Universul, august 1928 (Anul 46, nr. 175-201)
1928-08-01 / nr. 175
10.000 CEASORNICE ELVEŢIENE ■ ran on nr ■ ora kb ne bkk UN CEAS de BUZUNAR sau DEŞTEPTĂTOR C. P. I original ambele de fabricaţiune elveţiană cu garanţie pe termen de doi ani. Plus oferim gratuit la fiecare ceas 60 obiecte folositoare. La o comandă de două ceasuri oferim un Aparat de ras original GILLETTE cu 2 lame, în afară de 120 obiecte. La o comandă de trei ceasuri oferim în afară de 180 obiecte, un al patrulea ceas absolut gratuit. SARA RISC. In caz de nemulţumire primim mărfurile înapoi şi restituim imediat costul. Expedierea prin poştă contra ramburs. Pentru ambalaj şi transport lei 36. Scrieţi imediat la vechea firmă reputaţie 2217 Societatea „ECONOMIA LE1179 Sunt adevărate Gustin ? Augurati-vă bine ca cutia Dv. de UTHINES as poarte marca Druhn Gustin. Aceasta este cea mai sigura precauţiue împotriva tuturor contrafacerilor periculoase fi ineficace. Aceasta este In acelaşi timp fi cea mai sigura garanţi, pentru a obţine o excelenta apa alcalino-litinau, dozata In mod ştiinţific, care poate fi bruta fart nici un inconvenient atât de cei bolnavi, cât si de cel sanatot. Lithinescu Dr Gustin prepara Instantaneu e apa ușor accidulata, diuretica, foarte digestiva, defiesoaa* de baut, fie simpla, fie amestecata cu orice băuturi dar mal ales cu uril» căruia 0 da un gust alea. Ele previn si vindeca toate turburarii. vtrittsnsiluS cât |lacele provenite din bolile de Rinichi, Ficat, Vesică, Stomac ți Intestina. «WCSCNTANTA OENCXAlA PtNTWr «OUAHia AOCNCf OENERAJUE FRANCASE «N ROUMANA Owume Mr IMA ss MOTOCAM ERA Pftfe-BftlrY este tot at&t de simplu ca și a fotografia CEREȚI CATALOGUL GRATUIT LA ^PATHEFONUL m ^jCALEA VICTORIEI 93« BUCUREȘTI m Reclama este salietul comerţului Parchete din stejar de Slavonia calitate fără rival, absolut uscate, mai convenabile ca duşumelele de brad şi mai eline chiar decât linoleum (muşama de pus pe jos) livrez prompt din depozit orice dimensiune, expediţii in toatăaxa. B. HARCOVICX Anton Pan 50. — București 4 Telefon 321/28 Comenzile se primesc Intre _________orele 2—8 d a._______440 B S7 INDIGESTIA întovărăşite de : Sur©fl de cap, Amăreala In gură, încărcarea Umbel, Acreală, Arsuri şi Ameţeli Se combate cu cel mai bun PURGATIV NATURAL APA MINERALA BREAZU Nu oboseşte şi nu deprinde stomacul şi Intestinii« Apa de Brevizu este aprobată de Consiliul Sanitar Superior şi recomandată medicilor de Şoc de Hidrologie şi Climatologie medicală. Cereţi la Farmacii şi Drognerit 2307 La Vraja Mării“ DI Stratulativ mai primeşte înscrieri pentru luna August cu 3500 şi 6000 lei casă ţi masă la Movilă pe malul mării. înscrieri se fac in strada Imprimeriei 6. 465 alimentară şi industrială livrează avantajos din stoc S. N. IANCOVICI, Bucureşti I. Str. Academiei 6 Tel. 39013 2002 Cli Eleim! Copiilor UNIVERSUL 1 Masorii seculari străini in judeţul Vâlcea — Primirea în gara Lotru.