Universul, noiembrie 1928 (Anul 46, nr. 254-279)
1928-11-25 / nr. 275
Anii XLVI, Hr. 275)10 Pagini IlfilM| In străinătate 6 lei 1© Pagini Dominica 25 Nosmbie 1923 CELE DÍN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ LUIGI CAZZA VILLAH TELEFON * Direcţia 313/72-364/64 TELEQRXICE $1 TELEFONICE Redacţia şi Administraţia: Bucureşti, str. Brezoianu, * Administraţia 313/71 Secretariatul de Redacţie 356/43 Director: STELIAN POPESCU Redacţia s Coresp. cu provincia 302/98-335/31 WMMftaTMi8H3BBBa^ggB«banW^ " Revendicările micilor industriaşi Uniunea micilor industriaşi a ţinut o şedinţă la care au participat şi doi membri ai guvernului, cărora preşedintele Uniunii le-a expus revendicările micilor industriaşi. Nu ştim în ce măsură revendicările micilor industriaşi vor fi satisfăcute, dar e probabil că ele vor fi examinate cu multă luare aminte, dată fiind necesitatea naţională ca mica burghezie urbană, pe care o reprezintă micii industriaşi, să joace un rol mai de seamă în viaţa economică a ţării. Care sunt revendicările? Una din ele, de urgenţă imperativă, este legiferarea plăţii lucrului efectuat. Din pricină că plata lucrului efectuat n’a fost încă legiferată, s’au produs şi se produc adeseaori crize financiare în lumea micilor industriaşi, crize ce duc câteodată inevitabil la faliment. Altă revendicare este aceea a organizării creditului meseriaşilor şi al micii industrii, înfăptuit pe calea mutualităţii cooperatiste în străinătate. E îmbucurător faptul că s-a recunoscut în mod oficial legitimitatea cererii micilor industriaşi de a se da o organizare legală creditului micilor industrii. Este cu dreptate însă ca, odată cu soluţionarea acestor probleme cu caracter netăgăduit urgent, să se realizeze şi reorganizarea învăţământului meşteşugăresc, pe temeiuri care să asigure un trai onorabil, prin muncă şi tehnică profesională, generaţiilor de tineri, prea îngrămădiţi până în anii din urmă în învăţământul secundar, ceea ce a contribuit în chip exagerat la sporirea cifrei intelectualilor — năzuitori la funcţiuni publice — deci la mărirea cadrelor proletariatului intelectual. Tinerimea şcolară va putea fi astfel îndrumată şi pe drumul meseriilor, al îndeletnicirilor practice, fără ca prin aceasta ea să renunţe la învăţământul care sâ-i permită asimilarea cunoştinţelor firesc legate de cultura generală, pe care meseriaşii din apus o au de mult. Iată chestiuni asupra cărora ne permitem să atragem atenţiunea celor în drept, rezolvirea lor fiind strâns legată de consolidarea trainică a micii burghezii româneşti, care pentru România Mare este o adevărată necesitate naţională. Ca urmare îndemnurilor noastre de a nu se mai lăsa în consumaţie marile cantităţi de vinuri otrăvite pornite din laboratoarele lui Pascal, Last şi Wechsler, ni se comunică, oficios, că parte din negustorii, cari au ridicat vin în consemnaţie de la firma Carol Pascal, au vărsat peste 700 de butoaie. Se procedează actualmente la o minuţioasa cercetare a tuturor depozitelor de provenienţă Carol Pascal şi asociaţii. Direcţiunea de represiune a fraudelor în vinicultură, din ministerul agriculturii, va cerceta toate depozitele de vinuri, spre a se constata întreaga cantitate de vinuri, ce a fost achiziţionată de la Carol Pascal şi care va fi retrasă din consumaţie. OTRĂVITOR!! Un prim succes al campaniei