Universul, martie 1928 (Anul 46, nr. 50-76)

1928-03-01 / nr. 50

2 Ulf luijuuu uua ua ti mvu an nu ŢINĂ PUDRA PE FAŢA TOATA ZIUA SUPRIMA COMPLECTAMENTE NASURILE LUCIOASE PRECUM ŞI OBRAZII GRAŞI ŞI LUCIOŞI Doctorul Gros mani, marele specialist parizian ii tenului, declară că dfv. puteţi foarte uşor. face ca să se ţină pudra pe obrazul dv., ori care are e* şi aceasta tu ciuda căldurei, vântului sau a timpului ploios; prin asta veti suprima” complectamente nasurile lucioasa, obrajii traşi si lu* ciosi ca si plictiseala de a pudra faţa dv. tot tâmpul zilei. Procedeul e foarte simplu si el constă în a amesteca pudrei dv .puţină spumă de cremă. Spuma de cremă Împiedică de asemeni ca pudra să poată absorbi umiditatea naturală a pieii, de a o usca şi prin însuşi acest fapt de a-i priceai riduri, o piele aspră şi zbârcită precum şi alte defectuozităţi ale tenului. Ea ajută în bună parte la prevenirea pistruilor şi a face invizibilă pudra pe obrazul dv., dându-i astfel o ‘ indescriptibilă aparenţă de catifelare, de distimcţiime şi de frumuseţe. Fond vânturată, ea nu conţine nici cea mai mică particulă tare sau tram’oasă pentru a pătrunde în porc, producând umflături, pori dilataţi, puncte negre şi alte defectuozităţi pielii Dv. vă puteţi procura spuma de cremă şi un pulverizator special pentru acest amestec în nu importă ce casă de furnituri farmaceutice, — sau puteţi obţine pudra de orez cu spumă de cremă ştiinţific amestecată în exacte proporii cu alte ingrediente preţioase care ajută la reîntinerirea endermei şi care se găseşte un comerţ sub numele de Pudra Tokaion. Fabricanţii garantează rezultate satisfăcătoare pentru orce caz, altminteri banii Dv vi se înapoiază în mod integral. Pudra Tokaion se găseşte de vânzare în toate bunele magazine din ţară-NOTA. — Pudra Tokaion se găseşte de vânzare la farmacia, droguerii şi parfumerii la preţul de lei 80.— cutia în mărime obişnuită. Cutia dublă de Pudră Tokaion, conţinând îndoita cantitate a cutiilor obişnuite costă tot 120. Unde nu se găseşte adresaţi costul respectiv prin mandat poștal la PARFUMERIA ELITEI. Bucuresti, cat Victoriei 39. 1512 ELEulHOmorOAHE I IMTIOI fiii ii FER?URlOb“ ! $1 pe CiilAJfi BJIIPffiLA r* I M“| iX“l e.ium te in calitate superioara de S NI de CUSUT „TITP ASPIRATOARE de PreAr “REX“! Maşini petnru prelucrarea lemnului (Maşini de Tâmplărie) „TECHNICA-DEGEN“ Str. CSmpineanu 37, Telefon 47)H2 Vânzări in rate — Preţuri eftine EN GROS «I El» DETAIL 1*4 Reclama este sufletul comerţului Azi la Cinema Odeon” 9$ formidabilii! sucoes Frosi. Uniteu-Arnsts Mon. REGAL-FILM cereţi gratuit Catalogul ilustrat EL, 8Pârli‘ cuia.id d sora aparate Fotosofice şi Ac-: 1 ceso.'ii cu preţuri originale de fabrica I. odizer, magazin de arti- . I cole fotograf.ee, 3»reii-Atari(Iran- I Silvania) Fondat 1S96. iurmzeza i i p n ru întreaga Românie Mare. | ! EPITROPIA GENERALA A* 1 CASEI SF. SPIRIDON DIN LASI . SO M . I li Se aduce la cunoştinţă că în ziua de 20 Martie 1028, ora d1 a. mn., se va ţine in camera epitropiei, licitaţie publică cu oFerte incluse pentru aproviz.iio narea depoului farmaciei centrale cu medicamente şi transaurente necesare pe anul 1028 Condiţiuniie de predare şi liste de cele necesare se pot vedea in fiecare zi de lucru la Serviciul Adin-tiv şi la d. Farmacist .. Şef al Casei, între orele 9—12 a. m. Garanţia provizorie va fi de zece la sută din valoarea ofertei. Ofertele vor putea fi în totul pentru toate materialele cerute sau în parte numai pentru unele din obiectele cerute. 