—* Vizitarea mănăstire! Cozia, a staţiunilor balneare CSlimăneşti- Căciulata, Ostrov şi R.VScea — H.Vâlcea, iS /ult« Cei peste 200 de profesori secundari cari au participat la congresul din Bucureşti şi care vizitează localităţile cele mai importante din ţară, au fost Întâmpinaţi, şi în judeţul VAlcea, cu o mare Însufleţire de populaţie şi de autorităţile judeţului. In gara Lotru, unde congresiştii au făcut prima descindere In judeţul nostru, venind de la Sibiu, au fost aşteptaţi la peronul staţiei de d-nii Ioan Rozariu directorul prefecturei, Mitică Simion primarul oraşului R.Vâlcea maior Hociumg comandantul batal, de jandarmi, căpitan Popovici comand, companiei de Jandarmi Vâlcea, Victor Petrescu şi Ionel Murar ajutori de primari, de reprezentanţii corpului profesoral secundar din Vâlcea d-nii: El. Metaxa directorul şcoalei normale, Teodor Constantinescu, directorul liceului, P.Drăgoescu directorul şcoalei superioare de comerţ, d-na Sica Ionescu direct, şcoalei secundare, Aurica Dorcescu directoarea şcoalei normale de fete şi de un public numeros. După cuvântarea d-lui I. Ilozaru, directorul prefecture!, vizitatorii s'au urcat In maşini luând direcţia Călimăneşti. Au vizitat mănăstirea Cozia şi Căciulata. La Călimăneşti au fost Încartiruiţi la hoteluri, iar la ora 9 seara îi s’a oferit o masă pe terasa hotelului statului. A doua zi, congresiştii au sosit la R.Vâlcea. Pe tot parcursul drumului oaspeţii ţării au fost obiectul celor mai călduroase ovaţiuni din partea populaţiei. Au vizitat liceul Alex. Lahovari, debarcând pe terasa splendid pavoazată unde li s’a servit ceaiul. Apoi, în mașini, au placat spre Curtea de Argeș. Concursul aviatic al Mor micii îineiegeri şi al Poloniei Pregătirile din Iugoslavia şi Cehoslovacia — Belgrad (Ceps). — Ca şi în anul trecut, se va organiza şi în anul acesta, un concurs aviatic a! statelor Micii înţelegeri şi Podoniei. La ultimul concurs, Iugoslavia a înregistrat un strălucit succes, care a fost câştigat de cunoscutul pilot iugoslav, Strijevski, care era folosit de un aeroplan de construcţie indigenă. Un însemnat succes a obţinut şi aviatorul iugoslav Duşan Radovici, care în concursul actual va fi şeful participanţilor iugoslavi. Iugoslavia va participa cu 8 aeroplane dintre cari 2 vor fi de rezervă. Aeroplanele iugoslave vor fi conduse de cei mai cunoscuţi aviatori iugoslavi ca Jupancici, Markicevici, Hupcicl, Gnadişnik, Sondermayer, doracin, etc. Strijevski nu va lua parte la concursul actual. Toţi aceşti piloţi menţionaţi, au îndărătul lor însemnate succese aviatice, Sondermayer a efectuat împreună cu Strijevski, cunoscutul zbor spre India. Toţi ceilalţi au participat în diferite alte concursuri aviatice, cum a fost cel al Micii înţelegeri sau meetingul International aviatic, care a avut loc anul trecut la Zuenich. Printre aeroplanele iugoslave vor fi două de construcţie indigenă: „Fizina“, 2 „Potez“ şi 1 „Brege". Pe timpul zborului, Iugoslavia va trimite 6 mecanici la Praga şi 3 la Bucureşti. Ca membri in comisiuniile concursului a aviatic, Iugoslavia va trimite la Praga pe căpitanul Balloi şi la Bucureşti pe căpitanul Dragicevici. PROGRAMUL După informaţiunile presei iugoslave, programul concursului aviatic este următorul : la 1 August, participanţii Iugoslavi părăsesc aerodromul din Novi Sad şi vor parcurge linia Zagreb—Vienna—Brno, unde eventual vor ateriza. In 2 August, se va face startul pentru Praga, unde de la 3 până la August vor sosi în acest timp şi participanţii din România şi Polonia. In 8 