Universul, aprilie 1928 (Anul 46, nr. 77-99)
1928-04-01 / nr. 77
li Adunarea generală a uniunii industriilor metalurgice şi miniere Problemele Industriale. — Banchetul. Cuvântările Uniunea industriilor metalurgice şi miniere a ţinut joi d. a., la sediul din Capitală, (etr. Pitar Moşu) adunarea generală (a cincea de la înfiinţarea Uniunii) sub preşedinţia d-lui ing. C. Orghidan, asistat de d. I. Arapu, secretarul general al Uniunii. . * ;■ ‘ Intrându-se în ordinea de zi, adunarea a aprobat raportul cenzorilor asupra activităţii pe anul expirat, precum şi bugetul pe exerciţiul curent in va- loare de 1.974.000 lei. Au fost realeşi cei cinci membri din consiliul de administraţie, precum şi cenzorii. Adunarea a mai ratificat cooptarea ca membru al Uniunii a firmei „Fraţii Fabritius, Sibiu. DAREA DE SEAMA Cu prilejul discutării rdărei da samă asupra anului 1927, an în care ţara noastră a pierdut ca făuritorul României Mari pe gloriosul Rege Ferdinand I şi pe marele Ion I. C. Brătianu, s’a amintit de o serie de probleme şi factori în legătură cu industria metalurgică şi minieră, precum: romii statului în producţie, impozitele, consiliul economic al guvernului, industria şi tariful vamal, comenzile la C. F. R„ creditul Industrial și diferite probleme sociale. Banchetul Seara — la ore. 8 juma. — s adat u® banchet în saloanele restaurantului „Athénés Palace“. In asistență am remarcat pe d-nii: I. Nistor, ministru lucrărilor publice ; C. Dimitriu, ministrul comunicaţiilor ; N. D. Chircuiescu, fost ministru al muncii; inginer N. Theodorescu, director general la C. F. R. ; ing. L Malcoci, director ge- nneral la R.M.S.; ing. C. Buşilă, director general la soc. „Reşiţa“ ; ing. C. Orghidan, preşedintele Uniunii metalurgice; ing. Ştefan Pretorian, fost director general la C.F.R.; I. Zaharoff, deputat şi vice-preşedintele consiliului de administraţie al ziarului „Universul“; ing. Cezar Popescu, directorul general al industriei; ing. C. R. Marcea, director general la U. G. I. R.; Ing. E. Wolff, M. N. Schapira, administrator delegat al uzinelor „Astra"; Ing. I. Bujor, director general la soc. „Lupen!“ ; Ing. Z. Christodorescu, director general la soc. „Franco-Română“; ing. Peneascu-Kertsch ; ing. Flesinescu, director general la soc. „Columbia"; ing. Reschowschy, I. Arapu, etc. INCUVÂNTĂRILE D. C. ORGHIDAN, preşedintele Uniunii, luând cuvântul, a spus următoarele : Stabilizarea valutară, indispensabilă pentru viaţa economică a ţării, se va realiza în curând şi în mod legal. Tariful vamal ale cărui fluctuaţiuni timp de cinci aniau produs industriei multe neajunsuri se examinează din nou şi suntem bucuroşi că constatăm splictul de dreptate şi solicitudinea cu care comisiunea ascultă doleanţele noastre. înainte de începerea tratativelor pentru convenţiuni comerciare ne permitem iarăşi să credem, că va trebui să se voteze o nouă lege a incurajărei Industriei naţionale. Organizarea şi ofensiva producţiunii, nu se pot realiza decât cu elemente pregătite şi pătrunse de aceste adevăruri şi metalurgiştii şi minierii, convinşi de aceasta cer guvernului să se întemeieze o şcoală industrială la Bucureşti, trimiţând tineri în străinătate spre a-i pregăti ca profesori la această şcoală. Legea reglementării orelor de lucru va fi prezentată în curând parlamentului şi avem încredere, că cererea noastră justă pentru aplicarea a opt ore de lucru numai atunci când ţări mai industriale ca noi vor face acelaş lucru, va fi luată în considerare de d. ministru al muncii. Menţionăm cu aceeaş mulţumire ca în trecut concursul larg pe care Creditul industrial l-a acordat industriilor metalurgice şi miniere. D. I. NISTOR, ministrul lucrărilor publice, îşi manifestă mulţumirea că poate răspunde în numele guvernului. Doleanţele industriaşilor izvorând din dorinţele unanime ale ţării, cred că le putem satisface, înfiinţarea şcoalei de maeştri se va face in curând şi in ce priveşte Învăţământul technic mediu am făcut un proect de lege. Pentru învăţământul technic inferior vom face de asemeni un proiect de lege, încheie având prosperitate