Universul, august 1928 (Anul 46, nr. 175-201)

1928-08-01 / nr. 175

10.000 CEASORNICE ELVEŢIENE ■ ran on nr ■ ora kb ne bkk UN CEAS de BUZUNAR sau DEŞTEP­TĂTOR C. P. I original ambele de fabricaţiune elveţiană cu garanţie pe termen de doi ani. Plus oferim gratuit la fie­care ceas 60 obiecte folositoare. La o comandă de două ceasuri oferim un Aparat de ras original GILLETTE cu 2 lame, în afară de 120 obiecte. La o comandă de trei ceasuri oferim în afară de 180 obiecte, un al patrulea ceas absolut gratuit. SARA RISC. In caz de nemulţumire primim mărfurile înapoi şi restituim imediat costul. Expedierea prin poştă contra ramburs. Pentru ambalaj şi transport lei 36. Scrieţi imediat la vechea firmă reputaţie 2217 Societatea „ECONOMIA LE1179 Sunt adevărate Gustin ? Augurati-vă bine ca cutia Dv. de UTHINES as poarte marca D­ruhn Gustin. Aceasta este cea mai sigura precauţiue împotriva tuturor contrafacerilor periculoase fi ineficace. Aceasta este In acelaşi timp fi cea mai sigura garanţi, pentru a obţine o excelenta apa alcalino-litinau, dozata In mod ştiinţific, care poate fi bruta fart nici un inconvenient atât de cei bolnavi, cât si de cel sanatot. Lithinescu Dr Gustin prepara Instantaneu e apa ușor accidulata, diuretica, foarte digestiva, defies­oaa* de baut, fie simpla, fie amestecata cu ori­ce băuturi dar mal ales cu uril» căruia 0 da un gust alea. Ele previn si vindeca toate turbur­arii. vtritt­­snsiluS cât |l­acele provenite din bolile de Rinichi, Ficat, Vesică, Stomac ți Intestina. «WCSCNTANTA OENCXAlA PtNTWr «OUAHia AOCNCf OENERAJUE FRANCASE «N ROUMANA Owume Mr IMA ss MOTOCAM ERA Pftfe-BftlrY este tot at&t de simplu ca și a fotografia CEREȚI CATALOGUL GRATUIT LA ^PATHE­FONUL m ^jCALEA VICTORIEI 93« BUCUREȘTI m Reclama este salietul comerţului Parchete din stejar de Slavonia calitate fără rival, absolut us­cate, mai convenabile ca duşu­melele de brad şi mai el­ine chiar decât linoleum (muşama de pus pe jos) livrez prompt din depo­zit orice dimensiune, expediţii in toată­­axa. B. HARCOVICX Anton Pan 50. — București 4 Telefon 321/28 Comenzile se primesc Intre _________orele 2—8 d a._______440 B S7 INDIGESTIA întovărăşite de : Sur©fl de cap, Amăreala In gură, încărcarea Umbel, Acreală, Arsuri şi Ameţeli Se combate cu cel mai bun PURGATIV NATURAL APA MINERALA BREAZU Nu oboseşte şi nu deprinde stomacul şi Intestinii« Apa de Brevizu este aprobată de Consiliul Sanitar Superior şi recomandată medicilor de Şoc de Hidrologie şi Climatologie medicală. Cereţi la Farmacii şi Drognerit 2307 La Vraja Mării“ D­I Stratulativ mai primeşte înscrieri pentru luna August cu 3500 şi 6000 lei casă ţi masă la Movilă pe malul mării. înscrieri se fac in strada Im­primeriei 6. 465 alimentară şi industrială livrează avantajos din stoc S. N. IANCOVICI, Bucureşti I. Str. Academiei 6 Tel. 39013 2002 Cli Eleim! Copiilor UNIVERSUL 1 Masorii seculari străini in judeţul Vâlcea — Primirea în gara Lotru.—* Vizitarea mănăsti­re! Cozia, a staţiunilor balneare CSlimăneşti- Căciulata, Ostrov şi R.­VS­cea — H.