Universul, octombrie 1928 (Anul 46, nr. 228-253)

1928-10-01 / nr. 228

P­entru Şcoli Internate D­om­ii î!a­fia** CU somiere tip şcolar, preţuri colosal de S utili la Un Sm­­ reduse găsiţi le noua Fabrică de mobile HEMMES Bulevardul Colane! Mihail Gh.ca No. 88 (Filantropia) Tramvai 19 şi 20 1933 ULTIMELE M033SLS­HO P E h" 4 şi 6 Cilindri 4118 şi 7­34 H. P. Montate cu ultimele perfecţiuni technics Consumaţie benzină 7 şi 12 la sută Jiu sosit la REPREZENV 7Bit! TJÎ Frâul mm s B. ma — BUCUREŞfl - 2353­­­50, Cale3 Victorie?, 150 Telef. 208[78 ESUSBuf BREVETAT F­IE­OL­IB preparat pentru creşterea părului totodată cel mai perfect medicament contra căderea părului, contra mătreţeî, moliilor de păr, — încercat şi reco­mandat de medici — Se poate căpăta în toate FARM­ACIILE şi DROGHERIILE precum şi la Reprezentanta generală: FAR­MACIA ROZSNYAY, Arad. 2461 8 AGRICULTORI Profitaţi cât ma! este timp şi cumpăraţi AUTOPLUGUL EICESIOR FABRICAT SKODA Motor­da 40 HP. şi cu 4 Brăzdare 15-35 cm, adâncime, 5 — 12 pogoane Tn 10 ore IN IOD EXCEPŢIONAL FABRICA A REDUS FEE TOL LA WEI 240.000 livrat franco destinaţie şi plătihH Tn 4 BSTiS te DECURS fis 2 HUI cu 12 la sută dobânda pe an Cereți oferta la Soc. AllTO­ S^f PORT Fuc­reiti ir. &eadetní©í 2 Rsprez nt nt? Genera.a in R ©mânia V wwwa J­­­iii äiyäii y hij imu în CALITATEA CEA MAI SUPERIOARA tii! cal mai eftin Sa iiiisiip mmm s. a. um, stp. ?mm iSB33* ALIMENT IDEAL 2466 COIPANISI C&MBDS 120 PERSOAHS ilirector CL TMâSi cu cel mai mare succes Bucu­­­reştean de N. CHIRâţESLU ParscaBlui A­rt­stic Nataliţa Pavelescu, Violeta Ionescu, Lizica Fotrescu, Roji- Roji, C­­lănoae, Al. Giugaru, P. Cotoruj, Dan Dem­etrescu, Mitică Milian, I. Lorent, J. Anghelescu, Al. Giovani şi Marilena Bode­­scu.­­ Mare balet de 60 balerine. Montare extraordinară Celebri dansatori MARTHE KRUEGER şi WJ­A­­BISLAV KARNESCKI din Londra Costume şi decoruri din Paris. Orchestra Jazz şi clasică sub conducerea d-lui Al. Bărcă­­nescu. ITINERARIU­L Piteşti, 26 Sept.­­ R.­Vâlcea, 27 ; Caracal, 28; Craiova, 29 şi 30.Turnu-Severin, 1 Octombrie ; Caransebeş, 2 ; Lugoj, 3 ; Reşiţa, 4; Graviţa, 5; Timişoara, 6 şi 7; Arad, 8 şi 9 ; Oradia-Mare, 10 şi 11; Careu­-Mari, 12 ; Satul- Mare, 13 ; Baia-Mare, 11 ; Zalău, 15; Bistr­­a, 16; Bej, 17; Cluj, 18 şi 19 ; Turda, 23 ; Tg. Mureş, 21; Alba Iulia, 22 ; Pietroşani, 23 ; Deva, 24 ; Sibiu, 25 şi 23 ; Mediaş, 27 ; Sighişoara, 28; Sf. Gheorghe, 29 ; Braşov, 39; Plo­eşti, 31; Brăila, 1 şi 2 Noembrie; Ga­laţi, 3 şi 4 ; Bârlad, 5 ; Vaslui, 6; Chişinău, 7 şi 8; Bălţi, 9 ; Iaşi, 10 şi 11; Fălticeni, 12 ; Sucea­va, 13 ; Rădăuţi, 14 ; Cernăuţi, 15, 16 şi 17 ; Botoşani, 18; Ro­man, 19 şi 20 ; P. Neamţ, 21 ; Bacău, 22 şi 23 ; Focşani, 24 şi 25 ; Buzău, 28 şi 27 ; Ploeşti, 28; Ruseiuk, 29; Giurgiu, 30; Călăraşi, 1 Decembrie ; Bazar­­gic, 2 ; Constanţa, 3 In curând revista hitbe mm şi mm de A. de Herz şi Vlădoianu de iscamist IMEDIAT Prin centru parter cinci bi­rouri mari şi heil, bun pentru orice întreprindere, eventual se predă şi complect aranjat. Bun şi pentru Cabinet Medical. Adresaţi Str. Teilor 24, lângă Ministerul de Domenii 861­­RECOMPENSĂ 1033 Lei Cine prinde şi dă pe mâna politiei pe baratul Andrei Stănescu din corn. Viforâta jud Dâmbovița, care a furat acum o lună de la comerciantul Brătu­­lescu SOOO lei prin spargere. Cotro­­ceni 13 bis 29 