Uniunii. D. C. DIMITRIU, ministrul comunicaţiilor, îşi începe cuvântarea prin aprecierea forţei acestei industrii metalurgice şi miniere, care îşi înţelege rostul in contribuţia generală a desvoltării statului nostru. Continuând, d-sa a spus: Vă asigur un sprijin continuu în ce priveşte nevoile industriei miniere şi metalurgice, care nu socoteşte concursul ce acordă statului ca o manifestare izolată, ci face parte dintr-un program al refacerii generale a ţării. Achitarea furniturilor pentru C. F. R. va fi o realitate, care se va săvârşi în curând pentru desvoltarea industriei de D. N. D. CHIRCULESCU, deputat şi fost ministru, arată că întotdeauna a îmbrăţişat cauza celor de care depinde soarta muncitorilor. Eu prefer industria din ţară, care contribue la desvoltarea economică a ţării. Trebue un tarif de transport scăzut, cât şi pentru mărfurile la import necesare industriei, care trebue foarte mult ajutată, ca astfel şi muncitorii să poată avea un sprijin serios. D. ing. C. D. BUŞILA, preşedintele Uniunii generale a industriaşilor şi directorul general al uzinelor „Reşiţa“, arată că industria trece printr’o mare criză, din cauza împrejurărilor generale, cu toată desvoltarea luată de ţara noastră în ultimul timp. D. E. WOLFF, mare industriaş, face apel la d. director general al C. F. R., d. in D. N. Teodorescu, ca desvoltarea industriei să găsească în d-sa un nepreţuit colaborator. D. N. TEODORESCU, directorul general al C F. R., expune situaţia instituţiei ce o conduce, care nu are prea mari fonduri pentru industriile metalurgice şi miniere, astfel că acestea trebue să caute ca prin preţuri accesibile să poată ajuta statul, încheie vvând desvoltare industriei miniere. D. ing. FICŞINESCU în numele industriei de petrol a cerut unirea tuturor industriilor pentru prosperitatea ţării. D. ing. CEZAR POPESCU, directorul industriei, îşi manifestă încrederea în desvoltarea industriei, care va găsi mijloacele să învingă dificultăţile generale. D. ing. I. BUJOL ,directorul general al soc. Lupeni şi soc. Petroşani, arată sacrificiile făcute de industria indigenă a cărbunelui, care a fost cam nedreptăţită in ultimul timp de regimul în vigoare şi cere recunoaşterea revendicărilor, pentru protejarea acestei industrii. D. ing. C. R. MIRCEA, directorul general al U. g. i. r.-ului, spune că dacă satisfacerea problemelor industriale va fi în curând un fapt împlinit, ţara aşteaptă de la industria naţională un mare concurs pentru viaţa economică românească, de aceea industriaşii vor trebui să caute pe cât le stă în putinţă să producă mult şi eftin, in timp ce statul să dea tot concursul industriei indigene. D. ing. ARAPU vorbeşte de sensibilitatea opiniei publice, care trebue să dea ascultare presei slujitoare ideii naţionale, în slujba căreia e şi industria. S’a servit următorul MENU Julienne Darblay Sterlet á la Siberienne Sauve Tartare Agneau röti Pommes Chipe Saladé de saison Asperges sauce Hollandaise Glace Ai gl on Corbeilles de» Fruits Café Chablis Cabernet Reşiţa Champagne Rhein Extra Capsa Athéné ♦ Banchetul s-a terminat la 12 noaptea. P. S.DmQ Air. 85 PAUL FEVAL . I. ■«al# •' MS* • I lleni Parizian — Și curajos! zise Franțoise, ca un leul — Un adevărat leu! apăsă Jean-Marie. — Berrichon, urmă Francoise, ne-a povestit tot, cum s’a întâmplat, cum Lagardère a apărat pe Nevers, o jumătate de ceas contra a peste 20 de bandiți, armați până în dinţi. De ateia când mi s’a cerut să slujesc Pe domnişoara, am primit din toată inima; ştiam dela băiat că ducele murind a strigat pe domnul cavaler pe nume şi i-a zis: „Frate fratel' apoi, să fii tatăl fetei mele şi să mă răzbuni”. Franţo i se povesti apoi în întregime, cum fusese dusă la Madrid, şi cum se scursese viaţa lor până în seara balului. x După ce termină, principesa murmură: ’ *- Şi pe tine Fior, te iubeşte, am citit în manuscris, vino «ă te sărut. ' I . Fior întinse fruntea. Principesa urmă: ',1 a.Tot ceia ce iubeşte ea, voi iubi şi eu! ^ Memento CALENDAR SAMBATA, 31 MARTIE Ortodox: + Sâmbăta Sf. Acatist Sf. Martir Ipatie Episcopul Gangrelor (f 378). Catolic: S-ta Balbina (Balbine). Uraelit: 10 Nissan 5688. Sabat. Musulman : 9 Seval 1346. * Răsăritul soarelui 6.2, apusul soarelui 16.4. Radio SAMBATA, 31 MARTIE Viena: 7 kw., 517,2, 1,5 kw. 577 — 17,15. Concert; 19—19,30. Diverse; 20,45. „Die Marquise von Ardas“, piesă, după Diderot. La final, jazz-band. Milano: 1,5 kw., 315,8 — 18,50 Colţişorul copiilor; 21,50. Concert. Breslau: 10 kw., 322,6 — 17,30 Melodii moderne; 19—19,30. Diverse; 20. Conferinţe; 23,30. Dans. Koenigsberg : 4 kw., 329,7 — 17,30. Dans; 19,20. Conferinţă; 19,30—20,10. Diverse; 21,30. Muzică clasică; 23,30. Muzică. Neapole: 1,5 kw., 333,3 — 18. Concert; 21,45. Teatru. Barcelona (EAJ1): 1,5 kw., 344,8 — 19,30. Quintet radio; 23,30. Diverse; 23,45. Quintet radio; 24,05. Radio Madrid. Fraga : 5 kw., 348,9 — 17. Teatru de păpuşi; 19. Trans. germană; 19,35. Conferinţă; 21,10. Serată veselă; 22. Trio de chitară; 22. Piese; 23,25. Muzică de restaurant. Londra: 3 kw., 361,4 — 18,45. Concert de balade; 19,15. Ora copiilor; 20. Concert de balade; 21,25. Conferinţă; 21,45. Muzică variată; 23,15. Conferinţă; 23,35. „A Piccadilly Daily“ revistă. Schenectady WGT: 60 kw., 379,5 — 15,30. „Cheerio“ convorbire şi muzică; 18,15. Convorbire; 1,30—6. Divertismente teatrale şi muzicale . Stuttgart: 10 kw., 379,7 — 16. Muzică: 19,15—20,15. Conferință; 21,15. „Goana după feri- cire“ ciclu radiofonic. Roma: 3 kw., 450 — 18,30. Concert; 21. Curs; 21,45. Conferință; 22. „Pescuitorii de perle“. Berlin: 10 kw., 483,9, 4,5 kw., 566 — 17,30. Muzică uişgară; 21,10. „Trogaldiabas", operă comică; 22. Serată veselă. Budapesta: 3 kw., 555,6 — 18,15. Concert de piano; 20,15. Lieduri ungare; 22. Parajdyck, piesă într’un act; 23. Muzică ușoară. Varşovia: 10 kw., 1111 — 17. Conferitață; 18,20. Cronică; 21,30 ..Fledermaus", operetă in 3 acte de Strauss. Kattowitz: 711 kc.. 422 m. 10 kw. — 17.40. Conferință; 21,30. Operetă; 23,30. Concert. *------—x---x------------ Dela _C. F. Accidente D-ra Gabriela Arnatchi din Oradea, voind să traverseze liniile, în acea gară, în ziua de 28 ort., a fost surprinsă de locomotiva acceleratului nr. 5 şi grav rănită. A fost transportată la spitalul din localitate. — Soldatul Tudor Ion, din comuna Odobeşd (Dâmboviţa) făcând serviciul în reg. de artilerie antiaeriană din Bucureşti, se afla în ziua de 28 ort, în staţia Titu. In momentul, când cursa de personal pleca spre Bucureşti, soldatul a voit să se urce din mers. Alunecând, a căzut cu piciorul stâng sub roatele vagoanelor care i-au retezat degetele. Cu trenul de persoane 108 a fost transportat la Bucureşti. Reduceri pe c. f. r. Direcţiunea generală c. f. r. a acordat o reducere de 50 la sută, din taxele tarifare, la toate trenurile de persoane şi accelerate şi numai la înapoere, vizitatorilor târgurilor internaţionale de mostre din Budapesta, Zagreb şi Milano. Primul târg se va ţine dela 28 Aprilie până la 7 Mai ; al doilea dela 29 Aprilie până la 6 Mai şi al treilea dela 15 Aprilie până la 25 Iunie a. c. Staţiunile vor vinde jumătăţi de bilete vizitatorilor cari se înapoiază, cu legitimaţii eliberate şi vizate de direcţiunile târgurilor. Plata salariilor la c. f. r. în vederea sărbătorilor de Paşti Direcţiunea generală c. f. r. a dat dispoziţiuni, în vederea sărbătorilor Paştilor, ca excepţional pentru luna Aprilie să se întocmească liste numai pentru salarii, care se vor achita până la 12 Aprilie , iar pentru prime, se vor întocmi liste separate, care se vor achita la 20 Aprilie. Drepturile lucrătorilor pe luna Martie se vor plăti până la 10 Aprilie în loc de 15 Aprilie. UNIVERSUL CURIER JUDICIAR De la contenciosul administrativ înalta Curte de casaţie s. IlI-a a fost pusă în faţa unei foarte interesante chestiuni de drept,— de rezolvat, — prin recursul făcut de d. Nichita Tatroz, fost ajutor de judecător la judecătoria mixtă din Hotin, în contra deciziei ministerului justiţiei prin care a fost destituit din post pe baza raportului prezidentului tribunalului local Recurentul a susţinut, că pedeapsa ce i s’a aplicat este fără temei legal, deoarece s’a