Universul, aprilie 1928 (Anul 46, nr. 77-99)

1928-04-01 / nr. 77

li A­dunarea generală a uniunii ind­ustriilor metalurgice şi miniere Problemele Industriale. — Banchetul. Cuvântările Uniunea industriilor meta­lurgice şi miniere a ţinut joi d. a., la sediul din Capitală, (etr. Pitar Moşu) adunarea ge­nerală (a cincea de la înfiinţa­rea Uniunii) sub preşedinţia d-lui ing. C. Orghidan, asistat de d. I. Arapu, secretarul gene­ral al Uniunii. .­­ * ;■ ‘ Intrându-se în ordinea de zi, adunarea a aprobat raportul cenzorilor asupra activităţii pe anul expirat, precum şi buge­tul pe exerciţiul curent in va-­­ loare de 1.974.000 lei. Au fost realeşi cei cinci membri din consiliul de admi­­­­nistraţie, precum şi cenzorii. Adunarea a mai ratificat co­optarea ca membru­ al Uniunii a firmei „Fraţii Fabritius, Si­biu. DAREA DE SEAMA Cu prilejul discutării rdărei da samă asupra anului 1927,­ an în care ţara noastră a pier­dut ca făuritorul României Mari pe gloriosul Rege Ferdi­nand I şi pe marele Ion I. C. Brătianu, s’a amintit de o se­rie de probleme şi factori în legătură cu industria metalur­gică şi minieră, precum: romii statului în producţie, impozi­­tele, consiliul economic al gu­vernului, industria şi tariful vamal, comenzile la C. F. R„ creditul Industrial și diferite probleme sociale. Banchetul Seara — la ore. 8 juma. — s a­­dat u® banchet în saloanele restaurantului „Athénés Pa­lace“. In asistență am remarcat pe d-nii: I. N­is­tor, ministru lu­crărilor publice ; C. Dimitriu, ministrul comunicaţiilor ; N. D. Chircuiescu, fost ministru al muncii; inginer N. Theodo­­rescu, director general la C. F. R. ; ing. L Malcoci, director ge-­­ nneral la R.M.S.; ing. C. Buşilă, director general la soc. „Re­şiţa“ ; ing. C. Orghidan, preşe­dintele Uniunii metalurgice; ing. Ştefan Pretorian, fost di­rector general la C.F.R.; I. Za­­haroff, deputat şi vice-preşe­­dintele consiliului de adminis­traţie al ziarului „Universul“; ing. Cezar Popescu, directorul general al industriei; ing. C. R. Marcea, director general la U. G. I. R.; Ing. E. Wolff, M. N. Schapira, administrator dele­gat al uzinelor „Astra"; Ing. I. Bujor, director general la soc. „Lupen!“ ; Ing. Z. Christodore­­scu, director general la soc. „Franco-Română“; ing. Penea­­scu-Kertsch ; ing. Flesin­esc­u, director general la soc. „Colum­bia"; ing. Reschowschy, I. A­­rapu, etc. I­N­CUVÂNTĂRILE D. C. ORGHIDAN, preşedin­tele Uniunii, luând cuvântul, a spus următoarele : Stabilizarea valutară, indis­pensabilă pentru viaţa econo­mică a ţării, se va realiza în curând şi în mod legal. Tariful vamal ale cărui fluc­­tuaţiuni timp de cinci ani­­au produs industriei multe nea­junsuri se examinează din nou şi suntem bucuroşi că consta­tăm splictul de dreptate şi so­licitudinea cu care comisiunea ascultă doleanţele noastre. înainte de începerea tratati­velor pentru convenţiuni co­mer­c­iare ne permitem iarăşi să credem, că va trebui să se vo­teze o nouă lege a incurajărei Industriei naţionale. Organizarea şi ofensiva pro­­ducţiunii, nu se pot realiza decât cu elemente pregătite şi pătrunse de aceste adevăruri şi metalurgiştii şi minierii, convinşi de aceasta cer guver­nului să se întemeieze o şcoală industrială la Bucureşti, trimi­ţând tineri în străinătate spre a-i pregăti ca profesori la a­­ceastă şcoală. Legea reglementării orelor de lucru va fi prezentată în cu­rând parlamentului şi avem în­credere, că cererea noastră justă pentru aplicarea a opt­­ ore de lucru numai atunci când ţări mai industriale ca noi vor face acelaş lucru, va fi luată în considerare de d. ministru al muncii. Menţionăm cu aceeaş mulţu­mire ca în trecut concursul larg pe care Creditul industrial l-a acordat industriilor metalur­gice şi miniere. D. I. NISTOR, ministrul lu­crărilor publice, îşi manifestă mulţumirea că poate răspunde în numele guvernului. Doleanţele industriaşilor izvo­­rând din dorinţele unanime ale ţării, cred că le putem satisface, înfiinţarea şc­oalei de maeştri se va face in curând şi in ce pri­veşte Învăţământul technic me­diu am făcut un proect de lege. Pentru învăţământul technic in­ferior vom face de asemeni un proiect de