4689 PRIMARIA ORASULUI SATU MARE No. 1300,1128 PUBLICAT UNE Se publică concura de planuri pentru întocmirea proectului unui chioşc In mijlocul parcului din P. Brătianu. Termenul concursului se fixează la 18 Aprilie 1928, ora 12 a. m. Condiţiunile acestui concurs precum şi planul de situaţie se pot obţine dela Serv. Technic Com. Satu Mare. la 17 Februarie 1928 ! Primar. Nedescifrabil 4700 CITIŢI. ,.VESELIA K UNIVERSUL Curier judiciar Cum a pătruns Hirschhorn la Sorbona? Trib. Ilfov, 9. III — In completul d-ior judecători Victor Popovici, Stel Ionescu şi procuror P Petrescu—a judecat. Luai procesul faimoasei plăsmuiri de acte publice, făptuită de fraţii Ulie (Iţik) şi Salomon Hirschchorn, din Bucureşti. Cei doi, deşi pregătiţi cu o învăţătură şcolară cu totul neînsemnată ,au voit totuş să se împăuneze cu titluri cât mai arătoase şi mai ales să beneficieze cât mai copios din favoarea legală a scutirii de stagiu şi regimului de privilegii, înarmată. De aceea, nu s’au dat înapoi să falsifice, îndrăzneţ dar grosolan, certificate de studii. Iţic zis Ilie şi-a confecţionat un certificat de absolvirea cursurilor şc. sup. de comerţ din Capitală, — graţie căruia a pătruns, nici mai mult, nici mai puţin decât, la Sorbona şi la facultatea de ştiinţe din Paris ! Iar Solomon, mai modest şi-a fabricat un simplu titlu de absolvent al liceului, spre a face serviciul militar cu stagiu redus. Iţic nu s’a lăsat mai prejos şi a vrut să-şi facă şi el stagiul redus, nn oştire, la administraţie, devenind chiar sublocotenent în rezervă. Faptul descoperindu-se, printr'o fericită întâmplare, cei doi falsificatori au fost trimişi In judecată şi judecaţi Luni. Tribunalul, după dezbateri, i-a condamnat pe fraţii Iirschchorn, la câte doi ani închisoare corecţionala. Notă la legea accelerarii art. 04 Firma Ascher Lewy, in proces comercial cu firma „Schwartz şi „Kitz", a pus, huai, prn recur- J sul făcut la înalta Curte de Casaţie, s. 111, o interesantă ches- t tune,de drept, In legătură cu aplicaţiunea decăderilor şi nulităţilor prevăzute de legea pentru accelerarea judecăţilor. A susţinut anume că, Curtea de apel din Craiova, rău i-a aplicat, In apelul său comercial, sancţiunea utilităţii din art. 4 al legii accelerării pe motiv că nu plătise taxa comunicării odată cu introducerea apelului, deoarece art. 38 din lege, ce re- petă obligativitatea comunicării din art. 4 şi în materie de apel, nu repetă şi sancţiunea anulă- rii din textul respectiv. Or, adăuga firma recurentă, nulităţile şi decăderile spre a fi aplicate trebue să rezulte din prevederi formale de lege, iar nu deduse pe cale de analogie sau deducţie. înalta Curte a admis recursul şi a casat decizia atacată — pe acest temei — trimiţând afacerea să se judece din nou, stabilind deci că formalitatea comunicării din art. 38 este obligatorie dar nu sub sancţiunea anulării Insus a apinului, în caz de neplata taxei In momentul introducerii