Universul, septembrie 1928 (Anul 46, nr. 202-227)

1928-09-15 / nr. 214

Anul XLII, Nr. 214 LUIGI C­AZZ­AVILLAN TELEFONI Direcția 313/72-364/64 8 Pagini LIMN­­­I: **­*** străinătate 6 tel 8 regim Sâmbătă 15 Septembrie 1928 Director: STELIAN POPESCU Administraţia 313/71 Redacţia­­ Coresp. cu provincia 302/98-335/31 Ofiţerii de rezervă ai venit la redacţie un bătrân dar foarte distins general să ne anunţă, că ofiţerii de rezervă se vor întruni azi şi mâine şi să ne roage să trimitem un re­prezentant al ziarului să asiste. Discuţiile şi hotăririle ofiţe­rilor de rezervă trebue să fie cunoscute. Să le cunoască ţara, să le cunoască străinătatea. Să afle şi duşmani şi prieteni care-i atitudinea cetăţenilor, ale că­ror conştiinţe sunt necurmat­oreze în faţa îndatoririlor de a-şi apăra ţara ca oşteni con­ducători. Ofiţerii de rezervă, strânşi în „Uniunea" lor, reprezintă în timp de pace, de stăruitoare do­rinţă de pace, elementele con­ducătoare, gata să-şi facă da­toria de a apăra ţara contra oricărei agresiuni, de a păstra neştirbită independenţa naţio­nală şi de a nu lăsa o palmă din pământul românesc încăl­cat de vreun duşman hrăpăreţ, sau­­nebunit de iredentism. Dar solidaritatea şi disciplina ofiţerilor de rezervă mai în­seamnă legământul sufletesc al oştenilor de a colabora necon­tenit la desăvârşirea mijloace­lor de apărare naţională. Armata activă e forţa tine­rească organizată şi rânduită să apare. Rezerviştii sunt naţiunea care poate fi înarmată. La entuziasmul şi vrednicia vibrantă a tinerimei pregătite, rezerviştii adaugă experienţa şi chibzuinţă. Şi ofiţerii de re­zervă sunt coeficienţii răspun­derii şi de experienţă şi de chibzuinţă. Adunarea anunţată a ofiţeri­lor de rezervă pentru zilele a­­c­etea are însă şi altă impor­tanţă. Ei se adună să rânduiască definitiv programul congresu­lui foştilor luptători pe frontu­rile de luptă, congres ce va în­cepe Duminică, în Capitală. * I. Vin la noi, prin urmare prie­teni de arme, camarazi de lup­tă, înfrăţiţi prin idealul bunuin­­ţii şi al dreptăţii, întovărăşiţi prin datoria de a apăra cu orice jertfă hotarele ţărilor respec­tive împotriva oricărei agre­siuni. » Ofiţerii de rezervă de la noi, strânşi în puternică asociaţie, călăuziţi de aceeaşi năzuinţă vor arăta oaspeţilor, atitudinea naţiunei române, CU ARMELE PIRAMIDA IN TIMP DE PACE, CU SUFLE­TELE FORMATE DÂRZ PEN­TRU APARAREA UNITĂŢII NAŢIONALE, CU CONŞTIIN­ŢELE INALŢATE PE PRINCI­PIUL MONARHIC ŞI CU BRA­ŢELE LIBERE DE A ÎMBRĂ­ŢIŞA PRIETENI, DAR ŞI DE A DEZARMA DUŞMANI IN CEASUL NAPUSTIRII NE­MERNICE. ■ X □ X­ P. E. P. şi d. N. Titulescu Geneva, 12. (Rador). — Mem­brii Micei înţelegeri a presei, întruniti la Geneva, după ca au terminat discuţiunea ordinur da zi,­­au adresat d-lui Titulescu, următoarea telegramă: „Membrii Micei înţelegeri a presei, întruniţi la Geneva, re­­amintindu-şi marile servicii pe care Excelenţa Voastră le-a a­­dus cauzei Micei înţelegeri, şi implicit cauzei păcii. Îşi expri­mă odată cu regretul lor pentru absenţa dv. de la Geneva, — de­sigur trecătoare — satisfacţiu­­nea cea mai vie pentru promp­ta şi definitiva dv. însănăto­şire. Semnat: Comitetul Micei în­țelegeri a presei".