lege, încheie având prosperitate U­­niunii. D. C. DIMITRIU, ministrul comunicaţiilor, îşi începe cuvân­tarea prin aprecierea forţei aces­tei industrii metalurgice şi mini­ere, care îşi înţelege rostul in contribuţia generală a desvoltă­­rii statului nostru. Continuând, d-sa a spus: Vă asigur un sprijin continuu în ce priveşte nevoile industriei mini­ere şi metalurgice, care nu soco­teşte concursul ce acordă statu­lui ca o manifestare izolată, ci face parte dintr-un program al refacerii generale a ţării. Achitarea furniturilor pentru C. F. R. va fi o realitate, care se va săvârşi în curând pentru desvol­­tarea industriei de D. N. D. CHIRCULESCU, depu­tat şi fost ministru, arată că în­totdeauna a îmbrăţişat cauza ce­lor de care depinde soarta mun­citorilor. Eu prefer industria din ţară, care contribue la desvolta­­rea economică a ţării. Trebue un tarif de transport scăzut, cât şi pentru mărfurile la import necesare industriei, care trebue foarte mult ajutată, ca astfel şi muncitorii să poată avea un sprijin serios. D. ing. C. D. BUŞILA, preşedin­tele Uniunii generale a industria­şilor şi directorul general al uzi­nelor „Reşiţa“, arată că indus­tria trece printr’o mare criză, din cauza împrejurărilor generale, cu toată desvoltarea luată de ţara noastră în ultimul timp. D. E. WOLFF, mare indus­triaş, face apel la d. director general al C. F. R., d. in D. N. Teodorescu, ca desvoltarea indu­striei să găsească în d-sa un nepreţuit colaborator. D. N. TEODORESCU, direc­torul general al C F. R., expune situaţia instituţiei ce o conduce, care nu are prea mari fonduri pentru industriile metalurgice şi miniere, astfel că acestea trebue să caute ca prin preţuri accesi­bile să poată ajuta statul, în­cheie vvând desvoltare industriei miniere. D. ing. FICŞINESCU în nu­mele industriei de petrol a cerut unirea tuturor industriilor pen­tru prosperitatea ţării. D. ing. CEZAR POPESCU, di­rectorul industriei, îşi manifestă încrederea în desvoltarea indus­triei, care va găsi mijloacele să învingă dificultăţile generale. D. ing. I. BUJOL ,directorul general al soc. Lupeni şi soc. Pe­troşani, arată sacrificiile făcute de industria indigenă a cărbune­lui, care a fost cam nedreptăţită in ultimul timp de regimul în vigoare şi cere recunoaşterea revendicărilor, pentru protejarea acestei industrii. D. ing. C. R. MIRCEA, direc­torul general al U. g. i. r.-ului, spune că dacă satisfacerea pro­blemelor industriale va fi în cu­rând un fapt împlinit, ţara aşteaptă de la industria naţională un mare concurs pentru viaţa e­­conom­ică românească, de aceea industriaşii vor trebui să caute pe cât le stă în putinţă să pro­ducă mult şi eftin, in timp ce statul să dea tot concursul in­­dustriei indigene. D. ing. ARAPU vorbeşte de sensibilitatea opiniei publice, ca­re trebue să dea ascultare pre­sei slujitoare ideii naţionale, în slujba căreia e şi industria. S’a servit următorul MENU Julienne Darblay Sterlet á la Siberienne Sauve Tartare Agneau röti Pommes Chipe Saladé de saison Asperges sauce Hollandaise Glace Ai gl on Corbeilles de» Fruits Café Chablis Cabernet Reşiţa Champagne Rhein Extra Capsa Athéné ♦ Banchetul s-a terminat la 12 noaptea. P. S.­­DmQ­ Air. 85 PAUL FEVAL . I­. ■«al# •' MS* • I lleni Parizian — Și curajos! zise Franțoise, ca un leul — Un adevărat leu! apăsă Jean-Marie. — Berrichon, urmă Francoise, ne-a povestit tot, cum s’a întâmplat, cum Lagardère a apărat pe Nevers, o jumătate de ceas contra a peste 20 de bandiți, armați până în dinţi. De a­­teia când mi s’a cerut să slujesc Pe domnişoara, am primit din toată inima; ştiam dela băiat că ducele murind a strigat pe domnul cavaler pe nume şi i-a zis: „Frate­­ frate­l' apoi, să fii tatăl fetei mele şi să mă răzbuni”. Franţo i se povesti ap­oi în întregime, cum fusese dusă la Madrid, şi cum se scursese viaţa lor până în seara balului. x După ce termină, principesa murmură: ’ *- Şi pe tine Fior, te iubeşte, am citit în manuscris, vino «ă te sărut. ' I . Fior întinse fruntea. Principesa urmă: ',1 a.Tot ceia ce iubeşte ea, voi iubi şi eu! ^ Memento CALENDAR SAMBATA, 31 MARTIE Ortodox: + Sâmbăta Sf. Aca­tist Sf. Martir Ipatie