Universul, septembrie 1928 (Anul 46, nr. 202-227)
1928-09-15 / nr. 214
Anul XLII, Nr. 214 LUIGI CAZZAVILLAN TELEFONI Direcția 313/72-364/64 8 Pagini LIMNI: ***** străinătate 6 tel 8 regim Sâmbătă 15 Septembrie 1928 Director: STELIAN POPESCU Administraţia 313/71 Redacţia Coresp. cu provincia 302/98-335/31 Ofiţerii de rezervă ai venit la redacţie un bătrân dar foarte distins general să ne anunţă, că ofiţerii de rezervă se vor întruni azi şi mâine şi să ne roage să trimitem un reprezentant al ziarului să asiste. Discuţiile şi hotăririle ofiţerilor de rezervă trebue să fie cunoscute. Să le cunoască ţara, să le cunoască străinătatea. Să afle şi duşmani şi prieteni care-i atitudinea cetăţenilor, ale căror conştiinţe sunt necurmatoreze în faţa îndatoririlor de a-şi apăra ţara ca oşteni conducători. Ofiţerii de rezervă, strânşi în „Uniunea" lor, reprezintă în timp de pace, de stăruitoare dorinţă de pace, elementele conducătoare, gata să-şi facă datoria de a apăra ţara contra oricărei agresiuni, de a păstra neştirbită independenţa naţională şi de a nu lăsa o palmă din pământul românesc încălcat de vreun duşman hrăpăreţ, saunebunit de iredentism. Dar solidaritatea şi disciplina ofiţerilor de rezervă mai înseamnă legământul sufletesc al oştenilor de a colabora necontenit la desăvârşirea mijloacelor de apărare naţională. Armata activă e forţa tinerească organizată şi rânduită să apare. Rezerviştii sunt naţiunea care poate fi înarmată. La entuziasmul şi vrednicia vibrantă a tinerimei pregătite, rezerviştii adaugă experienţa şi chibzuinţă. Şi ofiţerii de rezervă sunt coeficienţii răspunderii şi de experienţă şi de chibzuinţă. Adunarea anunţată a ofiţerilor de rezervă pentru zilele acetea are însă şi altă importanţă. Ei se adună să rânduiască definitiv programul congresului foştilor luptători pe fronturile de luptă, congres ce va începe Duminică, în Capitală. * I. Vin la noi, prin urmare prieteni de arme, camarazi de luptă, înfrăţiţi prin idealul bunuinţii şi al dreptăţii, întovărăşiţi prin datoria de a apăra cu orice jertfă hotarele ţărilor respective împotriva oricărei agresiuni. » Ofiţerii de rezervă de la noi, strânşi în puternică asociaţie, călăuziţi de aceeaşi năzuinţă vor arăta oaspeţilor, atitudinea naţiunei române, CU ARMELE PIRAMIDA IN TIMP DE PACE, CU SUFLETELE FORMATE DÂRZ PENTRU APARAREA UNITĂŢII NAŢIONALE, CU CONŞTIINŢELE INALŢATE PE PRINCIPIUL MONARHIC ŞI CU BRAŢELE LIBERE DE A ÎMBRĂŢIŞA PRIETENI, DAR ŞI DE A DEZARMA DUŞMANI IN CEASUL NAPUSTIRII NEMERNICE. ■ X □ X P. E. P. şi d. N. Titulescu Geneva, 12. (Rador). — Membrii Micei înţelegeri a presei, întruniti la Geneva, după ca au terminat discuţiunea ordinur da zi,au adresat d-lui Titulescu, următoarea telegramă: „Membrii Micei înţelegeri a presei, întruniţi la Geneva, reamintindu-şi marile servicii pe care Excelenţa Voastră le-a adus cauzei Micei înţelegeri, şi implicit cauzei păcii. Îşi exprimă odată cu regretul lor pentru absenţa dv. de la Geneva, — desigur trecătoare — satisfacţiunea cea mai vie pentru prompta şi definitiva dv. însănătoşire. Semnat: Comitetul Micei înțelegeri a presei".