noastre Anchetă printre studenţii francezi I) Orice adolescenţă are o nelinişte. Ce amintire păstrezi din adolescenţa d-tale, desvoltată în timpul războiului ? Socoteşti cei patru ani de războiu, ca patru ani de vacanţă mare, sau ţi-a lăsat timpul acela, dureroasă impresie ? II) Eşti dintre aceia, cari respingând noţiunea de ordine, înţeleg să nu mai facă distincţie dintre noţiunile de bine şi de rău ? Ce crezi de educaţie în general şi de educaţia d-tale în particular ? Patria, familia nu mai sunt pentru d-ta decât entităţi juridice, abstracţiuni, urme ale unui stat perimat? III) Ce rol atribui sentimentelor? Ce părere ai despre dragoste, căsătorie, uniune liberă, divorţ ? IV) Care-i influenţa supranaturalului asupra gândirii d-tale, şi în viaţa d-tale ? V) Literatura actuală arată un progres în sinceritate ? Ce reacţiune provoacă în d-ta, numele lui Maurras, Gide, Valéry, Barrés, Romain Rolland, Péguy, Proust, Bergson, Blondel/ Bremond şi ale reprezentanţilor celor mai calificaţi ai renaşterii tomiste ? Poate să existe cultură generală fără literatură greacă şi latină ? Crezi, că se formează un nou umanism, care va face apel la nouile discipline ştiinţifice ? Aceste întrebări le-a formulat excelenta revistă „Nouvelles Litteraires“, pentru a ancheta printre studenţii francezi. PENTRU STUDENŢII ROMANI întrebările se potrivesc, fără îndoială şi studenţilor noştri, cu atât mai mult, cu cât la noi s‘a discutat cu destulă ardoare aspecte ale problemai „nouei generalii“. E adevărat că discuţia s'a desfăşurat mai mult între scriitori şi că au intervenit şi doi profesori universitari. Dar problema s-a pus. Ne închipuim că au urmărit discuţiile şi studenţii, căci problema îi interesează foarte de aproape. înfăţişând studenţilor noştri întrebările adresate colegilor lor francezi, credem, că se vor gândi şi ei să răspundă. Să răspundă partida ei şi să-şi comunice răspunsurile între ei. Au, în orice caz prilejul de a-şi pune la încercare sinceritatea de gândire şi capacitatea sentimentalităţii intime."Ce-ar plăcea să credem, că şi la întrebarea din urmă asupra înrâuririi exercitată de scriitori, studenţii noştri, cel puţin cei de laştere şi filisofie, se vor simţi mândri să răspundă, fiindu-Ie, sau trebuind să nu fie cunoscute operele acelor scriitori. Şi poate că ei înşişi vor încerca să localizeze întrebarea din urmă, citând pe scriitorii noştri, cari au influenţat asupra sufletelor lor. Noi nu facem ancheta, dar am pus la dispoziţia studenţilor, întrebările. b. c. -□ • □ fass coEdamnaţS la »arta Paris, 22 (Rador). — Consiliul de război din Casablanca a condamnat la moarta șease indigeni cari au asasinat pe un inginer francez. -------TOT------ Selos pM is mere Londra, 22 (Rador).---Din Tokio se anunţă, că avionul care transporta de la Kioto la Tokio filmul reprezentând încoronarea Mikadoului, s‘a prăbuşit în mare. Pilotul s‘a înecat. --------- x Li x -------- Schimbarea numelui patronimic Există o lege privitoare la schimbarea numelui. Cum nimeni nu poate să urmărească toate publicaţiunile apărute în „Monitorul Oficial“, relativ la cererile de autorizare pentru schimbarea numelui patronimic spre a face opoziţie, numeroase sunt persoanele care şi-au însuşit nume de voevozi, de boeri de baştină româneşti, de eroi naţionali, sau acelea de Dumitrescu, Florescu, Vasilescu, Popescu, etc. De