August va începe zborul pe linia Praga, Cracovia, Varşovia, Lwow, Iaşi, Bucureşti, Belgrad, Brno. La 9 August, participanţii vor ateriza din nou la Praga, de unde aviatorii iugoslavi se vor întoarce la 12 August la Novi Sad. Distanţa, care va fi parcursă este 3.111 km. şi ea se compune din linia Praga—Cracovia 419 km., Cracovia—Varşovia 246 km., Varşovia—Lwow 336, Lwow—Iaşi 401, Iaşi—Bucureşti 520, Bucureşti—Belgrad 454, Belgrad—Zagreb 359, Zagreb— Bro 394 şi Brno-Praga 177 km. PREGĂTIRILE CEHOSLOVACIEI Praga (Ceps). — In aviaţia cehoslovacă, se fac, în prezent, pregătirile pentru raidul aviatic, organizat de aeroclubul cehoslovac. Fiecare dintre statele anunţate la concurs va participa cu 6 aeroplane. Lupta va fi foarte grea. Faţă de anul trecut, când între aeroplanele cu 450 NP, se afla şi unul cu 265 HP, care tocmai a câştigat premiul, nu vor participa în prezent decât motoare cu 450 NP. Aeroplanele cehoslovace vor fi prevăzute cu motoare Skoda 450 HP., Walter-Jupiter 420 HP. şi Hispano-Suiza. La aerodromul din Praga, aeroplanele vor face întâi o probă de distainţă la 5 km. şi una de înălţime de 1000 m. Concursul se va face pe linia Praga, Cracovia, Varşovia, Lwow, Iaşi, Bucureşti, Belgrad, Zagreb, Brno, Praga, parcurgându-se 3.111 km. cu escală obligatorie în toate oraşele menţionate. Premiile concursului sunt in valoare totală de 150.000 cor. cehe. Producţia aviatică cehoslovacă se pregăteşte cu febrilitate pentru a dovedi înaltul nivel al aeroplanelor sale. Aeroplanele celorlalte state vor sosi la Praga la 2 sau 3 August. In zilele de 3—7 August vor avea loc pe aerodromul din Praga diferite exerciţii aviatice. Concursul va avea loc in zilele de 8 şi 9 August. In prima zi se va zbura prin Polonia la Bucureşti, unde se va ajunge seara, iar dimineata aeroplanele vor pleca spre Praga prin Iugoslavia. a--------□ • □--------- Memento Radio MARTI 31 IULIE Viena: 17,15. Concert; 19. Ora tineretului; 20—20,30. Diverse ; 21,05. Dansuri. Milano: 18,20. Colţişorul copiilor; 21,35. Conferinţă; 2150. Concert; 24. Jazzband. Breslau: 17,30. Concert; 19— 20,30. Diverse; 21,30. Orchestra. Neapele: 17,58. Concert; 21,50 Muzică de orchestră. Barcelona (EAJl): 18,30. Sextet radio; 19,30. Sextet; 22,05. Orchestră; 22,10. Audiţie de canto; 23,05. Gonralia Concepcio Carlao; 23,30. Valsuri celebre. Praga : 17,20. Conferinţă; 18. Concert; 19. Trans, germană; 21,30. Teatru; 23,20. Trans. de la restaurantul Vinohrady. Londra: 18,15. Ora copiilor; 19. Recital de gramofon; 20,15. Sonate; 20,45. Vaudeville. Schenecrady W G V (America) : 14,30. „Cheerio“ convorbire și muzică; 20. Recital de orgă ; 20,30. Soprana Lilian Willis; 1,30. Muzică de dans; 4,30. Orchestră. 1 Stuttgart; 17,15. Concert; 19,15 . Conferinţă; 21,15. „Fatme“ operă comică. 1 Roma! 18,30. Concert; 21,47. Răsfoind ziarele; 22. Serată de operă italiană. Berlin; 18,30. Muzică; 20,56. Conferinţă; 21,30. Lieduri engleze. 