Universul, noiembrie 1928 (Anul 46, nr. 254-279)

1928-11-25 / nr. 275

Anii XLVI, Hr. 275)10 Pagini IlfilM| In străinătate 6 lei 1© Pagini Dominica 25 Nosmbie 1923 CELE DÍN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ LUIGI CAZZ­A VILLAH TELEFON * Direcţia 313/72-364/64 TELEQRXICE $1 TELEFONICE Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, * Administraţia 313/71 Secretariatul de Redacţie 356/43 Director: STELIAN POPESCU Redacţia s Coresp. cu provincia 302/98-335/31 WMMftaTMi8H3BBBa^ggB«banW^ " Revendicările micilor industriaşi Uniunea micilor indus­triaşi a ţinut o şedinţă la ca­re au participat şi doi mem­bri ai guvernului, cărora preşedintele Uniunii le-a ex­pus revendicările micilor in­dustriaşi. Nu ştim în ce măsură re­vendicările micilor indus­triaşi vor fi satisfăcute, dar e probabil că ele vor fi exa­minate cu multă luare amin­te, dată fiind necesitatea na­ţională ca mica burghezie ur­bană, pe care o reprezintă micii industriaşi, să joace un rol mai de seamă în viaţa e­­conomică a ţării. Care sunt revendicările? Una din ele, de urgenţă im­perativă, este legiferarea plă­ţii lucrului efectuat. Din pri­cină că plata lucrului efec­tuat n’a fost încă legiferată, s’au produs şi se produc a­­deseaori crize financiare în lumea micilor industriaşi, cri­ze ce duc câteodată inevita­bil la faliment. Altă revendicare este a­­ceea a organizării creditului meseriaşilor şi al micii in­dustrii, înfăptuit pe calea mutualităţii cooperatiste în străinătate. E îmbucurător faptul că s-a recunoscut în mod oficial legitimitatea cererii micilor industriaşi de a se da o organizare legală creditului micilor industrii. Este cu dreptate însă ca, odată cu soluţionarea aces­tor probleme cu caracter ne­tăgăduit urgent, să se reali­zeze şi reorganizarea învăţă­mântului meşteşugăresc, pe temeiuri care să asigure un trai onorabil, prin muncă şi tehnică profesională, genera­ţiilor de tineri, prea îngră­mădiţi până în anii din ur­mă în învăţământul secundar, ceea ce a contribuit în chip exagerat la sporirea cifrei in­telectualilor — năzuitori la funcţiuni publice — deci la mărirea cadrelor proletaria­tului intelectual. Tinerimea şcolară va pu­tea fi astfel îndrumată şi pe drumul meseriilor, al înde­letnicirilor practice, fără ca prin aceasta ea să renunţe la învăţământul care sâ-i per­mită asimilarea cunoştinţe­lor firesc legate de cultura generală, pe care meseriaşii din apus o au de mult. Iată chestiuni asupra căro­ra ne permitem să atragem a­­tenţiunea celor în drept, re­­zolvirea lor fiind strâns lega­tă de consolidarea trainică a micii burghezii româneşti, ca­re pentru România Mare este o adevărată necesitate naţio­nală. Ca urmare îndemnurilor noastre de a nu se mai lăsa în consumaţie marile cantităţi de vinuri otră­vite pornite din laboratoa­rele lui Pascal, Last şi Wechsler, ni se comunică, oficios, că parte din ne­gustorii, cari au ridicat vin în consemnaţie de la firma Carol Pascal, au vărsat peste 700 de bu­toaie. Se procedează actual­mente la o minuţioasa cer­cetare a tuturor depozite­lor de provenienţă Carol Pascal şi asociaţii. Direcţiunea de repre­siune a fraudelor în vini­­cultură, din ministerul a­­griculturii, va cerceta toa­te depozitele de vinuri, spre a se constata întrea­ga cantitate de vinuri, ce a fost achiziţionată de la Carol Pascal şi care va fi retrasă din consumaţie. OTRĂVITOR!! Un prim succes al campaniei noastre Anchetă printre