aceea se poate ca un Şloim Goldenberg să se numească Dragoş , un Isac Leibovici,Mircea, Dan, Ştefan, Matei, Ghica, Floria, Corvin, Manu, Golescu, Crişan, Cloşca, Mihai, Năsturel, Bălăceaniu, Bălcescu, Alecsandri, Negri, Catargi, Blaş, după cum Meer sin Burău, să se numească Volbură Popescu , sau un Satit Schwartzenberg să se numească Preda Buzescu ş. a. m. d. Ca titlu de curiozitate cităm câteva cereri dintr’o publicaţie recentă a ministerului justiţiei , Herman Cohn, a cerut schimbarea numelui său patronimic în cel de Vasilescu; Eugen Leibooid în cel de Dumitrescu; Lazăr Schmartzenberg în cel de Solescu; Mendel Lieberman în cel de Maxim ; E. L. Segal, în cel de Saoiri; S. Coln în cel de Ştefan Corvin; Clime Petre, zis Element P. Naum, zis Climen P. Matilovici, zis şi Climent Petroff, în Clime Petrescu etc. Incontestabil că se face un abuz prin însușirea de nume patronimice de domni, boeri, sau eroi naționali. Dacă sunt explicabile unele schimbări de nume patronimice, care sunt recunoscute ridicol?, sau care, puteau fi luate drept porecle, nu sunt justificate in celelalte cazuri. Pentru ce i-ar fi ruşine oare unui om onorabil să „poarte" numele moşilor şi strămoşilor săi ? Pentru ce Sloim singurăh, să se recomande, Vlad Popescu ? x|ix- Acsidentale da avion în Polonia — ŞASE INTR O ZI - Varşovia 22 (Rador).— Din cauza ceţii, s‘au produs Miercuri în Polonia şease accidente de aviaţie. Dintre acestea patru s‘au petrecut la Varşovia, unul la Lodz şi altul la Deblin. Un căpitan aviator şi un pilot şi-au pierdut viaţa. Ceilalţi aviatori au fost grav răniți. ’ ----------x |__| x--------- Căldură neobișnuitâ în America Londra, 22 (telegr. part.) — Asupra orașului New-York s’a lăsat un val de căldură neobișnuită în acest anotimp. S’au înregistrat la umbră 70 grade Fahrenheit. La Washington temperatura s’a urcat de assmsnt în mod considerabil. Două persoane, cari așteptau în fața Casei Albe, să-l vadă pe Coolidge, au leșinat din cauza căldurii. ------- XO X ------ ițiile franceze au respins extrădarea unui anarhist Italian Paris, 22. (Telegr. part.). — Guvernul francez a refuzat până acum consecvent orice extrădare de delicvenţi politici, cerută, de autorităţile italiene. In ultimul timp, autorităţile italiene au cerut extrădarea delicvenţilor politici pretextând că au comis delicte de drept comun. Zilele acestea, era să fie extrădat de autorităţile franceze din Provence, un anarhist italian, Morelli, acuzat de tribunalele italiene de asasinarea unui carabinier. Morelli a făcut apel împotriva extrădării, susţinând, că n'a omorît niciodată pe nimeni, ci statul italian îi impută pe nedrept o crimă, spre a obţine extrădarea lui. Curtea supremă de stat a dispus, în urma examinării recursului, său, eliberarea. Ivi Morelli. ------ X O X Cutremure in ţară şi străinătate Seismografele observatorului astronomic din Bucureşti au înregistrat ori, la ora 6.24, un cutremur, cu epicentrul apropiat şi puternic. După scara lui Rossi Ford, cutremurul a fost de gradul 4, fiind însoţit de zgomote subterane. Oscilaţiunile au durat un minut. * Odobeşti, 23. — Azi, la ora 6,25 dim., an violent cutremur s’a simţit în localitate şi împrejurimi. Populaţia a eşit în stradă. Chişinău, 23. — Azi, la ora 6,30 dim., s’a simţit an uşor cutremur. ALTE CUTREMURE LA SMIRNA Angora, 23 (Rador). In regiunea Smirna sau produsuri la scurte intervale două cutremure, primul mai slab, al doilea mai puternic. Pagube nu sunt. New-York, 22 (Rador). Din Santiago se anunță, că un cutremur foarte violent a făcut ravagii în ținutul Antofagasta din Chili. Cele mai multe case au fost dărâmate. Mii de locuitori se găsesc acum sub cerul liber. * Boala regelui Angliei -Se aşteaptă cu nerăbdare buletinul medical — Londra, 22 (Rador).