Universul, septembrie 1928 (Anul 46, nr. 202-227)

1928-09-01 / nr. 202

9­6­4 2 SUPER SAMPON SO­P­E­X PATP\’­­ n parului sn su­psa sopek Este indispensabil la palate şi bordeie. Ca articol de lux ondulează, irizează părul, dându-i un luciu briliand şi supleţă. Ca higienă vindecă epiderma, curăţă mătreața, opreşte căderea pă­­rului.­­ La copii de şcoală se impune pentru distruge­rea paraziţilor de cap efect instantaneu şi ra­dical, întrebuinţat ca loţiune formează podoaba capului. Super Sampon Sopex este minune in ştiinţă. De vânzare la Farmacii. Drognerii etc. Plicul unei bai Lei 10. Unde nu găsiţi, cereţi la de­pozitul genera! Societate B. BONESCU Brăila Str. Bălcescu 27 Se t­imete cu poştă ramburs o duzină plicuri pentru 12 băi Lei 100 Depozitari pentru București: Drog­eria STANDARD Str. Zorilor 2 ţi Parfumeria IXCSLSiOS str. Lipscani 100 CDi P9T£Ţi DEVÍNI HILIOMB ? cu l00 lei cumpăraţi un bilet al REGELE MIMAI I ca­re oferă 1 premiu a 1.090.000 Lei 2 „ a SOO.O S „ • a 100.01­8 „ a 50.000 45 „ a 20, 10 Tran serea va avea loc * a Biletele se găsesc de vânzare la sediul dației în str. Latină Nr. 18, la toate bancile din țară și la depozitarii ziarului „UNIOSUL". B­orvîz T. _ , Domnitorul, Tuturor facsmelor * Dif VÂNZARE P&friJ'rWDBJ/* Sempw,ț contra AULURfel nurAâî că tacVi­ljk „Aiâvir Csreti presvstsert li j De vĂitars ia tdăte Camurile de Agricul­tură din ța râ $1 la So­cietatea ,3AMA*5T®“ E«’«o»esti fit Streda c. a. sturcza riB, u 2 fit I *t mm 93 ea. t$23 Finii- REGIA MONOPOLURILOR STATULUI Manufactura de Tutun Timişoara PUBLiteTIME Re­aduce la cunoştinţa Gene­ral că în ziua de 22 Septem­­brie 1928, ora 10 a. m. se va­ ţine licitaţie publică, cu oferte­­ închise pentru furnizarea can­tităţii de 820.000 kg lemne de foc esenţă fag sau 82 vagoane a 10.000 kg., predate conform indicaţi­­unilor din caetul de sar­cini. Ced ce reflectează a lua parte la această licitaţie se vor adre­sa Manufacture! pentru a li se trimite caetul de sarcini şi o ofertă tipărită care se va com­plecta şi preda Manufacture! cel ma­i târziu până în ziua şi ora hotărîtâ pentru ţinerea li­citaţiei. J Director Inginer, Indescifrabil. Şeful Econimatului, Indescifr­a 5200 PREFEC^ÎIA ^JUD. LAFUSNA Se aduce la cunoştinţa gene­rală., că in ziua de 29 Septem­brie 1928 se va ţine la Prefectu­ră o licitaţie publică cu oferte Închise pentru confecţionarea unui costum-tip necesar guar­zilor comunali, constând din ur­mătoarele efecte : 1) Una manta de postav lei 1.418 bani 04. 2) Un veston lei 772 bani 47. 3) Una bluză de pânză lei 284 bani 61. 4) Una pereche pantaloni pos­tav lei 508 banii 41. 5) Una pereche rooletlere lei 160 bani 21, 6) Una capelă lei 124 bani 94. 7) Una căciulă lei 250 bani — 8) Una pereche bocanci lei 546 bani — Licitaţia va m­erge de la aces­te preţuri spre scădere. Licitaţia se va ţine conform legii contabilităţii publice (art. 71—88) şi ofertele vor fi însoţite de garanţia de 10 la sută. Supra oferte nu se primesc. Doritorii pot vedea con­diţiunile şi Cadtul de sarcini la Prefectu­ră între orele 9—2 p. m d­in zi­lele de lucru. , 5ty7 Prefect, Eduard Castano, Stil. Se aduce la cunoştinţa gere­­rală că in ziua de Miercuri 5/9­928, orele 8—12 şi 15—18 se va vinde prin licitaţie publică la magazia de mică viteză BM., mai multe mărfuri rămase în