1 Budapesta; 18,16. Concert; 20. Conferinţă; 21,20. Clasicii ungari ; 22,30. Ştiri; 23. Concert. Varşovia; 19. Concert popular; 20,30. Conferinţă; 21,15. Concert; 23,30. Dans. Kattowicz; 18. Concert variat; 19. Concert clasic; 21,15. Concert; 23,30. Dans. -------— x O x ■" - Curierul băilor £5 OKT J03L 1S7 Plecând din Târgu-Mureş cu autobuzul „Vonica“ la ora 13.30, soseşti în Sovata, perla staţiunilor balneo-climatice din ţară, la ora 15.30. încă de pe timpul românilor în aceste locuri au fost mine de sare, ocne care fiind apoi părăsite, prin diferite isvoare şi pârae din munţi cari şi-au găsit aci scurgere în permanenţă, au format cele 4 lacuri vaste: lacul Ursu, lacul Negru cum şi două lacuri mai mici dispărute în anul 1850, în urma surpării malurilor deluroase de pământ, rămânând numai stâncile de sare vizibile actualmente. Lacul Ursului are o suprafaţă de 60696 mp. cu o adâncime de 35 m, şi cu temperaturile de 19 gr. Celsius la suprafaţă, 30- 40 gr. la 1 metru—1 jum. şi 40- 60 gr. la 2 metri şi mai puţin caldă la fund. Diferiţi savanţi au emis diferite teorii asupra fenomenului căldurii acestei ape, unii susţinând că lacul ar fi alimentat la fund de isvoare termale, alţii atribue căldura descompunerilor chimice ale sărurilor, probă piritul găsit în apropiere, cel mai verosimil fiind Katecsinszky care în anul 1901, combătând teoriie precedente, defineşte căldura apei şi diferenţele de temperaturi, înmagazinării de la căldura solară, diferenţii de saturaţie în sare, şi conservări căldurii primite, stratului de apă dulce de deasupra lacului. Clima e subalpină şi deşi localitatea este înconjurată de păduri seculare de stejari, aerul este relativ uscat, cald şi constant, fiind cu totul ferită de curenţi. Băile Sovata sunt indicate ca eficace în maladiile următoare: gută, reumatism, sciatică, inflamaţii cronice articulare, diferite boli de femei, cloroză, anemie, afecţiunile aparatului respirator şi digestiv, nefrite acute şi cronice, boli nervoase, exudate cronice, scrofuloze, rachitism, etc. Sunt recomandate şi în cazurile de reconvalescenţă după orice boală, surmenaj şi neurastenie, staţiunea fiind situată in mijlocul unei poziţiuni splendide naturale, cu un aer curat, unde domneşte o linişte absolută. Ca distracţiuni in fiecare zi, muzica reg. 82 infanterie din Târgu- Mureş , tenis, canotaj, concerte de orchestră, baluri, escursiuni, pescuit de păstrăvi, vânătoare, etc. Staţiunea are 4 hoteluri şi 110 vile cu un total de 1600 camere şi 2600 paturi. Camerele sunt sănătoase și bine mobilate. Sunt 3 restaurante, numeroase pensiuni, unde se poate trăi bine cu 160 lei pe zi, trei cofetării, cafenea, terasă, bodegi, etc. Actualmente toate vilele ocupate până la 1 August, când începe seria Il-a a vizitatorilor. Printre vizitatori am remarcat pe d-nii: Sever Dan, deputat; dr. Toşa Iuliu, subdirector finanţe Cluj; Racoviţă Nicolae, inspector Iaşi; colonel Aricescu, Bucureşti; Cajman D-tru, inspector financiar, Arad; Iua Ştefănescu, şeful poştelor din judeţul Mureş; dr. Gyárfás Elemér, senator, Baziaş; dr. Toth mimmsms^mmmammum^ Twardor, «kurtet; Multor Elek, inginer, Budapesta; CerchM George Inginer, Bucureşti; Dumitreacu I. Ion, director general, Bucureşti ; colonel Popescu C-tin, Bucureşti; dr. Met* Ştefan, medic Târgu-Mureş; dr. Teleguţ, medic, Timişoara; dr. Bianu Eugen, medic, Cluj; dr. Costinescu lop, medic, București; Plato* Ioan, inspector muncă Buc.; Enescu Juliu, director de bancăluj. Nicolae ît. Ion magistrat, Craiova; dr. Pop Cornel, primar Dej ; Ionescu P. George, director Bamanat Cluj; Rădulescu Corneliu, avocat, T.