A FI CU ÎNCEPERE DE AZI GRATIS UNA Cimifi pe lângă trei cămăşi ce veţi cumpăra la vestita fabrică Sursa But. En­sabCSd­ 8 UNIVERSUL In jurul escrocheriei cu „astrile isp­irae“ ist­ci — Alte societăţi Ploeşti, 28 Sept. d­upă isbucnirea marelui scandal cu excrocheriile săvâr­­şite de faimoasa societate de a­­sigurări reciproce „Fericirea", care a pungăşit lumea nevoia­şe cu fantastica sumă de lei 60.000.000 şi care a luat sfârşit prin depunerea celor cinci es­croci din fruntea ei, d. prim procuror Constatnin Enescu in urma reclamaţilor primite, a început cercetarea celor două surate mai mici ale „Fericirii“: „Căminul“ şi „Unirea“, cari ca la instrucţie — şi sora lor mai mare, au găsit destui naivi cărora să le ia banii am­eţndu-i cu trâmbiţa aceloraş mari câştiguri, ce pot dobândi prin sistemul... asigu­rării reciproce. Cazul soc. „Căminul" a fost repartizat la cab. II de instruc­ţie.In tot cursul zilei de astăzi, d. jude prezident George Ma­­noliu, de la cab. 11, a luat lungi interogatorii conducătorilor so­cietăți-Soc. „Căminul a făcut în­casări de câteva milioane. Curier Judiciar Instrucţia consolidărilor frauduloase in avutul petrolifer al statului D. Jude consilier En­escu a ascultat, Vineri, încă o serie de informatori noui d­in frunte cu d-nii N. G. Marinescu şi Aurel Popescu, avocaţi in contenciosul ministerului de domenii. Investigaţiunile instrucţiei — în legătură cu martorii şi infor­matorii, convocaţi în vremea din urmă — stăruiesc în deosebi­t să descifreze condiţiunile în cari s-au comportat unii avocaţi ai statului, cu prilejul desbaterilor judiciare în care statul şi-a pierdut interesele la consoli­dări Moratoriu Comerciantul Ştefan Iancules­­cu, angrosist de coloniale din str. Halelor 34, a solicitat, Vineri, tribunalului s. I comerţ, să-i acorde un moratoriu de 6 luni, înfăţişind bilanţ la zi de lei 8 milioane jum. la activ şi lei 3 milioane jum. pasiv. Tribunalul a dispus Îndeplini­rea formalităților preliminarii. Petiția de moratoriu a firmei „Gavana“ a fost retrasă, între creditor și debitoare interve­nind aranjamente. * Nereguli cu recrutarea la Iaşi 28 Septembrie Ministerul de război a ordonat o anchetă, în urma unui denunţ că sar fi comis nereguli cu oca­zia unor recrutări la Iaşi. Deoarece printre cei vizaţi ca vinovaţi de aceste nereguli, este şi un general ministerul a delegat cu ancheta pe doi ofiţeri gene­rali anume pe d-nui general Flo­­rescu, comandantul brigăzii de artilerie din Roman și general Pestrițu, comandantul brigăzii de infanterie din Roman. ­­iu iSadrea Un comunicat al ministerului de domenii „Direcţiunea viticulturii, ser­viciul de represiune a fraude­lor, constatând că în diferite pieţe de desfacerea vinurilor se pun în vânzare musturi dulci tăiate cu substanţe antiseptice, care sunt interzise de legea pen­tru represiunea fraudelor în prepararea şi comerţul băutu­rilor alcoolice, — cum ar fi a­­cidul salicilic, acidul benzoic, etc. — care expun pe deţină­torii sau vânzătorii lor la pena­lităţi foarte severe, face cunos­cut viticultorilor, negustorilor de vinuri, farmaciştilor, dro­­ghiştilor şi in genere tuturor celor interesaţi că : Singura substanţă antiseptică permisă de lege pentru teverea mustului este anhidrida sulfu­roasă pură (provenită din ar­derea pucioasei) bisulfitul de potasiu sau metabisulfitul de potasiu, întrebuinţat