—— Se anunţă oficial, că starea sănătăţii Regelui s-a ameliorat. Cu toate acestea, Regele va trebui să stea în pat câteva zile. ♦ Londra, 23 (Rador). — Buletinul medical, publicat aseară, anunţă că Regele Angliei a petrecut o zi agitată, din cauza persistenţei febrei. De asemenea un plămân este întrucâtva congestionat. * Ca toată această uşoară complicaţie, starea Suveranului nu dă foc la nici o îngrijorare. Londra, 23 (Rador). — Agenţia „Reuter“ telegrafiază : Aseară, târziu, a fost chemat In palatul Buckingham sir Stanley Bewett, medicul Regelui. La ord 1 noaptea, medicul nu eşise din camera Suveranului. A fost apoi chemat un alt medic, lordul Dawson of Penn și un al treilea doctor. Se așteaptă cu nerăbdare publicarea buletinului medical de azi. Franța rămâne credincioasa d-lui Poincaré de LUCIEN BOuRGUES Criza franceză s’a terminat, nu după bunul plac al politicianilor, ci potrivit logicii. Complotul radicalilor, comentat la congresul din Angers, departe de a pune un ternten guvernării d-lui Poincaré, a avut, dimpotrivă, ca efect excluderea radicalilor din noul cabinet. D. Caillaux, şeful conjuraţilor, îşi făcuse greşit socotelile. Intre altele, nu ţinuse seama de opinia publică. Insă abia plecase d. Poincaré, şi, prin glasul presei şi al fruntaşilor politici, ţara cerea pe toate cărările înapoerea sa. A fost, ca, pe vremea alegerilor din primăvara trecută, un fel de plebiscit. In adevăr, de doi ani de când e la putere fără întrerupere, marele loren n’a pierdut nimic din popularitatea sa. Ba dimpotrivă. După cum d. Poincaré a stabilizat francul, francul a stabilizat pe d. Poincaré... Popularitatea sa, departe de a suferi de vicisitudinile vremii, s’a consolidat chiar. Fiecare francez îi este recunoscător pentru era de belşug şi de pace socială care s’a deschis cu el. Şi fiecare francez este deasemenea convins că atâta timp cât d. Poincaré va sta la putere, perioada fericită pe care o cunoaşte Franţa acum va dăinui şi ea. Partidul radical, denunţând Uniunea Naţională, spera o înviere a Cartelului stângii. Dar d. Poincaré a înlocuit numaidecât cabinetul Uniunii naţionale priitr’un cabinet de concordie republicană, ceea ce este acelaş lucru în ochii majorităţii francezilor. Căci, exceptând pe politicianii profesionali cari pălăvrăgesc la ora aperitivului în cafenelele de provincie, publicul francez se sinchiseşte prea puţin de aceste diferenţe de nume. Omagiul personal al cărui obiect a fost preşedintele Consiliului când a prezintat Camerei noul cabinet, arată cât de mult a avut dreptate să reia puterea cu sau fără radicali. Chiar Renaudel, bătrânul şi celebrul socialist, a ţinut să-l felicite pentru probitatea sa, şi, cu acest prilej, Camera întreagă, exceptând vre-o 6 comunişti, i-a ovaţionat îndelung. Votul în urma declaraţiei ministeriale a dat cabinetului 330 voturi. Radicalii, la cererea şefilor lor, s-au abţinut arătând