suferinţă, ca - Efecte, lemne, piatră, obiecte găsite, etc. Licitatorii vor depune o ga­ranţie provizorie de 30 la sută din suma licitată. Garanţia se va reţine până la aprobarea licitaţiei. Mărfurile licitate şi aprobate se vor ridica in termen de 3 zile de la avizare. Pentru mărfurile cu o valoa­re mai mare de 5000 lei se va face oferte închise, timbrate, la care se va anexa şi garanţia respectivă. Supra oferte n­u se mai pri­mesc. 4 Inspecţia d© Mişcare Bc. UNIVERSUL La şcoala normală de la Câmpulung — Vizita d-lor miniştri dr. C. Angelescu, Stelian Popescu şi Lapedatu — Zilele acestea, d-uii miniştri dr. C. Angelescu, Stelian Popescu şi Lapedatu au fost la Câmpulung, unde a­i vizitat şcoala noruiala, în care se ţin, cursurile de per­fecţionare în cunoaşterea limbei şi literaturii române, pentru pro­fesorii şi institutorii minoritari dela şcoalele Statului şi cele con­fesionale şi aceste cursuri au participat 110 pro­fi­sou dela şc­oalele Sta­tului şi 119 oda cele confesionale. Cursurii­ au durat 6 săptămâni şi s'au sfârşit Marţi. D-nii miniştri au fost primiţi d­e profesorii şcoalei normale şi de membrii corpului didactic mi­noritar. După o producţ­iu­ne muzicală, la care sa remarcat voia bună, cu care cântă profesorii minori­tari cântec® româneşti, un dele­gat al profesorilor a mulţumit d-l ui ministru dr. C. Angelescu, pentru iniţiativa înfiinţării cursu­rilor de perfecţionare şi l-a asi­gurat di­ tot devotamentul între­gului corp. A răspuns d. ministru dr. C. Angelescu, mulţumind pentru cu­vintele rostite A arătat rostul a­­cestor cursur­i în interesul profe­sorilor minoritari Ţira noastră este tolerantă prin tradiţie. D­v., care sunteţi buni cetăţeni, puteţi conta pe toată solicitudinea noa­stră, fiindcă mimai printr'o cola­borare cordială poate propăşi ţara. In Inima Africei Africa : Uh cohfifirnt care­ şi-n păstrat încă făt Vnrmecul rt'ecu­­noScUltului şi M rniSieVhlni Cu toate colonizările fBrute de marile puteri e­u­ro­pene, mai ales în Africa orientală şi cea septentrională, o bună parte din Africa cen­trala şi cea occi­dentală rămâne încă o taină pentru majoritatea europenilor. Şi totuş, această din nunţă e chemată să joace nn mare rol în viitor. Fără a socoti expansiunea nu­mărului euripenil­or, ‘caii vor găsi Uşor un refugiu în acest conti­nent, el vă veV­eni WitrVi 45 par­tra terestră ă căii Păţiide. cine ne va uni . eh fiTiţii noştri de rassă, aâvi 'ricnni’ fie kfiii; calea rare va fVicebe d‘­Si'e'nr pHhtr o linie feralfâ de la fenta \% Da­kar, de unde vor porni apoi va­poarele, avioanelor şi aerona­vele spre America de sud. lată deci cel mai puternic mo­tiv spre a cunoaşte clima fauna flora şi mai ales rasele omeneşti de pe acest continent, cu care în­trun viitor apropiat ne vom găsi în contact direct. Pentru toţi cei doritori să cu­noască aceste locuri, urmărirea viitorului nostru Soileton consti­tue cel mai bun mijloc. „Viaţa albului în ţara negri­lor“, de Mihai Ticău­ Romane, e cea mai plăcută documentare pe care o poate afla cineva. Pasionată ca un roman bazată pe experiențe trăite, această scriere va interesa in cel mai mare grad pe cititorii noştri. ------------------------------­ Dela C. F. S8. Tariful de călători M fcfcfkje rrtlbărt'Oă asiAla v Dela • 1 «ețVtrthlâ'.'