­­□ o □­ In cântarea naniramann­ur den uid Milano, 12 (telegr. part.). — Aviatorul Ciuchnowsky a a­­juns spărgătorul de ghiaţă .,Krassin“ la strâmtoarea Bever­ly Ciuchnowsky va colabora cu echipajul lui „Krassin“ la cău­tarea grupului Alessandrini. NU MAI SUNT NĂDEJDI , Roma, 12,(Rador). —— Agenţia Ştefani anunţă, că cercetările făcute în ultimele zile, cu deosebi­tă atenţiune, de vapoare­le „Krassin“ şi „Bragan­­za“ pentru descoperirea supravieţuitorilor dirija­bilului „Italia“ şi a lui A­­mundsen şi Guilbaud, nu au dat nici un rezultat. Intru­cât timpul este destul de înaintat şi con­­diţiunile atmosferice pro­­tivnice explorărilor ae­riene, vaporul „Bragan­­za“ se va înapoia chiar mâine, urmând ca vapo­rul „Citta di Milano“ să părăsească Spitzbergul, cam pe la 15 Septembrie. -□ •­o- La mame (ram din Maroc, trupele au fost atacate de triburi Paris, 12 (telegr. part.). — După o știre pr­imită de ,,Le Gaulois“ din Casablanca, actualele mane­­vre franceze din Maroc s'au tran­sformat in adevărate lupte. Astfel trupele franceze și triburile su­puse Franţei, au fost atacate în regiunea Kisba de­ mai multe tri­buri nesupuse. S'a dat o luptă sângeroasă, de pe urma căreia a­­tacatori au avut 15 morţi şi nu­meroşi răniţi, iar din partea fran­cezilor nu s'au înregistrat decât patru răniţi. Succesul francezilor a făcut mare impresie asupra tri­burilor nesupuse. Afacerea consolidărilor frauduloase in patrimoniul petrolifer al Statului Confirmarea recentelor arestări. — Urmăriri D. jude ’ consilier Enescu a as­cultat Metrouri pe d-nuii Em. G. Lupaşcu, dr. D. Oprescu Târgo­­vişte inginer G. Gălătorescu, Isac N­­ai­man. N. N. Ciornei, G. Popescu-Bihor şi alţii, cu titlu de informatori ai cauzei. Toţi s-au impus preocupări­lor instrucţiei judiciare prin faptul că chiar în preajma des­­văluirii afacerii, — la sfârşitul lunii iunie — au primit de la „Eldorado“ însemnate sume de bani în lire sterline. Titlul acestor cesiuni de bani e acum verificat în amănunt. Cercetările au rămas în con­tinuare pe Sâmbătă, deoarece recolta de acte și documente descoperite în ultima descin­dere a făcut absolut necesară o nouă descindere locală a co­­misiunei de anchetă. CONFIRMAREA MANDATE­LOR NOUILOR ARESTAȚI Trib. Ilfov s. III, în comple­tul d-lor president Sava Rado­van și judecător Victor Popovici, a fost sesizat Mercuri cu jude­carea confirmării mandatelor de arestare lansate de magis­tratul instructor împotriva ce­lor cari formează lotul nr. 4,­­ în frunte cu I. Ionescu-Tissea­­nu, comerciant şi proprietar din Ploeşti, petrolist şi concesionar de domenii petrolifere în Pra­hova. S-a procedat în prealabil la minuţioasa interogare a incul­paţilor. I. IONESCU TISSEANU a re­cunoscut că în adevăr o parte din terenurile achiziţionate în Dâmboviţa au fost consolidate în perimetrul statului. A afir­mat că a fost de bună credinţă şi că e victima concedentului de rea credinţă, Şerban Nicu­­loiu, care i­­e-a cesionat şi a a­­vocatului, său Vlădescu-Brebu (arestat) care n’a examinat scrupulos situaţia. A spus că se oferă să resti­­tuie tot ce­ i s’a atribuit prin fraudă. A mai comunicat, că avoca­tul statului, deşi făcuse contes­taţie spre a se opune consoli­dării, ca fiind în terenul statu­lui, a retras totuş în instanţă, în numele ministerului de do­menii, orice obiecţiuni, decla­rând că, dimpotrivă, terenul nu intră în perimetrul statului. GH. ŞERBAN DUŢA, ajuto­rul de primar în Ocniţa, a spus că în adevăr a semnat procese verbale de constatările pe te­ren, ce pretindea că