Universul, ianuarie 1928 (Anul 46, nr. 1-24)
1928-01-01 / nr. 1
»64 S'A REDESCHIS GRAND HOTEL BUCUHEŞTI, Caiea Victoriei 11 Complect restaurat — instalaţie şi mobilier nou 250 Camere, Băi, Apă rece şi caldă in permanenţă, Calorifer, Telefon în camere, Săli de lectură şi scris, Bar, Restaurant, Frizer şi Coafor.— Tezaur (Safe) EVERSHARP 1928 WAHL PEN „PRAHOVA11 Societate Anonimă Română pentru comerţul şi industria petrolului AVIZ Se aduce la cunoştinţa acţionarilor societăţii „Prahova'1 că in urma deciziunei consiliului de administraţie din li XJ 192?, d-nii acţionari sunt chemaţi la plata celui de al doilea vărsământ asupra acţiunilor din emisiunea a X-a, adică lei 40 de acţiune, plătibil la cassa societăţii în strada Regală 21, cu începere de la 2 ianuarie şi până la 15 ianuarie a. c. inclusiv. 3SI Societatea «PRAHOVA“ „Astra Română Societate Anonimă Lichidarea aerisinilor Conform deciziei ministeriale No. 323646 din 13 Decembrie a. c., publicată in „Monitorul Oficial“ No. 282 din 21 Decembrie a. c., referitoare la lichidarea unor acţiuni ale societăţii noastre fiind posibilă o verificare prealabilă în vederea retragerii de la Lichidare, chiar fără contestaţie a acţiunilor neeichitabile, invităm pe toţi detentorii acţiunilor care figurează in tabloul anexat la decizia susmenţionată să comunice acestei societăţi In scris Întâmpinările motivate ce au de făcut contra lichidării acţiunilor ce le aparţin. In cazul când întâmpinarea se referă la acţiunile cuprinse intre No. 1—1351X10 inclusiv, treime să se anexeze şi corpul acţiunilor şi aceasta cel mai târziu până la 10 Ianuarie 1928. Pe baza acestor comunicări se va proceda la verificarea situaţiei acţiunilor şi la retragerea lor de la lichidare chiar fără contestaţie din partea interesaţilor, In cazul când acţiunile vor fi considerate in regulă. Consecinţele neindeplinirii celor de mai sus privesc pe cei interesaţi. Acţionarii fără să aştepte rezultatul verificării noastre, vor putea face o contestaţie la Tribunal înainte de 14 Ianuarie 1928. Societatea Astra Română Înştiinţează că făcând uz de mandatul ce i s'a dat de Oficiul de lichidare declară că retrage de la lichidare următoarele acţiuni prevăzute un tablou de lichidare publicat în ..Monitorul Oficial“ No. 282 din 1927 despre care s’a vorbit mai sus și anume : 11800 ; 11855—58; 12273; 14962; 18143; 19007; 60405; 60973; 61487; 62477 ; 62636—40; 62815—30; 62895; 64932; 65102; 65111; 65134—49 ; 65165—74 ; 65275—79; 65283-84 ; 65288—98; 65308—12; 60533—23; 66565; 106333-92; 106510; 107662; 107664; 112567; 112615; 114260 -61; 114263—69; 114309—12; 114314— 15; 114319—29; 114331; 114505 ; 18989—90; 130008—10; 130202-3; 134151 ; 134187—98 ; 134200 2 ; 134206—15; 134226—37; 134247- 49; 134481-92; 134495—97; 134656; 134658—61; 135446; 135815; 137800; 138606; 139080; 139116—24; 139779 -80 ; 139818-19 ; 140204-10 ; 140376—88; 140418—20; 140422— 25; 140472-81; 140511-13; 1405317 —32 270060—65; 270434; 270546— 48; 270566—67; 270882—83; 270912 -15 ; 270918—21 ; 270924—25 ; 270954—61; 271618—19; 271662— 65; 271845—46; 271883—84; 272386 — 87; 272488; 272704; 272875; 