. staţiu­nile Arad. Bv­rzbvvi RArttW'S'n. Bu­­zVas-M'. f iVranL b­.s. 1 i&Vrjtl, Lu­goj. M­aliwcfc­, (Invi. Perthm. fi'.-şiț.'i. Sâubni-T.iuțbț Ma, :’iLîu, S­ămori..M..ra\iţă. Ti­­’ uşoara l). te,, te. Şi Vol­teni vor virilii» I'ifcVe­rW. Aftrtou şi vor înregistra lmg.ite 5© VVafi­­cV:t roruân­.mn'c'âslău. Taxele «teilor TerâVfe Wffcâne sunt in lei. iar taxele căilor fe­rate sârbo-croate-slovene in di­nari. cari se vor converti şi per­­cepe de staţiunile c. f. r. in lei după cursul publicat de direcţiu­nea serviciului comercial. Se vor emite bilete cup clasa I, II şi III pentru­ trenurile de persoane şi a cec­le­ra­te Bilete bianco nu se vor emite. Biletele emise până la distanţa de 200 km. sunt valabile 3 zile, iar peste această distanţă 6 zil­e. In limita valabilităţii biletului călătoria poate începe oricând. Data compostărei biletului se consideră ca prima zi de valabi­litate. Durata valabilităţii înce­tează la miezul nopţii din ultima zi de valabilitate. Intreruprea că­lătoriei în staţiunile intermediare ale fiecărei adminn­straţiuni este admisă o singură dată, cu con­­di­ţiunea de a se viza imediat bi­letul în staţiunea de întrerupere. Copiii intre 4 şi 16 ani împli­niţi, pieciim şi copiii sub vârsta de 4 ani, pentru cari se va cere un loc separat, vor pluti luni, din preţ. Ca bagaje c­e mână se pot lua în compartimente, numai cele admise de dispoziţiunile tarifare locale ale fiecărei administra­­ţiuni. Ca bagaj se pot expedia numai obiecte necesare pentru n­­zul personal al călătorului ca: geamantane, coşuri, panere, cutii de pălărie, etc Accident La manevra unei maşini in staţia Ploeşti, a fost surprins între vagoane si strivit la bra­ţul stâng, lăcătuşul Vaida Flo­rian. Rănitul a fost transportat la spitalul Schuller. Deraiere La kim. 238 în apropiere de staţia Bandid de Câmpie, a de­raiat un vagon de la trenul nr 4112­­Din această cauză trenul a suferit o întârziere de 85 r minute. Accidente de persoane n'au fost. Tren atacat cu pietre Trenul nr. 61 a fost atacat cu pietre intre staţiile Inoteşti şi Mizil. A­­fost spart un geam dela un vagon. Accidente de persoane n'au fost. Ciocnirea din Titu Trenul nr. 1401 s'a ciocnit in staţia Titu, la ieşirea de pe linia 5-a, cu un grup de vagoane. Au fost distruse trei vagoane, iar maşina a fost puţin avariată. Accidente de persoane nu au fost De la asociaţia licenţiaţilor universitari Sâmbătă, 1 Septembrie Aso­ciaţia licenţiaţilor universitari serbează obţinerea personalită­ţii juridice şi inaugurează sediul şi activitatea pe noul an şco­­la­r. La ora 10 dimineaţa, va fi şe­dinţă intimii, cu discuţii cole­giale asupra organizării şi acti­vităţii cât mai intense a aso­ciaţiei. La ora 5 d. a., şedinţă festi­vă cu participarea autorităţilor şcolare şi personalităţilor in le­găturii cu asociaţia. Domnii şi domnişoarele licen­ţiate sunt rugate sa ia parte (Ateneul Dichiu, str. Romană 89). Colegii şi colegele din pro­vincie vor fi găzduiţi şi ospă­taţi prin grija asociaţiei, care­ a luat toate măsurile distri­buind de la sediu adresele de găzduire şi de masă. -LfeL trimuui „Regina Maria“ la Con­­stanîlnopol Toţi membrii înscrişi la această excursie su­nt convocaţi pe Sâm­bătă 1 Sept. a. c., ora 8:30 sea­ra, la ateneu. De asemenea sunt ţinuţi să a­­chite până la acea dată toate taxele şi sumele datorate. Persoanelor din provincie, cari au aderat la această excur­sie şi cari nu se pot deplasa la Bucureşti, li se acordă termen până Marţi 4 Sept., dată la care se vor considera retraşi defi­nitiv toţi cei cari nu vor răs­punde acestei invitaţi. Secretariatul şi casieria sunt deschise în fiecare Marţi, Joi şi Sâmbătă între 8:30—10 seara (şos. Giulești 7). -□ • □­ I Anul XLVL Nr. 202 S2mb3 în 1 Septembrie. 