le-a făcut inginerul I. N. Tomescu, cu toate că nu trecuse măcar pra­gul primăriei, ca să iasă pe te­renul ce se răpia din patrimo­niul statului. A susţinut că a semnat din ordinul primarului Piperescu (arestat) şi după îndemnul im­termediarului Al. Z­ah­aria, o­­mul d-lui deputat Ţolea. Prevenitul a ţinut să preci­zeze, că în procesul verbal cu semnătura sa, erau lăsate rân­duri albe, dinadins pregătite de inginerul hotarnic falsificator, spre a le umple apoi cu arătări oficiale ce interesau operaţiile lui.ALEXANDRU ŞTEFANESCU, intermediarul celor mai multe cesiuni şi consolidări fraudu­loase, a repetat ceea ce recunos­cuse de la primul interogator, că, anume , ştia prea bine că domeniul e al statului, dar din moment ce atrăsese şi patroni­lor lui atenţia, asupra acestei chestiuni, s’a simţit deslegat de orice răspundere. A adăugat că, după sfatul d-lui Alexandrescu, s’a pretat (prefe-nom) să figureze el ca prim concesionar spre a recon­­cesiona imediat, mai departe, parcelele uzurpate dela stat. A amintit, că vâlva printre țărani, cu privire la lesnicioasa procopsie din înstrăinarea do­meniului public, cuprinsese toată regiunea. Dar nici o au­toritate administrativă n’a bă­gat de seamă, nu s’a mișcat, nu s’a sesizat. * D. PROCUROR MISSIR fixând fapta fiecăruia şi contribuţia de vinovăţie personală în să­vârşirea faptului de a lua din pământurile statului, a cerut confirmarea tuturor mandate­lor de arestare. Apărarea, — prin d-nii avo­caţi Letzner, Nic. Pârvulescu şi I. Marinescu, — a pledat pe te­ma inexistenţii în codul penal a delictului, ce se impută ares­taţilor, şi pe inutilitatea deţi­nerii inculpaţilor în prevenţiu­­ne.* Tribunalul, după scurtă deli­berare, a confirmat pe câte 30 zile toate mandatele de ares­tare. URMĂRIREA PENALA SE ÎN­TINDE Parchetul examinând actele şi probele noii de vinovăţie re­zultate din ultimele cercetări, a găsit că este locul să se întin­dă acţiunea publică şi împotri­va altor beneficiari ai consoli­dărilor, concesiunilor, etc. In consecinţă, s’au lansat mandate de aducere. Printre cei citaţi sunt d-nii Victor Baranga, fost senator și Devolanz, petrolist. D. Stresemann la Paris de Lucien Bourgues Care ceremonie a fost vreo­dată mai demnă și mai impo­zantă decât aceea desfășurată la 27 August, in saloanele de laQuai d'Orsay, pentru semnarea pactu­lui Briand-Kellogg, pact pe care toată lumea, de comun acord, a hotărit să-l numească de aci înainte Pacini din Paris !... Pactul din Paris, asonantă pli­nă de promisiuni, în care rădă­cina cuvântului „pace“ se gă­seşte printr’un fel de minune, re­petată de două ori... Când, precedat de un gardian tricolor ţinând halebarda, d. Briand’mi-a apărut în cortegiul, între d-nii Kellogg şi­ Strese­mann, am avut irepresiunea cu o „trinitate“ binefăcătoare, vine să mângâie universul obosit de inutile tragedii. Cei cincisprezece plenipoten­ţiari aşezaţi în jurul mesei, în formă de potcoavă reprezentau cincisute de milioane de oameni. Nu era încă tot pământul, fiind­că el numără mai mult de patru miliarde și jumătate, însă cinci sute de milioane de oameni, a­­dică de suflete, este ceva foar­te apreciabil... Cu atât mai mult cu cât acestora’li se vor alătura in curând alte milioane... Acești cincisprezece pontifi s‘au legat să păstreze pacea. Ei erau în redingotă, şi au jurat nu pe cruce, ca în timpurile de de­mult, însă au jurat totuş fixând jurământul lor cu o peniţă de aur pe hârtie velină.