studenţii francezi I) Orice adolescenţă are o ne­linişte. Ce amintire păstrezi din adolescenţa d-tale, desvoltată în timpul războiului ? Socoteşti cei patru ani de răz­­boiu, ca patru ani de vacanţă mare, sau ţi-a lăsat timpul acela, dureroasă impresie ? II) Eşti dintre aceia, cari res­pingând noţiunea de ordine, în­ţeleg să nu mai facă distincţie dintre noţiunile de bine şi de rău ? Ce crezi de educaţie în gene­ral şi de educaţia d-tale în par­ticular ? Patria, familia nu mai sunt pentru d-ta decât entităţi ju­ridice, abstracţiuni, urme ale unui stat perimat? III) Ce rol atribui sentimen­telor? Ce părere ai despre dra­goste, căsătorie, uniune liberă, divorţ ? IV) Care-i influenţa suprana­turalului asupra gândirii d-tale, şi în viaţa d-tale ? V) Literatura actuală arată un progres în sinceritate ? Ce reacţiune provoacă în d-ta, numele lui Maurras, Gide, Va­­léry, Barrés, Romain Rolland, Péguy, Proust, Bergson, Blon­del/ Bremond şi ale reprezen­tanţilor celor mai calificaţi ai renaşterii tomiste ? Poate să existe cultură gene­rală fără literatură greacă şi latină ? Crezi, că se formează un nou umanism, care va face apel la nouile discipline ştiinţifice ? Aceste întrebări le-a formulat excelenta revistă „Nouvelles Li­­tteraires“, pentru a ancheta prin­tre studenţii francezi. PENTRU STUDENŢII ROMANI întrebările se potrivesc, fără îndoială şi studenţilor noştri, cu atât mai mult, cu cât la noi s‘a discutat cu destulă ardoare as­pecte ale problemai „nouei gene­ralii“. E adevărat că discuţia s'a desfăşurat mai mult între scrii­tori şi că au intervenit şi doi profesori universitari. Dar pro­blema s-a pus. Ne închipuim că au urmărit discuţiile şi studen­ţii, căci problema îi interesează foarte de aproape. înfăţişând studenţilor noştri întrebările adresate colegilor lor francezi, credem, că se vor gândi şi ei să răspundă. Să răspundă partida ei şi să-şi comunice răs­punsurile între ei. Au, în orice caz prilejul de a-şi pune la încercare sinceritatea de gân­dire şi capacitatea sentimen­talităţii intime.­­"Ce-ar plăcea să credem, că şi la întreba­rea din urmă asupra înrâu­ririi exercitată de scriitori, stu­denţii noştri, cel puţin cei de la­ştere şi filisofie, se vor simţi mândri să răspundă, fiindu-Ie, sau trebuind să nu fie cunoscute operele acelor scriitori. Şi poate că ei înşişi vor încer­ca să localizeze întrebarea din urmă, citând pe scriitorii noştri, cari au influenţat asupra sufle­telor lor. Noi nu facem ancheta, dar am pus la dispoziţia studenţilor, în­trebările. b. c. -□ • □­ fass coEdamnaţS la »arta Paris, 22 (Rad­or). — Consiliul de război din Casablanca a con­damnat la moarta șease indi­geni cari au asasinat pe un in­giner francez. -------TOT------­ Selos pM is mere Londra, 22 (Rador).---­Din Tokio se anunţă, că avionul care transporta de la Kioto la Tokio filmul reprezentând încoronarea Mikadoului, s‘a prăbuşit în mare. Pilotul s‘a înecat. --------- x Li x --------­ Schimbarea numelui patronimic Există o lege privitoare la schimbarea numelui. Cum nime­ni nu poate să urmărească toate publicaţiunile apărute în „Moni­torul Oficial“, relativ la cererile de autorizare pentru schimbarea numelui patronimic spre a face opoziţie, numeroase sunt persoa­nele­ care şi-au însuşit nume de voevozi, de boeri de baştină ro­mâneşti, de eroi naţionali, sau a­­celea de Dumitrescu, Florescu, Vasilescu, Popescu, etc. De aceea se poate ca un Şloim Goldenberg