□ o □ In cântarea naniramannur den uid Milano, 12 (telegr. part.). — Aviatorul Ciuchnowsky a ajuns spărgătorul de ghiaţă .,Krassin“ la strâmtoarea Beverly Ciuchnowsky va colabora cu echipajul lui „Krassin“ la căutarea grupului Alessandrini. NU MAI SUNT NĂDEJDI , Roma, 12,(Rador). —— Agenţia Ştefani anunţă, că cercetările făcute în ultimele zile, cu deosebită atenţiune, de vapoarele „Krassin“ şi „Braganza“ pentru descoperirea supravieţuitorilor dirijabilului „Italia“ şi a lui Amundsen şi Guilbaud, nu au dat nici un rezultat. Intrucât timpul este destul de înaintat şi condiţiunile atmosferice protivnice explorărilor aeriene, vaporul „Braganza“ se va înapoia chiar mâine, urmând ca vaporul „Citta di Milano“ să părăsească Spitzbergul, cam pe la 15 Septembrie. -□ •o- La mame (ram din Maroc, trupele au fost atacate de triburi Paris, 12 (telegr. part.). — După o știre primită de ,,Le Gaulois“ din Casablanca, actualele manevre franceze din Maroc s'au transformat in adevărate lupte. Astfel trupele franceze și triburile supuse Franţei, au fost atacate în regiunea Kisba de mai multe triburi nesupuse. S'a dat o luptă sângeroasă, de pe urma căreia atacatori au avut 15 morţi şi numeroşi răniţi, iar din partea francezilor nu s'au înregistrat decât patru răniţi. Succesul francezilor a făcut mare impresie asupra triburilor nesupuse. Afacerea consolidărilor frauduloase in patrimoniul petrolifer al Statului Confirmarea recentelor arestări. — Urmăriri D. jude ’ consilier Enescu a ascultat Metrouri pe d-nuii Em. G. Lupaşcu, dr. D. Oprescu Târgovişte inginer G. Gălătorescu, Isac Naiman. N. N. Ciornei, G. Popescu-Bihor şi alţii, cu titlu de informatori ai cauzei. Toţi s-au impus preocupărilor instrucţiei judiciare prin faptul că chiar în preajma desvăluirii afacerii, — la sfârşitul lunii iunie — au primit de la „Eldorado“ însemnate sume de bani în lire sterline. Titlul acestor cesiuni de bani e acum verificat în amănunt. Cercetările au rămas în continuare pe Sâmbătă, deoarece recolta de acte și documente descoperite în ultima descindere a făcut absolut necesară o nouă descindere locală a comisiunei de anchetă. CONFIRMAREA MANDATELOR NOUILOR ARESTAȚI Trib. Ilfov s. III, în completul d-lor president Sava Radovan și judecător Victor Popovici, a fost sesizat Mercuri cu judecarea confirmării mandatelor de arestare lansate de magistratul instructor împotriva celor cari formează lotul nr. 4, în frunte cu I. Ionescu-Tisseanu, comerciant şi proprietar din Ploeşti, petrolist şi concesionar de domenii petrolifere în Prahova. S-a procedat în prealabil la minuţioasa interogare a inculpaţilor. I. IONESCU TISSEANU a recunoscut că în adevăr o parte din terenurile achiziţionate în Dâmboviţa au fost consolidate în perimetrul statului. A afirmat că a fost de bună credinţă şi că e victima concedentului de rea credinţă, Şerban Niculoiu, care ie-a cesionat şi a avocatului, său Vlădescu-Brebu (arestat) care n’a examinat scrupulos situaţia. A spus că se oferă să restituie tot ce i s’a atribuit prin fraudă. A mai comunicat, că avocatul statului, deşi făcuse contestaţie spre a se opune consolidării, ca fiind în terenul statului, a retras totuş în instanţă, în numele ministerului de domenii, orice obiecţiuni, declarând că, dimpotrivă, terenul nu intră în perimetrul statului. GH. ŞERBAN DUŢA, ajutorul de primar în Ocniţa, a spus că în adevăr a semnat procese verbale de constatările pe teren, ce pretindea că le-a făcut inginerul I. N. Tomescu, cu