­­ Când d. Stresemann, palid ca un Pierrot (în tot timpul şederii sale la Paris, medicul său nu l-a părăsit o secundă) s'a apropiat de măsuţă spre a-şi depune sem­nătura în numele Reich-ului german, un mare fior a străbă­tut pe toţi asistenţii, marele fior pe care îl simţi numai în dure­rile adânci şi în bucuriile rare... După zece ani, după o primă pace care nu fusese decât pa­cea armelor şi nu încă a con­ştiinţelor, după zece ani, acum se încheia între Franţa şi Germa­nia adevărata pace! Poporul din Paris a înţeles­­într acest lu­cru şi l-a simţit ca atare. Lucru nemai­auzit, şi mărturisesc sur­prinzător pentru mine: poporul din Paris l-a aplaudat pe Stre­semann ! N'au fost aclamaţiuni. N'a fost entuziasm, dar au fost aplauze aprobatorii cari voiau să spună : „Bravo ! ceea ce faci e bine“. Da, pentru poporul din Paris, pentru francezi în genere aceas­tă serbare n'a fost atât semna­rea unui pact cu America şi cu 13 alte puteri, cât a fost afir­marea şi speranţa unei ere de pace cu germanii. In adevăr, după o recepţie a­­tât de curtenitoare care dove­deşte cu prisosinţă şi lărgimea de vederi şi spiritul pacific care animează naţiunea franceză, ger­manii rău-intenţionaţi cari repre­zintă Franţa ca pe un căpcăun se vor simţi strâmtoraţi să mai susţină teoriile lor. Aceşti cul­tivatori ai urii cari sunt naţio­naliştii de dincolo de Rin, voiau să împiedice pe d. Stresemann de a face această călătorie. Zia­rele grupului Hugenberg pre­­f ziseseră fluerături, sau cel pu­ţin, o primire rece, în rezumat un fiasco complet. Ei înşişi pli­ni de ură şi de fiere nu puteau să-şi închipuiască ce este îngă­duinţa şi politeţa franceză.. . D. Stresemann a îndrăznit ; el­­ a făcut îndrăzneţul voiaj care, înainte cu doi ani, în vremea când se vorbea de Thoiry, ar fi fost, desigur, imposibil... Şi a fost aplaudat, un ministru german aplaudat la Paris !... A­­cest singur fapt ne dă măsura drumului străbătut în aceste douăzeci şi patru de luni de ide­­ea păcii. împrejurul mesei pactului, protocolul îl aşezase pe delega­tul Germaniei la dreapta d-lui­­Briand. Era locul alfabetic, dar era de asemenea, printr'o coinci­denţă foarte fericită, locul „stră­inului“. Ceilalţi patrusprezece plenipotenţiari erau, în adevăr, toţi foşti aliaţi şi amici din răz­boi, singur­i. Stresemann era un nou-venit şi un ex-inamic... Astfel prin întâmplarea protoco­lului, tabloul şi-a primit toată valoarea sa simbolică... înfăşurată în pergamentul pac­tului, a fost împăcarea definitivă între aliaţi şi Reich. D. Briand ordonase un ,,mare spectacol“. Adică rânduise ca nu numai presa diplomatică a celor două emisfere să fie invitată să asiste la eveniment, dar şi sce­na istorică să fie înregistrată de numeroase obiective fotografice şi cinematografice. La anumite momente patetice, în salonul grenat şi aur, graţie a opt foarte puternice „sun­­leights“, a domnit o lumină mai albă şi mai crudă decât aceea a soarelui. Ea era atât de orbitoa­re, încât nici unul din cei de faţă nu va putea să uite jură­mântul depus, nici să renege în­­tr'o zi ceea ce a spus sau a fă­cut la 27 a august 1928... Pe masă, erau două microfoa­ne. Unul pentru T. F. F. care pe Ioc a transmis toate vorbirile tu­turor ascultătorilor din Europa, şi, prin legătură, şi