272927; 273008 ; 273020—21; 273050—53 ; 273383 ; 273513—14 ; 273801-04 ; 273819—26; 273895—13 ; 274011— 14; 274599; 274092; 274708-17 ; 274738; 274908-11; 274928 ; 506651 —58; 525359; 525499-506; 526673 —4; 526704—10; 526887; 626950^ 1; 526988 -92; 52379—56; 5fchdor —9; 527994; 128004—5; 528074 — 75; 528135—36; 528471—74; 528477; 528574—005 528047—49 ; 528995 ; 530009; 530190; 532047—51; 532206 —7; 532244—3; 533264—9; 533424 -5; 533494—503; 534025-28; 53427989; 534752; 535046-48; 535164—9; 535214—17; 535244—47 ; 530011— 12; 554021—30; 564671—90; 504941 —60 ; 565771—80 ; 566801—20 ; 973478; 973622; 973928—29; 974913 —14 ; 974943 ; 975223 ; 975343 —45 ; 975408—9 ; 975676—85 ; 975716—35 ; 976723—32; 97540 ; 977630—34; 977716—17; 977736- 37; 977746—75 ; 979104; 979539- 40; 979596—611; 979819 ; 979983 979978—81; 980083—87; 980591 981304—6 ; 981411—14; 981454 982527—49; 982558—62 ; 983583 986154—7; 980465-67 ; 987112 987254—55; 987292 ; 987301—07 987426—27; 987493—94 ; 987524 987581—89 ; 988191 ; 988749— 69 988999 ; 989000 ; 989003 ; 989195 989364—66 ; 989406—02; 989852 1000609—10 ; 1000614 ; 1006629 1683010; 1683152; 1683252; 1683269 -85; 1683291-94; 1684332— 1684354; 1684519-31; 1685163—68 1685753-54; 1685757—59; 1685995 -96 ; 1086150 ; 1686314; 1686329—36; 1686383 ; 1686482 — 88; 1686604 — 5; 1686609; 1680646-53 ; 1687004—5; 1687309; 1687312; 1687317—20; 1687322 - 23; 1687994 - 99 ; 1688000—1 ; 1688190; 1688327—29; 1688511 -12; 1688573—77; 1688056; 1688730 — 89 1688902 — 06 ; 1688910; 1689029; 1689113 ; 1689117—26 ; 1689358—71; 1689373—76; 1689334 -94; 1090619—22 ; 1090704—7 ; 1690876—71 ; 1691145 ; 1691181 ; 1091182—84; 1091085—12; 1691652; 1691657—59; 1692056 ; 1692147; 1092236; 1692402 -06; 1692425—26; 1692434 ; 1692700; 1692789—90 ; 1693177; 1693202 06; 1693524—5 ; 1093572 ; 1693573 ; 1693652—69 ; 1694543 ; 1694553; 1694860 ; 1694886 ; 1695001 ; 1695034—37 ; 1695885 ; 1695887 ; 1695889—96 ; 1696177—78; 1696181 —84; 1696189 —195; 1690198—200; 2406091-100; 2466271—80; 2466311—30; 2466341 —60; 2466371—410; 2467971—80 ; 2468711 -30; 2469431—40 ; 2469501 -10; 2409561—70 ; 2471111—30; 2471161 -70; 2471291-300; 2472011 —20; 2472501—40; 2473991—4000 ; 2474101 -70; 2474281—310 ;2474761 -70; 2475751—70 ; 2475801—40; 2475851-60; 2478041—50; 247812 -30; 2478281-90 ; 2478461-80; 2479231—40; 2480641—50; 2480791 -800 ; 2480821—30; 2480891—900; 2481061-80; 2481301—40; 2482421 —30 ; 2483351—70; 2483901—10; 2484551—60; 2485251 -60; 2486051—90 ; 2486831-40 ; 2486971-80; 2487341—50; 2487401 -10; 2487431—40 ; 2487541-50 ; 2500102—4 ; 2566137 ; 2566169; 2566170—74; 2566593—602; 2566771 2567040—41 ; 2567071 ; 2567192 ; 2567229 ; 2567333 ; 2567460 70 ; 2567492—96; 2567523—24; 2567528 — 35; 2567723—26 ; 2567992 ; 2568056 ; 2568110—11 ; 2568115; 2568145 ; 2568581—86 ; 2568873— 76;2568886—87; 2569102 ; 256911; 2569279; 2569498;2569691;2569830 ;2569895—98; 2569931 ; 2569999 ; 2570066-67; 2570131—32; 2570251; 2570279—99 ; 2570457 -64; 2097830; 260783— 35; 2697837—49; 2698410 -13; 2098418—25 ; 2098433—45; 2698449—50. TITLURI PROVIZORII, emis. 1928 No. 1213; 1226; 1346 ; 1863; 2824; 