionale. SITUATIA JURIDICA Temeiul juridic pe baza căruia s'au organizat primele sindicate profesionale in România, este le­­gea din 26 Mai 1921, (legea Tran­­cu), care este o desvoltare a art. 29 din Constituţie. Problemele, ce urmau să fie soluţionate de sindicatele profe­sionale, sunt astfel enunţate in expunerea de motive ce însoţeşte legea : desvoltarea tehnică, per­fecţionarea utilajului, sporirea producţiei prin bunăvoinţa lucră­torilor şi punerea lor la adăpo­stul inconvenientelor creiate de perfecţionarea tehnică, fixarea condiţiunilor de muncă prin re­gulamente de atelier sau prin convenţii colective, înlăturarea concurenţei patronale şi uuriere, etc. Se căuta, in special, prin lege, să se canalizeze mişcarea asocia­tivă „spre a o degaja de carac­terul politic ce-i fusese imprimat de anumite organizaţii“. Prin această lege, sindicatele profesionale, obţineau avantajul de a-şi putea dobândi persona­litatea juridică şi toate avan­tajele ce decurg din ea, cu mi­nimum de formalităţi. COMPLETAREA LEGII DIN 1921 N‘a fost suficientă această le­ge,­­pentru ca să dispară cu de­săvârşire politica din organiza­­ţiunile muncitoreşti Atunci le­giuitorul a adus legea pentru persoanele juridice din 6 Februa­rie 1924 (legea Mârzescu). Prin această lege s-a stabilit un regim general pentru toate „persoanele juridice" de drept privat, care nu urmăresc scopuri lucrative sau patrimoniale. Prin acest regim, statul are posibilita­tea să-şi exercite întreitul drept de-a creia, de-a supraveghea­ţi a le retrage calitatea de ,,per­soa­ne juridice E locul să amintim aci cât de îndreptăţită este în drept acţiu­nea de dizolvare a sindicatelor unitare, pornită de ministerul muncii şi însuşi­tă de reprezen­tantul ministerului public, nu pu­terea unui principiu îndeobşte recunoscut că personalitatea ju­ridică este un atribuit al suve­ranităţii naţionale. FORTA DE ORGANIZARE SINDICALA In legătură cu această ches­tiune, vom expune câteva date asupra forţei de organizare sin­dicală, după cifrele oficiale ale ministerului muncii, din prima jumătate a anului trecut. In întreaga ţară, existau, la acea dată, 6 uniuni patronale cu 41 organizaţii fni profesionale de patroni,­­ afiliate, 21 uniuni de salariaţi cu 154 sindicate profe­sionale de salariaţi, o uniune mixtă de patroni şi salariaţi cu 5 organizaţii afiliate şi 5 uniuni de profesionişti liberi. Mai existau 152 organizaţii pa­tronale independente, 76 organi­zaţii de salariaţi, 17 de patroni şi salariaţi şi 22 de profesionişti liberi. In aceste organizaţiuni erau 3352 în uniuni patronale, 41222 în uniunile de salariaţi, 12870 în uniunile mixte şi 3421 în cele de profesionişti liberi. In organizaţiile independente sunt 20.065 membri în organiza­ţiile patronale, 10.130 în cele de salariaţi, 4528 în organizaţiile mixte şi 4909 în cele de profe­­sionişti liberi, deci în total, or­ganizaţi în sindicate, sunt : 23.417 patroni, 51.352 salariaţi, 17.398 patroni şi salariaţi (orga­nizaţii mixte) şi 8330 profesio­nişti liberi. Datele statistice arată, că sin­dicalizarea este mai desvoltată in industrie, astfel din totalul de 51.352 salariaţi sindicalizaţi, 46.443 sunt salariaţi industriali, de asem­eni din 23.417 patroni, din organizaţiile patronale, 12.927 sunt industriaşi. D. Antohi jMJfl WCITfEHMa Organizarea ahü In Bontănia Constatarea decanilor barourilor avocaţiale din Ardeal şi Bucovina Cluj, 29 Dec. Miercuri, s-a unut la Cluj adunarea prealabilă a barouri­­lor din Ardeal şi Bucovina, fi­­xându-se ordinea desbaterilor, joi la ora 10 s a deschis aduna­rea sub preştelenţia d-lui avocat Dem. Dobrescu, preşedintele „Uni­unei avocaţilor din Roma­­nia‘‘. D. DOBRESCU a vorbit de importanţa studierii cât mai a­­mănunţite a proectelor de legi, insistând ca avocaţii să ceară introducerea unui spirit cât mai larg ştiinţific la alcătuirea nouilor legi. D. CUCUI din Bucovina a sa­lutat pe d. Dobrescu şi pe de­legaţi. D-sa critică apoi activitatea Consiliului legislativ, spunând intre altele că acesta nu are membri din provinciile alipite, doar unul singur din Basarabia. D. SIICIU, decanul baroului din Cluj, cere imediata votare a proectului de unificare, re­dactat de d. Naumescu. ,D. DR. VALER M­UJOVAN a vorbit de situaţia grea a avoca­ţilor din provinciile alipite. 