bizuit pe arătările unui simplu referat al prezidentului de tribunal, (cf. art. 192 din legea de organizare judecătorească). Dar prezidentul de tribunal, deşi are drept de privighere asupra activităţii subalternilor magistraţi ,din circumscripţia sa şi cu toate că poate întocmi referate cu privire la neregulile sau vinovăţiile acestora, totuşi aceste referate nu constituesc şi nu produc pentru ministerul de resort raportul legal de anchetă ce poate justifica aplicarea unei pedepse, ci înfăţişează actul premergător sancţiunei disciplinare şi la care se referă art. 139, 193 şi 214. Singurul organ ce poate Întocmi — în sensul şi accepţiunea legii — ar fi, a susţinut recurentul, numai inspectorul judecătoresc sau magistratul anume delegat (deci nu şi acela care exercită un drept de generală veghere şi control.) In înalta Curte a desbătut îndelung recursul şi a amânat pronunţarea la 4 Aprilie. Bancrută frauduloasă D. jude-instructor Minculescu a dat joi ordonanţă definitivă de urmărire, pentru bancrută simplă şi frauduloasă, contra comerciantului falit Mayer Marcovici, din Bucureşti (str. Decebal 9.) Falitul e învinuit că, după ce s’a lăsat declarat In stare de faliment, a dispărut peste noapte cu întreg activul, precum şi cu registrele afacerei. Faţă cu gravitatea excepţională a faptei, magistratul instructor a ordonat chiar prin ordonanţa definitivă, arestarea falitului. Crimă ? In dimineaţa zilei de 4 Martie, femeea Anica D. Dragnea, din corn. Malu Spart (Ilfov), a fost găsită de rude, fără suflare. Nefiind nici o bănuială asupra cauzei morţii, autoritatea locală a îngăduit înmormântarea. Fiul defunctei constatând însă că în urma morţii mamei lui, nu i se găseşte o salbă bogată ce purtase până în preziua morţii —a venit în Buucureşti, a sesizat parchetul şi a vestit apoi cu răbdare şi migală pe toţi zarafii Capitalei despre pierirea salbei, lămurindu-i complet in vederea identificării galbenilor. Rezultatul străduinţelor tânărului s-a văzut a doua zi chiar. Unul din zarafii vestiţi , d. Haim Goldstein, din calea Moşilor 6, a primit vizita unor ţărani, cari i-au oferit cu preţ foarte avantajos câteva din monedele dispărute. In vreme ce făcea târgul — simulat — zaraful a vestit poliţia, astfel că în câteva minute numai, vânzătorii , ţăranii Scarlat Ursan şi Dima Ghiţă, ambii din comuna Malu Spart şi vecini, în nemijlocită apropiere, cu casa moartei, au fost predaţi d-lui jude cons. Niculescu-Bolintin, însărcinat cu instrucţia judiciară a cauzei. Răspunsurile, în pripă luate bănuiţilor, contrazicându-se şi alegând argumente şovăielnice şi suspecte spre a susţine că galbenii le aparţin, au îndreptăţit pe magistratul instructor să creadă, că hipoteza unei crime nu este exclusă. De aceea, azi chiar, d. jude consilier Bolintin, împreună cu domnii procuror Grigoriu şi medic legist dr. Nedelcu, au plecat la Malu Spart, în vederea exhumării cadavrului defunctei Anica Dragnea. In jurul falimentului soc. Elino Română Cercetările instrucţiei judiciare în afacerea dezastruosului faliment al societăţii şi băncii „Elino-Română“, necesitând oarecari investigaţiuni noui în Bucureşti. — magistratul instructor titular, de pe lângă tribunalul Brăila, a trimis o nouă comisiune rogatorie în Capitală. E vorba de dovedirea unor noui isprăvi ale administratorilor băncii falite, precum şi de stabilirea proporţiilor pagubelor produse. Comisiunea rogatorie a fost în- credințată, spre efectuare, d-lui jude consilier Enescu, care a au- diat numai joi 26 de martori și informatori. Cercetările au continuat eri. i Iliul li iiiliinli luturi a unui Grave acuzaţiuni aflase sub-administratorului Baissiu.— S-au făcut falsuri în registre.