astfel desaprobarea lor, nu şefului guvernului dar destatului politic care a prezidat la alcătuirea sa. Totuşi, n’au avut îndrăzneala să voteze contra. Dar puteau s’o facă atunci când un mare număr dintre ei, au fost aleşi în Aprilie trecut ca partizani ai lui Poincaré ?.... Dealtminteri, un vot negativ din partea lor n’ar fi schimbat întru nimic situaţia ministerială, căci noul cabinet se află, în orice caz, asigurat cu o majoritate de 40 de voturi, ceea ce, sporit cu formidabilul prestigiu al şefului său, este absolut suficient spre a guverna. Fireşte, radicalii ies mai degrabă înfrânţi din luptă şi cu atât mai înfrânţi cu cât au fost întradevăr făuritorii propriei lor înfrângeri. Este penibil, pentru nişte oameni de prima categorie ca d-nii Herriot şi Sarraut şi cari sunt obişnuiţi cu gobelinuri şi saloane luxoase, de a se regăsi deodată ca simpli deputaţi la bufetul Palatului Bourbon. Toţi aceştia au să-şi afişeze proasta lor dispoziţie. Dar s‘ar putea ca d. Poincaré, cu voie sau fără să spargă într’un scurt răstimp blocul radical în două. Căci radicalii aleşi ca partizani ai lui Poincaré, nu vor putea să abţină la infinit de a vota după propunerile unui cabinet Poincaré. Va trebui, fireşte, să opteze între acel veto al d-lui Daladier şi datoria lor electorală. Deja opt dintre ei au ales, şi, votând pentru minister, şi-au dat demisia din partidul radical socialist... Noua combinaţie este calificată pe drept de cabinet de personalităţi. Ea numără într’adevăr persoane eminente. Fără a mai vorbi de d. Briand, al cărui nume este nedespărţit de politica de pace şi care va rămânea neclintit la Quai d’Orsay atâta timp cât va voi, se mai găseşte acolo d. Andre Tardieu, care a schimbat postul lucrărilor publice cu acela, mai important şi eminamente politic, de ministru de interne. Vechi fruntaş al ziarului „Le Temps" principal redactor al tratatului de la Versailles, de o inteligenţă superioară, solidă şi strălucitoare, d. Tardieu este considerat în cercurile iniţiate ca viitor preşedinte al consiliului. Justiţia rămâne în mâinile experte ale d-lui Barthou, care deţine recordul duratei ministeriale, de vreme ce are la activul său 18 ani de minister. Totuşi d-sa afirmă că-i plac mai mult cărţile vechi decât politica... Bibliofilia duce departe. D. Chéron, noul ministru de finanţe, jovial prin extraordinara sa corpolenţă... Dar este un normand muncitor şi şiret, foarte versat în ce priveşte mânuirea banului şi care va şti să apere bugetul în faţa Camerelor. Căci d. Poincaré, prim ministru, nu şi-a rezervat nici un portofoliu, anume ca să poată să se ocupe cu regularea definitivă a reparaţiunilor şi datoriilor de război, chestiuni de cea mai mare importanţă şi cari vor determina viitorul economic al mai multor generaţii. Ora este încă gravă. Franţa are nevoie de d. Poincaré şi pentru salvarea francului. O nouă amânare a tratativelor româno- ungare asupra problemei optanţilor Budapesta, 22 (Rador). — Agenţia telegrafică ungară anunţă, că guvernele ungar şi român au căzut de acord să amâne pentru ziua de 15 Decembrie 1928 începerea negocierilor directe în chestiunea optanţilor. -----xox---- Sărbătorirea principesei Ileana la Berlin Berlin, 22. (Rador). — Principesa Ileana a sosit, azi dimineaţă, la Berlin, venind dela Stockholm. La Berlin, Principesa Ileana va rămâne