să se numească Dra­­goş , un Isac Leibovici,­Mircea, Dan, Ştefan, Matei, Ghica, Floria, Corvin, Manu, Golescu, Crişan, Cloşca, Mihai, Năsturel, Bălă­­ceaniu, Bălcescu, Alecsandri, Negri, Catargi, Blaş, după cum Meer sin Burău­, să se numească Volbură Popescu , sau un Satit Schwartz­­enberg să se numească Preda Buzescu ş. a. m. d. Ca titlu de curiozitate cităm câteva cereri dintr’o publicaţie recentă a ministerului justiţiei , Herman Cohn, a cerut schim­barea numelui său patronimic în cel de Vasilescu; Eugen Leibooid­ în cel de Dumitrescu; Lazăr Schmartzenberg în cel de Soles­­cu; Mendel Lieberman în cel de Maxim ; E. L. Segal, în cel de Saoiri; S. Col­n în cel de Ştefan Corvin; Clime Petre, zis Ele­ment P. Naum, zis Climen P. Ma­­tilovici, zis şi Climent Petroff, în Clime Petrescu etc. Incontestabil că se face un abuz prin însușirea de nume pa­tronimice de domni, boeri, sau eroi naționali. Dacă sunt explica­bile unele schimbări de nume pa­tronimice, care sunt recunoscute ridicol?, sau care, puteau fi luate drept porecle, nu sunt justificate in celelalte cazuri. Pentru ce i-ar fi ruşine oare unui om onorabil să „poarte" numele moşilor şi strămoşilor săi ? Pentru ce Sloim sin­gurăh, să se recomande, Vlad Popescu ? x|ix- Acsidentale da avion în Polonia — ŞASE INTR O ZI - Varşovia 22 (Rador).— Din cauza ceţii, s‘au pro­dus Miercuri în Polonia şease accidente de avia­ţie. Dintre acestea patru s‘au petrecut la Varşovia, unul la Lodz şi altul la Deblin. Un căpitan aviator şi un pilot şi-au pierdut viaţa. Ceilalţi aviatori au fost grav răniți. ’ ----------x |__| x---------­ Căldură neobișnuitâ în America Londra, 22 (telegr. part.) — A­­supra orașului New-York s’a lă­sat un val de căldură neobiș­nuită în acest anotimp. S’au înregistrat la umbră 70 grade Fahrenheit. La Washington temperatura s’a urcat de assmsnt în mod con­siderabil. Două persoane, cari așteptau în fața Casei Albe, să-l vadă pe Coolidge, au leșinat din cauza căldurii. ------- X­O X ------­ ițiil­­e franceze au respins extrădarea unui anarhist Italian Paris, 22. (Telegr. part.). — Guvernul francez a refuzat până acum consecvent orice extrădare de delicvenţi politici, cerută, de autorităţile italiene. In ultimul timp, autorităţile italiene au cerut extrădarea de­licvenţilor politici pretextând că­ au comis delicte de drept co­mun. Zilele acestea, era să fie ex­trădat de autorităţile franceze din Provence, un anarhist ita­lian, Morelli, acuzat de tribuna­lele italiene de asasinarea unui carabinier. Morelli a făcut apel împotri­va extrădării, susţinând, că n'a omorît niciodată pe nimeni, ci statul italian îi impută pe ne­drept o crimă, spre a obţine ex­trădarea lui. Curtea supremă de stat a dis­pus, în urma examinării re­cursului, său, eliberarea. Ivi Morelli. ------ X O X Cutremure in ţară şi străinătate Seismografele obser­vatorului astronomic din Bucureşti au înregistrat ori, la ora 6.24, un cu­tremur, cu epicentrul a­­propiat şi puternic. După scara lui Rossi Fo­rd, cutremurul a fost de gradul 4, fiind însoţit de zgomote subterane. Oscilaţiunile au durat un minut. * Odobeşti, 23. — Azi, la ora 6,25 dim., an violent cutremur s’a simţit în localitate şi împreju­rimi. Populaţia a eşit în stradă. Chişinău, 23. — Azi, la ora 6,30 dim., s’a simţit an uşor cutre­mur. ALTE CUTREMURE LA SMIRNA Angora, 23 (Rador). In regiunea Smirna sau produs­uri la scurte in­tervale două cutremure, primul mai slab, al doilea mai puternic. Pagube nu sunt. New-York, 22 (Rador). Din Santiago se anunță, că un cutremur foarte violent a făcut ravagii în ținutul Antofagasta din Chili. Cele mai multe case au fost dărâmate. Mii de lo­cuitori se găsesc acum sub cerul liber. * Boala regelui Angliei -Se aşteaptă cu nerăbdare buletinul medical — Londra, 22 (Rador).