în­ doză maximă de 20 grame la hecto­litru sau 2 grame la decalitru. Tuturor celor cari vor între­buinţa pentru tăerea trustului alte substanţe decât cele per­mise de legea de represiune a fraudelor cum şi tuturor celor cari vor deţine, expune sau pune în vânzare asemenea m­­aterii, 11 se vor dresa acta de contra­­venţiune şi vor fi daţi în jude­cată pentru a li se aplica pena­lităţile prevăzute de lege (25.000 până la 100.000 lei amendă şi confiscarea mustului, iar în caz de recidivă amenda îndoită şi închisoare dela 8 zile la 3 luni. Deasemenea, se vor dresa acte de­ contravenţiune şi vor fi daţi în judecată pentru a li se apli­ca penalităţile prevăzute de lege, tuturor celor cari vor ex­pune spre vânzare sau vor vin­de, cunoscând întrebuinţarea lor, substanţe interzise la tăerea mustului, precum şi tuturor ce-­­­lor cari prin broşuri, circulări,­­ prospecte, afişe, anunţuri, sau orice alte căi şi instrucţiuni, vor provoca sau îndemna la între­buinţarea lor“. m­ierM cu mFls ’I inimîisn.lijsajricultură VIZITELE FĂCUTE IN BUCO­VINA DE COMITETUL DE OR­GANIZARE La prefectura din Cernăuţi s’a ţinut şedinţă sub preşe­din­­ţia d-lui Ion Cămărăşeacu. Au participat d-nii: Emil Marian, inspectorul zootehnic Tânţărea­­nu, toţi prefecţii din Bucovina cât şi consilierii agricoli, pre­şedinţii Camerelor de agricultu­ră cu directorii respectivi. S’au discutat toate chestiuni­le în legătură cu congresu­­­l in­ternaţional agricol care se va ţine în Iunie 1929 la Bucureşti Cu această ocazie s’a insti­tuit un comitet de patronaj sub preşidenţia I. P. S. Mitropolit Nectarie şi s-a stabilit itinera­­riul pe care-l vor urma congre­­siştii dela Vatra Dornei până la Hotin. D .deputat Marcu a vor­bit în numele consiliului fondu­lui bisericesc bucovinean. In urmă oaspeţii, au vesitat expoziţia zootehnică a judeţului unde au luat numeroase foto­grafii. Cu această ocazie s-a fă­cut şi o vizită mitropolitului Bu­covinei cât şi d-lui general Pe­tre Cănciulescu comandantul diviziei a 8-a. In urmă, Camera de agricul­tură de sub preşedinţia d-lui Baron Mustaţă a oferit un prânz. Vizitatorii au plecat apoi cu automobilul la Hotin însoţiţi de d. subprefect al judeţului şi de d. Ambrojevitz, consilier a­­gricol. jg m MMM ! Mai arate si mn, ia mii Belgrad, 28 (Rador). — Ieri. Ia ora 11 dimineaţa, s’a des­chis, aci, congresul internaţio­nal al Asociaţiei artistice şi literare. Congresul se ţine in sala cea mare a Cercului ofi­ţerilor, sub preşedinţia d-lui Georges Mailart, preşedintele Asociaţiei internaţionale. Congresul a fost deschis, în prezenţa Suveranului, a mem­brilor guvernului, a corpului diplomatic, precum şi a unei numeroase asistenţe, compusă din tot ce are Belgradul mai de seamă ca personalităţi po­litice şi literare. Discursul de deschidere a fost pronunţat de d. Branislav Nuciei, romancier iugoslav şi autor al mai multor drame ju­cate cu mult succes pe scena teatrului Naţional din Bel­­­grad.­­ După d Nuciei, a vorbit d.