-Severin; Costescu C. Mihail, prof. Craiova; Miron Popovicu, artist Iaşi; Călugăru Aurel, prof. Timişoara; colonel Martinovici Iulius Ploeşti; col. Niculescu Adrian, Jarău; col. Iancu Simion, Bucureşti; lt.-col. Şinceanu Vasile, Tg.-Mureş; col. Alexandrescu Gh., Bucureşti; lt.-col. Ernest Benedek, Bistriţa; col. C. T. Alexiu, Craiova; lt.-col. Rusu Ion Cluj; Ionescu Alexandru Mume, subdirector Senat, Buc.; Călinescu Ion inspector zootehnic, Bucureşti; Denauşianu Ovid, prof. univ. Buc.; Victor Georgescu, ing. agr. Inspector general, București, etc. etc. isim MM Sim KiSf a mm Se ştie că, închisoarea centrală de recluziune Mărgineni, din jud. Prahova, unde în prezent îşi ispusesc pedeapsa peste 420 condamnaţi, a fost una din cele mai mari şi mai bogate mănăstiri din ţără. Vechii boieri dăruiau, din plin, pentru mănăstire, iar în timpul verii mai ales localitatea şi mănăstirea erau mult frecuentate de pioşii creştini, cari veneau din depărtări mari, să se roage şi să se repauzeze în acest colţ liniştit. Odată cu transformarea mânăstirei în închisoare nu i s-a mai dat importanţa cuvenită, astfel că, în decursul timpului, a început să se ruineze. In timpul invaziei inamice, localul a avut mult de suferit de pe urma năvălitorilor. Clopotul cel mare, care se auzea la distanţe îndepărtate, a fost ridicat de nemţi şi transportat în Germania, iar odoarele, policandrele şi celelalte obiecte de mare preţ, cari constituiau zestrea mănăstirii, au fost furate şi distruse. Odată răsboiul terminat, închisoarea a revenit la loc. Cu toate că sunt 10 ani de-atunci, totuş nici o reparaţiune serioasă nu s-a făcut sfântului lăcaş, care este clasat printre cele mai importante monumente istorice din ţară, având tâmpla executată cu multă artă şi măestrie în trecutul îndepărtat din marmoră de Carafa, cum rar se poate vedea. Privită atât de la distanţă, cât şi din apropiere, sfânta mănăstire are un aspect jalnic. Cele două clopotniţe au turlele complet desvelite şi ameninţă cu prăbuşirea. Crucile de metal, stau aplecate de povara vremilor şi prăbuşirea lor este iminentă. D. Ioan Mărgărit-Vâlcea, noul director al închisorii Mărgineni, venit la conducerea acestui penitenciar, numai de câteva luni, profund impresionat de starea de degradare şi ruină în care se află sfântul lăcaş, a alcătuit un amănunţit raport, pe care l-a înaintat d-lui director general al închisorilor, cerând să se dispună luarea de urgente măsuri de restaurare. Raportul în chestiune a fost prezentat de d. director general al închisorilor, d-lui ministru al justiţiei, care a ţinut să se convingă personal de realitate. Cu ocaziunea unei inspecţiuni făcută la Mărgineni, d. Stelian Popescu, ministrul justiţiei, a rămas dureros impresionat şi mişcat de starea de plâns, în care se află mănăstirea. D-sa a făcut intervenţiuni pe lângă (d. ministru al artelor şi cultelor) pentru a se lua de către «»misiunea monumentelor istorice, urgente măsuri de reparare. Ca urmare desigur a acestor Intervenţiuni, d. C. Duţulescu, arhitect al ministerului de justiţie, a venit în localitate şi a Întocmit un deviz de lucările ce trebuesc urgent