1. Faptul că avocatul la noi nu este asimilat magistratului; 2. Sistemul de justiţie şi greu­tăţile economice, care au adus în situaţie intolerabilă corpu­l avocaţilor; 3. Legea timbrului care ar prejudicia asemenea in­teresele avocatilor. In ce priveşte pe stagiari, este împotriva reducerei stagiului lor. Cere apoi măsuri pentru a scoate pe magistrat de sub in­fluentele politice , de a se uni­fica măsurle contradictorii în materie civilă şi desfiinţarea notariatului public. D. DOBIAŞ arată, că în cazul când se desfiinţează notariatul şi redactarea actelor trece asu­pra avocaţilor, s-ar putea ajuta începătorii, săracii, bătrânii şi văduvele avocaţilor. Se discuta apoi următoarele c ch­estiu­ni : unificarea legislati­vă, raportor fiind d. BOCA dela Dej , modificarea legei timbru­lui, raportor fiind d. TURLA din Oradea, chestiunea cărţilor funduere şi protestul împotriva proectului ca ele să fie luate d­e la barourile d­in Ardeal, ra­portor d. Sl’ClU din Cluj. După discuţia asupra acestor chestiuni, s’a hotărît a se întoc­mi un memoriu documentat, care se va înainta d-lui minis­tru al justiției. ——-----X □ X-------------­ liii, stălă în­ a vizita­ suitele jjin pmşinăa 29 Decembrie D. min. Inculeţ care se află de câteva zile în localitate a inspectat astăzi—însoţit de d. dr.­­Smadu, inspector general sanitar, şi de d. Const. David, prefectul de poliţie—spitalele din localitate şi ospiciul de alienaţi din Costiugeni D. ministru, după inspecţii­le făcute a luat o serie de măsuri menite să aducă îm­bunătăţiri in starea aşezămin­telor sanitare pe care le-a vi­zitat. „VESELIA“ de ANUL NOU s’a pus în vânzare Vineri 30 ft 30 c. „VESELIA“ de ANUL NOU cu patru desene colorate sem­nate de caricaturistul­­LILLY.­­Siţa Pitpalac ca sorcovă . Un cetăţean turmentat cere şi el de Anul Nou sta­tîizarea pe pro­­­­priile-i picioare . Cadouri pen­tru cucoane: maşina de ras o cutie de jigări de foi; Ce aduce Anul Nou d-lui Maniu).­­ Firitisarea lui Costache du­mici ; Urare primarilor noştri; Cadou princiar de Anul Nou etc. „VESELIA“ de ANUL NOU cu colaborarea celor mai talen­taţi scriitori umorişti şi sub în­­grijirea lui C. CORCO, se va pune în vânzare Vineri, tot cu 5 lei exemplarul 1 *U«**4­­ *./ J Cm se va face tragerea lofenei sinistraţilor In ziua de 1 Ianuarie 1928,1­­revocabil, se n face tragerea Il­a & loteriei sinistraţilor. Tragerea va fi pudici şi va avea loc Ia sala tia localul Ca­sei de economie, credit şi aju­tor P. T. T., hr. Sf. Dumitru, 2 Tragerea dela 1 Ianuarie 190S va începe U ora lţ ş, va continua zilnic până la termi­nare. La va fi sfăctuiatl ţjj faţa u­­nei comisiuni «pecifie numită de ministerul de inernp' for­­mată din: an delegatw i^uis­­torului de interne, de«ga,j: misiei loteriilor de re vingL prefectura poliţiei Ca R ta le', «t delegaţii comitetului central pentru ajutorarea sinitraţilo­r şi se va face in condiţiunile de la tragerea l­a. cimitim mim vizelor 8 Bajw­airiia Fraga, (Ceps). —­in ultimii ani sa constatat, că nu mai există motive pentru control riguros in Europa centrală şi occidentală. In afară de acea­sta s'a accentuat asupra nece­sităţii desvoltării călătoriilor, țări ca Elveţia, de ex. pentru cari vizita străinilor formează un mare activ, au dat exemple în această direcţie. Au desfiin­ţat