­­ Grol, ministrul instrucţiei pu-­ blice, care a salutat pe congre­­sişti în numele guvernului iu­goslav. D sa a relevat că ţi­nerea congresului coincide cu aniversarea împlinirii a 50 de ani, dela fondarea asociaţiei, sub patronajul lui Victor Hugo, precum şi cu aniversa­rea a 25 ani de preşedinţie a d-lui Georges Mailart. D. Grol a constatat că, deşi între timp s’au produs mai multe eveni­mente şi s’au acumulat nouile lucrări ce trebuiesc soluţio­nate, în tânărul stat iugoslav, totuşi proiectul de lege rela­tiv la protecţia proprietăţii li­terare şi artistice, ca şi adezi­unea la convenţia de la Berna, au fost luate în diferite rân­duri în consideraţie, în mod serios Congresul va putea e­­xamina, deci, proiectul de lege pe care parlamentul iu­goslav îl va studia în viitoa­rea sesiune. In numele oraşului Belgrad, d. Kumanudi, primarul Bel­gradului, a salutat pe congre­­sişti. D-sa a mulţumit, în cu­vinte călduroase, Asociaţiei, pentr­u alegerea Belgradului, ca localitate unde să se ţină al 40-la congres al Asociaţiei. Belgradul, a spus d. Kuma­nudi, este oraşul care a sufe- r­­it mult în trecut; el este însă­ animat în prezent de o imen­să dorinţă de pace şi justiţie. D. Georges Mailart a închis seria discursurilor printr’o lunga expunere arătând sco­pul urmărit de Asociaţia artis­tică şi literară internaţională. D-sa a arătat că faptul că le­gislaţiile tuturor ţărilor sunt inspirate de legea tip, elabo­rată de Asociaţie, constituie un fapt istoric. Proiectul de lege iugoslav, spune d-sa, răs­punde în totul dorinţei oame­nilor de litere şi artiştilor, care au dreptul la protecţia gândi­rii lor, or­ sub ce formă s’ar manifesta. Relevă faptul ca, dela 1918 acum pentru prima oară, sunt prezenţi la congres, delegaţi ai tuturor ţărilor, fără distincţiune de amici, sau foşti inamici, scopul asociaţiei fiind desvoltarea ideii de pace între toate popoarele. Terminând, d-sa dă citire scrisoarei d-lui Edmond Poincaré, preşedin­tele de onoare al asociaţiei, care salută lucrările congresu­lui. Citirea scrisoarei a fost sa­lutată cu vii aclamaţii de adu­nare. După ce a enumerat numele personalităţilor, care au adre­sat scrisori de felicitare pen­tru lucrările congresului, d. Georg­is Mailart aduce un miş­cător omagiu memoriei de­functului Rege Petru, figură legentară a istoriei şi a cărui legendă n a fost nevoie să fie creiată, întrucât ea a fost tră­ită în cursul celei mai teribile drame înregistrate de istoria unui popor. Şedinţa s-a ridicat la ora 12. Primarul Belgradului a dat, în onoarea congresiştilor, un dejun la care au luat parte şi numeroase personalităţi iugos­lave. * Belgrad, 28 (Rador). — Mem­brii congresului internaţional al Asociaţiei artistice şi literare au asistat eri la ora 5, la o recepţie dată în cinstea lor la palatul regal. »OH­isam.. .* Medici definitivi ai Casei massriilor In urma concursului dat la Casa centrală a asigurărilor so­ciale, au fost numiţi medici defi­nitivi următorii : Topa Petre, Dumitrescu D.­ Popescu St., C. Hriatu, C. Efti­­mie, Eugeniu Mussu, I. Mavro­­mati, Ştefan Balcu, Hunjded, Stroe, Cezar Cerchez, St. Ne­­grescu, Lucia Condra, Jos Stam­bach, Alex. Şoimaru, Leon Ma­­vromati, Ioan Coca, Sinai No­vak, Alb Schapira, Al. Simio­­nescu, Hugo Zaigler, D. Petro­­van, Const. Gheorghiu, Sofia Constantinescu, Elena Zlotescu, Nicolae Dabija, Gheorghe Tăcu, Mircea Vasilescu, Ioan Bazgan, Ion Riconte, Marius Grunberg, Ion Metaxa, Henrich Lax, Gr. Axintovici, Alex. Dacian, Petre Dinescu, Const. Rosetti, Sigmund Singher, Nic. Stoichiţă, C. Gheor­ghiu, Radu Olinescu, Ioan Ta­­tarian, loan Maxentian, Ripsime Papazian şi *C. Petrescu. AbaU cmfwyp sindlu sindl­uuu ■ X □ X ■ falatimnei statului in­tifficti. Pentru