lui. Arestarea lui Bocîn Scriam în reportajul nostru , anterior, că parchetul a descoperit in iucula iu un însemnat stoc de plăci de gramofon, imprimate de casa „odeon", răspândite in localitate și purtând un cuplet trivial. In urma cercetărilor, rapid făcute de siguranţa statului, sa dat de urma cupletistului, — un oarecare Vdlin, — tocmai în ide- i mentul în care acesta cerea să treacă frontiera cu passeport pentru Germania (unde voia să înregistreze alte noui cântece de I acest soiul. Adus la București, Bolin, cu numele exact : Alexandru Bo- ■ lintineanu, a fost predat magia- ! traiului instructor, însărcinată cu cercetarea cauzei, d. judecător Hapadopol, care i-a luat lung interogator, de, a pretins, că murdăriile ce le debita se refereau la soţia lui, anume Reghina — și nu la altcineva-la baza concluziilor puse de parchet — conf. art. 77 cod. penal — magistratul instructor a lansat mandat de arestare contra cupletistului, dispunând încarcerarea lui la Văcărești. In mandat se prevede că e culpabil de delictul de : „ofensă comisă in public contra persoanei auguste a Reginei, prin aceea că a cântat pentru casa „Odeon“ — care a imprimat pe ■ plăci de gramofon, cuplete ne- cuviincioase“. Condamnaţi Trib. Ilfov, 9. II — in completul d-lor judecători Boeru, Zanne şi procuror Alevra — a osândit. Luni la câte două luni închisoare corecţională pe Mihail Pichiu şi Jules Bemann, pentru abuz de încredere. Cel dintâi, e învinuit că, fiind In serviciul societăţii de asigurare „Urania“, ca achizitor, şi-a Însuşit câteva zeci de mii de lei din încasările efectuate de la asiguraţi In contul poliţelor de asigurare sau în contul pretinsei cooperative de aprovizionare a societăţii Iar secundul, poartă vina că pe când slujea la societatea „Ferostar“ şi la firma „Fratoştiţeanu’*, şi-a însuşit câteva zeci de mii de lei, ce i se predaseră spre a face oarecari plăţi. Când vrei să te dregi... Pilotul aviator Bournis, din Paris, fusese prins schimbând hârtii vechi, de 500 şi luno mărci pe bani francezi, operaţie cu care excrocase 20.000 franci unor hotelieri. Dat în judecata, a fost condamnat la 2 ani Închisoare. Aviatorul nu s’a mulţumit ci sa înălţat la Curte, făcând apel. Curtea din Paris l-a dat, trei ani. Dacă ateriza la tribunal, era mai bine. Diverse Trib. Ilfov ,s. I comerţ, a confirmat. Luni, pe 30 de zile arestarea falitului Iacob Leon -fost un str. Sf. Ion Nou 27 , depus sub inculpaţia de bancrută simplă şi frauduloasă, săvârşită prin aceea că a sustras considerabil stoc de mărfuri din activ şi l-a înstrăinat în favoarea unora dintre creditori. MMMMmK MIMCMMMEMM—MMmb —HggXBgBB — De la Asociaţia creştină a femeilor române Activitatea unui nou grup de membre. Cuvântarea Domniţei Ileana. Asistenţa. Distincţiuni . Vom avea prilejul ca în coloanele ziarului nostru, să mai vorbim despre lăudabila activitate pe care o desfăşoară Asociaţia creştină a femeilor române. Opera înfăptuită in câţiva ani de când fiinţează Asociaţia, este cea mai bună dovadă a rolului social şi educativ pe care Asociaţia îl urmăreşte printr’o muncă intesă în slujba căreia stă însă şi Domniţa Ileana. Duminică, la 11 dim. s'a sărbătorit încrierea unui nou grup de membre. Cu acest prilej, Domniţa