­Vâlcea, iS /ult« Cei peste 200 de profesori se­cundari cari au participat la congresul din Bucureşti şi care vizitează localităţile cele mai importante din ţară, au fost Întâmpinaţi, şi în judeţul VAl­­cea, cu o mare Însufleţire de populaţie şi de autorităţile ju­deţului. In gara Lotru, unde congre­siştii au făcut prima descindere In judeţul nostru, venind de l­a Sibiu, au fost aşteptaţi la pero­nul staţiei de d-nii Ioan Roza­riu directorul prefecturei, Mi­tică Simion primarul oraşului R.­Vâlcea maior Hociumg co­mandantul batal, de jandarmi, căpitan Popovici comand, com­paniei de Jandarmi Vâlcea, Vic­tor Petrescu şi Ionel Murar a­­jutori de primari, de reprezen­tanţii corpului profesoral secun­dar din Vâlcea d-nii: El. Me­­taxa directorul şcoalei normale, Teodor Constantinescu, directo­rul liceului, P.Drăgoescu direc­torul şcoalei superioare de co­merţ, d-na Sica Ion­escu direct, şcoalei secundare, Aurica Dor­­cescu directoarea şcoalei nor­male de fete şi de un public nu­meros. După cuvântarea d-lui I. Ilozaru, directorul prefecture!, vizitatorii s'au urcat In maşini luând direcţia Călimăneşti. Au vizitat mănăstirea Cozia şi Căciulata. La Călimăneşti au fost Încartiruiţi la hoteluri, iar la ora 9 seara îi s’a oferit o masă pe terasa hotelului statu­lui. A doua zi, congresiştii au so­sit la R.­Vâlcea. Pe tot parcursul drumului oaspeţii ţării au fost obiectul celor mai călduroase ovaţiuni din partea populaţiei. Au vizitat liceul Alex. Laho­­vari, debarcând pe terasa splen­did pavoazată unde li s’a servit ceaiul. Apoi, în mașini, au pla­cat spre Curtea de Argeș. Concursul aviatic al Mor micii îineiegeri şi al Poloniei Pregătirile din Iugoslavia şi Cehoslovacia — Belgrad (Ceps). — Ca şi în anul trecut, se va organiza şi în anul acesta, un concurs a­­viatic a! statelor Micii înţele­geri şi Podoni­ei. La ultimul concurs, Iugoslavia a înregis­trat un strălucit succes, care a fost câştigat de cunoscutul pilot iugoslav, Strijevski, care era folosit de un aeroplan de con­strucţie indigenă. Un însemnat succes a obţinut şi aviatorul iu­goslav Duşan Radovici, care în concursul actual va fi şeful participanţilor iugoslavi. Iugoslavia va participa cu 8 aeroplane dintre cari 2 vor fi de rezervă. Aeroplanele iugo­slave vor fi conduse de cei mai cunoscuţi aviatori iugoslavi ca Jupan­cici, Markicevici, Hup­­cicl, Gnadişnik, Sondermayer, doracin, etc. Strijevski nu va lua parte la concursul actual. Toţi aceşti piloţi menţionaţi, au îndărătul lor însemnate succe­se aviatice, Sondermayer a e­­fectuat împreună cu Strijevski, cunoscutul zbor spre India. Toţi ceilalţi au participat în diferite alte concursuri aviati­ce, cum a fost cel al Micii în­ţelegeri sau meetingul Interna­tional aviatic, care a avut loc anul trecut la Zuenich. Printre aeroplanele iugoslave vor fi două de construcţie indigenă: „Fizina“, 2 „Potez“ şi 1 „Brege". Pe timpul zborului, Iugoslavia va trimite 6 mecanici la Praga şi 3 la Bucureşti. Ca membri in comisiuniile concursului a a­­v­iatic, Iugoslavia va trimite la Praga pe căpitanul Balloi şi la Bucureşti pe căpitanul Dragice­­vici. PROGRAMUL După inform­aţiuni­le presei iugoslave, programul concursu­lui aviatic este următorul : la 1 August, participanţii Iugoslavi părăsesc aerodromul din Novi Sad şi vor parcurge linia Za­greb—Vienna—Brno, unde even­tual vor ateriza. In 2 August, se va face startul pentru Praga, unde de la 3 până la August vor sosi în acest timp şi participan­ţii din România şi Polonia. In 8 August va începe