— Galaţi, 30 Martie De câteva zile, se află în localitate d-nii Pavelescu, inspector general financiar şi Petrescu, inspectorul circ. Galaţi, spre a cerceta gravele acuzaţiuni ce se aduc lui Balasiu, subadministrator financiar, care ar fiprimit mită do lia comercianţi spre a nu mai face apel din partea fiscului la impunerile făcute şi ar fi operat unele falsuri în registre. Pe de altă parte, comisia de anchetă cercetează acuzaţiile adu®e de funcţionarul A. Vasiliu, permutat la administraţia financiară din Capitală şi care a fost ameninţat cu revolverul de Balasiu dacă îl va denunţa superiorilor. Ca informatori au fost audiaţi d-nii avocat Alexandru Doiciu, Stelică Panu, membru al Camerei de comerţ şi Iorgu Penciu. D. Gagialov, şeful secţiei de constatare, a declarat că anul trecut firmei Bogorof, impusă la 950.000 lei, i s’a redus impunerea la 600.000 lei, iar d. Balasiu, nu a făcut apel aşa cum făcea la mieii comercianţi. S’au examinat registrele de intrare ale administraţiei financiare până în luna August 1927 şi s’a verificat apel cu apel. Spre surprinderea tuturora, s’a constatat că fiscul nu a făcut apel. Sub şeful de secţie, M. Ionescu, a fost delegat să cerceteze din nou registrele şi s’a stabilit că până în Februarie, apelul nu era introdus. Când s’a făcut prea mare vâlvă în jurul acestui caz, s’a găsit la volumul 6927, în dreptul numărului 16280, că fiscul a făcut apel împotriva impunerii firmei Bogorof. In registre se cu- nosc ştersăturile aşa că falsul ese în evidenţă. . Comerciantul Sterică Panu a declarat că tot oraşul ştie că I Balaşiu lua bani dela negustori spre a nu face apel. Funcţionarul Aramă, dela administraţia financiară, a văzut când Balaşiu a îndreptat în registru. * In ce priveşte cazul cu funcţionarul A. Vasiliiu, s’a stabilit că acesta era secretarul unei I comisiuni de impuneri şi sub ameninţarea revolverului a trebuit să satisfacă pe Balaşiu, prefăcând în registru diferite cifre. înainte de a pleca la Bucureşti, unde fusese permutat, Balaşiu a fost făcut de escroc, hoţ de condici, şarlatan, dar nu a ripostat. Sub administratorul financiar a fost chemat în cabinetul d-lui inspector general şi i s’a impus, pentru prestigiul instituţiei şi al rangului pe care-l are, să ceară satisfacţie de la Vasiliu, lucru ce a întârziat să se producă. Acuzaţiunile rămâneau deci în picioare. D. administrator financiar Sterili a declarat comisiei de anchetă că nu înţelege sub nici un cuvânt să lucreze cu un falsificator de registre şi dacă nu va fi permutat va sesia personal pe d. ministru de finanţe. Cazul e viu comentat In oraş. CITITI mmmm in Mmmmsnsky la Cluj — „BANCA ECONOMICA UNGUREASCA“ A LUCRAT CÂTIVA ANI.... IN STARE DE FALIMENT — Cluj, 29 Martie Azi, tribunalul a declarat in stare de faliment Banca economică ungară din localitate. Imediat, d. prim procuror I- lea, a luat severe măsuri pentru cercetarea motivelor falimentului, deoarece sunt bănueli de fraudă. Astfel, s’a constatat oficial, că banca era de mai mulţi ani în stare de faliment, păgubind pe creditori şi depunători cu £9 milioane lei. Starea de faliment a fost ascunsă însă în fiecare an, falsificându-se bilanţurile. In urma acestor grave constatări, de prim procuror Ilea a ordonat imediat arestarea directorului general al băncii, Ignati Blat şi a directorilor Hugo Sembyen şi Hirsch Iuliu. La interogatorii, aceştia au recunoscut escrocheriile, cari au păgubit, printre alţii, pe 200 mici depunători. Măsurile d-lui prim procuror au fost primite cu multă satisfacţie de public. Cazul face vâlvă. A. G. în torna unei morţi misterioase la Piteşti Piteşti. 29 Martie Bogătaşul Tache Ivan, mort de 15 zile, a fost desgropat, fiind bănueli că ar fi fost otrăvit. Autopsia i s’a făcut de către d. dr. Sepimu, în prezenţa d-lui jude de instrucţie Mamulea şi a d-lui procuror Deleanu. S’au luat părţi din organe, car sau trimis la București pentru analiză. Spital liber de japi din caisji — O DELEGAŢIE LA D. PRIMMINISTRU — Galaţi, 30. Importatorii de saci au început din nou să se agite. Ei cer ca înainte de apariţia nouei recolte să se pună în vigoare tariful vamal, care prevede taxe vamale scăzute pentru saci, iar dacă nu este posibil aplicarea tarifului, să se menţină taxe scăzute. Delegaţiunea are în frunte pe d. Leon Koffler, preşedintele sindicatului importatorilor de coloniale şi împreună cu d. senator George Deleanu, preşedintele Camerei de comerţ, se va prezenta în dimineaţa zilei de Luni d-lui Vintilă Brătianu, prim ministru şi ministru de finanţe. Pe de altă parte importatorii şi comercianţii de saci au convocat o întrunire de protestare la sediul sindicatului colonialiştilor.