1523 pe fa­­slin­e pe superior , statt vecine inT . A examinat actele licitaţiei ţinută la primăria comunei Cer­nat, jud. Braşov, pentru darea în antrepriză a alimentării cu apă a acestei comune şi contes­taţiile firmelor Gh­. Dumitrescu şi Tors C. Armai, consiliul a fost de părere să se infirme re­zultatul licitaţiei, întrucât n‘a fost ţinută în regulă, şi să se publice alta nouă, într‘un ter­men’ scurt — 13 zile — introdu­când­u-se în prealabil în deviz modificările ce urmează a fi a­­duse proeetului. — S‘au infirmat rezultatele licitaţiilor ţinute la primăria municipiului Galaţi, pentru da­rea in antrepriză a lucrărilor de pava­re a străzilor Covu­rlui, Unirei şi Zefirului, in valoare totală de 12.710.000 lei, şi se vor ţine altele, într’un termen scurt, fără a se mai cere concurenţilor analiza preţurilor şi nici scri­sori de angajare a materialelor. — A fost aprobat proectul pentru alimentarea cu apă a comunei Poiana Japului, cu condiţia ca lucrările prevăzute in deviz, să fiu fie începute îna­inte ca primăria sil fi obţinut concesiunea utilizării isvorului .Urlătoarea­ şi captarea lui. Valoarea lucrării e de 5.523.000 iei. — A fost aprobat, cu unele ob­­servaţiuni, proectul mărirei ho­­telului comunal din comuna Me­diaş jud. Târnava Mare, in va­loare de 1.072.000 lei. —­ A fost aprobat cu unele modificări, proectul pentru con­struirea liniei ferate normale Ploeşti-Târgovişte, în valoare de­ 57.250.000 Iei. Modificările in­dicate vor fi făcute atât în sco­pul îmbunătăţirilor necesare proectului, cât şi al punerii sale la punct cu cerinţele Marelui Stat Major, în ce priveşte apa­­rarea naţională.­­ A fost aprobat proectul lu­crărilor de consolidare a malu­lui stâng al râului Olteţ, în ora­şul Balş, jud. Boihanaţi, în va­­loare de 280.000 lei.­­ Cercetând­u-se actele referi­toare la cedarea sectorului şo­­selei naţionale Cluj-Bucovina, între gară şi podul cel mare peste râul Someş, la Dej, consi­liul a fost de părere ca propu­nerea să fie soluţionată odată cu întocmirea planului de siste­matizare a acestui oraş. — Examinând raportul pri­măriei Bacău relativ la ampla­samentul noului abator ce ur­m­ează a fi construit in acest oraş, a fost găsit bun şi apro­bat — Proectul uzinei electrice pentru comuna Jelina din jude­ţul Năsăud, a fost înapoiat, pri­măria respectivă să se confor­meze mai întâi prevederilor râ­pei energiei­ .­­ Cercetându-se actele licita­ţiei ţinută la primăria oraşului R.Vâlcea, pentru repararea băi­lor comunale şi contestaţia so­­cietăţei „Astra“, consiliul a o­­pim­at să se aprobe oferta a­­cestei societăţi pentru înlocuirea cazanelor şi a d-lui Rovelli pen­tru celelalte lucrări. A opinat, de asemenea, să se aprobe oferta pentru­­ procu­rarea unei auto­pompie necesară oraşului R.