desăvârşirea lucrări­lor de comasare a pământuri­lor cuvenite Statului din trei­mile luate în Cadrilater, — ca urmare a legii din 1 Aprilie 1924 privitoare la organizarea Dobrogei Noui, — ministerul agriculturii a numit o comisi­­une sub preşedinţia d-lui Al. Nasta, directorul general al Ca­sei împroprietăririi, spre a în­tocmi regulamentul pentru a­­plicarea legii. Regulamentul e aproape ter­minat şi va fi trimis zilele a­­cestea consiliului legislativ. Apoi, direcţiunea cadastrului va începe lucrările. Se va expe­rimenta cu acest prilej şi meto­da fotogrametrică, încredinţân­­du-se aviaţiei 100.000 ha. pentru măsurătoare. -xDx- Congresul profesional al Manei amu a «Mir Dala şi laşul ţineri»—Programat ca agrasM Anul acesta congresul pro­fesional al medicilor se va ţine, în zilele de 7 şi 8 octombrie crt., la Chişinău. Chestiunile, care se vor des­­bate, dau acestui congres o im­portanţă deosebită. S’au anunţat delegaţiuni din toate unghiurile ţării, aşa că această manifestare promite să ia proporţii însemnate. Se vor desbate trei mari chestiuni : 1) Specializarea medicilor: raportori: prof. dr. N. Gheorghiu şi dr. Sara­gea ; 2) Responsabilitatea ci­vilă şi penală a medicului; raportori: prof. dr. D. Iones­­cu, avocat AL Ionescu şi dr. Marius Georgescu ; 3) Practi­ca ilicită a medicinei : rapor­­tori : dr. P. Nicolescu, dr. V. Trifu şi dr. Bârlea, dentist. înainte de deschiderea con­gresului, medicii participanţi vor asista la un Tedeum, la Mitropolia din Chişinău, unde va oficia I. P. S. S. Mitropoli­tul Gurie al Basarabiei, în­conjurat de întreg soborul pre­oţesc. Duminică, 7 octombrie crt., ora 12 dim, se va deschide con­gresul, în sala de festivităţi a primăriei Chişinăului. Vor lua cuvântul d. prof. dr. N. Gheorghiu, preşedintele „Asociaţiei g­le a medicilor”, 1. P. S. S. Mitropolitul Basa­rabiei ; d. Inculeţ, ministrul sănătăţii ; primarul oraşului ; reprezentanţii asociaţiilor de intelectuali din ţară (baroul „Agir”, arhitecţi, etc.). La ora 1 juni, banchetul o­­ferit de primăria oraşului Chi­şinău, iar seara o agapă, un festival şi o serată dansantă, organizată de filiala Chişinău, in onoarea medicilor veniţi la congres. Congresul se va ţine în pa­tru şedinţe, la cari se vor dis­cuta în afară de rapoartele puse la ordinea zilei, alte di­verse chestiuni de interes pro­fesional, înscrierile la congres se fac până Sâmbătă 29 crt., ora 7 seara la sediul asociaţiei, str. Isvor 16, de unde vor lua foaia de călătorie cu 50 la suta reducere, cartea de congresist şi programul definitiv al con­gresului. I Un automobil cade într’o râpă Galaţi, 28 Sept. Un nou accident de automobil s’a întâmplat, pe distanţa în de­­pendenţa­ Vameş. Intr’un automobil ce pleca la Bucureşti, se aflau d-nii Moriţ Avadir, Gherasim Christoforatos şi şoferul. Din cauza ploii de astă noapte, noroiul de pe şosea a sărit pe geamul din faţă astfel că d. Ma­riţ Avadic, care era la volan, nu mai vedea încotro merge şi în­cercând la un moment dat să vi­reze spre dreapta, automobilul s’a dat peste cap şi a intrat în­­tr’o râpă. La ţipetele victimelor, au ve­nit sătenii cari au dat primele ajutoare. Timp de 3 ore, Avadic a stat leşinat. Imediat a fost înştiinţată fa­milia sa din Galaţi care a venit cu un automobil la locul acciden­tului. M. Avadic a fost adus la lo­­cuinţa sa din str. Bala­ban, iar