efectuate, pentru a se putea salva sfântul lăcaş. Se aşteaptă acum dispoziţiunile de începerea lucrărilor, orice zi de întârziere mărind considerabil pagubele. Şi bine ar fi să se înceapă restaurarea acestui sfânt lăcaş de închinăciune, cât mai grabnic. JL -□ • □Marile zMei minoritari am Hm soara Timişoara, 29 Iulie „Sindicatul ziariştilor minoritari’’ filiala Timişoara, organizează pentru zilele de 4 şi 5 August a crt., mariserbări populare în „Luna-Parte“ la ^Strand'* şi „grădina Cinema,"' din cetate. Pentru reuşita acestor serbări un comitet de domnişoare şi tineri din elita timişoreană lucrează cu multă sâreuîţâ de aproape o lună de zile. Programul serbărilor este foarte bogat ------------------------- Un mare Incendiu la Recaş (Banat) Timişoara, 29 iulie Azi dimineaţă In comuna Recaş a izbucnit un mare incendiu, care a distrus complet aproximativ 6 vagoane de grâu secerat, aşezat pe câmp în snopi. Focul a fost stins cu ajutorul pompierilor veniţi grabnic din Timişoara. D. dr. Iuliu Coste, prefectul județului a fost la fața locului. ------------•□----------- Dresarea unui consulat român la Uzhorod Cluj, 29 iulie Prin noua reformă administrativă cehoslovacă aplicată tocmai acum, oraşul Uzhorod fi devenit sediul administraţiei centrale a Rusiei subcarpatine. După unele ştiri se proectează creearea de noui consulate ln Uzhorod şi anume pe lângă cel polon, german şi ungar, deasemenea şi unul român. Având in vedere că Rusia subcarpatină e învecinată cu România, creearea consulatul român In Uzhorod ar fi binevenită şi sunt speranţe justificate, că aceasta va contribui la întărirea relaţiunilor comerciale şi economice între România și republica cehoslovacă. xDx- tiv. 70 ADOLPHE d'ENNERY Luisa și Henrietta — A*i, un lucrat mi-ajunge, m’am săturat. Bătrâna zâmbi, ca o hienă : — A?e e micule, că e obositor să lucrezi ? _Mai e vorbă! răspunse Jacques, apoi observă pe Petre: — Ah ! ești aci, domnule Cupidon !... să-mi ascuți cuțitul ! Făcu un pas ca și cum ar fi voit să iasă, dar își luă seama. — Ei ! dar cântăreața î cum mai merge ? — Nu vezi, doarme. Cum vrei să «alte comerțul. Jacques se aplecă apr»oarbă. — Ia te uită, ai zice că plânge un somn. Petre se repezi : — Cum, plânge ? Jacques Șl înhătă de mână: I — Ei! și ce-ți pasă ? ! Bătrâna se apropie: _E o puturoasă, o Încăpățânată. De dimineață a trebuit s’o înghiontesc ca să umble... * Cât privește să cânte... adio— t — Eu am s’o fac să cânte, zise Jacques trântindu-se pe un feceun. I — O vei ucide, e bolnavă, adineaori tremura de friguri, i zise Petre. sat»— Ei asta e... fie face ! fetra bătrâna. Jacques se sculă. — La urma urmei, ce are ? — Mofturi!... ce să aibă ! Petre se apropie furios. — O să vă spun eu ce are... o omorîți voi, asta e.... — Eu nu pot să hrănesc leneșii, murmură bătrâna. Ori lucrează, ori dacă nu,... Jacques continuă fraza: — Dacă nu... lasă pe mine I tree eL Petre însă prinsese, se vede, curaj. — Tu ? și ce-ai să-i faci 7 .