2820. Nr. 28 99 MIROSUL URAT AL GUREI provenit din: tutun, «iamat eforanţei, diafi stricat, ceapă, usturai etc. Se comb de cu renumitele: BONBOANE ORIENTALE CACHIUSI AROttATICS Se găseşte Ca: farmacii, «froguerii si Parfumerii Reprezentanţa şi depozitul general: E. Lindenbertz & L. Cioară Ani Aiti -*.i. i Unele organizaţii sindicale, — contrar scopului pentru care au fost creiate şicare trebuia să se limiteze la apărarea şi desvoltarea intereselor profesionale aie sindicalizaţilor, — au început să facă o politică, ce nu cadra cu interesele statului. Din această cauză, Statul s-a văzut nevoit să ia dispoziţiuni de dizolvarea acelor sindicate, cunoscute sub numele de „sindicate unitare“. Acum ne vom ocupa de organizarea sindicatelor profesionale. SITUATIA JURIDICA Temeiul juridic pe baza căruia s'au organizat primele sindicate profesionale in România, este legea din 26 Mai 1921, (legea Trancu), care este o desvoltare a art. 29 din Constituţie. Problemele, ce urmau să fie soluţionate de sindicatele profesionale, sunt astfel enunţate in expunerea de motive ce însoţeşte legea : desvoltarea tehnică, perfecţionarea utilajului, sporirea producţiei prin bunăvoinţa lucrătorilor şi punerea lor la adăpostul inconvenientelor creiate de perfecţionarea tehnică, fixarea condiţiunilor de muncă prin regulamente de atelier sau prin convenţii colective, înlăturarea concurenţei patronale şi uuriere, etc. Se căuta, in special, prin lege, să se canalizeze mişcarea asociativă „spre a o degaja de caracterul politic ce-i fusese imprimat de anumite organizaţii“. Prin această lege, sindicatele profesionale, obţineau avantajul de a-şi putea dobândi personalitatea juridică şi toate avantajele ce decurg din ea, cu minimum de formalităţi. COMPLETAREA LEGII DIN 1921 N‘a fost suficientă această lege,pentru ca să dispară cu desăvârşire politica din organizaţiunile muncitoreşti Atunci legiuitorul a adus legea pentru persoanele juridice din 6 Februarie 1924 (legea Mârzescu). Prin această lege s-a stabilit un regim general pentru toate „persoanele juridice" de drept privat, care nu urmăresc scopuri lucrative sau patrimoniale. Prin acest regim, statul are posibilitatea să-şi exercite întreitul drept de-a creia, de-a supravegheaţi a le retrage calitatea de ,,persoane juridice E locul să amintim aci cât de îndreptăţită este în drept acţiunea de dizolvare a sindicatelor unitare, pornită de ministerul muncii şi însuşită de reprezentantul ministerului public, nu puterea unui principiu îndeobşte recunoscut că personalitatea juridică este un atribuit al suveranităţii naţionale. FORTA DE ORGANIZARE SINDICALA In legătură cu această chestiune, vom expune câteva date asupra forţei de organizare sindicală, după cifrele oficiale ale ministerului muncii, din prima jumătate a anului trecut. In întreaga ţară, existau, la acea dată, 6 uniuni patronale cu 41 organizaţii fni profesionale de patroni, afiliate, 21 uniuni de salariaţi cu 154 sindicate profesionale de salariaţi, o uniune mixtă de patroni şi salariaţi cu 5 organizaţii afiliate şi 5 uniuni de profesionişti liberi. Mai existau 152 organizaţii patronale