Episcopul Gangrelor (f 378). Catolic: S-ta Balbina (Bal­­bine). Uraelit: 10 Nissan 5688. Sabat. Musulman : 9 Seval 1346. * Răsăritul soarelui 6.2, apusul soarelui 16.4. R­adio SAMBATA, 31 MARTIE Viena: 7 kw., 517,2, 1,5 kw. 577 — 17,15. Concert; 19—19,30. Diverse; 20,45. „Die Marquise von Ard­as“, piesă, după Diderot. La final, jazz-band. Milano: 1,5 kw., 315,8 — 18,50 Colţişorul copiilor; 21,50. Con­cert. Breslau: 10 kw., 322,6 — 17,30 Melodii moderne; 19—19,30. Di­verse; 20. Conferinţe; 23,30. Dans. Koenigsberg : 4 kw., 329,7 — 17,30. Dans; 19,20. Conferinţă; 19,30—20,10. Diverse; 21,30. Mu­zică clasică; 23,30. Muzică. Neapole: 1,5 kw., 333,3 — 18. Concert; 21,45. Teatru. Barcelona (EAJ1): 1,5 kw., 344,8 — 19,30. Quintet radio; 23,30. Diverse; 23,45. Quintet radio; 24,05. Radio Madrid. Fraga : 5 kw., 348,9 — 17. Tea­tru de păpuşi; 19. Trans. ger­mană; 19,35. Conferinţă; 21,10. Serată veselă; 22. Trio de chi­tară; 22. Piese; 23,25. Muzică de restaurant. Londra: 3 kw., 361,4 — 18,45. Concert de balade; 19,15. Ora copiilor; 20. Concert de balade; 21,25. Conferinţă; 21,45. Muzi­că variată; 23,15. Conferinţă; 23,35. „A Piccadilly Daily“ re­­vistă. Schenectady W­G­T: 60 kw., 379,5 — 15,30. „Cheerio“ convor­bire şi muzică; 18,15. Convorbi­re; 1,30—6. Divertismente tea­trale şi muzicale . Stuttgart: 10 kw., 379,7 — 16. Muzică: 19,15—20,15. Confe­rință; 21,15. „Goana după feri-­­ cire“ ciclu radiofonic. Roma: 3 kw., 450 — 18,30.­­ Concert; 21. Curs; 21,45. Confe­rință; 22. „Pescuitorii de perle“. Berlin: 10 kw., 483,9, 4,5 kw.,­­ 566 — 17,30. Muzică uişgară;­­ 21,10. „Trogaldiabas", operă co­mică; 22. Serată veselă. Budapesta: 3 kw., 555,6 — 18,15. Concert de piano; 20,15. Lieduri ungare; 22. Parajdyck, piesă într’un act; 23. Muzică u­­șoară. Varşovia: 10 kw., 1111 — 17. Conferitață; 18,20. Cronică; 21,30 ..Fledermaus", operetă in 3 acte de Strauss. Kattowitz: 711 kc.. 422 m. 10 kw. — 17.40. Conferință; 21,30. Operetă; 23,30. Concert. *------—x---x------------­ Dela _C. F. Accidente D-ra Gabriela Arnatchi din Oradea, voind să traverseze li­niile, în acea gară, în ziua de 28 ort., a fost surprinsă de lo­comotiva acceleratului nr. 5 şi grav rănită. A fost transportată la spitalul din localitate. — Soldatul Tudor Ion, din co­muna Odobeşd (Dâmboviţa) făcând serviciul în reg. de ar­tilerie antiaeriană din Bucu­reşti, se afla în ziua de 28 ort, în staţia Titu. In momentul, când cursa de personal pleca spre Bucureşti, soldatul a voit să se urce din mers. Alunecând, a căzut cu piciorul stâng sub roatele va­goanelor care i-au retezat dege­tele. Cu trenul de persoane 108 a fost transportat la Bucureşti. Reduceri pe c. f. r. Direcţiunea generală c. f. r. a acordat o reducere de 50 la sută, din taxele tarifare, la toate trenurile de persoane şi accelerate şi numai la înapoe­­re, vizitatorilor târgurilor in­ternaţionale de mostre din Bu­dapesta, Zagreb şi Milano. Primul târg se va ţine dela 28 Aprilie până la 7 Mai ; al doilea dela 29 Aprilie până la 6 Mai şi al treilea dela 15 Apri­lie până la 25 Iunie a. c. Staţiunile vor vinde jumătăţi de bilete vizitatorilor cari se înapoiază, cu legitimaţii elibe­rate şi vizate de direcţiunile târgurilor. Plata salariilor la c. f. r. în ve­derea sărbătorilor de Paşti Direcţiunea generală c. f. r. a dat dispoziţiuni, în vederea sărbătorilor Paştilor, ca excepţio­nal pentru luna Aprilie să se întocmească liste numai pentru salarii, care se vor achita până la 12 Aprilie , iar pentru pri­me, se vor întocmi liste sepa­rate, care se vor achita la 20 Aprilie. Drepturile lucrătorilor pe luna Martie se vor plăti până la 10 Aprilie în loc de 15 Aprilie. UNIVERSUL CURIER JUDICIAR De la contenciosul admi­nistrativ înalta Curte de casaţie s. IlI-a a fost pusă în faţa unei foarte interesante chestiuni de drept,— de rezolvat, — prin recursul fă­cut de d. Nichita Tatroz, fost a­­jutor de judecător la judecătoria mixtă din Hotin, în contra deci­ziei ministerului justiţiei prin care a fost destituit din post pe baza raportului prezidentului tribunalului local Recurentul a susţinut, că pe­deapsa ce i s’a aplicat este fără temei legal, deoarece s’a