celor din alte continente. Celalt pentru ci­­nematograful-vorbitor, care va păstra pentru generaţiile viitoa­re, într'un desăvârşit, sincronism, nu numai imaginile ,dar şi cu­vintele, şi până şi zgomotele, din ziua ceai mare... Am asistat la Geneva şi în alte părţi la un respectabil nu­măr de măreţe adunări interna­ţionale. Ei bine, pot spune că nici una din ele nu a atins gra­dul de emoţiune, şi plenitudinea de speranţă­ pe care au simţit-o cei trei sute de privilegiaţi dein Quai d'Orsay, zilele trecute. mmm etarea^insufic rentelor de război germane UNII FALSIFICATORI AR FI FUGIT IN ROMANIA Viena, 12 (Telegramă particulară). — Poliţia vieneză continuă cu mare râvnă cercetările în ju­rul falsificării titlurilor de rentă ale împrumutului german de­ război. S’a descoperit că comercian­tul, Bela Gross, care se află arestat, a avut nu­meroşi complici dintre care mai mulţi au putut fi identificaţi şi unul chiar arestat. Ceilalţi au dispă­rut, trecând, se crede, în România. ■XŰX* Remanierea guvernului englez Londra, 12 (telegr. part.). . ..Daily Telegraph" anunţă că primul ministru Baldwin va pro­ceda curând la remanierea gu­vernului, astfel ca noul cabinet să fie complet constituit până în ziua congresului partidului con­servator, care se va ţine la sfâr­şitul lui octombrie, la Yarmouth. După cele aflate până acum, se vor retrage din actualul cabinet: ministrul de interne, Johnson; ministrul de externe, Chamber­­lain; ministrul marinei, Bridge­­man; ministrul de finanţe, Salis­bury; ministrul muncii Mideland; ministrul comerţului, Lister S*­­ * * * ministrul Indiei, Birkenhead. D­EZARMAREA SOVIETICA BOLSEVICUL (lacheului). — Dacă nu mă lași să-mi spun cuvântul asu­pra războiului de agresiune, îți întind ciomagul ăsta pe spinare. D. comisar regal maior Zeciu a continuat Mercuri cercetările asupra dramei de la hotelul „Princiar". UN MARTOR PREŢIOS In primul rând, anchetatorul a căutat să lămurească unele chestiuni, cari la început în­­dreptăţiau bănuiala, că între căpitanul farmacist Kiss şi locotenent Constantinescu ar fi avut loc un schimb de focuri de revolver în biroul portarului de la, hotel „Princiar". Un martor preţios a fost d. locot. Iliescu, din aviaţie, prie­ten bun cu farmacistul Kiss şi care locuia la hotelul impe­rial, împreună cu el. D. locot. Iliescu a declarat, că prietenul său, când a venit în Bucureşti, avea la el un brow­ning, pe care martorul l-a vă­zut cu o zi inantea dramei, după plimbarea ce o făcuse cu Constantinescu şi cu d-na Teo­dorescu la şosea. Al doilea revolver îl primise Kiss, gol, de la d-na Teodorescu, a doua zi la 7 seara , deci este bine stabilit, că el avea în mo­mentul, dramei două revolvere asupra lui. D-na Teodorescu pretinde, că revolverul nu i l-a luat la şosea, ci atunci când l-a părăsit in Galaţi şi a fugit cu locotenentul în Capitală. A luat arma pen­­tru că farmacistul tot ameninţa cu sinuciderea. Gloanţele găsite la locotenen­tul Constantinescu erau scoase din acest revolver înainte de a fi restituit căpitanului. CE E CU MIA DE LEI D-na Teodorescu, după cum am arătat, a adus căpitanului Kiss la hotel revolverul şi o mie de lei, pe care farmacistul o ceruse spre a se putea întoarce în garnizoana sa. Mia aceasta îşi are cântecul ei. Era tot din banii căpita­nului. D. locot. Iliescu a declarat, că Sâmbătă, Kiss avea la el 3500 lei, iar