zborul pe linia Praga, Cracovia, Varşovia, Lwow, Iaşi, Bucureşti, Belgrad, Brno. La 9 August, participan­ţii vor ateriza din nou la Pra­ga, de unde aviatorii iugoslavi se vor întoarce la 12 August la Novi Sad. Distanţa, care va fi parcursă este 3.111 km. şi ea se compu­ne din linia Praga—Cracovia 419 km., Cracovia—Varşovia 246 km., Varşovia—Lwow 336, Lwow—Iaşi 401, Iaşi—Bucureşti 520, Bucureşti—Belgrad 454, Belgrad—Zagreb 359, Zagreb— Bro 394 şi Brno-Praga 177 km. PREGĂTIRILE CEHOSLOVA­CIEI Praga (Ceps). — In aviaţia ce­hoslovacă, se fac, în prezent, pregătirile pentru raidul avia­tic, organizat de aeroclubul ce­hoslovac. Fiecare dintre statele anunţate la concurs va partici­pa cu 6 aeroplane. Lupta va fi foarte grea. Faţă de anul tre­cut, când între aeroplanele cu 450 N­P, se afla şi unul cu 265 HP, care tocmai a câştigat pre­miul, nu vor participa în pre­zent decât motoare cu 450 N­P. Aeroplanele cehoslovace vor fi prevăzute cu motoare Skoda 450 HP., Walter-Jupi­ter 420 HP. şi Hispano-Suiza. La aerodro­mul din Praga, aeroplanele vor face întâi o probă de distain­ţă la 5 km. şi una de înălţime de 1000 m. Concursul se va face pe linia Praga, Cracovia, Varşovia, Lwow, Iaşi, Bucureşti, Belgrad, Zagreb, Brno, Praga, parcurgân­­du-se 3.111 km. cu escală obli­gatorie în toate oraşele menţio­nate. Premiile concursului sunt in valoare totală de 150.000 cor. cehe. Producţia aviatică ceho­slovacă se pregăteşte cu febri­litate pentru a dovedi înaltul nivel al ae­roplanelor sale. Ae­roplanele celorlalte state vor sosi la Praga la 2 sau 3 Au­gust. In zilele de 3—7 August vor avea loc pe aerodromul din Praga diferite exerciţii avia­tice. Concursul va avea loc in zilele de 8 şi 9 August. In pri­ma zi se va zbura prin Polo­nia la Bucureşti, unde se va ajunge seara, iar dimineata ae­roplanele vor pleca spre Pra­ga prin Iugoslavia. a--------□ • □---------­ Memento Radio MARTI 31 IULIE Viena: 17,15. Concert; 19. Ora tineretului; 20—20,30. Diverse ; 21,05. Dansuri. Milano: 18,20. Colţişorul co­piilor; 21,35. Conferinţă; 2150. Concert; 24. Jazzband. Breslau: 17,30. Concert; 19— 20,30. Diverse; 21,30. Orchestra. Neapele: 17,58. Concert; 21,50 Muzică de orchestră. Barcelona (EAJl): 18,30. Sex­tet radio; 19,30. Sextet; 22,05. Orchestră; 22,10. Audiţie de can­to; 23,05. Gon­­ralia Concepcio Carlao; 23,30. Valsuri celebre. Praga : 17,20. Conferinţă; 18. Concert; 19. Trans, germană; 21,30. Teatru; 23,20. Trans. de la restaurantul Vinohrady. Londra: 18,15. Ora copiilor; 19. Recital de gramofon; 20,15. Sonate; 20,45. Vaudeville. Schenecrady W G V (Ameri­ca) : 14,30. „Cheerio“ convorbi­re și muzică; 20. Recital de or­gă ; 20,30. Soprana Lilian Wil­­­lis; 1,30. Muzică de dans; 4,30. Orchestră. 1 Stuttgart; 17,15. Concert; 19,15 . Conferinţă; 21,15. „Fatme“ ope­­­ră comică. 1 Roma! 18,30. Concert; 21,47. Răsfoind ziarele; 22. Serată de operă italiană. Berlin; 18,30. Muzică; 20,56. Conferinţă; 21,30. Lieduri en­gleze. 1 Budapesta; 18,16. Concert; 20.