bizuit pe arătările unui simplu referat al prezidentului de tribunal, (cf. art. 192 din legea de organizare judecătorească). Dar prezidentul de tribunal, deşi are drept de pri­­vighere asupra activităţii subal­ternilor magistraţi ,din circum­scripţia sa şi cu toate că poate întocmi referate cu privire la neregulile sau vinovăţiile aces­tora,­ totuşi aceste referate nu constituesc şi nu produc pentru ministerul de resort raportul le­gal de anchetă ce poate justifica aplicarea unei pedepse, ci înfăţi­şează actul premergător sancţi­­unei disciplinare şi la care se re­feră art. 139, 193 şi 214. Singurul organ ce poate Întoc­mi — în sensul şi accepţiunea le­gii — ar fi, a susţinut recurentul, numai inspectorul judecătoresc sau magistratul anume delegat (deci nu şi acela care exercită un drept de generală veghere şi control.) I­n înalta Curte a desbătut înde­lung recursul şi a amânat pro­nunţarea la 4 Aprilie. Bancrută frauduloasă D. jude-instructor Minculescu a dat joi ordonanţă definitivă de urmărire, pentru bancrută simplă şi frauduloasă, contra comerci­antului falit Mayer Marcovici, din Bucureşti (str. Decebal 9.) Falitul e învinuit că, după ce s’a lăsat declarat In stare de fa­liment, a dispărut peste noapte cu întreg activul, precum şi cu registrele afacerei.­­ Faţă cu gravitatea excepţiona­lă a faptei, magistratul instruc­tor a ordonat chiar prin ordo­nanţa definitivă, arestarea fali­tului. Crimă ? In dimineaţa zilei de 4 Martie, femeea Anica D. Dragnea, din corn. Malu Spart (Ilfov), a fost găsită de rude, fără suflare. Nefiind nici o bănuială asupra cauzei morţii, autoritatea locală a îngăduit înmormântarea. Fiul defunctei constatând însă că în urma morţii mamei lui, nu i se găseşte o salbă bogată ce purtase până în preziua mor­ţii —­a venit în Buucureşti, a sesizat parchetul şi a ves­tit apoi cu răbdare şi migală pe toţi zarafii Capitalei despre pierirea salbei, lămurindu-i com­plet in vederea identificării galbenilor. Rezultatul străduinţelor tână­rului s-a văzut a doua zi chiar. Unul din zarafii vestiţi , d. Haim Goldstein, din calea Moşi­lor 6, a primit vizita unor ţărani, cari i-au oferit cu preţ foarte avantajos câteva din monedele dispărute. In vreme ce făcea târgul — si­mulat — zaraful a vestit poliţia, astfel că în câteva minute nu­mai, vânzătorii , ţăranii Scarlat Ursan şi Dima Ghiţă, ambii din comuna Malu Spart şi vecini, în nemijlocită apropiere, cu casa moartei,­­ au fost predaţi d-lui jude cons. Niculescu-Bolintin, în­sărcinat cu instrucţia judiciară a cauzei. Răspunsurile, în pripă luate bănuiţilor, contrazicându-se şi a­­legând argumente şovăielnice şi suspecte spre a susţine că gal­benii le aparţin,­­ au îndreptă­ţit pe magistratul instructor să creadă, că hipoteza unei crime nu este exclusă. De aceea, azi chiar, d. jude consilier Bolintin, împreună cu domnii procuror Grigoriu şi me­dic legist dr. Nedelcu, au plecat la Malu Spart, în vederea exhu­mării cadavrului defunctei Ani­ca Dragnea. In jurul falimentului soc. Elino R­omână Cercetările instrucţiei judi­ciare în afacerea dezastruosului faliment al societăţii şi băncii „Elino-Română“, necesitând oare­cari investigaţiuni noui în Bu­cureşti. — magistratul instruc­tor titular, de pe lângă tribuna­lul Brăila, a trimis o nouă comi­­siune rogatorie în Capitală. E vorba de dovedirea unor noui isprăvi ale administratorilor băncii falite, precum şi de sta­bilirea proporţiilor pagubelor produse.­­ Comisiunea rogatorie a fost în-­­ credințată, spre efectuare, d-lui­­ jude consilier Enescu, care a au-­­ diat numai joi 26 de martori și informatori. Cercetările au continuat eri. i Iliul li iiiliinli luturi a unui Grave acuzaţiuni aflase sub-administratorului Baissiu.— S-au făcut falsuri în registre.