toate că nu trecuse măcar pragul primăriei, ca să iasă pe terenul ce se răpia din patrimoniul statului. A susţinut că a semnat din ordinul primarului Piperescu (arestat) şi după îndemnul imtermediarului Al. Zaharia, omul d-lui deputat Ţolea. Prevenitul a ţinut să precizeze, că în procesul verbal cu semnătura sa, erau lăsate rânduri albe, dinadins pregătite de inginerul hotarnic falsificator, spre a le umple apoi cu arătări oficiale ce interesau operaţiile lui.ALEXANDRU ŞTEFANESCU, intermediarul celor mai multe cesiuni şi consolidări frauduloase, a repetat ceea ce recunoscuse de la primul interogator, că, anume , ştia prea bine că domeniul e al statului, dar din moment ce atrăsese şi patronilor lui atenţia, asupra acestei chestiuni, s’a simţit deslegat de orice răspundere. A adăugat că, după sfatul d-lui Alexandrescu, s’a pretat (prefe-nom) să figureze el ca prim concesionar spre a reconcesiona imediat, mai departe, parcelele uzurpate dela stat. A amintit, că vâlva printre țărani, cu privire la lesnicioasa procopsie din înstrăinarea domeniului public, cuprinsese toată regiunea. Dar nici o autoritate administrativă n’a băgat de seamă, nu s’a mișcat, nu s’a sesizat. * D. PROCUROR MISSIR fixând fapta fiecăruia şi contribuţia de vinovăţie personală în săvârşirea faptului de a lua din pământurile statului, a cerut confirmarea tuturor mandatelor de arestare. Apărarea, — prin d-nii avocaţi Letzner, Nic. Pârvulescu şi I. Marinescu, — a pledat pe tema inexistenţii în codul penal a delictului, ce se impută arestaţilor, şi pe inutilitatea deţinerii inculpaţilor în prevenţiune.* Tribunalul, după scurtă deliberare, a confirmat pe câte 30 zile toate mandatele de arestare. URMĂRIREA PENALA SE ÎNTINDE Parchetul examinând actele şi probele noii de vinovăţie rezultate din ultimele cercetări, a găsit că este locul să se întindă acţiunea publică şi împotriva altor beneficiari ai consolidărilor, concesiunilor, etc. In consecinţă, s’au lansat mandate de aducere. Printre cei citaţi sunt d-nii Victor Baranga, fost senator și Devolanz, petrolist. D. Stresemann la Paris de Lucien Bourgues Care ceremonie a fost vreodată mai demnă și mai impozantă decât aceea desfășurată la 27 August, in saloanele de laQuai d'Orsay, pentru semnarea pactului Briand-Kellogg, pact pe care toată lumea, de comun acord, a hotărit să-l numească de aci înainte Pacini din Paris !... Pactul din Paris, asonantă plină de promisiuni, în care rădăcina cuvântului „pace“ se găseşte printr’un fel de minune, repetată de două ori... Când, precedat de un gardian tricolor ţinând halebarda, d. Briand’mi-a apărut în cortegiul, între d-nii Kellogg şi Stresemann, am avut irepresiunea cu o „trinitate“ binefăcătoare, vine să mângâie universul obosit de inutile tragedii. Cei cincisprezece plenipotenţiari aşezaţi în jurul mesei, în formă de potcoavă reprezentau cincisute de milioane de oameni. Nu era încă tot pământul, fiindcă el numără mai mult de patru miliarde și jumătate, însă cinci sute de milioane de oameni, adică de suflete, este ceva foarte apreciabil... Cu atât mai mult cu cât acestora’li se vor alătura in curând alte milioane... Acești cincisprezece pontifi s‘au legat să păstreze pacea. Ei erau în redingotă, şi au jurat nu pe cruce, ca în timpurile de demult, însă au jurat