Ileana, preşedinta de onoare a cercului tinerelor fete, afiliat la Asociaţie, a distribuit grupărilor mai vechi, drapele distinctive. Totodată, doamnele şi domnişoarele care au depus până în prezent o activitate neobosită pentru Asociaţie, au primit câte o medalie specială. ASISTENTA Au participat la sărbătoare M. S. Regina Marioara a Iugoslaviei, A. S. R. Principesa Peana, d-na Procopiu doamnă de onoare, d-nii Incuiet ministru sănătăţii publice, Constinescu, secretar general al ministerului muncii, Mimi, director la Banca Naţională. dr. I. Costinescu, primarul municipiului, g-ral Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, g-ral Teodorescu. Vădiţă deputat. Jean Bart, ing. Stavri Cunescu, director general la ministerul muncii. Cristian Ionescu, director de cabinet la ministerul sănătăţii, I. Bubulac, director dle minister, d-nele Maria N. Filipescu, preşedinta activă a Asociaţiei, M. Gambara, vicepreşedintă, d-ra Lucia Miclescu. d-ra, Marg. Bastnki, d-nele Dobrovici şi Vighi Bercenin. membre în comitet, d-nele N Bottez, Cămărăşescu, Corjescu, Radovici, Platimona, d-nele Mireca. Bcrimlci, Popesc«. i Natalia Slivici. secretara gene rală, Constanta Georgescu, Iica Mircea, Stroeva, etc. CUVANTAREA DOMNIŢEI După intonarea unui imn religios, executat de toate membrele Asociaţiei, A. S. R. Principesa Ileana, adresându-se nouelor membre le face cunoscute indatoririle cărora trebue să se supună. Să se iubească, să-şi poarte respect una alteia ; să contribue la desăvârşirea armoniei în sânul Asociaţiei, din armata căreia s'au înscris ca voluntare. Datoria de bune creştine şi românce le impune ca nu toată activitatea să se inspire din peretele nivalei, ale cărei norme să le călăuzească paşii. DISTRIBUŢIA INSIGNELOR ŞI A DISTINCŢIILOR Domniţa a distribuit apoi insignele nouelor membre ale Asociaţiei care formează două grupe noui: grupul elevelor şi grupul industrial• Doamnelor şi domnişoarelor, care s'au străduit în opera de organizare şi propăşire le distribue câte un semn distinctiv de argint emailat reprezentând insigna Asociaţiei.* La ora 1 solemnitatea a luat sfârşit prin intonarea imnului Asociaţiei, " D. A. Flo Adunarea generală a uni gropile Asociația cercurilor de gos , podine, de sub preşedinia de onoare a M. S. Regina Mafia, a ținut Luni adunare generală presidată de d-na Simona Lahovari. Au asistat d-nele Petrovici, Avereseu, Focşa, Isvoranu Cosma, d-nii N. Qiescu, secretar general la agrcultură, dr. Vişoianu, fost secretar general la sănătate, maior Drajgomîrescu, Jean Bart, dr. Titu Ionescu, dr. Hona Slobozeanu, general Rânmiceanu etc. D-na SIMONA LAHOVARI a citit darea de seamă a activităţii societăţii din care treese, că anul trecut au func-ţionat 38 dispensării, 8 gră- j dini de copii, şcoala de menaj de la Timişoara, centrul sericiCal de la Budişteni şi mai multe ateliere de ţesăto- rie. Numărul copiilor asistaţi la dispensare de la înfiinţarea lor: 122.127. Procentul morta-1 litfitii a fost foarte redus la 3 la sută faţă de 23 la sută me-dia mortalităţii normale. La acest frumos rezultat sa ajuns prin cele 76.703 consultaţii la dispensării şi 53.400 vizite la domiciliu. Afară de îngrijire medicală sau mai împărţit mamelor