două zile spre a vizita oraşul. In cinstea Alteţei Sale, s’a dat, azi la amiază, un dejun la legaţia României; după amiază, a fost un ceai la d-na Stresemann, iar seara va fi, la ministerul de externe german, un mare supeu, la care vor participa mai multe personalităţi diplomatice, financiare şi politice Mâine la prânz, d. von Schubert, secretar de Stat al Reichului, va da un dejun In cinstea Principesei Ileana. Alteţa Sa va pleca din Berlin spre ţară, Vineri seara, via München. Ciocnire de trenuri Tn Cehoslovacia — 4 MORŢI: 30 RĂNIŢI Praga, 22. (Telegr. part.). — Pe linia Praga-Znalm, in staţia Nimburg s’a întâmplat o nenorocire. Acceleratul, care venea din Praga a intrat într’un tren de marfă ca venea din direcţia opusă, din cauză că acesta din urmă nu observase semnalul de oprire. Locomotiva trenului de marfă şi câteva vagoane de clasa 3-a ale acceleratului au fost distruse, 2 femei şi un copil, precum şi mecanicul trenului de marfă au fost omoriţi la loc ; 10 călători au fost grav răniţi şi 20 mai uşor. ------------x □ x ------------ FILME »»imn......—n. Cine e mai fericit, Hoover sau Smith ? S'ar părea că răspunsul se impune dela sine: cel dintâi, — fiindcă s’a ales cu succes după o campanie înverşunată. Şi cu toate astea, lucrul nu e aşa de simplu, judecând după arătările presei americane. Acolo, deşi democraţia s’afirmă mai puternic decât oriunde, tradiţia continuă să joace rol însemnat. In materie de alegere prezidenţială, printre uzurile de la care nimeni nu se abate, sunt şi următoarele două: Candidatul căzut, oricât de aprigă ar fi fost lupta, trebue să felicite pe adversarul ales; Candidatul ales trebue să mulţumească alegătorilor, cutreerând ţara în lung şi în lat, in tovărăşia soţiei sale. Desigur, nu i-a venit bine lui Smith, după ce a cheltuit averea lui şi pe ale altora, intr’o propagandă electorală, în care prezentase alegerea lui Hoover ca o primejdie, să-şi ia inima în dinţi şi să firitisească telegrafic atât pe noul preşedinte, cât şi Statele Unite care-l vor avea în frunte. Dar corvoada sa a durat numai o clipă. A închis ochii, ca la dentist, a dat telegrama şi a scăpat. Puneţi-vă însă în situaţia lui Hoover, care se vede obligat să străbată toate statele mai ei federaţii americane, fără să se despartă un minut, zi şi noapte, de noua prezidenţă! La fel cu rozele, onorurile au şi ele spini. Ia închipuiţi-vă că lady Hoover face parte dintre acele femei ideale, care îşi iubesc atât de mult soţul, încât se cred datoare să nu-i slăbească nici un minut cu recomandaţiunile exprimate printr’un glas mai mult sau mai puţin mieros : — Salută... Râzi... Spune-te ceva... Vezi că ţi s’a strâmbat cravata... Nu sta cu spatele la mine, să creadă alegătorii că te plictisesc... Pune galoşii... Scoate galoşii.... Mai încetează cu actele de filantropie, că ne trebuesc murături de iarnă... Nesfârşitele sfaturi din repertoriul casnic, adjectiv despre care unii autori susţin că derivă de la substantivul casnă, nu de la casă. Dar cum luna de miere a călătoriei prezidenţiale nu ţine nici ea mai mult de treizeci de zile, situaţia lui Hoover va reintra în curând în normal, şi preşedinte Ie va beneficia iarăş de acele mici intervale de singurătate, care pun şi mai mult în valoare bucuriile cujugale. Don Joşi Trece regina In timpul trecerii reginei Wilhelmina a Olandei, cu