Crstoforatos a fost internat la spital. Primul are grave leziuni în abdomen. Cristoforatos are coas­tele rupte. Avadic este reprezentantul de automobile auto-im­port din Bu­cureşti. De notat, că nenorocirea s’a întâmplat la o distanţă de 300 m. de locul unde s’a înregistrat acci­dentul fostului prefect de judeţ, Tabacovicii ... Anul XLVI Nr 228 Lun 1 1 Octombrie 1928 Expoziţia cehoslovacă dela Brno — Lămuririle d-lui dr. Chyrik, secretarul general a! Camerei de Comerţ — Anul acesta s’a deschis la Brno prima expoziţie a culturii contemporane, închinată ani­versării a 10 ani dela intemee­­rea republicii. Dela intrare, impresionează poarta monumentală pe frontis­piciul careea străluceşte leul argintiu pe fond roşu deasupra căruia fâlfâie impunător un i­­mens drapel. Lume multă, săteni veniţi cu trenurile de departe şi străini printre cari mulţi români. In expoziţia amenajată ca un parc, şerpuesc aleele bine prun­­duita cari conduc la diferite pa­vilioane, mărginite de pomii în­frunziţi plantaţi acolo abia din primăvara anului acesta. O risipă de flori şi o neînchi­puită bogăţie în Înfloritura cos­tumelor naţionale ale locuito­rilor din tot cuprinsul ţării. Am a­juns la Brno tocmai în ajunul unei mari demonstraţi­­uni populare. Săteni şi sătence din toate colţurile ţării, — câteva zeci de mii — veniseră să viziteze ex­poziţia culturii, să vadă toate îmbunătăţirile tehnicei şi In­dustriei şi să cunoască toate bi­nefacerile pe cari le dă contac­tul cu progresuL CUM A FOST ORGANIZATA EXPOZIŢIA _ Expoziţia care a fost organi­zată de ministerele instrucţiunii şi agriculturii, cu concursul provinciei Morave, Camerei de comerţ şi primăriei din Grno, a reuşit să stârnească intere­sul şi al particularilor, în spe­cial al industriaşilor cari au contribuit larg la înfăptuirea ei. S’ar putea crede că este o instituţie oficială. Şi totuşi, nu-i de fel aşa. S’a constituit o societate, la creiarea căreea au contribuit proporţional oficialitatea men­ţionată, industriaşii interesaţi, băncile şi publicul. Expoziţia aceasta a carei con­strucție costă peste 200 mili­oane coroane, (peste 1 miliard lei), va rămâne pe viitor ca târg de mostre al oraşului Brno. LĂMURIRILE D-LUI DR. CHY­­LIK, SECRETARUL GENERAL AL CAMEREI DE COMERȚ — Construcţia aceasta, îmi spune d. dr. Chylik, — a fost începută acum doi ani pe tere­nul anume cumpărat în apro­pierea oraşului şi a înaintat o­­dată cu amenajarea terenului. Noi nu dorim să facem nu­mai o expoziţie trecătoare, ci construcţiile trebue să ne ră­mână spre a le utiliza atât cu prilejul diferitelor manifestări culturale şi sportive, cât şi cu prilejul ţinerii viitoarelor târ­guri de mostre. Arhitectura puţin pompoasă, — stil constructivist, — se pre­tează de minune oricărei ame­­najări, făcând încă odată do­vada spiritului de prevedere şi chivernisire al acestui popor. La realizările acestea sa a­­juns fără multe complicaţii şi cheltueli. Consiliul de administraţie al societăţii a dat delegaţie la 4 persoane şi acestea cu sprijinul necondiţionat al oficialităţii, cu al industriaşilor şi fabricanţi­lor şi cu tot atât de binevoitorul sprijin al particularilor, au rea­lizat totul. Planul,­­ alcătuit în urma ţi­nerii unui concurs,­­ a fost re­alizat de arhitectul Tosef Kalons din Praga. S’au hotărît pavili­­oanele consacrate istoricului e­­voluţiei culturii, numărul