viza la paşapoarte. Printre ta­ri­le care au mare interes pen­tru vizita străinilor, se poate socoti şi Austria şi nu mai pu­­ţin şi Cehoslovacia, ale cărei băi cunoscute ar prospera foar­te mult, când nu s'ar pune nici o piedică afluxului străinilor. Austria a propus încă din 1936 mai multor state din Europa centrală şi occidentală desfiin­ţarea vizelor in raporturile re­ciproce. Statele au primit a­­ceastă propunere favorabil şi s’a ajuns la o înţelegere. O ase­menea propunere a fost făcută şi Cehoslovaciei. Desfiinţarea vizei a fost salutată în toate cercurile. Faptul că viza a ră­mas în vigoare se datoreşte nu­ îngrădirii călătorilor, ci apă­rării împotriva afluxului de muncitori străini, care ar fi ac­centuat şomajul. înainte de desfiinţarea vizei se va vota o lege după cum s’a făcut de alt­fel şi în Austria, care va stabili regimul lucrătorilor străini. Sa speră că in curând desfiinţa­rea vizelor dintre Austria şi Cehoslovacia va fi la fel de a­­vantajoasă atât regilinilor al- S­pine austriace şi Vienei cât şi Cehoslovaciei. ------------De □---------— . Şedinţa consiliului technic superior Joi d. a., consiliul tehnic supe­rior din ministerul lucrărilor pu­­blice a ţinut şedinţă sub prezi­­denţia d-lui En­e Radu. Proectul pentru Injin­forsiarea localului tribunalului din Ciur­­giu, în valoare de 10 milioane lei a fost respins până la studierea şi prezentarea unui plan efec­tuat pe baza indicaţiilor consiliu­­lui. Proectul lucrărilor de înălție şi modernizare a abatorului co­munal din Sibiu a rămas să mai fie cercetat. Propunerea d-lui arhitect Hen­ry Corndă pentru construirea de locuinţe funcţionarilor, după un sistem care ar reduce cheltue­­lile cu 33 la sută, a rămas la suspensie până ce propunătorii va face o experienţă pe soco­teală proprie. Proectele pentru pavarea stră­­zilor Poetul Stamate şi Unirea din Bălţi au rămas în continuare, consiliul având nevoe de lămu­riri. Pentru proectul de construc­ţie a unui local de primărie In com. Gura Techii, jud._ Buzău, în valoare de 450.000 Ieî, s’a ce­rut un plan de situaţia localit­ lui proectat. Pentru proectul de construede a unu­i abator în corn. A’­n­iS, jud. Târne­va Mare, în valoare de 550.000 lei, s’a cerut planul general a! comunei. Proectul neutru regularen şi a­ falim­oo­pîerei Neagoe Ba­ta­re­h din Braşov, în valoare i‘ î.650.000 lei. A fost anrobat c u urma completării observaţilor consiliului. S’a mai aprobat planul dePar­­celare a terenului din oraşl­l Câmpulung (Muscel), pentu îm­proprietărirea ofițerilor din a cd­oriș. Celelalte chestiuni in ședința viitoare. ' tQ PftUL mfcnl Parizian Partea întâia. Maeștrii spadei r __ Prezent ! răspunsa Lagardere care la întâmplare luă accentul spaniol.­­ . . — Vedeli! strigă Peyrolles, eram sigur. Să scoborîm pe seară­.. pe aci... iată prima treaptă. Lagardere sa gândea:­­—Să nu mor creștin, dacă nu joc un rol important, la această comedie! , Cei doi­­coborau- Tovarăşul lui Peyrolles era de talie m­­ilalcă şi cu aparenţă de om bogat- Lagardère crezu ci recu­noaşte în accentul său, când vorbise, o amintire uşoară a ac­ceptului italian. —. Să vorbim în şoaptă, zise el, ecoborind cu atenţie sca­ra strâmtă și repede­■— Ne­s nevoe, monseniore, răspunse Peyrolles. T ^ — Bun ! zise Lagardère, este un monsenior. •T't — E inutil, urmă omul de încredere, dracii cunosc nu­­ippîi «aceluia pe care-1 slujesc. Degeaba am încercat să-i mint, n.a ă vrut să creadă că e d- de Caylus. —■ E foarte prețios, de reținut, își zise Lagardère ; este ne-J '..S'V Indoios că am în față două canalii. — Vii dela capelă ? întrebă acel care părea stăpânul. — Am sosit prea târziu, răspunse Peyrolles jenat. Stăpânul dădu din picior mânios : — Neîndemânaticule! il certă el. __Am­ făcut tot ce am putut monseniore. Am găsit regis­trul, unde d. Bemard înscrisese căsătoria d-rei de Caylus cu d da Nevers, ca și nașterea copilului lor... — Ei și ? — Paginile cu aceste acte, erau deja luptei Lagardere era numai urechi. __Ne-au luat-o înainte ! zise stăpânul; dar cine? Aurora? da. Aurora trebue să fie. Ea crede că va vedea astăseară pe Ne­vers și vrea să-i dea, împreună cu copilul, și titlurile care sta­bilesc nașterea sa. Marta­n a avut de unde să știe acest lucru.