—— Se anunţă oficial, că sta­rea sănătăţii Regelui s-a ameliorat. Cu toate a­­cestea, Regele va trebui să stea în pat câteva zile. ♦ Londra, 23 (Rador). — Buleti­­nul medical, publicat aseară, a­­nunţă că Regele Angliei a petre­cut o zi agitată, din cauza per­­sistenţei febrei. De asemenea un plămân este întrucâtva conges­tionat. * Ca toată această uşoară com­­­plicaţie, starea Suveranului nu dă foc la nici o îngrijorare. Londra, 23 (Rador). — Agenţia „Reuter“ telegrafiază : Aseară, târziu, a fost chemat In palatul Buckingham sir Stan­ley Bewett, medicul Regelui. La ord 1 noaptea, medicul nu eşise din camera Suveranului. A fost apoi chemat un alt medic, lordul Dawson of Penn și un al treilea doctor. Se așteaptă cu nerăbdare pu­blicarea buletinului medical de azi. Franța rămâne credincioasa d-lui Poincaré de LUCIEN BOuRGUES Criza franceză s’a terminat, nu după b­unul plac al politi­­cianilor, ci potrivit logicii. Com­plotul radicalilor, comentat la congresul din Angers, departe de a pune un ternten guvernă­rii d-lui Poincaré, a avut, dim­potrivă, ca efect excluderea ra­dicalilor din noul cabinet. D. Caillaux, şeful conjuraţilor, îşi făcuse greşit socotelile. Intre altele, nu ţinuse seama de opi­nia publică. Insă abia plecase d. Poincaré, şi, prin glasul presei şi al fruntaşilor politici, ţara cerea pe toate cărările îna­­poerea sa. A fost, ca, pe vremea alegerilor din primăvara tre­cută, un fel de plebiscit. In adevăr, de doi ani de când e la putere fără întrerupere, marele loren n’a pierdut nimic din popularitatea sa. Ba dim­potrivă. După cum d. Poincaré a stabilizat francul, francul a stabilizat pe d. Poincaré... Popu­laritatea sa, departe de a suferi de vicisitudinile vremii, s’a con­solidat chiar. Fiecare francez îi este recunoscător pentru era de belşug şi de pace socială care s’a deschis cu el. Şi fiecare francez este deasemenea con­vins că atâta timp cât d. Poin­caré va sta la putere, perioada fericită pe care o cunoaşte Franţa acum va dăinui şi ea. Partidul radical, denunţând Uniunea Naţională, spera o în­viere a Cartelului stângii. Dar d. Poincaré a înlocuit numai­decât cabinetul Uniunii naţio­nale prii­tr’un cabinet de con­cordie republicană, ceea ce este acelaş lucru în ochii majorită­ţii francezilor. Căci, exceptând pe politicia­­nii profesionali cari pălăvră­gesc la ora aperitivului în ca­fenelele de provincie, publicul francez se sinchiseşte prea pu­ţin de aceste diferenţe de nume. Omagiul personal al cărui obiect a fost preşedintele Consi­liului când a prezintat Came­rei noul cabinet, arată cât de mult a avut dreptate să reia puterea cu sau fără radicali. Chiar Renaudel, bătrânul şi ce­lebrul socialist, a ţinut să-l fe­licite pentru probitatea sa, şi, cu acest prilej, Camera întrea­gă, exceptând vre-o 6 comunişti, i-a ovaţionat îndelung. Votul în urma declaraţiei mi­nisteriale a dat cabinetului 330 voturi. Radicalii, la cererea şefilor lor, s-au abţinut arătând astfel desaprobarea lor, nu şefului gu­vernului dar destatului politic care a prezidat la alcătuirea sa. Totuşi, n’au avut îndrăzneala