­Vâlcea. Cronica sporturilor TICIA SOSEŞTE VINERI Amin­eri după amiază soseşte în Capitală, puternica echipă bulga­ră Ticia, invitată pentru un tur­neu în România de către Unirea­ Tricolor. Oaspeţii bulgari, cari nu vin pentru prima oară în ţara noastră practică un foot-ball superior din toate punctele de vedere, astfel încât întâlnirile cu echipele noas­­tre, sunt aşteptate cu legitimă ne­răbdare Unirea-Tricolor şi-a ameliorat simţitor formaţia în vederea a­­cestui eveniment Vor figura în rândurile echipei oborene şi câţi­va din bunii jucători de la Colţea- Braşov­în prima zi Ticia va juca pe terenul­ din Dudeşti cu o forma­ţie întărită a Mucabilor, iar a doua zi se va întâlni cu echipa gazdă pe terenul din Obor. Aceste întâlniri vor fi patro­nate de ministrul Bulgariei la Bucureşti şi de primarul sectoru­lui Negru. PROGRAMUL MATCH­URILOR Sâmbătă 1 Septembrie Categoria l-a Ticia (Varnal-Macabi, teren Macabi ora 5 jum. Categoria l-a raz. Turda-Macabi, ter. Macabi, ora 3 Duminica 2 Septembrie Ticia (Varnal—Unirea-Tricolor, ter. Unirea, ora 5 jum. Categoria II-a Belvedere—Ovid­iu-Oituz, ter. Belvedere, ora 5 jum.; Sp. Mun­citoresc—Viforul-Dacia, ter. C. A B., ora 10; Carmen,—Colonia, ter. Pr. Carol, ora 5 jum. Categoria UIl-a A. G. E. R —Generala, ter. Uni­rea, ora 8 jum.; Carmen—Stă­ruința, ter. Pr. Carol, ora 3; Vi­forul-Dacia—Sp. Muncitoresc, ter. C. A. B., ora 11 jum.; Belvedere— Ov.­Oituz, ter. Belvedere, ora 4. Hercules—Dâmboviţa, ter. pr. Carol, ora 9 jum. Oldboys Unirea-T­ricolor—Macabi, ter. Unirea, ora 10. Juniori Unirea-Tricolor—Macabi, ter. Unirea, ora 3. UN ARBITRU FAIMOS CARE SE RETRAGE Celebrul arbitru englez Jilli Kenrick, se retrage. In timpul ce­lor 6 ani de când conduce m­at­­erurile de box, a arbitrat pesta 6000 de întâlniri. Pe vremuri, fu­sese unul din boxeurii de seamă ai Europei. O NOUA VICTORIE A LUI DONIGOE­RGEN In grădina expoziţiei interna­ţionale a presei, de la Colonia, campionul german Donigoergen a învins în faţa a 12.000 specta­tori pe olandezul Brand, la puncte cu 10 reprize. MORACCI­INI RĂNIT, ESTE ÎNVINS LA MANCHESTER Intr’o dispută susţinută la Man­chester la 24 August contra bel­gianului Petit­ Riquet, Moracch­ini a fost învins de acesta, datorită unei căderi de pe urma căruia şi-a luxat umărul. Nemai­pu­tând continua, Moracchini a fost declarat învins. REUNIUNEA „ŞCOLII DE CUL­TURA FIZICA, GIMNASTICA ŞI BOX Sâmbătă 1 Septembrie la ora 9 seara, se va ţine, în grădina ci­­nematografului „Parcul florilor“, din calea Văcăreşti o interesantă reuniune de box cu următorul program: C­h. Stamate, 49 kg., contra Elie Angela Alexandrescu, 49 kg ; C. Ionescu (50 kg.), contra Alexia Ion (50 kg.); Sandu Ionescu (34 kg.) contra C. Lăzărescu (34 kg.); I. Mustaţă (62 kg.) contra St. Po­pescu (62 kg.); Gh. Beghes (51 kg.) contra N. Raphael (51 kg.); Florică Ştefănescu (55 kg.) con­tra T. Ghiorgescu (55 kg.);. Cris­­ti­che Negoiţă match exhibiţie cu A. P­uşca­n. REUNIUNEA CLUBULUI „ANCORA“ Clubul „Ancora“, organizează pentru Joi 6­­ Septembrie Ora 9,30 seara o reuniune de box ,în grădina teatrului ..Gentral“offosh­ Tomis) din cal. Călăraşi vis-a-vite de primăria culorii de galben, sub auspiciile F. S. S. R. Din Jud. Ilfov ACCIDENTE In noaptea de 27 August, tre­nul de marfă, de pe linia Bucu­­reşti-Constanţa, a surprins pe li­nie, la cantonul 6, din raza co­munei Colentina, o căruţă cu doi cai, pe care a sfărâmat-o. In căruţă se­ aflau Gheorghe Sandu, din Turbaţi şi femea Si­ta Andrei, din Lipia-Bojdani, care a încetat din viaţă la spita­lul Filantropia. Stăpânul căruţei a scăpat neatins.