­­ Conferinţă; 21,20. Clasicii un­gari ; 22,30. Ştiri; 23. Concert. Varşovia; 19. Concert popu­lar; 20,30. Conferinţă; 21,15. Concert; 23,30. Dans. Kattowicz; 18. Concert variat; 19. Concert clasic; 21,15. Con­cert; 23,30. Dans. -------— x O x ■" - Curierul băilor £5 O­­KT J03L 1S7 Plecând din Târgu-Mureş cu autobuzul „Vonica“ la ora 13.30, soseşti în Sovata, perla staţiu­nilor balneo-climatice din ţară, la ora 15.30. încă de pe timpul românilor în aceste locuri au fost mine de sare, ocne care fiind apoi pă­răsite, prin diferite isvoare şi pârae din munţi cari şi-au gă­sit aci scurgere în permanenţă, au format cele 4 lacuri vaste: lacul Ursu, lacul Negru cum şi două lacuri mai mici dispărute în anul 1850, în urma surpării malurilor deluroase de pământ, rămânând numai stâncile de­­ sare vizibile actualmente.­­ Lacul Ursului are o suprafa­ţă de 60696 mp. cu o adâncime de 35 m, şi cu temperaturile de 19 gr. Celsius la suprafaţă, 30- 40 gr. la 1 metru—1 jum. şi 40- 60 gr. la 2 metri şi mai puţin caldă la fund. Diferiţi savanţi au emis diferite teorii asupra fenomenului căldurii acestei ape, unii susţinând că lacul ar fi alimentat la fund de isvoare termale, alţii atribue căldura descompunerilor chimice ale sărurilor, probă piritul găsit în apropiere, cel mai verosimil fiind Katecsinszky care în anul 1901, combătând teoriie prece­dente, defineşte căldura apei şi diferenţele de temperaturi, în­­magazinării de la căldura sola­­ră, diferenţii de saturaţie în sa­re, şi conservări căldurii pri­mite, stratului de apă dulce de deasupra lacului. Clima e subalpină şi deşi lo­calitatea este înconjurată de pă­duri seculare de stejari, aerul este relativ uscat, cald şi cons­tant, fiind cu totul ferită de cu­renţi. Băile Sovata sunt indi­cate ca eficace în maladiile ur­mătoare: gută, reumatism, scia­tică, inflamaţii cronice articu­lare, diferite boli de femei, clo­­roză, anemie, afecţiunile apara­tului respirator şi digestiv, ne­frite acute şi cronice, boli ner­voase, exudate cronice, scrofu­­loze, rachitism, etc. Sunt re­comandate şi în cazurile de re­­convalescenţă după orice boală, surmenaj şi neurastenie, staţi­unea fiind situată in mijlocul­­ unei poziţiuni splendide natura­le, cu un aer curat, unde dom­neşte o linişte absolută. Ca dis­­tracţiuni in fiecare zi, muzica reg. 82 infanterie din Târgu- Mureş , tenis, canotaj, concerte de orchestră, baluri, escursiuni, pescuit de păstrăvi, vânătoare, etc. Staţiunea are 4 hoteluri şi 110 vile cu un total de 1600 camere şi 2600 patu­ri. Camerele sunt sănătoase și bine mobilate. Sunt 3 restaurante, numeroase pen­siuni, unde se poate trăi bine cu 160 lei pe zi, trei cofetării, cafenea, terasă, bodegi, etc. Ac­tualmente toate vilele ocupate până la 1 August, când începe seria Il-a a vizitatorilor. Printre vizitatori am remar­cat pe d-nii: Sever Dan, depu­tat; dr. Toşa I­uliu, subdirector finanţe Cluj; Racoviţă Nicolae, inspecto­r Iaşi; colonel Arices­­cu, Bucureşti; Cajman D-tru, inspector financiar, Arad; Iu­a Ştefănescu, şeful poştelor din judeţul­ Mureş; dr. Gyárfás Ele­mér, senator, Baziaş; dr. Toth mimmsm­s^mmmam­mum^ Twardor, «kurtet; Multor Elek, inginer, Budapesta; CerchM George Inginer, Bucureşti; Du­­mitreacu I. Ion, director gene­ral, Bucureşti ; colonel Popescu C-tin, Bucureşti; dr. Met* Şte­fan, medic Târgu-Mureş; dr. Teleguţ, medic, Timişoara; dr. Bianu Eugen, medic, Cluj; dr. Costinescu lop, medic, Bucu­rești; Plato* Ioan, inspector muncă Buc.; Enescu Juliu, di­­rector de bancă­luj. Nicolae ît. Ion magistrat, Craiova; dr. Pop Cornel, primar Dej ; Ion­escu P. George, director Bam­anat Cluj; Rădulescu Corneliu, avocat, T.