sarace mii de kgr. de griş, zahăr, săpun, lapte, orez, etc. * Industria casnica înfiinţată cu dublu scop : sa dea asistenta femeei prin muncă şi să procure fonduri societăţii a luat o desvoltare neaşteptată mai ales că au dat concursul soc. „Rolul“, „Casele Nationale“, d-nele Ana Lahovari, Fărcăşanu, Slănină şi ministerul de industrie, cu ajutorul cărora s’a organizat o expoziţie şi un birou de industrie casnică la Viena. Expoziţia, mai ales, a fost un eveniment artistic în acest centru cosmopolit european. Io-na Lahovari a adus elogii Irinei Focşa, organizatoarea expoziţiei şi a citit apoi bilanţul De anul trecut şi propriul de buget pe viitor cerând descărcare şi aprobare, ceea ce comitetul a admis. D-na PETROV KT a cerut să se întocmească o statistică a mortalităţii copiilor îngrijiţi rla „Cercurile de,, gopodine“ ca asistenta socială să aprecieze rezultatele admrabile obţinute iar ministerul sănătăţii să completeze subvenţia pe care anul acesta a readus-o la jumătate. D. dr. TITU IONESCU scuză pe d. ministru Inculeţ că nu a putut participa la adunare şi dă explicaţii asupra lipsei de fonduri în care se sbate asstenţa, din care cauză a trebuit să reducă şi subvenţia acestei societăţi. D. JEAN BART şi N. OTESCU dau explicaţii şi îndrumări de felul cum şec trebue să umple golul făcut în buget prin reducerea subvenţiei. D-na AVERESCU face un amănunţit raport asupra activităţii secţiei industriale. D-na VĂLENIINA FOCŞA a arătat succesul extraordinar al expoziţiei deschisă de „Gospodine“ la Viena care îndeplineşte şi rolul de propagandă naţională. D-sa a arătat mai multe zare vieneze din care se vede că expoziţia noastră face anul acesta curent în moda acestui oraş. Propune să se facă intervenţii să se voteze legea sericicolă, să se organizeze un centru mecanic la Budişteni, iar asistenta socială să vie în ajutor cu comenzi de materiale. Citiţi excelentele romane istorice ale lui Louis Dumor in traducere de A. P. N. Nach Paris Lei 36 Măcelarul de la Verduna 50 Jnniette Rossignole 40 Se găsesc la toate librăriile și depozitele de ziare. Anul XLVI. Nr. 50 Joi 1 Martie 1920 Credinţa în progres Luni la ora 5 d. a., d. prof. I. Petrovici a conferenţiat la plancul N. Iorga despre: „Credinţa în progres". D. Petrovici tinepe conferinţa sa prin a face necesara distincţie dintre progres şi evoluţie. Progresul este o evoluţie determinată. In timp ce nu oricare evoluţie este un progres. Teoria progresului în toată complexitatea ei a fost discutată de filosofi, rari i-au creiat trei îmbrăcăminte deosebite: teoria evoluţiei retrograde, a stabilităţii şi a evoluţiei progresive sau a perfectivităţii. Teoria evoluţiei retrograde este cea mai pesimistă şi prezintă două forme de căpetenie: una teologică şi alta filozofică. Forma filozofică a teoriei retrograde o prezintă cu multă preciziune Jean Jacques Rousseau. Despre teoria stabilităţii, Nietsche, după ce face istoricul mistic al sufletului omenesc, care se repetă în nesfârşirea secolilor, arată cu totul se bazează pe stabilitate. Această teorie rare este mai mult metafizică nu o a stabilităţii pure. Deci el admite un progres vremelnic. A doua parte a teoriei stabilităţii nu admite progres moral, progres al