— Galaţi, 30 Martie De câteva zile, se află în lo­calitate d-nii Pavelescu, ins­pector general financiar şi Pe­­trescu, inspectorul circ. Galaţi, spre a cerceta gravele ac­uzaţi­­uni ce se aduc lui Balasiu, sub­­administrator financiar, care ar fi­­primit mită do lia comercianţi spre a nu mai face apel din partea fiscului la impunerile făcute şi ar fi operat unele fal­suri în registre. Pe de altă parte, comisia de anchetă cercetează acuzaţiile a­­du®e de funcţionarul A. Vasi­­liu, permutat la administraţia financiară din Capitală şi ca­re a­­ fost ameninţat cu revol­verul de Balasiu dacă îl va de­nunţa superiorilor. Ca informatori au fost au­diaţi d-nii avocat Alexandru Doiciu, Stelică Panu, membru al Camerei de comerţ şi Iorgu Penciu. D. Gagialov, şeful secţiei de constatare, a declarat că anul trecut firmei Bogorof, impusă la 950.000 lei, i s’a redus impu­nerea la 600.000 lei, iar d. Ba­lasiu, nu a făcut apel aşa cum făcea la mieii comercianţi. S’au examinat registrele de in­trare ale administraţiei finan­ciare până în luna August 1927 şi s’a verificat apel cu apel. Spre surprinderea tuturora, s’a constatat că fiscul nu a făcut apel. Sub­ şeful de secţie, M. Ionescu, a fost delegat să cer­ceteze din nou registrele şi s’a stabilit că până în Februarie, apelul nu era introdus. Când s’a făcut prea­ mare vâlvă în jurul acestui caz, s’a găsit la volumul 6927, în dreptul numă­rului 16280, că fiscul a făcut apel împotriva impunerii fir­mei Bogorof. In registre se cu-­­ nosc ştersăturile aşa că falsul ese în evidenţă. . Comerciantul Sterică Panu a declarat că tot oraşul ştie că I Balaşiu lua bani dela negustori spre a nu face apel. Funcţio­narul Aramă, dela administra­ţia financiară, a văzut când Ba­laşiu a îndreptat în registru. * In ce priveşte cazul cu func­ţionarul A. Vasi­liiu, s’a stabilit că acesta era secretarul unei I comisiuni de impuneri şi sub­­ ameninţarea revolverului a­­ trebuit să satisfacă pe Balaşiu,­­ prefăcând în registru diferite­­ cifre. înainte de a pleca la Bu­cureşti, unde fusese permutat, Balaşiu a fost făcut de escroc, hoţ de condici, şarlatan, dar nu a ripostat. Sub administratorul finan­ciar a fost chemat în cabinetul d-lui inspector general şi i s’a impus, pentru prestigiul insti­tuţiei şi al rangului pe care-l are, să ceară satisfacţie de la Vasiliu, lucru ce a întârziat să se producă. Acuzaţiunile rămâ­neau deci în picioare. D. administrator financiar Sterili a declarat comisiei de anchetă că nu înţelege sub nici un cuvânt să lucreze cu un fal­sificator de registre şi dacă nu va fi permutat va sesia perso­nal pe d. ministru de finanţe. Cazul e viu comentat In oraş. CITITI mmm­­m in Mmmmsnsk­y la Cluj — „BANCA ECONOMICA UN­GUREASCA“ A LUCRAT CÂTI­­VA ANI.... IN STARE DE FALIMENT — Cluj, 29 Martie Azi, tribunalul a declarat in stare de faliment Banca econo­mică ungară din localitate. Imediat, d. prim procuror I- lea, a luat severe măsuri pen­tru cercetarea motivelor fali­mentului, de­oarece sunt bă­­nueli de fraudă. Astfel, s’a constatat oficial, că banca era de mai mulţi ani în stare de faliment, păgubind pe creditori şi depunători cu £9 milioane lei. Starea de faliment a fost ascunsă însă în fiecare an, falsificându-se bilanţurile. In urma acestor grave consta­tări, de prim procuror Ilea a ordonat imediat arestarea di­rectorului general al băncii, Ignati Blat şi a directorilor Hu­go Sembyen şi Hirsch Iuliu. La interogatorii, aceştia au re­cunoscut escrocheriile, cari au păgubit, printre alţii, pe 200 mici depunători. Măsurile d-lui prim procuror au fost primite cu multă satis­facţie de public. Cazul face vâlvă. A. G. în torna unei morţi misterioase la Piteşti Piteşti. 29 Martie Bogătaşul Tache Ivan, mort de 15 zile, a fost desgropat, fiind bănueli că ar fi fost otrăvit. Autopsia i s’a făcut de către d. dr. Sepim­u, în prezenţa d-lui jude de instrucţie Mamulea şi a d-lui procuror Deleanu. S’au luat părţi din organe, car­ sau trimis la București pentru a­­naliză. Spital li­ber de japi din caisji — O DELEGAŢIE LA D. PRIM­­MINISTRU — Galaţi, 30. Importatorii de saci au înce­put din nou să se agite. Ei cer ca înainte de apariţia nouei re­colte să se pună în vigoare ta­riful vamal, care prevede taxe vamale scăzute pentru saci, iar dacă nu este posibil aplicarea tarifului, să se menţină taxe scăzute. Delegaţiunea are în frunte pe d. Leon Koffler, preşedintele sin­dicatului importatorilor de co­loniale şi împreună cu d. sena­tor George Deleanu, preşedin­tele Camerei de comerţ, se va prezenta în dimineaţa zilei de Luni d-lui Vintilă Brătianu, prim ministru şi ministru de fi­nanţe. Pe de altă parte importatorii şi comercianţii de saci au con­vocat o întrunire de protestare la sediul sindicatului colonialiş­tilor.