totuş fixând jurământul lor cu o peniţă de aur pe hârtie velină. Când d. Stresemann, palid ca un Pierrot (în tot timpul şederii sale la Paris, medicul său nu l-a părăsit o secundă) s'a apropiat de măsuţă spre a-şi depune semnătura în numele Reich-ului german, un mare fior a străbătut pe toţi asistenţii, marele fior pe care îl simţi numai în durerile adânci şi în bucuriile rare... După zece ani, după o primă pace care nu fusese decât pacea armelor şi nu încă a conştiinţelor, după zece ani, acum se încheia între Franţa şi Germania adevărata pace! Poporul din Paris a înţelesîntr acest lucru şi l-a simţit ca atare. Lucru nemaiauzit, şi mărturisesc surprinzător pentru mine: poporul din Paris l-a aplaudat pe Stresemann ! N'au fost aclamaţiuni. N'a fost entuziasm, dar au fost aplauze aprobatorii cari voiau să spună : „Bravo ! ceea ce faci e bine“. Da, pentru poporul din Paris, pentru francezi în genere această serbare n'a fost atât semnarea unui pact cu America şi cu 13 alte puteri, cât a fost afirmarea şi speranţa unei ere de pace cu germanii. In adevăr, după o recepţie atât de curtenitoare care dovedeşte cu prisosinţă şi lărgimea de vederi şi spiritul pacific care animează naţiunea franceză, germanii rău-intenţionaţi cari reprezintă Franţa ca pe un căpcăun se vor simţi strâmtoraţi să mai susţină teoriile lor. Aceşti cultivatori ai urii cari sunt naţionaliştii de dincolo de Rin, voiau să împiedice pe d. Stresemann de a face această călătorie. Ziarele grupului Hugenberg pref ziseseră fluerături, sau cel puţin, o primire rece, în rezumat un fiasco complet. Ei înşişi plini de ură şi de fiere nu puteau să-şi închipuiască ce este îngăduinţa şi politeţa franceză.. . D. Stresemann a îndrăznit ; el a făcut îndrăzneţul voiaj care, înainte cu doi ani, în vremea când se vorbea de Thoiry, ar fi fost, desigur, imposibil... Şi a fost aplaudat, un ministru german aplaudat la Paris !... Acest singur fapt ne dă măsura drumului străbătut în aceste douăzeci şi patru de luni de ideea păcii. împrejurul mesei pactului, protocolul îl aşezase pe delegatul Germaniei la dreapta d-luiBriand. Era locul alfabetic, dar era de asemenea, printr'o coincidenţă foarte fericită, locul „străinului“. Ceilalţi patrusprezece plenipotenţiari erau, în adevăr, toţi foşti aliaţi şi amici din război, singuri. Stresemann era un nou-venit şi un ex-inamic... Astfel prin întâmplarea protocolului, tabloul şi-a primit toată valoarea sa simbolică... înfăşurată în pergamentul pactului, a fost împăcarea definitivă între aliaţi şi Reich. D. Briand ordonase un ,,mare spectacol“. Adică rânduise ca nu numai presa diplomatică a celor două emisfere să fie invitată să asiste la eveniment, dar şi scena istorică să fie înregistrată de numeroase obiective fotografice şi cinematografice. La anumite momente patetice, în salonul grenat şi aur, graţie a opt foarte puternice „sunleights“, a domnit o lumină mai albă şi mai crudă decât aceea a soarelui. Ea era atât de orbitoare, încât nici unul din cei de faţă nu va putea să uite jurământul depus, nici să renege într'o zi ceea ce a spus sau a făcut la 27 a august 1928... Pe masă, erau două microfoane. Unul pentru T. F. F. care pe Ioc a transmis toate vorbirile tuturor ascultătorilor din Europa, şi, prin legătură, şi celor din alte