să voteze contra. Dar puteau s’o facă atunci când un mare nu­măr dintre ei, au fost aleşi în Aprilie trecut ca partizani ai lui Poincaré ?.... Dealtminteri, un vot negativ din partea lor n’ar fi­ schimbat întru nimic si­tuaţia ministerială, căci noul cabinet se află, în orice caz, asigurat cu o majoritate de 40 de voturi, ceea ce, sporit cu for­midabilul prestigiu al şefului său, este absolut suficient spre a guverna. Fireşte, radicalii ies mai de­grabă înfrânţi din luptă şi cu atât mai înfrânţi cu cât au fost întradevăr făuritorii propriei lor înfrângeri. Este penibil, pen­­tru nişte oameni de prima ca­tegorie ca d-nii Herriot şi Sar­­raut şi cari sunt obişnuiţi cu gobelinuri şi saloane luxoase, de a se regăsi deodată ca sim­pli deputaţi la bufetul Palatu­lui Bourbon. Toţi aceştia au să-şi afişeze proasta lor dispo­ziţie. Dar s‘ar putea ca d. Poincaré, cu voie sau fără să spargă în­­tr’un scurt răstimp blocul radi­cal în două. Căci radicalii aleşi ca partizani ai lui Poincaré, nu vor putea să abţină la infinit de a vota după propunerile unui cabinet Poincaré. Va trebui, fi­reşte, să opteze între acel veto al d-lui Daladier şi datoria lor electorală. Deja opt dintre ei au ales, şi, votând pentru minister, şi-au dat demisia din partidul radical socialist... Noua combinaţie este califi­cată pe drept de cabinet de personalităţi. Ea numără într’a­­devăr persoane eminente. Fără a mai vorbi de d. Bri­­and, al cărui nume este nedes­părţit de politica de pace şi care va rămânea neclintit la Quai d’Orsay atâta timp cât va voi, se mai găseşte acolo d. Andre Tardieu, care a schimbat pos­tul lucrărilor publice cu acela, mai important şi eminamente politic, de ministru de interne. Vechi fruntaş al ziarului „Le Temps" principal redactor al tratatului de la Versailles, de o inteligenţă superioară, solidă şi strălucitoare, d. Tardieu este considerat în cercurile iniţiate ca viitor preşedinte al consiliu­lui. Justiţia rămâne în mâinile ex­perte ale d-lui Barthou, care deţine recordul duratei minis­teriale, de vreme ce are la acti­vul său 18 ani de minister. To­tuşi d-sa afirmă că-i plac mai mult cărţile vechi decât politi­ca... Bibliofilia duce departe. D. Chéron, noul ministru de finanţe, jovial prin extraordi­nara sa corpolenţă... Dar este un normand muncitor şi şiret, foarte versat în ce priveşte mâ­nuirea banului şi care va şti să apere bugetul în faţa Camere­lor. Căci d. Poincaré, prim minis­tru, nu şi-a rezervat nici un por­tofoliu, anume ca să poată să se ocupe cu regularea definitivă a reparaţiunilor şi datoriilor de război, chestiuni de cea mai mare importanţă şi cari vor de­termina viitorul economic al mai multor generaţii. Ora este încă gravă. Franţa are nevoie de d. Poincaré şi pen­tru salvarea francului. O nouă amânare a tratativelor româno- ungare asupra proble­mei optanţilor Budapesta, 22 (Ra­dor). — Agenţia telegra­fică ungară anunţă, că gu­vernele ungar şi român au căzut de acord să amâne pentru ziua de 15 Decem­brie 1928 începerea ne­gocierilor directe în ches­tiunea optanţilor. -----x­o­x----­ Sărbătorirea principesei Ileana la Berlin Berlin, 22. (Rador). — Princi­pesa Ileana a sosit, azi dimi­neaţă, la Berlin, venind dela Stockholm. La Berlin, Principe­sa Ileana va rămâne două zile spre a vizita oraşul. In cinstea Alteţei Sale, s’a dat, azi la amiază, un dejun la lega­ţia României; după amiază, a fost un ceai la d-na Stresemann, iar