-­Severin; Costescu C. Mihail, prof. Craio­va; Mi­ron Popovi­cu, artist Iaşi; Călugăru Aurel, prof. Timişoa­ra; colonel Martinovici Iulius Ploeşti; col. Niculescu Adrian, Jarău; col. Iancu Simion, Bu­cureşti; lt.-col. Şinceanu Va­­sile, Tg.-Mureş; col. Alexandre­­scu Gh., Bucureşti; lt.-col. Er­nest Benedek, Bistriţa; col. C. T. Alexiu, Craiova; lt.-col. Ru­­su Ion Cluj; Ionescu Alexandru Mume, subdirector Senat, Buc.; Călinescu Ion inspector zooteh­nic, Bucureşti; Denauşianu O­­vid, prof. univ. Buc.; Victor Georgescu, ing. agr. Inspector general, București, etc. etc. isim MM Sim K­iSf a mm Se ştie că, închisoarea cen­trală de recluziune Mărgineni, din jud. Prahova, unde în pre­zent îşi ispusesc pedeapsa peste 420 condamnaţi, a fost una din cele mai mari şi mai bogate mă­năstiri din ţără. Vechii boieri dăruiau, din plin, pentru mănăs­tire, iar în timpul verii mai ales localitatea şi mănăstirea erau mult frec­uentate de pioşii creş­­tini, cari veneau din depărtări mari, să se roage şi să se repau­­zeze în acest colţ liniştit. Odată cu transformarea mâ­­năstirei în închisoare nu i s-a mai dat importanţa cuvenită, astfel că, în decursul timpului, a început să se ruineze. In timpul invaziei inamice, lo­calul a avut mult de suferit de pe urma năvălitorilor. Clopotul cel mare, care se auzea la dis­tanţe îndepărtate, a fost ridicat de nemţi şi transportat în Ger­mania, iar odoarele, policandre­­le şi celelalte obiecte de mare preţ, cari constituiau zestrea mănăstirii, au fost furate şi dis­truse. Odată răsboiul terminat, în­chisoarea a revenit la loc. Cu toate că sunt 10 ani de-atunci, totuş nici o reparaţiune serioa­să nu s-a făcut sfântului lăcaş, care este clasat printre cele mai importante monumente i­storice din ţară, având tâmpla execu­tată cu multă artă şi măestrie în trecutul îndepărtat din mar­moră de Carafa, cum rar se poate vedea. Privită atât de la distanţă, cât şi din apropiere, sfânta mănăs­tire are un aspect jalnic. Cele două clopotniţe au turlele com­plet desvelite şi ameninţă cu prăbuşirea. Crucile de metal, stau aplecate de povara vremi­­lor şi prăbuşirea lor este imi­nentă. D. Ioan Mărgărit-Vâlcea, noul director al închisorii Mărgineni, venit la conducerea acestui pe­­nitenciar, numai de câteva luni, profund impresionat de starea de degradare şi ruină în care se află sfântul lăcaş, a alcătuit un amănunţit raport, pe care l-a înaintat d-lui director general al închisorilor, cerând să se dis­pună luarea de urgente măsuri de restaurare. Raportul în chestiune a fost prezentat de d. director general al închisorilor, d-lui ministru al justiţiei, care a ţinut să se con­vingă personal de realitate. Cu ocaziunea unei inspecţiuni făcu­tă la Mărgineni, d. Stelian Po­­pescu, ministrul justiţiei, a ră­mas dureros impresionat şi miş­cat de starea de plâns, în care se află mănăstirea. D-sa a fă­cut intervenţiuni pe lângă (d. ministru al artelor şi cultelor) pentru a se lua de către «»mi­siunea monumentelor istorice, urgente măsuri de reparare. Ca urmare desigur a acestor Intervenţiuni, d. C. Duţulescu, arhitect al ministerului de justi­ţie, a venit în localitate şi a În­tocmit un deviz de lucările ce