continente. Celalt pentru cinematograful-vorbitor, care va păstra pentru generaţiile viitoare, într'un desăvârşit, sincronism, nu numai imaginile ,dar şi cuvintele, şi până şi zgomotele, din ziua ceai mare... Am asistat la Geneva şi în alte părţi la un respectabil număr de măreţe adunări internaţionale. Ei bine, pot spune că nici una din ele nu a atins gradul de emoţiune, şi plenitudinea de speranţă pe care au simţit-o cei trei sute de privilegiaţi dein Quai d'Orsay, zilele trecute. mmm etarea^insufic rentelor de război germane UNII FALSIFICATORI AR FI FUGIT IN ROMANIA Viena, 12 (Telegramă particulară). — Poliţia vieneză continuă cu mare râvnă cercetările în jurul falsificării titlurilor de rentă ale împrumutului german de război. S’a descoperit că comerciantul, Bela Gross, care se află arestat, a avut numeroşi complici dintre care mai mulţi au putut fi identificaţi şi unul chiar arestat. Ceilalţi au dispărut, trecând, se crede, în România. ■XŰX* Remanierea guvernului englez Londra, 12 (telegr. part.). . ..Daily Telegraph" anunţă că primul ministru Baldwin va proceda curând la remanierea guvernului, astfel ca noul cabinet să fie complet constituit până în ziua congresului partidului conservator, care se va ţine la sfârşitul lui octombrie, la Yarmouth. După cele aflate până acum, se vor retrage din actualul cabinet: ministrul de interne, Johnson; ministrul de externe, Chamberlain; ministrul marinei, Bridgeman; ministrul de finanţe, Salisbury; ministrul muncii Mideland; ministrul comerţului, Lister S* * * * ministrul Indiei, Birkenhead. DEZARMAREA SOVIETICA BOLSEVICUL (lacheului). — Dacă nu mă lași să-mi spun cuvântul asupra războiului de agresiune, îți întind ciomagul ăsta pe spinare. D. comisar regal maior Zeciu a continuat Mercuri cercetările asupra dramei de la hotelul „Princiar". UN MARTOR PREŢIOS In primul rând, anchetatorul a căutat să lămurească unele chestiuni, cari la început îndreptăţiau bănuiala, că între căpitanul farmacist Kiss şi locotenent Constantinescu ar fi avut loc un schimb de focuri de revolver în biroul portarului de la, hotel „Princiar". Un martor preţios a fost d. locot. Iliescu, din aviaţie, prieten bun cu farmacistul Kiss şi care locuia la hotelul imperial, împreună cu el. D. locot. Iliescu a declarat, că prietenul său, când a venit în Bucureşti, avea la el un browning, pe care martorul l-a văzut cu o zi inantea dramei, după plimbarea ce o făcuse cu Constantinescu şi cu d-na Teodorescu la şosea. Al doilea revolver îl primise Kiss, gol, de la d-na Teodorescu, a doua zi la 7 seara , deci este bine stabilit, că el avea în momentul, dramei două revolvere asupra lui. D-na Teodorescu pretinde, că revolverul nu i l-a luat la şosea, ci atunci când l-a părăsit in Galaţi şi a fugit cu locotenentul în Capitală. A luat arma pentru că farmacistul tot ameninţa cu sinuciderea. Gloanţele găsite la locotenentul Constantinescu erau scoase din acest revolver înainte de a fi restituit căpitanului. CE E CU MIA DE LEI D-na Teodorescu, după cum am arătat, a adus căpitanului Kiss la hotel revolverul şi o mie de lei, pe care farmacistul o ceruse spre a se putea întoarce în garnizoana sa. Mia aceasta îşi are cântecul ei. Era tot din banii căpitanului. D. locot. Iliescu a declarat, că Sâmbătă, Kiss avea la el 3500 lei, iar