---------x---x---------BIBLIOGRAFII "*■ VREMEA, an. I nr. 6, director literar Valjean, director Vladimir Donescu. — GÂNDUL NOSTRU, an. 7, 42. — CONTRIBUŢII LA PROBLEMA CANCERULUI de dr. Ion Gheorghiu, conferenţiar la facultatea de medicină din Iaşi. — Revista scriitoarei, pentru literatură, artă, chestiuni sociale, amil II, nr. 5. — Cheia limbii esperanto, adiţia 11-a. Preţul, lei 5. A apărut nr. 1 din : ,,Les archives roumaines de * Medecine Experimentale et de Microbiologie'’ de sub direcţiunea d-lui profesor dr. I. Cantacuzino, Librăria Masson, Paris, 1928. ♦ SCRISUL ROMANESC nr. 4 cu articole de Cezar Petrescu, Ion Pillat, I. Agârbiceanul, Ion Dongorozi, D. Tomescu, etc. BOABE DE TAMAE, versuri de Ion M. Cârleanu. MULT APRECIATELE FABULEale destinsului scriitor Vasele Militari s’au editat de ziarul nostru într’un elegant volum de aproape 200 pagini, tipărit cu multă TM5STM întrijs şi s’au pus in vânzare pe preţul de 00 LEI EHEMUL Se găsesc la toate libră- I riile şi chioşcurile de ziare din ţară. Anii XLVI. Nr. 77 Duminică 1 Aprilie 1929 . Sărbătorirea I.P.S.S. liroDoiM Bălan la soc.Mă națională a femeilor române Societatea ortodoxă a femeilor române a dat joi seară o serbare în cinstea I. P. S. S. Mitropolitului Bălan, a cărui strălucită cuvântare la Senat a stârnit entuziasmul şi admiraţia tuturor ortodoxilor. Societatea a oferit I. P. S. S. o casetă bizantină pentru păstrarea odoarelor bisericeşti. I s’a mai oferit un pergament cu următorul cuprins : „Înalt Prea Sfinţite, Niciodată conştiinţa romăneas■ că n'a simţit mai clar, mai categoric, tot ce reprezintă biserica ei, decât când în Parlamentul Zării, Mitropolitul Ardealului înfăţişa atât de minunat sinteza creştinismului ortodox, ce cuprinde deopotrivă: iubire, ertare, înfrăţire, care veşnic mângâe, îmbărbătează, aprinde în inimi flacăra nădejdei ce înalţă către culmi. Niciodată nu ne-am simţit mai mândri de a fi români şi ortodoxi, decât ascultând pe apostolul iubirii, pe apostolul între apostoli, care tălmăcea porunca celor din morminte, înalt Prea Sfinţite, ne-ai răzbunat pentru cei 1000 ani de suferinţe, pentru cei 1000 ani de umilinţe. Fii binecuvântat pentru tot ce ai revărsat ca lumină şi nadejde în sufletele noastre. Fie-ne deci îngăduit, în numele credincioşilor strânşi în jurul soc. ortodoxe naţionale a femeilor române, a vă aduce, prin acest dar isporît din adâncul inimilor prinosul nostru de recunoştinţă, de iubire, de devotament şi de respect nestrămutat. * La această mare serbare ortodoxă au asistat pe lângă I. P. S. S. Mitropolitul Bălan şi P. S. S. Episcopul Ciorogaru, d-nele Alexandrina Cantacuzino, Lelia Stelian Popescu, El. Săulescu, Maria Glogoveanu, Ecat. Ciabel, Maria Timuş, El. Odobescu, Ecat. amiral Coandă, Maria Demetriade, Zoe Bolintineanu, J. Cămărăşescu, Maria Crăsnaru, Maria Predescu, Vctoria Voiculescu, d-rele Moşoaia, El. Perianu; apoi d-ni: Al. Oteteleşanu, G. Taşcă, pr. Georgescu, pr. Partenie, pr. Criveanu, prof. Mihăilescu, pr. Păunescu, pr. Ciuhandu, pr. Florescu, Gh. Predescu, econom Gr. Costea, Radu Perianu, etc. Pr. MINALDESCU, din partea clerului român, a spus : Lupta titanică pe care aţi dus-o în Senat, este lupta neamului şi a preoţimii, care în dealungul veacurilor au avut de suferit. Strălucita biruinţă pe care aţi repurtat-o, este biruinţa românismului şi a bisericii noastre. S. S. urează ani mulţi şi sănătate să poată lupta contra concordatului. D-na ALEXANDRINA CANTACUZINO a cetit o scrisoare de omagii din partea d-lui prof. Popescu Tudor. I. P. S. S. MITROPOLITUL BALAN mulţumeşte pentru delicat la atenţie ce i s’a dat. Nu mi-am făcut decât datoria de a apăra ortodoxia noastră, aşa cum am moştenit-o. Noi n'am ars pe rug nici Ştiinţa şi nici pe acei ce ne erau potrivnici. Din biserica noastră, am tras tăria sufletească, cu care am rezistat dealungul veacurilor. Vom păstra darul, pe care