trebuesc urgent efectuate, pen­tru a se putea salva sfântul lă­caş. Se aşteaptă acum dispoziţiu­­nile de începerea lucrărilor, ori­ce zi de întârziere mărind consi­derabil pagubele. Şi bine ar fi să se înceapă restaurarea aces­tui sfânt lăcaş de închinăciune, cât mai grabnic. JL -□ • □­Marile zMei minoritari am Hm soara Timişoara, 29 Iulie „Sindicatul ziariştilor minori­­tari’’ filiala Timişoara, organi­zează pentru zilele de 4 şi 5 Au­gust a crt., mari­­serbări populare în „Luna-Parte“ la ^Strand'* şi „grădina Cinema,"' din cetate. Pentru reuşita acestor serbări un comitet de domnişoare şi ti­neri din elita timişoreană lucrea­ză cu multă sâreuîţâ de aproape o lună de zile. Programul serbă­rilor este foarte bogat -------------------------­ Un mare Incendiu la Recaş (Banat) Timişoara, 29 iulie Azi dimineaţă In comuna Re­caş a izbucnit un mare incen­diu, care a distrus complet a­­proximativ 6 vagoane de grâu secerat, aşezat pe câmp în snopi.­­ Focul a fost stins cu ajutorul­­ pompierilor veniţi grabnic din Timişoara. D. dr. Iuliu Coste, prefectul județului a fost la fața locului. ------------•□-----------­ Dresarea unui consu­lat român la Uzhorod Cluj, 29 iulie Prin noua reformă adminis­trativă cehoslovacă aplicată toc­mai acum, oraşul Uzhorod fi de­venit sediul administraţiei cen­trale a Rusiei subcarpatine. După unele ştiri se proectează creearea de noui consulate ln Uzhorod şi anume pe lângă cel polon, german şi ungar, dease­­m­enea şi unul român. Având in vedere că Rusia sub­­carpatină e învecinată cu Româ­nia, creearea consulatul român In Uzhorod ar fi binevenită şi sunt speranţe justificate, că aceasta va contribui la întărirea relaţiu­­nilor comerciale şi economice între România și republica ceho­slovacă.­ ­xDx- tiv. 70 ADOLPHE d'ENNERY Luisa și Henrietta — A*i, un lucrat mi-ajunge, m’am săturat. Bătrâna zâmbi, ca o hienă : — A?e e micule, că e obositor să lucrezi ? _Mai e vorbă! răspunse Jacques, apoi observă pe Petre: — Ah ! ești aci, domnu­le Cupidon !... să-mi ascuți cuțitul ! Făcu un pas ca și cum ar fi voit să iasă, dar își luă seama. — Ei ! dar cântăreața î cum mai merge ? — Nu vezi, doarme. Cum vrei să «alte comerțul. Jacques se aplecă apr»­oarbă. — Ia te uită, ai zice că plânge un somn. Petre se repezi : — Cum, plânge ? Jacques Șl înhătă de mână: I — Ei! și ce-ți pasă ? ! Bătrâna se apropie: _E o puturoasă, o Încăpățânată. De dimineață a trebuit s’o înghiontesc ca să umble... * Cât privește să cânte... adio— t — Eu am s’o fac să cânte, zise Jacques trântindu-se pe un feceun. I — O vei ucide, e bolnavă, adineaori tremura de friguri, i zise Petre. sat»— Ei asta e... fie face ! fetra bătrâna. Jacques se sculă. — La urma urmei, ce are ? — Mofturi!... ce să aibă ! Petre se apropie furios. — O să vă spun eu ce are... o omorîți voi, asta e.... — Eu nu pot să hrănesc leneșii, murmură bătrâna. Ori lucrează, ori dacă nu,... Jacques continuă fraza: — Dacă nu... lasă pe mine I tree eL Petre însă prinsese, se vede, curaj. — Tu ? și ce-ai să-i faci 7 .