seara va fi, la ministerul de externe german, un mare supeu, la care vor participa mai multe personalităţi diplomatice, finan­ciare şi politice Mâine la prânz, d. von Schu­bert, secretar de Stat al Reichu­­lui, va da un dejun In cinstea Principesei Ileana. Alteţa Sa va pleca din Berlin spre ţară, Vineri seara, via Mün­chen. Ciocnire de trenuri Tn Cehoslovacia — 4 MORŢI: 30 RĂNIŢI Praga, 22. (Telegr. part.). — Pe linia Praga-Znalm, in staţia Nim­burg s’a întâmplat o nenorocire. Acceleratul, care venea din Pra­ga a intrat într’un tren de mar­fă ca venea din direcţia opusă, din cauză că acesta din urmă nu observase semnalul de oprire. Locomotiva trenului de marfă şi câteva vagoane de clasa 3-a ale acceleratului au fost distruse, 2 femei şi un copil, precum şi me­­canicul trenului de marfă au fost omoriţi la loc ; 10 călători au fost grav răniţi şi 20 mai uşor. ------------x □ x ------------­ FILME »»imn......—n­. Cine e mai fericit, Hoover sau Smith ? S'ar părea că răspunsul se impune dela sine: cel dintâi, — fiindcă s’a ales cu succes după o campanie înverşunată. Şi cu toate astea, lucrul nu e aşa de simplu, judecând după a­rătările presei americane. Acolo, deşi democraţia s’afir­mă mai puternic decât oriunde, tradiţia continuă să joace rol în­semnat. In materie de alegere prezi­denţială, printre uzurile de la ca­re nimeni nu se abate, sunt şi următoarele două: Candidatul căzut, oricât de aprigă ar fi fost lupta, trebue să felicite pe adversarul ales; Candidatul ales trebue să mul­ţumească alegătorilor, cutree­­rând ţara în lung şi în lat, in tovărăşia soţiei sale. De­sigur, nu i-a venit bine lui Smith, după ce a cheltuit averea lui şi pe ale altora, intr’o propa­gandă electorală, în care prezen­tase alegerea lui Hoover ca o primejdie, să-şi ia inima în dinţi şi să firitisească telegrafic atât pe noul preşedinte, cât şi State­­le­ Unite care-l vor avea în frunte. Dar corvoada sa a durat nu­mai o clipă. A închis ochii, ca la dentist, a dat telegrama şi a scăpat. Puneţi-vă însă în situaţia lui Hoover, care se vede obligat să stră­bată toate statele mai ei fe­deraţii americane, fără să se despartă un minut, zi şi noapte, de noua prezidenţă! La fel cu rozele, onorurile au şi ele spini. Ia închipuiţi-vă că lady Hoo­ver face parte dintre acele femei ideale, care îşi iubesc atât de mult soţul, în­cât se cred datoa­re să nu-i slăbească nici un mi­nut cu recomandaţiunile expri­mate printr’un glas mai mult sau mai puţin mieros : — Salută... Râzi... Spune-te ce­va... Vezi că ţi s’a strâmbat cra­vata... Nu sta cu spatele la mine, să creadă alegătorii că te plicti­sesc... Pune galoşii... Scoate ga­loşii.... Mai încetează cu actele de filantropie, că ne trebuesc murături de iarnă... Nesfârşitele sfaturi din reper­toriul casnic, adjectiv despre ca­re unii autori susţin că derivă de la substantivul casnă, nu de la casă. Dar cum luna de miere a călă­toriei prezidenţiale nu ţine nici ea mai mult de treizeci de zile, situaţia lui Hoover va reintra în curând în normal, şi preşedinte­ Ie va beneficia iarăş de acele mici intervale de singurătate, care pun şi mai mult în va­loare bucuriile c­ujugale. Don Joşi Trece regina In timpul trecerii reginei Wil­­helmina a Olandei, cu ocazia ul­timului său voiaj la Amsterdam, populaţia i-a făcut o primire en­tuziastă. Dar mai elocvente de­cât orice manifestaţii de sim­patie, sunt privirile pline de dragoste ale copilaşilor, cari