---------x---x---------­BIBLIOGRAFII "*■ VREMEA, an. I nr. 6, direc­tor literar Valjean, director Vladimir Donescu. — GÂNDUL NOSTRU, an. 7, 42. — CONTRIBUŢII LA PRO­BLEMA CANCERULUI de dr. Ion Gheorghiu, conferenţiar la facultatea de medicină din Iaşi. — Revista scriitoarei, pentru literatură, artă, chestiuni sociale, amil II, nr. 5. — Cheia limbii esperanto, adi­­ţia 11-a. Preţul, lei 5. A apărut nr. 1 din : ,,Les ar­chives roumaines de * Medecine Experimentale et de Microbiolo­gie'’ de sub direcţiunea d-lui pro­fesor dr. I. Cantacuzino, Librăria Masson, Paris, 1928. ♦ SCRISUL ROMANESC nr. 4 cu articole de Cezar Petrescu, Ion Pillat, I. Agârbiceanul, Ion Dongorozi, D. Tomescu, etc. BOABE DE TAMAE, versuri de Ion M. Cârleanu. MULT APRECIATELE FABULE­­ale destinsului scriitor Vasele Militari s’au editat de ziarul­­ nostru într’un elegant volum de aproape 200 pagini, tipărit cu multă TM5STM întrij­s şi s’au­­ pus in vânzare pe preţul de 00 LEI EHEMUL Se găsesc la toate libră- I riile şi chioşcurile de ziare din ţară. Anii­ XLVI. Nr. 77 Duminică 1 Aprilie 1929 . Sărbătorirea I.P.S.S. liroDoiM Bălan la soc.­­Mă națională a femeilor române Societatea ortodoxă a femeilor române a dat joi seară o serbare în cinstea I. P. S. S. Mitropolitului Bălan, a cărui strălucită cuvân­tare la Senat a stârnit entuzias­mul şi admiraţia tuturor ortodo­­xilor. Societatea a oferit I. P. S. S. o casetă bizantină pentru păs­trarea odoarelor bisericeşti. I s’a mai oferit un pergament cu următorul cuprins : „Înalt Prea Sfinţite, Niciodată conştiinţa romăneas­­■ că n'a simţit mai clar, mai ca­tegoric, tot ce reprezintă biserica ei, decât când în Parlamentul Z­ării, Mitropolitul Ardealului în­făţişa atât de minunat sinteza creştinismului ortodox, ce cu­prinde deopotrivă: iubire, erta­­re, înfrăţire, care veşnic mângâe, îmbărbătează, aprinde în inimi flacăra nădejdei ce înalţă către culmi. Niciodată nu ne-am simţit mai mândri de a fi români şi orto­­doxi, decât ascultând pe aposto­lul iubirii, pe apostolul între a­­postoli, care tălmăcea porunca celor din morminte, înalt Prea Sfinţite, ne-ai răz­bunat pentru cei 1000 ani de su­ferinţe, pentru cei 1000 ani de umilinţe. Fii binecuvântat pentru tot ce ai revărsat ca lumină şi nade­jde în sufletele noastre. Fie-ne deci îngăduit, în numele credincioşilor strânşi în jurul soc. ortodoxe naţionale a femei­lor române, a vă aduce, prin a­­cest dar isporît din adâncul ini­milor prinosul nostru de recunoş­tinţă, de iubire, de devotament şi de respect nestrămutat. * La această mare serbare ortodoxă au asistat pe lângă I. P. S. S. Mitropolitul Bă­lan şi P. S. S. Episcopul Ciorogaru, d-nele Alexandrina Cantacuzino, Lelia Stelian Pope­scu, El. Săulescu, Maria Glogo­­veanu, Ecat. C­iabel, Maria Timuş, El. Odobescu, Ecat. ami­ral Coandă, Maria Demetriade, Zoe Bolintineanu, J. Cămărăşes­­cu, Maria Crăsnaru, Maria Pre­­descu, Vctoria Voiculescu, d-rele Moşoaia, El. Perianu; apoi d-ni: Al. Oteteleşanu, G. Taşcă, pr. Georgescu, pr. Partenie, pr. Cri­­veanu, prof. Mihăilescu, pr. Pău­­nescu, pr. Ciuhandu, pr. Flores­­cu, Gh. Predescu, econom Gr. Costea, Radu Perianu, etc. Pr. MIN­ALDESCU, din partea clerului român, a spus : Lupta titanică pe care aţi du­s-o în Senat, este lupta neamu­lui şi a preoţimii, care în dea­­lungul veacurilor au avut de su­ferit. Strălucita biruinţă pe care aţi repurtat-o, este biruinţa româ­nismului şi a bisericii noastre. S. S. urează ani mulţi şi sănătate să poată lupta contra concordatului. D-na ALEXANDRINA CAN­TACUZINO a cetit o scrisoare de omagii din partea d-lui prof. Popescu Tudor. I. P. S. S. MITROPOLITUL BA­LAN mulţumeşte pentru delica­­t la atenţie ce i s’a dat. Nu mi-am făcut decât datoria de a apăra ortodoxia noastră, aşa cum am moştenit-o. Noi n'am ars pe rug nici Ştiin­­ţa­ şi nici pe acei ce ne erau po­trivnici. Din biserica noastră, am tras tăria sufletească, cu care am re­zistat dealungul veacurilor. Vom