— Mă privește, răspunse Jacques, întorcându-i spatele. In acest timp, zgripțoroaica se repezi la oarbă Și zgâlțâ­­ind-o cu violență, răcni : — Haide în picioare, mofturoasa.. Imbracă-te. Bătrâna îi smulse broboada care-i încălzea bietul ei spate. — Iată ce înseamnă să se îmbrace! își zise Petre. Când fu gata însă și bătrâna voi să o scoată în stradă, fa­ta rămase locului și zise: — Doamnă, nu mai vreau să ies! —­ Ei vezi, Jacques, o auzi ? — Bine, bine, o să vedem noi! Bănuind că fratele său îi va face vre­o brutalitate, Petre se apropie de Luisa și-i zise încet: — Fii cu băgare de seamă! „Puișorul" însă luă mâna Luisei și-i zise dulceag : — Frumoaso, ia fă-le încoace! Oarba la contactul lui Jacques, se feri cu groază: — Vă opresc să mă atingeți ! porunci ea. —■ Ce, nu mai suntem prieteni ? întrebă ironic Jacques­. — Prietenă cu d-ta­­... zise revoltată Luisa. Apoi reluă cu hqtarie­. ------ *— — V’am spus, nu mai vreau să cerșesc! Petre era îngrozit, prevăzând mânia lui Jacques și a ma­mei sale. Se înșelase însă, pentru că Jacques, în loc să se su­pere, zise: — E admirabilă, când se rostește! Deși bătrâna auzi aprecierea, totuși zise: — Atunci cine vrei să-ţi dea să mănânci ? — Doamnă, sunt hotărâtă să mor! — O să vedem noi și pe asta. Până una alta, urcă-te sus. — Foarte bine, voi­eși de acolo liberă sau moartă. — Mii de draci! strigă Jacques, e o femee cu adevărat! Uite m­ai mișcat... Îmi placi... Se repezi ca o fiară asupra fetei și o sărută cu forța. Luisa scoate un strigăt de scârbă și de desgust, îmbrân­cind pe canalie. Petre se repezi mânios și privi amenințător pe Jacques. Acesta însă se rosti la Petre : — Ce te-a apucat? Dacă nu-ți place, apăr-o! Tocilarul avea ochii tulburi de mânie . — Bine... începu el ca și cum ar fi primit provocarea. Mai apoi însă luă capul în mâini și plângând zise: — Ah ! nenorocit ce sunt! In acelaș timp bătrâna, împingea pe oarbă spre scară. — Haide, mişcă-te! urca-te sus! Jacques se gândi câteva clipe și luă o hotărîre : — Da... du-o mamă! zise el schimbând o privire cu înțeles cu cerșetoarea. Petre înțelese privirea. — Ei bine, își zise el, mai bine să o pierd pentru totdea­una ! In clipa când erau lângă scară, Jacques luă deoparte pe mama sa și-i spuse ceva în taină. Petre se repezi la Luisa şi-i xmjlsb&lC^ _Poţi să fugi, am stricat broasca dela pod... şi sub saltea am pus o chee dela uşa de jos. In acest timp, convorbirea bătrânei cu »puişorul“ se ter­mină. —­ Haide, mişcă! se rosti din nou cerşetoare». Împingând pe Luisa şi închizând ușa podului.­­ Scoborând scara zise : — Nu cred să mănânci așa curând! Numai postul poate vindeca încăpățânarea. Jacques se așeză cu coatele pe masă, își făcuse un plan. Se adresă bătrânei: — Am eu un alt mijloc mai bun, decât foamea ! — Care ? întrebă bătrâna. Jacques stătu o clipă ca să facă efect, dl»’ — Când voi fi amantul său, se va supune! — Ești capabil de așa ceva... îndrăzni să zică tocilarul­— Mi-am pus în cap asta și ceea ce vreau vreau! ii tăie scurt Jacques. Bietul băiat își plecă fruntea ca­­de obicei. Acum însă nu se mai gândea ce se va face, fără Luisa. Tot gândul său era să o scape, cu sacrificiul vieții sale. —­ Ai dreptate, zise bătrâna­, odată ce va fi amanta ta, ni­meni și nici ea nu va mai putea cleveti ! Petre se băgă în vorbă:­­ — Pentru ca să fie femeia ta, trebue însă să primească . — Ei și ? 1— Dacă nu primește ? — Asta nu se­­poate! — Dar de ce ? — Fști fere prost, domnule Cupidon! 'Aide să mergem^ — Nu pot.. am de lucru aci... ÎVa urmitji

Next