­­- Ei bine, ce ne pasă? zise Peyrolles. Suntem în gardă. Odată Nevers ucis..­. — Da, odată Nevers mort, reluă stăpânul, moștenirea trece direct copilului-Tăcură. Legardière își ținu răsuflarea. —­ Copilul... zise Peyrolles încetișor. — Copilul trebue sa dispară, îl întrerupse cel care se in­titula monsenior- Am vrut să evit această situație, dar ti’am ce să fac. Ce fel de om e acest Saldagne­­? — Un derbedeu hotărît. —• Putem avea încredere în el ? — Dacă e bine plătit, da. Stăpânul se gândi: — Ași fi vrut să am un singur confident, pe tine, dar nici eu și nici tu, nu avem aceisș statură cu Nevers. E întuneric beznă, reluă stăpânul și acest Saldagne este aproape cam de talia ducelui Chiamă-1. — Saldagne I ,zise Peyrolles. — Prezente ! răspunse din nou Parizanul­— Vino aci! Lagardère inaintă. Ridicase gulerul pelerinei și pălăria li ascundea obrazul. — Vrei să mai câștigi 50 de pistoli peste partea ta ? îl Întrebă stăpânul. — 50 de pistoli ! răspunse Parizianul; ce trebue să fac ? In timp ce vorbea, căuta cu tot dinadinsul să observe tră­săturile necunoscutului; dar acesta era tot așa de bine ascuns ca și el. — Ghicești ? întrebă Peyrolles. — Da, răspunse acesta­— Primești ? — Primesc. Dar­ omul nostru trebue să aibă un cuvânt de trecere, o parolă — Marta mi l-a spus. E deviza lui Nevers­er- Adsum ? întrebă Peyrolles. — Are obiceiul sa n-o spună in latinește zice pur și sim­plu, lată-ma. Iata-ma ! repetă fără voe Lagardere. — Vei pronunța deviza, cât mai încet, sub fereastră, zise necunoscutul care Se plecă spre el- Obloanele se vor deschidă, şi în dosul fiarelor, va apare o fem­ei; îţi va vorbi, nu vei zice o vorbă, însă vei pune un deget pe buze. Ai înţeles? — Ca să o fac să creadă că sânt în­ spionaţi. Da,, îiţreţeg. — E deştept, acest băiat, murmură stăpânul. Apoi urmă: — Femeia îţi va da un pachet, îl vei lua în tăcere şi mi-l vei aduce­— Ri-mi veţi număra 50 de pistoli .’ «­­ De sigur. — S’a făcut­— Sst ! zisa Peyrolles. Câte şi trei ascultară. Se auzea un zgomo depărtat. — Să ne despărțim, zise stăpânul. tiriac sunt tovarășii tăi ? Lagardere arătă fără a sta la gândur’, dincolo de pod­— Aci, ascunși în fân. — Bine , îți amintești parola ? — Iată-mă ! — Izbândă și pe curând ! — Pe curând ! Peyrolles și tovarășul său urcați scara. Lagardère îi ur­mări din ochi. își șterse fruntea poarcă de sudoare. — Dumnezeu va aprecia faptul că m'am reținut și n'ai găurit burta acestor mizerabili! Dar trebue să merg până A capăt,I De aci înainte vreau să știu! Luă capul 10 mâini, fiindcă gândurile îi spărgeau tu­tela Putem afirma fără îndoulâ. oâ nu se mai gândea, U'l* a duel, nici Ii escapada amoroasă. — Ce e de făcut ? Să iau fetița 1 fiindcă acest pachet, te­bue să fie copilul. Dar cui s‘o încredinţez ? X« cunosc » aci decât pe Carriguey cu vlăjganii lui, foarte slabe dané»’ pentru o nunte domnişoară. Cu toate acestea trebue si o­­at* trebue! Sacii nu­ o scot de aci, mizerabilii ar ucide cern’;* cum au de gând să uri dă și pe tată- Pentru numele lui neseu, dar nu de aceea venisem eu aci! __ , Se plimba cu pași mari intre căpițele de fân- Tn fi-0® » “ nut privea spre fereastra joasă, ca să vadă dacă nu fjrnv8J^ mișcă obloanele pe țârânele lor ruginite. Nu se observa mic, dar curând auzi un zgomot ușor înăuntru S-1 c,l­uc­ra de fier din dosul olelor. —or. |V* «na*! fi

Next