seara, când a venit de la şosea acasă, n’a avut cu ce plăţi maşina — 246 lei — şi a intrat în tratative ca portarul să-i plătească el cursa şi în schimb îi lasă amanet ceasornicul sâu până a doua zi când avea să plătească. Tocmai în acel moment sosi acasă și locot. Iliescu, care a luat ceasornicul şi a spus por­tarului că va plăti el a doua , şoferul. In cameră, locot. Iliescu a întrebat pe Kiss, ce a făcut cu banii ce-i avea dimineaţa. — Ce să fac ? Am fost şi „Roata Lumii’ şi locot. Constan­­tinescu mi-a spus, că dacă vreau să văd pe „Mia” a doua zi, să-i dau bani”. „Eu, care o iubesc atâta, am scos toţi banii ce-i aveam şi l-am dat lui”. Acum, d. maior Zeciu a cău­tat să afle dacă locotenentul şi d-na Teodorescu recunosc aces fapt. Locotenentul a negat, dar iu­bita lui a confirmat faptul. Ea a crezut însă că fusese o glumă şi n’a dat atenţie acestei con­versaţii. Banii l-a încasat însă şi din ei a restituit căpitanului mia de lei ce o ceruse. A fost un şantaj de cel mai urîcios fel. Această femei’l-a stors pe că­pitan de bani şi când n’a mai avut, a fugit cu locotenentul Constantinescu, care avea o sumă destul de mare câştigată dintr’o afacere. Când banii aceştia s’au eva­porat, au stors nenorocitului de căpitan ultimul gologan, ex­ploatând dragostea pentru d-na Teodorescu. Drama de la hotel „Princiar’ Eroina a încercat sa se sinucidă ...­­ — Eroul storsese ultimul ban al căpitanului Kiss — D-NA MARIA TEODORESCU Pactul pentru înlăturarea răzbelului D. Kellogg, în mijlocul tuturor semnatarilor pactului -CbD- CI Era­ s îmi si­se Iași­­ l, comisar regal trebuind să­­ continue cercetările, a trimis pe­­ un plutonier la hotelul „Prin­ciar“ să invite pe d-na Teodore­scu la consiliu, pentru o nouă confruntare. Ea n‘a putut fi găsită în tot orașul. Abia pe la prânz, s-a aflat, că se găsia internată la spitalul Filantropia. Eroina acestei drame a încer­cat să se sinucidă. A luat un automobil şi s-a dus până în apropiere de pă­durea Otopeni.Acolo, a dat drumul maşinei, a intrat în pădure şi a înghiţit două pastile de sublimat. Otrava făcăndu-şi efectul, si­nucigaşa a ieşit pe şosea şi a rugat pe un ţăran să-i dea pu­ţină apă, ţăranul a condus-o până la un puţ din apropiere şi a plecat. După ce a băut apă, ea a să­rit în puţ, din care a ieşit sin­gură, apa nefiind adâncă. S-a ales numai cu hainele ude. D-na Teodorescu a fost adusă la spital de un automobilist care trecea pe şosea şi o văzuse eşind din puţ. KISS S’A SINUCIS D. comisar regal spu­ne, că din cercetările fă­cute până acum reese că farmacistul Kiss s‘a sinu­cis. ft Ministerul de război a pus la dispoziţia familiei lui Kiss un vagon, cu care corpul căpitanu­­lui va fi transportat la Satu- Mare, spre a fi înmormântat a­­colo. —O * □-----? lat daisnatian dl$lry§ efe foc Belgrad, 12 (Rador). Un incendiu a distrus, în întregime, satul Kartei, din Dalmaţia ele nord. Scara csuzsi secetei şi a lip­sea totale de­­apă, focul neam peste a fi imitat. Nu­mai cu mar® greutate ţă­ranii au izbutit să-şi sal­veze vitele. mmm onor mm americani — LUPTA SÂNGEROASA CU GARDIENII — MORŢI ŞI RĂNIŢI — Baton.House 12. (Louisiania)­. Cu prilejul evadării a 15 deţinuţi din închisoarea locală, s'a produs o luptă sângeroasă între definiii şi gardieni, 11 deţinuţi au fost u­­cişi. 8 gardieni au fost mai mult sau mai ,puţin grao răniţi. I

Next