seara, când a venit de la şosea acasă, n’a avut cu ce plăţi maşina — 246 lei — şi a intrat în tratative ca portarul să-i plătească el cursa şi în schimb îi lasă amanet ceasornicul sâu până a doua zi când avea să plătească. Tocmai în acel moment sosi acasă și locot. Iliescu, care a luat ceasornicul şi a spus portarului că va plăti el a doua , şoferul. In cameră, locot. Iliescu a întrebat pe Kiss, ce a făcut cu banii ce-i avea dimineaţa. — Ce să fac ? Am fost şi „Roata Lumii’ şi locot. Constantinescu mi-a spus, că dacă vreau să văd pe „Mia” a doua zi, să-i dau bani”. „Eu, care o iubesc atâta, am scos toţi banii ce-i aveam şi l-am dat lui”. Acum, d. maior Zeciu a căutat să afle dacă locotenentul şi d-na Teodorescu recunosc aces fapt. Locotenentul a negat, dar iubita lui a confirmat faptul. Ea a crezut însă că fusese o glumă şi n’a dat atenţie acestei conversaţii. Banii l-a încasat însă şi din ei a restituit căpitanului mia de lei ce o ceruse. A fost un şantaj de cel mai urîcios fel. Această femei’l-a stors pe căpitan de bani şi când n’a mai avut, a fugit cu locotenentul Constantinescu, care avea o sumă destul de mare câştigată dintr’o afacere. Când banii aceştia s’au evaporat, au stors nenorocitului de căpitan ultimul gologan, exploatând dragostea pentru d-na Teodorescu. Drama de la hotel „Princiar’ Eroina a încercat sa se sinucidă ... — Eroul storsese ultimul ban al căpitanului Kiss — D-NA MARIA TEODORESCU Pactul pentru înlăturarea răzbelului D. Kellogg, în mijlocul tuturor semnatarilor pactului -CbD- CI Era s îmi sise Iași l, comisar regal trebuind să continue cercetările, a trimis pe un plutonier la hotelul „Princiar“ să invite pe d-na Teodorescu la consiliu, pentru o nouă confruntare. Ea n‘a putut fi găsită în tot orașul. Abia pe la prânz, s-a aflat, că se găsia internată la spitalul Filantropia. Eroina acestei drame a încercat să se sinucidă. A luat un automobil şi s-a dus până în apropiere de pădurea Otopeni.Acolo, a dat drumul maşinei, a intrat în pădure şi a înghiţit două pastile de sublimat. Otrava făcăndu-şi efectul, sinucigaşa a ieşit pe şosea şi a rugat pe un ţăran să-i dea puţină apă, ţăranul a condus-o până la un puţ din apropiere şi a plecat. După ce a băut apă, ea a sărit în puţ, din care a ieşit singură, apa nefiind adâncă. S-a ales numai cu hainele ude. D-na Teodorescu a fost adusă la spital de un automobilist care trecea pe şosea şi o văzuse eşind din puţ. KISS S’A SINUCIS D. comisar regal spune, că din cercetările făcute până acum reese că farmacistul Kiss s‘a sinucis. ft Ministerul de război a pus la dispoziţia familiei lui Kiss un vagon, cu care corpul căpitanului va fi transportat la Satu- Mare, spre a fi înmormântat acolo. —O * □-----? lat daisnatian dl$lry§ efe foc Belgrad, 12 (Rador). Un incendiu a distrus, în întregime, satul Kartei, din Dalmaţia ele nord. Scara csuzsi secetei şi a lipsea totale deapă, focul neam peste a fi imitat. Numai cu mar® greutate ţăranii au izbutit să-şi salveze vitele. mmm onor mm americani — LUPTA SÂNGEROASA CU GARDIENII — MORŢI ŞI RĂNIŢI — Baton.House 12. (Louisiania). Cu prilejul evadării a 15 deţinuţi din închisoarea locală, s'a produs o luptă sângeroasă între definiii şi gardieni, 11 deţinuţi au fost ucişi. 8 gardieni au fost mai mult sau mai ,puţin grao răniţi. I