mi-l daţi ca dovadă de tărie şi bunătate de suflet ortodox. N’am avut niciodată un cuvânt de mustrare pentru rătăciţi. Numai prin iubire vom readuce pe fraţii noştri rătăciţi, la sânul bisericii ortodoxe. * Corul şcoalei ortodoxe, sub conducerea d-nei Cucu, a cântat admirabil câteva cântece bisericești. C. Dr. a ■■■■■■■■■■——■ Despre fauna Dobrog ei — Conferinţa d-lui dr. I. Lepşi - In amfiteatrul facultăţii de ştiinţe din Capitală, d. dr. I. Lepsi a ţinut o conferinţă despre fauna Dobrogei. După ce a arătat starea cunoştinţelor noastre despre fauna Dobrogei, conferenţiarul a tratat despre solul, apele şi clima regiunii, cari sunt factorii ce determină lumea animală. Coasta de argint e singurul coif al României, unde temperatura mijlocie în Ianuarie este 0 grade, ceea ce — combinat cu prevalarea calcarului — favorizează imigrarea animalelor mediterane. Cantitatea precipitaţiunilor fiind repartizată aproximativ egal pe toate lunile, stepa dobrogeană nu e aridă ci ierboasă A urmat o expunere asupraprincipalilor reprezentanţi ai faunei. Dintre animalele microscopice, in nişte cişmele din Cadrilater s’au găsit 38 soiuri de protozoare, dintre cari Vampyrella, mică de 0.05 mm., e cunoscută pân'acum numai din Statele-Unite. Animalul se mişcă atât de încet, încât pentru distanţa Bucureşti-Ploeşti i-ar trebui 6000 ani, dacă n’ar face nici o haltă. Are o structură atât de fină, încât uneori nici cu cel mai puternic microscop nu se poate cunoaşte vre-un detaliu. In Cadrilater s’au găsit vre-o 8 protozoare noui ce nu se cunosc în alte ţări. Intr’un trecut de vreo 10—50 mii ani, era epoca glacială, când tot nordul Europei era acoperit cu ghiaţă, ceeace şi în ţara noastră cauza o climă foarte rece Atunci animalele Europei se retrăgeau spre sud, şi în locul lor veneau altele, din regiuni mai nordice. După topirea gheţarilor majoritatea animalelor ce veniseră din nordul Europei, sau retras în vechea lor patrie. Unele dintre aceste specii, căutând apă mai rece, s’au retras la munte sau la izvoare. In felul acesta, un mic vierme, care în glacial a venit dinspre nord, a rămas până azi în cișmelele dela Cavarna. La Coasta de Argint s'a descoperit un crab (rac), care trăeşte în pârâu, adică in apă dulce, deşi neamurile lui sunt prin mări. In Dobrogea există o scolopendră, lungă de vreo 12 cm., care are glande cu venin. Omul muşcat de acest animal are mari dureri şi i se umflă regiunea intoxicată. Dobrogea adăposteşte şi lăcusta călătoare, care, dacă apare în număr mare, poate pricinui până şi oprirea trenurilor, fiindcă locomotiva alunecă pe aluatul format de cadavrele insectelor. Dobrogea e foarte bogată în reptile, dintre cari o şopârlă fără picioare, lungă aproape de 1 metru, nu se găseşte în alte părţi ale ţării. Conferenţiarul prezintă şi o broască ţestoasă vie, arătând cum animalul în mod instinctiv se fereşte să nu cază o primejdie la care e mult expus în patria lui stâncoasă. D. Iepsi, a arătat apoi influenţa pământului, apelor şi a climei asupra faunei, şi cum animalele se adaptează la mediul de stepă, care e cel mai răspândit în Dobrogea. In stepă, animalele nu prea au ascunzişuri naturale, şi de aceea unele îşi fac găuri în pământ, unde sunt adăpostite de duşmani, frig şi arşiţa soarelui. Sunt specii ce în vizuinele lor îşi adună hrană pentru iarnă. In sfârşit, conferenţiarul a relevat cum fauna oricărei regiuni, e produsul a doi factori : unul recent, mediul, şi unul istoric, care din urmă ne arată căile de migraţiune şi provenienţa animalelor In miocen, Dobrogea era fund de mare, apoi se ridică din valuri, şi formează o peninsulă. Unde azi este câmpia Dunărei, acolo a persistat marea pân’ntr’un târziu. încă în diluviu, Dobrogea era în legătură indirectă, prin Balcani, cu Asia mică, neexistând încă Bosforul Pe această cale, animale asiatice au ajuns până în România. Conferenţiarul închee, exprimându-şi dorinţa ca animalele să fie cruţate , iar dacă — în interesul ştiinţei sau al economiei — trebuesc omorîte, aceasta să se facă prin mijloace umane, căci e o datorinţă către aşa zisa „cultură“ europeană. Inimă de mamă Dona Cruz zâmbea printre lacrimi. Principesa o strângea nebuneşte la piept. — Mă crezi, murmură ea, scumpa mea Fior, că nu îndrăznesc s’o îmbrăţişez şi pe ea ca pe tine ! — Doamnă, răspunse dona Cruz, n’aţi citit acolo cât vă iubeşte . — Da, rda, zise principesa, am citit. Fiica mea nu e tristă şi serioasă ca mine, e veselă ca tatăl său. In fiece clipă se uita spre sofa, dar nu îndrăznea să se apropie. . . . — Mă iubeşte, desigur, reluă ea. Dar el i-a văzut primul surâs. El i-a dat primele lecţiuni. El a învăţat-o prima rugăciune. Oh ! Fior să nu-i spui niciodată, cât de geloasă și de mânioasă sunt pe acel om ! — Nu vorbești din inimă doamnă, zise Fior. — Ba din toată inima! strigă ea, din toată inima. Ceia ce a făcut el nu e lucru de bărbat; s’a purtat ca o mamă. Nici eu n’aș fi putut face mai mult. Oh! omul acesta, sunt văduvă și nu-mi mai rămăsese decât iubirea copilei mele ! Principesa plânse.Aurora se mişcă în somn. Se auziră câteva cuvinte pronunțate în vis. Principesa se duse spre sofa în vârful picioarelor și făcu semn donei Cruz, să o urmeze. Se așeză în genunchi lângă sofa ; dona Cruz rămase în picioare. — Henri ! murmură Aurora în somn . Henri, prietene ! Aşa se îngălbeni, apoi zise : Mă voi învăţa şi cu aceasta. Dacă cel puţin s’ar gândi şi la mine! Se uită apoi la Fior şi zise : — Ştii tu Fior ?, prima dată când te-am văzuit, mi s’a părut curios că inima mea n’a tresărit de loc. Cu toate acestea eşti frumoasă, ai tipul spaniol pe care-l bănuiam fiicei mele. Dar priveşte fruntea, priveşte ! Dete uşor deoparte părul care ascundea jumătate din obrazul Aurorei. — Nu ai asta, zise ea arătând tâmplele Aurorei; acestea sunt leite Nevers. Când am văzut-o şi omul acela mi-a zis : „lată-vă copila”, inima mea n’a stat la îndoială. Mi s’a părut că vocea lui Nevers mi-a spus din cer: „E fiica ta !“ Eu nu-1 cred pe Lagardére, ci-mi cred inima mea de mamă. Vorbise încet, totuși la numele de Lagardére. Aurora tresări ușor. — Se deșteaptă, zise dona Cruz. Principesa se ridică speriată. Când văzu pe Aurora ,deschizând ochii, se dete înapoi. — Nu deodată! zise ea speriată , nu-i spune numaidecât că sunt aci. Prepar-o. Aurora se deșteptă și privi în jur, mirată. — Ah ! zise ea. Fiorești aci! îmi reamintesc. Deci n’am visat! Duse mâinile la frunte. — Camera aceasta nu e aceia în care am fost astă-noapte. Am visat sau am văzut pe mama mea? — Ai văzut pe mama ta, răspunse dona Cruz. Principesei îi dete lacrimi de bucurie. Se gândise mai întâi la ea, nu la Lagardère. — Dar ce am, zise Aurora, mă dor toate oasele și nu știu Ce greutate am pe inimă. — Ai avut febră, zise dona Cruz, ai fost bolnavă. Dona Cruz se uită spre principesă ca și cum ar fi voit să-i spună, că e rândul ei să intre în vorbă. Principesa sta nemişcată. , Aurora zise: — Mama e supărată pe mine? Principesa se apropie cu paşi uşori şi sărută fruntea Aurorei. Aurora zâmbi și sărută pe mama sa așa cum un copil își sărută în mod obișnuit mama. — Mamă, zise ea, te-am visat plângând. De ce Fior se află aci ? Câte lucruri se pot petrece într-o noapte! Lupta mereu ca să sfâșie negura ce-i cuprinsese memoria. Dar neputincioasă, căzu obosită de durerea neexplicabilă pe care o simţea. 1 — Vreau să te văd mamă, zise ea ; vino lângă mine, ia-mă pe genunchi. . Principesa râzând şi plângând îşi luă faţa pe genunchi. 1 — Mamă, reluă Aurora, o mulţime de gânduri mă muncesc, dar nu le pot reţine. îmi pare că tu mă împiedici să văd limpede. Totuşi am ceva şi nu ştiu ce. — Fetiţă dragă, eşti cu mine, ce vrei mai mult, pune-ţi căpşorul pe pieptul meu şi odihneşte-te. Dumnezeu ne-a reunit şi nimic nu ne va mai putea despărţi. — Dumnezeu! zise Aurora cu ochii fixi. Dumnezeu! aş vrea să mă rog lui, dar nu mai ştiu nici o rugăciune. —■ Vrei să o spunem împreună ? întrebă principesa în^ cântată de această ocazie. — Da, mamă, dar mai e ceva. . i — Tatăl nostru, carele ești în ceruri, începu principesa. 1 —■ Tatăl nostru carele ești în ceruri, repetă Aurora, ca un, copilaș. ......... ' ' ~~ ~ " 'N . î T) •* N, £Va urma) /