independente, 76 organizaţii de salariaţi, 17 de patroni şi salariaţi şi 22 de profesionişti liberi. In aceste organizaţiuni erau 3352 în uniuni patronale, 41222 în uniunile de salariaţi, 12870 în uniunile mixte şi 3421 în cele de profesionişti liberi. In organizaţiile independente sunt 20.065 membri în organizaţiile patronale, 10.130 în cele de salariaţi, 4528 în organizaţiile mixte şi 4909 în cele de profesionişti liberi, deci în total, organizaţi în sindicate, sunt : 23.417 patroni, 51.352 salariaţi, 17.398 patroni şi salariaţi (organizaţii mixte) şi 8330 profesionişti liberi. Datele statistice arată, că sindicalizarea este mai desvoltată in industrie, astfel din totalul de 51.352 salariaţi sindicalizaţi, 46.443 sunt salariaţi industriali, de asemeni din 23.417 patroni, din organizaţiile patronale, 12.927 sunt industriaşi. D. Antohi jMJfl WCITfEHMa Organizarea ahü In Bontănia Constatarea decanilor barourilor avocaţiale din Ardeal şi Bucovina Cluj, 29 Dec. Miercuri, s-a unut la Cluj adunarea prealabilă a barourilor din Ardeal şi Bucovina, fixându-se ordinea desbaterilor, joi la ora 10 s a deschis adunarea sub preştelenţia d-lui avocat Dem. Dobrescu, preşedintele „Uniunei avocaţilor din Romania‘‘. D. DOBRESCU a vorbit de importanţa studierii cât mai amănunţite a proectelor de legi, insistând ca avocaţii să ceară introducerea unui spirit cât mai larg ştiinţific la alcătuirea nouilor legi. D. CUCUI din Bucovina a salutat pe d. Dobrescu şi pe delegaţi. D-sa critică apoi activitatea Consiliului legislativ, spunând intre altele că acesta nu are membri din provinciile alipite, doar unul singur din Basarabia. D. SIICIU, decanul baroului din Cluj, cere imediata votare a proectului de unificare, redactat de d. Naumescu. ,D. DR. VALER MUJOVAN a vorbit de situaţia grea a avocaţilor din provinciile alipite. 1. Faptul că avocatul la noi nu este asimilat magistratului; 2. Sistemul de justiţie şi greutăţile economice, care au adus în situaţie intolerabilă corpul avocaţilor; 3. Legea timbrului care ar prejudicia asemenea interesele avocatilor. In ce priveşte pe stagiari, este împotriva reducerei stagiului lor. Cere apoi măsuri pentru a scoate pe magistrat de sub influentele politice , de a se unifica măsurle contradictorii în materie civilă şi desfiinţarea notariatului public. D. DOBIAŞ arată, că în cazul când se desfiinţează notariatul şi redactarea actelor trece asupra avocaţilor, s-ar putea ajuta începătorii, săracii, bătrânii şi văduvele avocaţilor. Se discuta apoi următoarele c chestiuni : unificarea legislativă, raportor fiind d. BOCA dela Dej , modificarea legei timbrului, raportor fiind d. TURLA din Oradea, chestiunea cărţilor funduere şi protestul împotriva proectului ca ele să fie luate de la barourile din Ardeal, raportor d. Sl’ClU din Cluj. După discuţia asupra acestor chestiuni, s’a hotărît a se întocmi un memoriu documentat, care se va înainta d-lui ministru al justiției. ——-----X □ X------------- liii, stălă în a vizita suitele jjin pmşinăa 29 Decembrie D. min. Inculeţ care se află de câteva zile în localitate a inspectat astăzi—însoţit de d. dr.Smadu, inspector