privesc extaziaţi pe Regina lor, Bin anima în p­ia praporii! Berlin, 22. — Ziarul­­,Rut“ anunţă, că în toată Rusia, în ultimul timp, au fost descoperite socie­tăţi clandestine ale tine­retului, cu tendinţe anti­­sovietice. Membrii aces­tor societăţi sunt foşti „comsomoli”, elevi, stu­denţi şi muncitori. După ziarele din Moscova, pâ­nă în prezent au fost des­coperite pe lângă socie­tăţile secrete cu scop cul­tural şi organizaţii revo­luţionare. G. P. U. (siguranţa so­vietică) nu îndrăzneşte să ia măsuri drastice du­pă cazul din Ecaterino­­dar, unde arestarea unui comitet secret al tinere­tului a provocat proteste şi manifestaţiuni unani­me în toate şcolile. Elevii şi profesorii s-au solidari­zat în protestul lor contra arestării, votând la întru­­niri, moţiuni cu caracter antisovietic. Mişcarea tineretului a­­gravează situaţia internă în Rusia, aceasta cu atât mai mult, că tineretul în majoritatea sa, fiind de­votat partidului comu­nist, era stâlpul regimu­lui actual din Rusia. MARIREA IMPOZITELOR PE VENIT IN UCRAINA Varşovia, 23 (Rador). — Din Charkov se anunţă, că consi­liul comisarilor poporului din Ukraina, a decis să majoreze impozitul pe venit în mai mul­te districte pe motivul că „au fost scutite da foamete’’. Profe­siunile libere vor avea o aug­mentare de 5 la sută și între­prinderile comerciale de 10 la sută asupra impozitelor de până acum. Impozitele comu­nale au fost deasemenea mă­rite. Era să fie sechestrată averea lui Amundsen Copenhaga, 22 (telegr. part.). Din Oslo se anunţă, că în urma cererii creditorilor, s’a pus sec­­hestru pe averea rămasă de pe urma lui Amundsen. Acesta de­clarase, înainte de plecarea sa cu avionul lui Guilbaud că-şi va a­­ranja situaţia, imediat ce se va întoarce. Neîntorcându-s­e, cre­ditorii au cerut să se pună sec­­hestru pe averea sa, urmând ca aceasta să fie scoasă la licitație. S'ar fi ajuns la aceasta, dacă o doamnă din înalta societate n’ar fi oferit 30 mii coroane norve­giene pentru diferite datorii ale defunctului explorator, ast­fel că s’au putut acoperi cu a­­ceastă sumă creanțele creditori­lor, cari au renunțat la seches­­tru. Bata Hmria na coipoa inarmările Cehoslovacia va cere Ligii Naţiunilor un control sever — Praga, 22. (Telegr. part.). — Azi, Senatul a adoptat, in a 2-a citire, bugetul pe 1929. Cu această ocazie, deputatul slovac dr. Stodola a ţinut un dis­curs, relevând atitudinea reală a ungurilor din partidul agrar, la conferinţa din 28 octombrie, la Bratislava. Deputatul a spus, că ungurii, in Slovacia, au toate libertăţile culturale şi şcolare. In schimb, ei trebue să renunţe la acţiunile subversive şi ire­dentiste împotriva statului ceho­slovac. Politica Cehoslovaciei faţă de minorităţi, în ultimii zece ani, s’a dovedit a fi foarte jistă. Ideea da stat s’a consolidat şi a prins rădăcini adânci în sufle­tul popoarelor. Atâta timp cât Ungaria nu va inceta cu înarmările deghizate, nici Cehoslovacia nu va putea­­ se scuture de enormele cheltue pentru întreţinerea armatei. Dar, în cazul că Ungaria­­ continua cu înarmările, Ceh­slovacia se va adresa Ligii Nic­ţiunilor, cerând un control s ver, spre a faca imposibilă acea­tă activitate clandestină şi pi­mejdioasă. HOUl iiÎPI­Îf Eii la Budapesta Angora. 23 (Hadar).— Tn po­tul de ministru al Turciei ! Budapesta a fost numit Behid Bey, fost ministru al lucrărilr publice. In urma acestei nu­miri, Behidi Bey și-a dupt mandatul de deputat.

Next