* Intre staţiile Chitila şi Buftea, la km. 12, a fost găsit cadavrul lui Samoil Runcu, din comuna Vadul, jud. Făgăraş, cu capul desfăcut de corp. Se bănueşte, că a căzut din tren sub roţile vagoanelor, cari l-au decapitat. Citiţi,,Veselia“ — Nu se controlează fabricarea gffilgîOr __ Geneva, 29 (Rador). — In şe­dinţa de eri a comitetului pen­­tru controlul fabricării de arme, d. Sokat, delegatul Poloniei, sus­ţinut de d. Antoniade, ministrul României precum şi de reprezen­tantul Finlandei, a cerut­ înscrie­rea in conpensiune a aceleea si re­zema care si este prevăzută in convenţiunea traficului­­de arme, adică inserarea clauzei, că IN-­IRAREA IN VIGOARE A CON­­VENTIUNII ESTE SUSPENDA­TA PENTRU ŢĂRILE LIMI­TROFE RUSIEI, PANA LA IS­CALIREa CONVENŢIUNII de CĂTRE RUSIA. O. Antóniade a declarat că el asociază la această propunere. 'I­n muH' cu cât propun­er­a originală a pornit dela de­­eminunea română. Comitetul a adoptat propunerea polonă ro­mana. + Geneva, 29 (Rador). Din cercuri bine informate se anîmtă, că sovietele au refuzat să Parti­cipe la discuţia relativă la Pu­blicitatea fabricării armelor. Mima și fe­­lia Mo Pradă de valoare mare - Berlin, 29 (Telegr. part.). _ In Iocuin­d consilierului Mirow, situată între stradă laterală a soielei Kurfurste.’idiimm­ s’a co­mis una din cele mai mari spar­gai făptuite in ultimii ani. Spărgătorii au lu.it obiecte de vdoare și bijuterii în valoare de 50.000 mărci, afară de a­­rmata, au devastat tot mobilierul locuinţei. Au forţat toate dulapurile, au tăiat mobilei®, au desfăcut cea­sornicele de perete, nelăsând nici o mobilă nevătămată. Intre altele, au furat un ser­viciu de argint pentru 36 per­soane şi un cobor de platină cu­ briliante de cinci carate și doua coliere de perle de mare va­loare. Ligii Naţiunilor , PREŞEDINTELE Berlin, 29. (Răilor). — Mâine, joi, se deschide la Geneva, a 25-ai­ seziune a consiliului Ligii Naţiunilor. Şedinţa consiliului, în lipsa­ d-lor Stresemann, Briand şi Chamberlain, va fi prezidată de d. Procope, ministrul de externe şi Finlandei. IAR NOTA UNGARA Geneva, 29. (Rador). — Guver­nul ungar a transmis secretaria­tului general al Ligii Naţiunilor, o copie după nota adresată gu­vernului român, în chestiunea op­­tanţilor unguri. PARTICIPANT! Berlin, 29. (Rador). — In ace­­laş tren cu delegaţia germană, a plecat eri seară din Berlin şi ministrul de externe al Danemar­cei, ministrul Danemarcei la Ber­lin şi ministrul Lituaniei la Ber­lin, spre a se duce la Geneva, unde vor lua parte la lucrările Ligii Naţiunilor. CEREREA UNGARIEI Paris, 30 (Rador). — Din Ge­neva, se anunță, că eri s‘a dis­tribuit membrilor consiliului Ligii Naţiunilor, cererea Unga­riei pentru înscrierea afacerii optanţilor, în ordinea de zi a actualei sesiuni a Ligi. Se ştie că cererea Ungariei este referitoare la numirea de către Consiliul Ligii a unui judecător care să înlocuiască pe delegatul român care a re­fuzat să continue să facă parte din Tribunalul arbitral ungaro­­român din Paris. CrrierJudiciar in afacerea consolida­­rilor petrolifere D. jude consilier Enescu a continuat. Miercuri cercetările in afacerea frauduloaselor con­solidări de terenuri