general sanitar, şi de d. Const. David, prefectul de poliţie—spitalele din localitate şi ospiciul de alienaţi din Costiugeni D. ministru, după inspecţiile făcute a luat o serie de măsuri menite să aducă îmbunătăţiri in starea aşezămintelor sanitare pe care le-a vizitat. „VESELIA“ de ANUL NOU s’a pus în vânzare Vineri 30 ft 30 c. „VESELIA“ de ANUL NOU cu patru desene colorate semnate de caricaturistulLILLY.Siţa Pitpalac ca sorcovă . Un cetăţean turmentat cere şi el de Anul Nou statîizarea pe propriile-i picioare . Cadouri pentru cucoane: maşina de ras o cutie de jigări de foi; Ce aduce Anul Nou d-lui Maniu). Firitisarea lui Costache dumici ; Urare primarilor noştri; Cadou princiar de Anul Nou etc. „VESELIA“ de ANUL NOU cu colaborarea celor mai talentaţi scriitori umorişti şi sub îngrijirea lui C. CORCO, se va pune în vânzare Vineri, tot cu 5 lei exemplarul 1 *U«**4 *./ J Cm se va face tragerea lofenei sinistraţilor In ziua de 1 Ianuarie 1928,1revocabil, se n face tragerea Ila & loteriei sinistraţilor. Tragerea va fi pudici şi va avea loc Ia sala tia localul Casei de economie, credit şi ajutor P. T. T., hr. Sf. Dumitru, 2 Tragerea dela 1 Ianuarie 190S va începe U ora lţ ş, va continua zilnic până la terminare. La va fi sfăctuiatl ţjj faţa unei comisiuni «pecifie numită de ministerul de inernp' formată din: an delegatw i^uistorului de interne, de«ga,j: misiei loteriilor de re vingL prefectura poliţiei Ca R ta le', «t delegaţii comitetului central pentru ajutorarea sinitraţilor şi se va face in condiţiunile de la tragerea la. cimitim mim vizelor 8 Bajwairiia Fraga, (Ceps). —in ultimii ani sa constatat, că nu mai există motive pentru control riguros in Europa centrală şi occidentală. In afară de aceasta s'a accentuat asupra necesităţii desvoltării călătoriilor, țări ca Elveţia, de ex. pentru cari vizita străinilor formează un mare activ, au dat exemple în această direcţie. Au desfiinţat viza la paşapoarte. Printre tarile care au mare interes pentru vizita străinilor, se poate socoti şi Austria şi nu mai puţin şi Cehoslovacia, ale cărei băi cunoscute ar prospera foarte mult, când nu s'ar pune nici o piedică afluxului străinilor. Austria a propus încă din 1936 mai multor state din Europa centrală şi occidentală desfiinţarea vizelor in raporturile reciproce. Statele au primit această propunere favorabil şi s’a ajuns la o înţelegere. O asemenea propunere a fost făcută şi Cehoslovaciei. Desfiinţarea vizei a fost salutată în toate cercurile. Faptul că viza a rămas în vigoare se datoreşte nu îngrădirii călătorilor, ci apărării împotriva afluxului de muncitori străini, care ar fi accentuat şomajul. înainte de desfiinţarea vizei se va vota o lege după cum s’a făcut de altfel şi în Austria, care va stabili regimul lucrătorilor străini. Sa speră că in curând desfiinţarea vizelor dintre Austria şi Cehoslovacia va fi la fel de avantajoasă atât regilinilor al- Spine austriace şi Vienei cât şi Cehoslovaciei. ------------De □---------— . Şedinţa consiliului technic superior Joi d. a., consiliul tehnic superior din ministerul lucrărilor publice a ţinut şedinţă sub prezidenţia