ce­lorlalţi expozanţi şi fiecare a fost obligat să prezinte comi­­siunei planul organizării fie­cărui stand. In urmă, cu fiecare în parte, comisiunea a hotărît ce se va expune. SECŢIUNILE EXPOZIŢIEI Toate şcoalele, de toate gra­­delor încegârat ,cu învăţământul primar, secundar şi profesio­nal, de agricultură, arte şi me­serii, Academia de arte frumoa­se şi învăţământul superior li­­terar şi ştiinţific au expus în două mari pavilioane. Ştiinţa, cultura intelectuală ,şi tehnica, artele, industriile artis­tice, industriile agricole şi hor­ticole, pavilioanele etnografice ale Moraviei, ale oraşelor Pra­ga şi Brno, pavilioanele germa­ne şi ungare, Radio şi Cinema până la restaurantele şi distrac­ţiile populare de tot felul, totul este prevăzut şi perfect orga­nizat, astfel ca expoziţia să co­respundă cât mai exact me­nirii ei. Am admirat cu acest prilej însuşirile poporului cehoslovac. Vizitând pavilioanele expoziţiei, mi le voi descrie amănunţit în alt articol, — am văzut cura să­teni şi sătence din aprop­erea Maramureşului se uitau cu vă­dit interes la lucrurile expuse şi fiindcă uneori nu Înţelegeau, cereau stăruitor lămuriri. Ii interesau mai ales lucru­rile casnice şi ferma agricolă, unde totul era acţionat hlectric. Mergeau la fiecare aparat şi ce­reau să-l vadă cum funcţio­nea­­ză, întrebau de preţ şi se sfă­tuiau, — unii chiar cumpărau pe loc, sau se vedea zugrăvită pe faţa lor părerea de rau că nu pot cumpăra aparatele sau uneltele ce le trebuiau. In special Interesul acesta pentru maşini şi unelte pot ex­plica progresul poporului ceho­slovac şi numărul de aproape trei milioane vizitatori ai ex­poziţiei. O POPULAŢIE DE ORIGINA ROMANEASCA: WAI­AC. Am mai văzut însă ceva deo­­sebit de impresionabil. Atît la procesiune cât şi la expoziţie am văzut Walaci, populaţie de origină românească din nordul Moraviei, îmbrăcată în costume cari amintesc portul din mun­ţii Bucovinei , înalţi, cu opinci şi nojiţele cari se împletesc până la genuchi peste iţari, cu cămăşi şi bande înflorite, iar deasupra o pelerină sau un dol­man agăţat pe umăr şi pălărie înaltă cu flori, toţi mândri şi frumoşi. De-i întrebi cum Ie spune, răspund cu mândrie: Valaci. Nu-şi mai amintesc cum au a­­juns în ţinuturile acelea, însă păstrează încă în limbă cuvin­te româneşti, iar majoritatea numelor de familie sunt­ tot ro­mâneşti. Cu timpul, probabil, şi-au pierdut limba, vorbesc cehe­şte, — şi n’au mai păstrat decât cu­­vintele uzual­e româneşti. D. ministru dr. Angelescu a stat de vorbă cu câţiva dintre ei, rămânând uimit de răspun­surile lor scânteetoare, de spi­rit şi inteligenţă. Ar fi de dorit ca istoricii sau linguiştii noştri să se int°rese­­ze de soarta unor fraţi aşa de depărtaţi. Titus Ionescu Incendiul din Ţintea-Prahova Un puternic incendiu a iz­­bucnit, în cursul nopţii, în co­muna Ţintea, din jud. nostru. Focul, care a luat naştere de la un hambar al săteanului Ni­­colae Stere, a cuprins grajduri­le şi apoi corpul c­elor de lo­cuit. Toate ajutoarele date de lu­crătorii de la schelele petrolife­re din împrejurimi, au fost de prisos. Flăcările au mistuit întreaga gospodărie a săteanului Stere. Din primele cercetări făcute de autorităţi, se crede că focul a fost pus. A fost arestat un anume Ilie Ghiţă, bănuit ca autor al incen­diului. Pagubele se ridică la 330 mii lei. Ploeşti, 28

Next