păstra darul, pe care mi-l daţi ca dovadă de tărie şi bunătate de suflet ortodox. N’am avut niciodată un cu­vânt de mustrare pentru rătă­ciţi. Numai prin iubire vom readu­ce pe fraţii noştri rătăciţi, la sânul bisericii ortodoxe. * Corul şcoalei ortodoxe, sub conducerea d-nei Cucu, a cântat admirabil câteva cântece bise­ricești. C. Dr. a ■■■■■■■■■■——■ Despre fauna Dobrog ei — Conferinţa d-lui dr. I. Lepşi - In amfiteatrul facultăţii de­­ ştiinţe din Capitală, d. dr. I. Lepsi a ţinut o conferinţă des­pre fauna Dobrogei. După ce a arătat starea cunoş­tinţelor noastre despre fauna Dobrogei, conferenţiarul a tra­tat despre solul, apele şi clima regiunii, cari sunt factorii ce determină lumea animală. Coas­ta de argint e singurul coif al Ro­mâniei, unde temperatura mij­locie în­ Ianuarie este 0 grade, ceea ce — combinat cu prevala­rea calcarului — favorizează i­­migrarea animalelor mediterane. Cantitatea precipitaţiunilor fiind repartizată aproximativ egal pe­­ toate lunile, stepa dobrogeană nu e aridă ci ierboasă A urmat o expunere asupra­­principalilor reprezentanţi ai­­ faunei. Dintre animalele micro­scopice, in nişte cişmele din Ca­­drilater s’au găsit 38 soiuri de protozoare, dintre cari Vampy­­rella, mică de 0.05 mm., e cu­noscută pân'acum numai din Sta­­tele-Unite. Animalul se mişcă atât­ de încet, încât pentru dis­tanţa Bucureşti-Ploeşti i-ar tre­bui 6000 ani, dacă n’ar face nici o haltă. Are o structură atât de fină, încât uneori nici cu cel mai puternic microscop nu se poate cunoaşte vre-un detaliu. In Cadrilater­ s’au găsit vre-o 8 protozoare noui ce nu se cunosc în alte ţări. Intr’un trecut de vreo 10—50 mii ani, era epoca glacială, când tot nordul Europei era acoperit cu ghiaţă, ceeace şi în ţara noas­tră cauza o climă foarte rece Atunci animalele Europei se re­trăgeau spre sud, şi în locul lor veneau altele, din regiuni mai nordice. După topirea gheţarilor majoritatea animalelor ce veni­seră din nordul Europei, sau re­tras în vechea lor patrie. Unele dintre aceste specii, căutând apă mai rece, s’au retras la munte sau la izvoare. In felul acesta, un mic vierme, care în glacial a venit dinspre nord, a rămas până azi în cișmelele dela Ca­­varna. La Coasta de Argint s'a desco­perit un crab (rac), care trăeşte în pârâu, adică in apă dulce, deşi neamurile lui sunt prin mări. In Dobrogea există o sco­lopendră, lungă de vre­o 12 cm., care are glande cu venin. Omul muşcat de acest animal are mari dureri şi i se umflă regiunea in­toxicată. Dobrogea adăposteşte şi lă­custa călătoare, care, dacă apare în număr mare, poate pri­­cinui până şi oprirea trenurilor, fiindcă locomotiva alunecă pe a­­luatul format de­ cadavrele insec­telor. Dobrogea e foarte bogată în reptile, dintre cari o şopârlă fără picioare, lungă aproape de 1 metru, nu se găseşte în alte părţi ale ţării. Conferenţiarul prezintă şi o broască ţestoasă vie, arătând cum animalul în mod instinctiv se fereşte să nu cază­ o primejdie la care e mult expus în patria lui stâncoasă. D. I­epsi, a arătat apoi influen­ţa pământului, apelor şi a cli­mei asupra faunei, şi cum ani­malele se adaptează la mediul de stepă, care e cel mai răspân­dit în Dobrogea. In stepă, anima­lele nu prea au ascunzişuri na­turale, şi de aceea unele îşi fac găuri în pământ, unde sunt adă­postite de duşmani, frig şi arşiţa soarelui. Sunt specii ce în vizui­­nele lor îşi adună hrană pentru iarnă. In sfârşit, conferenţiarul a re­levat cum fauna oricărei re­giuni, e produsul a doi factori : unul recent, mediul, şi unul is­toric, care din urmă ne arată căile de migraţiune şi prove­nienţa animalelor In miocen, Dobrogea era fund de mare, apoi se ridică din valuri, şi formează o peninsulă. Unde azi este câm­pia Dunărei, acolo a persistat marea pân’ntr’un târziu. încă în diluviu, Dobrogea era în legă­tură indirectă, prin Balcani, cu Asia mică, neexistând încă Bos­forul Pe această cale, animale asiatice au ajuns până în Româ­nia. Conferenţiarul închee, expri­­mându-şi dorinţa ca animalele să fie cruţate , iar dacă — în in­teresul ştiinţei sau al economiei — trebuesc omorîte, aceasta să se facă prin mijloace umane, căci e o