d-lui Ene Radu. Proectul pentru Injinforsiarea localului tribunalului din Ciurgiu, în valoare de 10 milioane lei a fost respins până la studierea şi prezentarea unui plan efectuat pe baza indicaţiilor consiliului. Proectul lucrărilor de înălție şi modernizare a abatorului comunal din Sibiu a rămas să mai fie cercetat. Propunerea d-lui arhitect Henry Corndă pentru construirea de locuinţe funcţionarilor, după un sistem care ar reduce cheltuelile cu 33 la sută, a rămas la suspensie până ce propunătorii va face o experienţă pe socoteală proprie. Proectele pentru pavarea străzilor Poetul Stamate şi Unirea din Bălţi au rămas în continuare, consiliul având nevoe de lămuriri. Pentru proectul de construcţie a unui local de primărie In com. Gura Techii, jud._ Buzău, în valoare de 450.000 Ieî, s’a cerut un plan de situaţia localit lui proectat. Pentru proectul de construede a unui abator în corn. A’niS, jud. Târneva Mare, în valoare de 550.000 lei, s’a cerut planul general a! comunei. Proectul neutru regularen şi a falimoopîerei Neagoe Batareh din Braşov, în valoare i‘ î.650.000 lei. A fost anrobat c u urma completării observaţilor consiliului. S’a mai aprobat planul deParcelare a terenului din oraşll Câmpulung (Muscel), pentu împroprietărirea ofițerilor din a cdoriș. Celelalte chestiuni in ședința viitoare. ' tQ PftUL mfcnl Parizian Partea întâia. Maeștrii spadei r __ Prezent ! răspunsa Lagardere care la întâmplare luă accentul spaniol. . . — Vedeli! strigă Peyrolles, eram sigur. Să scoborîm pe seară.. pe aci... iată prima treaptă. Lagardere sa gândea:—Să nu mor creștin, dacă nu joc un rol important, la această comedie! , Cei doicoborau- Tovarăşul lui Peyrolles era de talie milalcă şi cu aparenţă de om bogat- Lagardère crezu ci recunoaşte în accentul său, când vorbise, o amintire uşoară a acceptului italian. —. Să vorbim în şoaptă, zise el, ecoborind cu atenţie scara strâmtă și repede■— Nes nevoe, monseniore, răspunse Peyrolles. T ^ — Bun ! zise Lagardère, este un monsenior. •T't — E inutil, urmă omul de încredere, dracii cunosc nuippîi «aceluia pe care-1 slujesc. Degeaba am încercat să-i mint, n.a ă vrut să creadă că e d- de Caylus. —■ E foarte prețios, de reținut, își zise Lagardère ; este ne-J '..S'V Indoios că am în față două canalii. — Vii dela capelă ? întrebă acel care părea stăpânul. — Am sosit prea târziu, răspunse Peyrolles jenat. Stăpânul dădu din picior mânios : — Neîndemânaticule! il certă el. __Am făcut tot ce am putut monseniore. Am găsit registrul, unde d. Bemard înscrisese căsătoria d-rei de Caylus cu d da Nevers, ca și nașterea copilului lor... — Ei și ? — Paginile cu aceste acte, erau deja luptei Lagardere era numai urechi. __Ne-au luat-o înainte ! zise stăpânul; dar cine? Aurora? da. Aurora trebue să fie. Ea crede că va vedea astăseară pe Nevers și vrea să-i dea, împreună cu copilul, și titlurile care stabilesc nașterea sa. Martan a avut de unde să știe acest lucru.