— Mă privește, răspunse Jacques, întorcându-i spatele. In acest timp, zgripțoroaica se repezi la oarbă Și zgâlțâind-o cu violență, răcni : — Haide în picioare, mofturoasa.. Imbracă-te. Bătrâna îi smulse broboada care-i încălzea bietul ei spate. — Iată ce înseamnă să se îmbrace! își zise Petre. Când fu gata însă și bătrâna voi să o scoată în stradă, fata rămase locului și zise: — Doamnă, nu mai vreau să ies! — Ei vezi, Jacques, o auzi ? — Bine, bine, o să vedem noi! Bănuind că fratele său îi va face vreo brutalitate, Petre se apropie de Luisa și-i zise încet: — Fii cu băgare de seamă! „Puișorul" însă luă mâna Luisei și-i zise dulceag : — Frumoaso, ia fă-le încoace! Oarba la contactul lui Jacques, se feri cu groază: — Vă opresc să mă atingeți ! porunci ea. —■ Ce, nu mai suntem prieteni ? întrebă ironic Jacques. — Prietenă cu d-ta... zise revoltată Luisa. Apoi reluă cu hqtarie. ------ *— — V’am spus, nu mai vreau să cerșesc! Petre era îngrozit, prevăzând mânia lui Jacques și a mamei sale. Se înșelase însă, pentru că Jacques, în loc să se supere, zise: — E admirabilă, când se rostește! Deși bătrâna auzi aprecierea, totuși zise: — Atunci cine vrei să-ţi dea să mănânci ? — Doamnă, sunt hotărâtă să mor! — O să vedem noi și pe asta. Până una alta, urcă-te sus. — Foarte bine, voieși de acolo liberă sau moartă. — Mii de draci! strigă Jacques, e o femee cu adevărat! Uite mai mișcat... Îmi placi... Se repezi ca o fiară asupra fetei și o sărută cu forța. Luisa scoate un strigăt de scârbă și de desgust, îmbrâncind pe canalie. Petre se repezi mânios și privi amenințător pe Jacques. Acesta însă se rosti la Petre : — Ce te-a apucat? Dacă nu-ți place, apăr-o! Tocilarul avea ochii tulburi de mânie . — Bine... începu el ca și cum ar fi primit provocarea. Mai apoi însă luă capul în mâini și plângând zise: — Ah ! nenorocit ce sunt! In acelaș timp bătrâna, împingea pe oarbă spre scară. — Haide, mişcă-te! urca-te sus! Jacques se gândi câteva clipe și luă o hotărîre : — Da... du-o mamă! zise el schimbând o privire cu înțeles cu cerșetoarea. Petre înțelese privirea. — Ei bine, își zise el, mai bine să o pierd pentru totdeauna ! In clipa când erau lângă scară, Jacques luă deoparte pe mama sa și-i spuse ceva în taină. Petre se repezi la Luisa şi-i xmjlsb&lC^ _Poţi să fugi, am stricat broasca dela pod... şi sub saltea am pus o chee dela uşa de jos. In acest timp, convorbirea bătrânei cu »puişorul“ se termină. — Haide, mişcă! se rosti din nou cerşetoare». Împingând pe Luisa şi închizând ușa podului. Scoborând scara zise : — Nu cred să mănânci așa curând! Numai postul poate vindeca încăpățânarea. Jacques se așeză cu coatele pe masă, își făcuse un plan. Se adresă bătrânei: — Am eu un alt mijloc mai bun, decât foamea ! — Care ? întrebă bătrâna. Jacques stătu o clipă ca să facă efect, dl»’ — Când voi fi amantul său, se va supune! — Ești capabil de așa ceva... îndrăzni să zică tocilarul— Mi-am pus în cap asta și ceea ce vreau vreau! ii tăie scurt Jacques. Bietul băiat își plecă fruntea cade obicei. Acum însă nu se mai gândea ce se va face, fără Luisa. Tot gândul său era să o scape, cu sacrificiul vieții sale. — Ai dreptate, zise bătrâna, odată ce va fi amanta ta, nimeni și nici ea nu va mai putea cleveti ! Petre se băgă în vorbă: — Pentru ca să fie femeia ta, trebue însă să primească . — Ei și ? 1— Dacă nu primește ? — Asta nu sepoate! — Dar de ce ? — Fști fere prost, domnule Cupidon! 'Aide să mergem^ — Nu pot.. am de lucru aci... ÎVa urmitji