petrolifere în jui­. Dâmboviţa. Recipise false D. jude instructor Stănescu, după stăruitoare cercetări, a sur­prins şi pus sub­mandat de ares­tare pe cunoscuţii infractori So­rin Radulescu, Niculae Faran şi I. Stehitiu, dovediţi a fi be­neficiarii ,­ deocamdată, dacă nu şi autorii,p­recipuselor false­­de consemn,ale, “pe­­tem­ei al­e cărora au fost puşi in libertate provi­zorie. Urmărirea şi prinderea celor trei au fost dintre cele mai a­­ven­turoase. Goniţi din domiciliu in domi­ciliu­l din str. Ton Creangă 6 im şoseaua Pantaîimon la ei i n sfarşit prin a fi prinşi la o fe-' mee in str. Duzilor 32. Aduşi la cabinet, şi-au mărtu­risit isprava , dar refuză să de­nunţe pe toţi cei cari le-au in­­lesnit fapta.* Se va face o serie de descin­deri pentru prinderea celui de al 4-l ea infractor, Roseanu, libe­ral cu o recipisă falsă, precum şi a celor doi complici trădaţi de preveniţi , un puşcăriaş pro­fesionist N. Stoicescu şi un gar­dian bănuit G. Spah­in. Atriz de încredere Pata­lietu­l tribunalului Ilfov, a dat in­ judecată pe losef Po­pescu,­ comerciant din Corn­a-­­ vodă, pentru abuz de încrede­re în dauna d-lui Elizeu N. Uriașu­, comerciant din piața Bibescu Vodă. „Premiul Soetîie“ (Agris, 29 (Pador).—Din Frank­furt se anunţă, că cu prilejul aniversării lui Goethe, oraşul Frankfurt a decernat premiul Goethe de 11.000 mărci aur, pro­fesorului francez Schweitzer, au­torul lucrărilor asupra boalei somnului. HM di codiraMa­ni sisisie umie Berlin, 2­9 (Rador). — Din New-York se anunţă, că Guver­­nul Statelor Unite a amendat cu 38.089 de lire sterline 11 so­cietăţi de navigaţie transatlan­tică, din cauză că au transpor­tat d­in America numeroşi imi­granţi cu hârtiile în neregulă, şi care de cinci ani aproape continuă să stea în Statele­ U­­nite fără să-şi poată aranja si­tuaţia. Citiţi : „Universul Copiilor" nr. 36, cu un bogat sumar : Cum ma cunoscut Dinu, de T. Castrişanu ; Necazul te'nfrăţe­­şte, de Moş Andrei ; Regele Tăr­­tăcuţă şi fiul său, în româneşte de Valeriu Teconţia; Moartea păpuşilor, de Eufrosina Pallă; Clopoţel, de V. Măgureanu ; Sonetele Tifiţiî, de Leontin Ilie­scu ; Bunicul povesteşte, de G. Busnea Moldovanul ; O în­tâmplare de necrezut, de Teo­­cast; Mama şi Flaşnetarul de Ion Bântea ; Moştenire, de Cri­­dim ; Cum se prinde hoţul, de Dim. Nichifor ,Curiozităţi, Pre­mianţii şcolilor din ţară. Desle­­gările concursului al IlI-Iea de jocuri, etc. Ilustraţii în culori de pictorii : Mir­cea Basarab, Gilly şi G. Th. Rotman. »P. 90 ADOLPHE d’ENMERY Luisa și Henrietta Și fiindcă tânărul se ridicase tremurând și privea năuc, ^rtoctoru­l urmă: . N’a mai rămas nimic... totul a ars! KTot... bâlbâi tocilarul... gi.„ mam­a mea ., unde e A milă de ea 3... ■^răspundă, doctorul îl \nă de braț *H tras« spre k^toctorul. H ■ r. rI ' ‘ X r- °; . V.‘' - r dacă puiea să — Uite ce e, prietene, mama d-tale nu mai e! — Mama mea!... strigă Petre disperat, plângând cu ho­hote. — A murit într’o agonie îngrozitoare, ca și cum D-zeu a voit să ispășească, în această lume, greșelile și crimele de care era vinovată. De aceia de azi în colo nu ferbite să mai existe nici un Frochard. Tocilarul privea uimit­— Iți repet; nu trebue să mai fie în această lume niciun reprezentant al familiei Frochard... — Dar eu? eu?... bâlbâi bietul băiat — Trebue să nu