- Ei bine, ce ne pasă? zise Peyrolles. Suntem în gardă. Odată Nevers ucis... — Da, odată Nevers mort, reluă stăpânul, moștenirea trece direct copilului-Tăcură. Legardière își ținu răsuflarea. — Copilul... zise Peyrolles încetișor. — Copilul trebue sa dispară, îl întrerupse cel care se intitula monsenior- Am vrut să evit această situație, dar ti’am ce să fac. Ce fel de om e acest Saldagne? — Un derbedeu hotărît. —• Putem avea încredere în el ? — Dacă e bine plătit, da. Stăpânul se gândi: — Ași fi vrut să am un singur confident, pe tine, dar nici eu și nici tu, nu avem aceisș statură cu Nevers. E întuneric beznă, reluă stăpânul și acest Saldagne este aproape cam de talia ducelui Chiamă-1. — Saldagne I ,zise Peyrolles. — Prezente ! răspunse din nou Parizanul— Vino aci! Lagardère inaintă. Ridicase gulerul pelerinei și pălăria li ascundea obrazul. — Vrei să mai câștigi 50 de pistoli peste partea ta ? îl Întrebă stăpânul. — 50 de pistoli ! răspunse Parizianul; ce trebue să fac ? In timp ce vorbea, căuta cu tot dinadinsul să observe trăsăturile necunoscutului; dar acesta era tot așa de bine ascuns ca și el. — Ghicești ? întrebă Peyrolles. — Da, răspunse acesta— Primești ? — Primesc. Dar omul nostru trebue să aibă un cuvânt de trecere, o parolă — Marta mi l-a spus. E deviza lui Neverser- Adsum ? întrebă Peyrolles. — Are obiceiul sa n-o spună in latinește zice pur și simplu, lată-ma. Iata-ma ! repetă fără voe Lagardere. — Vei pronunța deviza, cât mai încet, sub fereastră, zise necunoscutul care Se plecă spre el- Obloanele se vor deschidă, şi în dosul fiarelor, va apare o femei; îţi va vorbi, nu vei zice o vorbă, însă vei pune un deget pe buze. Ai înţeles? — Ca să o fac să creadă că sânt în spionaţi. Da,, îiţreţeg. — E deştept, acest băiat, murmură stăpânul. Apoi urmă: — Femeia îţi va da un pachet, îl vei lua în tăcere şi mi-l vei aduce— Ri-mi veţi număra 50 de pistoli .’ « De sigur. — S’a făcut— Sst ! zisa Peyrolles. Câte şi trei ascultară. Se auzea un zgomo depărtat. — Să ne despărțim, zise stăpânul. tiriac sunt tovarășii tăi ? Lagardere arătă fără a sta la gândur’, dincolo de pod— Aci, ascunși în fân. — Bine , îți amintești parola ? — Iată-mă ! — Izbândă și pe curând ! — Pe curând ! Peyrolles și tovarășul său urcați scara. Lagardère îi urmări din ochi. își șterse fruntea poarcă de sudoare. — Dumnezeu va aprecia faptul că m'am reținut și n'ai găurit burta acestor mizerabili! Dar trebue să merg până A capăt,I De aci înainte vreau să știu! Luă capul 10 mâini, fiindcă gândurile îi spărgeau tutela Putem afirma fără îndoulâ. oâ nu se mai gândea, U'l* a duel, nici Ii escapada amoroasă. — Ce e de făcut ? Să iau fetița 1 fiindcă acest pachet, tebue să fie copilul. Dar cui s‘o încredinţez ? X« cunosc » aci decât pe Carriguey cu vlăjganii lui, foarte slabe dané»’ pentru o nunte domnişoară. Cu toate acestea trebue si oat* trebue! Sacii nu o scot de aci, mizerabilii ar ucide cern’;* cum au de gând să uri dă și pe tată- Pentru numele lui neseu, dar nu de aceea venisem eu aci! __ , Se plimba cu pași mari intre căpițele de fân- Tn fi-0® » “ nut privea spre fereastra joasă, ca să vadă dacă nu fjrnv8J^ mișcă obloanele pe țârânele lor ruginite. Nu se observa mic, dar curând auzi un zgomot ușor înăuntru S-1 c,lucra de fier din dosul olelor. —or. |V* «na*! fi