datorinţă către aşa zisa „cultură“ europeană. Inimă de mamă Dona Cruz zâmbea printre lacrimi. Principesa o strângea nebuneşte la piept. — Mă crezi, murmură ea, scumpa mea Fior, că nu îndrăz­nesc s’o îmbrăţişez şi pe ea ca pe tine ! — Doamnă, răspunse dona Cruz, n’aţi citit acolo cât vă iubeşte . — Da, rda, zise principesa, am citit. Fiica mea nu e tristă şi serioasă ca mine, e veselă ca tatăl său. In fiece clipă se uita spre sofa, dar­ nu îndrăznea să se apropie. . . . — Mă iubeşte, de­sigur, reluă ea. Dar el i-a văzut primul surâs. El i-a dat primele lecţiuni. El a învăţat-o prima rugă­ciune. Oh ! Fior să nu-i spui niciodată, cât de geloasă și de mâ­nioasă sunt pe acel om ! — Nu vorbești din inimă doamnă, zise Fior. — Ba din toată inima! strigă ea, din toată inima. Ceia ce a făcut el nu e lucru de bărbat; s’a purtat ca o mamă. Nici eu n’aș fi putut face mai mult. Oh! omul acesta­, sunt văduvă și nu-mi mai rămăsese decât iubirea copilei mele ! Principesa plânse.­­Aurora se mişcă în somn. Se auziră câteva cuvinte pro­nunțate în vis. Principesa se d­use spre sofa în vârful picioa­relor și făcu semn donei Cruz, să o urmeze. Se așeză în genunchi lângă sofa ; dona Cruz rămase în pi­cioare. — Henri ! murmură Aurora în somn . Henri, prietene ! Aşa se în­gălbeni, apoi zise : Mă voi învăţa şi cu aceasta. Dacă cel puţin s’ar gândi şi la mine! Se uită apoi la Fior şi zise : — Ştii tu Fior ?, prima dată când te-am văzuit, mi s’a pă­rut curios că inima mea n’a tresărit de loc. Cu toate acestea eşti frumoasă, ai tipul spaniol pe care-l bănuiam fiicei mele. Dar priveşte fruntea, priveşte ! Dete uşor deoparte părul care ascundea jumătate din o­­brazul Aurorei. — Nu ai asta, zise ea arătând tâmplele Aurorei; acestea sunt leite Nevers. Când am văzut-o şi omul acela mi-a zis : „lată-vă copila”, inima mea n’a stat la îndoială. Mi s’a părut că vocea lui Nevers mi-a spus din cer: „E fiica ta !“ Eu nu-1 cred pe Lagardére, ci-mi cred inima mea de mamă. Vorbise încet, totuși la numele de Lagardére. Aurora tre­sări ușor. — Se deșteaptă, zise dona Cruz. Principesa se ridică speriată. Când văzu pe Aurora ,des­chizând ochii, se dete înapoi. — Nu deodată! zise ea speriată , nu-i spune numai­decât că sunt aci. Prepar-o. Aurora se deșteptă și privi în jur, mirată. — Ah ! zise ea. Fior­ești aci! îmi reamintesc. Deci n’am visat! Duse mâinile la frunte. — Camera aceasta nu e aceia în care am fost astă-noapte. Am visat sau am văzut pe mama mea? — Ai văzut pe mama ta, răspunse dona Cruz. Principesei îi dete lacrimi de bucurie. Se gândise mai în­tâi la ea, nu la Lagardère. — Dar ce am, zise Aurora, mă dor toate oasele și nu știu Ce greutate am pe inimă.­­ — Ai avut febră, zise dona Cruz, ai fost bolnavă. Dona Cruz se uită spre principesă ca și cum ar fi voit să-i spună, că e rândul ei să intre în vorbă. Principesa sta ne­mişcată. , Aurora zise:­­ — Mama e supărată pe mine? Principesa se apropie cu paşi uşori şi sărută fruntea Au­rorei. Aurora zâmbi și sărută pe mama sa așa cum un copil își sărută în mod obișnuit mama. — Mamă, zise ea, te-am visat plângând. De ce Fior se află aci ? Câte lucruri se pot petrece într-o noapte! Lupta mereu ca să sfâșie negura ce-i cuprinsese memoria. Dar neputincioasă, căzu obosită de durerea neexplicabilă pe care o simţea. 1 — Vreau să te văd mamă, zise ea ; vino lângă mine, ia-mă pe genunchi. . Principesa râzând şi plângând îşi luă faţa pe genunchi. 1 — Mamă, reluă Aurora, o mulţime de gânduri mă mun­­cesc, dar nu le pot reţine. îmi pare că tu mă împiedici să văd limpede. Totuşi am ceva şi nu ştiu ce. — Fetiţă dragă, eşti cu mine, ce vrei mai mult, pune-ţi căpşorul pe pieptul meu şi odihneşte-te. Dumnezeu ne-a reunit şi nimic nu ne va mai putea despărţi. — Dumnezeu! zise Aurora cu ochii fixi. Dumnezeu! aş­ vrea să mă rog lui, dar nu mai ştiu nici o rugăciune. —■ Vrei să o spunem împreună ? întrebă principesa în^ cântată de această ocazie.­­ — Da, mamă, dar mai e ceva. . i —­ Tatăl nostru, carele ești în ceruri, începu principesa. 1 —■ Tatăl nostru carele ești în ceruri, repetă Aurora, ca un, copilaș. ......... ' ' ~~ ~ " 'N . î T) •* N, £Va urma) /

Next