inteligenţii, fericirii. Punctul central al inteligenţii l-a atins Socrate care a spus: „cunoaşte-te pe tine însuţi". Deci uşor se poate observa inferioritatea filosofiei moderne faţă de cea aulică. Progresul moral este şters: nu s-au desfiinţat războaiele şi amoralitatea e in secolul ei. A treia teorie, a evoluţiei progresive, e cea mai plausibilă. După conferinţă d. C. C. Kottara a executat la vioară, accompaniat de d. Filionescu. D-na Lilly Popovici, societară a teatrului Naţional a spus versuri. A. Guatt ieri, de la opera română, a cântat din opere, ac compania la pian de d. Kulibiu. -------------------------------* Moda Suplimentul nostru „UNIVERSUL PATRON-JOURNAL" de Duminică, 26 Februarie 1928, va I aduce: Tiparele talie 42 și li pentru o foarte practică toaletă com« I pasă din casacă și fol. Nume- I roase modele de lengerie cu broderiile lor in mărime naturală. I Modele de broderi pentru sto- 1 ruri, fete de mese etc. Toate tiparele pe măsură ale modelelor nesemnate de creatorii lor sunt la dispoziţia cititorilor pe preţuri foarte mici Cronici »«u-va ultim-'or noutăţi ale modei de primăvara. Sfaturi pentm modul de a îmbrăca pe copil. Numeroase nuvele. „DMorfa de a plicea“, de Abel Bonnard. Sfaturi de frumuseţe. Reţete de bucătărie. Uitiriibel asupra „Căderii părului" şi diverse bucăţi de leretură. Suplimentul nostru se găseşte de vânzare la librării chişcuri, r’stigări, la vânzători de ziare, etc. Jkr.62 PAUL FEV3L Micul Parizian Partea IV-a Afacerea era simplă: lăsaseră să le scape păsărică, încredințată lor. Totul era pierdut. Cocardasse, întinse mâna lui Passepoil. — Ce să-i faci! dragul meu, am făcut tot ce-am putut. — N avem noroc, asta este, răspunse Normandul^ ■— La siguri s’a sfârşit cu noi! Să mâncăm și să bem bine, de vreme ce suntem aci şi pe urmă, pe cinstea mea. Dumnezeu să nu aibă in pază. _ Baletul începu. Fu grandios, o risipă de aur și de lumină. Aplauzele nu mai conteneau- Regele serii era Law. Fu sărbătorit ca nimeni altul. Amicii principelui Gonzague uitaseră chelfăneala și se distrau de minune In special Oriol, care-și făcea o glorie din succesul Nivelei, al cărei costum îl costa mult aur. Când erau mai încălziți, apăru Gonzague. — In sfârșit, vă găsesc domnilor■— Fără scumpul principe nu există petrecere. T- Ai auzit ce s’a întâmplat pe aci acum câteva minute? întrebă Chaverny. tr— Mi s’a raportat. * — Această afacere a lui Nevers, zise Chaverny care se desmormântează dupe 20 de ani, mă interesează ca un roman bizar. Vere, ai vre’o bănuială? — Nu, răspunse Gonzague... Totuși e un om!...* — Ce om? — Sunteți tineri, nu l-ați cunoscut — Cura se numește. — Numai acela, spuse principele visător, ar putea spune ce mână a ucis pe Nevers. — Numele lui, întrebară toți— Cavalerul Henri de Lagardère. — E aci! strigă fără voe Chaverny; desigur e dominoul negru. — Ce însemnează asta, zise cu aprindere Gonzague: I-ați văzut? — O întâmplare cam neroadă, vere... Dar dacă el ar fi... — Dacă s’ar afla aci, m’ași însărcina cu plăcere, să prezint Alteței Sale pe asasinul ducelui de Nevers! — Iată mă! îi murmură o voce bărbătească și profundă. Gonzague fu atât de tulburat, încât Noca trebui să-l sprijine. ' S r V m TUFIȘUL Principesa, care dela