mai fii. — Vai! domnule ! dar cum s'ar putea una ca. asta ? Toată lumea mă ştie , toată lumea mă ocoleşte... ca şi cum şi eu aş fi... — Te Înşeli, zise doctorul, nu toată lumea te dispretueşt©; ştiu eu pe cineva care te consideră băiat de ispravă şi nu uită că ai avut milă odată la nevoa.. Pentru acea persoană eşti altcineva decât fiul decapitatu­lui Frochard L. — Oh ! da, aşa e, dar pentru că nu avea de unde să ştie f..... — Ei bine! trebue să nu afle niciodată! Aceasta e grija mea. — 'A d-voastră? dar pentru ce? de vreme ce nu o voi mai revedea niciodată. — Cine ştie? Ce voiţi să spuneţi ? —­ Că vei începe o viaţă nouă.­ Ţi-am venit azi în aju­n*ui dffd­aveam de vii. Lui Petre nici nu-i venea să creadă în atâta bunătate faţă de eL Voi să mulţumească, dar nici nu găsea cuvinte. Gândul că viaţa i se va schimba şi că poate ar putea vreodată să vadă pe aceea, care îi vorbise atât de dulce şi de frumos îl zăpăcea. Din aceste gânduri fu trezit de doctor care vorbi vizi­tiului, apoi se adresă lui: — După matură chibzuință, am hotărlt să nu locuești la mine acasă. Nu trebue ca nimeni In viitor să știe cine ai fost. Tocilarul asculta uimit Ar fi vrut să ceară explicații. Insă îi era rușine. — Am dat ordin, urmă doctorul, să mergem la spitalul Saint Louis- Vei aștepta câteva zile acolo, până la o nouă hotărire a mea.Când trăsura se opri, Petre voi să se scoboare. Doctorul însă îl opri: — Aşteaptă aci! voi trimite să te chem! După zece minute de aşteptare, portarul veni și-i zise: — Băiatule, fii bun și urmează-mă! II duse pe Petre în cabinetul doctorului. Văzându-l venind pe bietul băiat, care de emoție șchiopăta mai tare ca de obiceiu, doctorul zise: —­ Piciorul acela te supără grozav ? —Da, domnule doctor. — Ei bine! lasă, o să încercăm să-l însănătoşim* zilele astea. — Să-l însănătoşiţi ? zise Petre uimit. —Da! da! şi mai am, în ce te priveşte, şi alte planuri; până una alta, va trebui să te mulţumeşti să mănânci bine, să dormi bine şi să nădăjdueşti . Şi cedau» poniaoM» mai alea, t ar nu­­ mai văd plân­gând! Apoi se adresă portarului: — Te rog sâ-i dai o cameră, chiar în locuința d-tale. — Am înțeles, domnule doctor. — Să-i dai să mănânce bine și să-l îmbraci mai curat — Am înțeles, domnule doctor. — Ei ! la revedere... Louis­­Raymond, zise doctorul bă*­ tând prietenește peste umăr pe Petre. . Louis... Louis Reymond... bâlbâi acesta uimit. — Păi, ce nu te chiamă așa , apoi adaose mai încet: — Acesta e numele ce va înlocui pe acela al fiului deca­pitatului. Din acea zi, Luisa nu mai auzise sub ferestrele sale, vo­cea lui Petre. Tot din acea zi, biata copilă deveni gânditoare-Contesa începuse să fie Îngrijorată de acea tristețe care creştea din zi in zi- De câte ori o întreba părinteşte- Luisa răs­pundea: î — Xu am nimic, doamnă contesă- Ce-mi lipseşte oare, când sunteţi atât de bună? Totuşi, contesi se plânse tntr’o zi doctorului. — Doctore, vreau să te consult în ce privește pe scumpa noastră oarbă. — Vă rog să aveţi răbdare, operația e destul de delicată, și n’aș vrea... — Dacă o vei face d-ta, va reuși sigur. Dar nu de aceasta vreau să-i vorbesc. Am observat că Luisa de câțiva vreme e coprinsă d© o tristețe profundă. . —■ Oh! oh! de sigur d-voastă, care știti ce inseraneazjjt tristețea, de sigur că suntet îngrijorată» ^ / 1

Next