începutul scenii era în apropiere și sta pierdută în gânduri, parii că se trezește la glasul lui Lagardére. Acesta era îmbrăcat într’un costum de curte, de mătase albă, brodat cu argint Era acel aș frumos Lagardére, ba chiar mai frumos ca întotdeauna. Trupul său, fără să fi pierdut nimic din mlădiere, se Împlinise și era mai majestos. Era frumos, tânăr și deși erau costume mult mai bogate decât al lui In bal, totuși nu era nici unul purtat cu eleganta lui. Lagardére aruncă o privire principesei ca și cum ar fi voit să-i spue să-l aștepte, apoi apucă brațul lui Gonzague și-l trase la o parte. Gonzague nu se opuse, Peyrolles zise încet: — Domnilor, fiți gata. Principesa se așeză între grupul amicilor lui Gonzague, cari așteptau cu spadele scoase, și cei doi eroi. Pentru că Lagardére tăcea, Gonzague îi zise cu glas schimbat: — Domnule, ce dorești? Erau așezați sub o lumină- Chipurile le erau luminate, erau palizi și privirile se încrucișau ca două lame. Gonzague nu putu să suporte mult timp, privirile lui Lagardére, plecă ochii- Bătu din picior cu furie și încercă să-și libereze brațul repetând: — Domnule, ce doreşti de la mine? încercarea îi fu zadarnică, brațul îi era încătuşat într-o mână de oțel, care începuse să-l strângă, din ce în ce mai puternic.Pumnul lui Gonzague, strivit în această minghinea, se contracta. — Mă doare, murmură el trecându-i sudorile. Henri tăcu și strânse și mai tare. Durerea îl făcu, pe Gonzague să strige, iar degetele de la mâna dreaptă se întinseră fără voia lui. Atunci Lagardère tot liniștit și fără un cuvânt, îi smulse mănușa. — Cum tolerăm noi așa ceva? strigă Chaverny care făcu un pas cu spada ridicată. — Spune oamenilor d-tale, să stea liniștiți! porunci Lagardére-Gonzague zise: — Domnilor, nu vă amestecați Lagardére puse degetul pe o cicatrice lungă care pornea de la încheetura mâinii. — Eu am făcut aceasta! murmură el profund emoționat. — Da, d-ta, răspunse Gonzague, căruia fără voe îi clănţăneau dinții; n’am uitat, nu e nevoe să-mi reaminteşti. Henri răspunse rar: — E prima dată când ne vedem față în faţă, d-le de Gonzague, dar nu va fi ultima. Nu aveam decât bănueli, îmi trebuia certitudinea. Eşti asasinul lui Nevers! Gonzague râse convulsiv și spuse numai pentru Lagardère: — Sunt principele Gonzague; are destule milioane ca să cumpăr toată justiția pământului și Regentul vede numai prin ochii mei. Nu ai contra mea decât un mijloc: spada d-tale, încearcă numai să o scoţi din teacă, şi vei vedea ce te așteaptă. — Domnule Gonzague, răspunse Lagardère, nu ți a sosit ceasul. Voi ști să-mi aleg locul și momentul. Ți-am spus odinioară: „De nu vei veni la mine, voi veni eu la d-ta“. N’ai venit, dar iată-mă. Dumnezeu e drept, Nevers va fi răzbunat Acestea zise, dete drumul mâinii lui Gonzague şi se date câțiva pași înnapoi, se întoarse către principesă și o salută respectos— Doamnă sunt la porunca d-tale. Principesa se repezi la soțul său și-i zise la ureche: — De vei încerca să faci ceva acestui om,ia vei găsi în calea d-tale. Dete mâna lui Lagardère și plecă. Se anunțase masa și grădina era aproape vestie. Sub boschete nu se mai afla nimeni. Lagardére și principesa se găseau singuri in boschetul dinspre strada Richelieu.