ocazia ultimului său voiaj la Amsterdam, populaţia i-a făcut o primire entuziastă. Dar mai elocvente decât orice manifestaţii de simpatie, sunt privirile pline de dragoste ale copilaşilor, cari privesc extaziaţi pe Regina lor, Bin anima în pia praporii! Berlin, 22. — Ziarul,Rut“ anunţă, că în toată Rusia, în ultimul timp, au fost descoperite societăţi clandestine ale tineretului, cu tendinţe antisovietice. Membrii acestor societăţi sunt foşti „comsomoli”, elevi, studenţi şi muncitori. După ziarele din Moscova, până în prezent au fost descoperite pe lângă societăţile secrete cu scop cultural şi organizaţii revoluţionare. G. P. U. (siguranţa sovietică) nu îndrăzneşte să ia măsuri drastice după cazul din Ecaterinodar, unde arestarea unui comitet secret al tineretului a provocat proteste şi manifestaţiuni unanime în toate şcolile. Elevii şi profesorii s-au solidarizat în protestul lor contra arestării, votând la întruniri, moţiuni cu caracter antisovietic. Mişcarea tineretului agravează situaţia internă în Rusia, aceasta cu atât mai mult, că tineretul în majoritatea sa, fiind devotat partidului comunist, era stâlpul regimului actual din Rusia. MARIREA IMPOZITELOR PE VENIT IN UCRAINA Varşovia, 23 (Rador). — Din Charkov se anunţă, că consiliul comisarilor poporului din Ukraina, a decis să majoreze impozitul pe venit în mai multe districte pe motivul că „au fost scutite da foamete’’. Profesiunile libere vor avea o augmentare de 5 la sută și întreprinderile comerciale de 10 la sută asupra impozitelor de până acum. Impozitele comunale au fost deasemenea mărite. Era să fie sechestrată averea lui Amundsen Copenhaga, 22 (telegr. part.). Din Oslo se anunţă, că în urma cererii creditorilor, s’a pus sechestru pe averea rămasă de pe urma lui Amundsen. Acesta declarase, înainte de plecarea sa cu avionul lui Guilbaud că-şi va aranja situaţia, imediat ce se va întoarce. Neîntorcându-se, creditorii au cerut să se pună sechestru pe averea sa, urmând ca aceasta să fie scoasă la licitație. S'ar fi ajuns la aceasta, dacă o doamnă din înalta societate n’ar fi oferit 30 mii coroane norvegiene pentru diferite datorii ale defunctului explorator, astfel că s’au putut acoperi cu această sumă creanțele creditorilor, cari au renunțat la sechestru. Bata Hmria na coipoa inarmările Cehoslovacia va cere Ligii Naţiunilor un control sever — Praga, 22. (Telegr. part.). — Azi, Senatul a adoptat, in a 2-a citire, bugetul pe 1929. Cu această ocazie, deputatul slovac dr. Stodola a ţinut un discurs, relevând atitudinea reală a ungurilor din partidul agrar, la conferinţa din 28 octombrie, la Bratislava. Deputatul a spus, că ungurii, in Slovacia, au toate libertăţile culturale şi şcolare. In schimb, ei trebue să renunţe la acţiunile subversive şi iredentiste împotriva statului cehoslovac. Politica Cehoslovaciei faţă de minorităţi, în ultimii zece ani, s’a dovedit a fi foarte jistă. Ideea da stat s’a consolidat şi a prins rădăcini adânci în sufletul popoarelor. Atâta timp cât Ungaria nu va inceta cu înarmările deghizate, nici Cehoslovacia nu va putea se scuture de enormele cheltue pentru întreţinerea armatei. Dar, în cazul că Ungaria continua cu înarmările, Cehslovacia se va adresa Ligii Nicţiunilor, cerând un control s ver, spre a faca imposibilă aceată activitate clandestină şi pimejdioasă. HOUl iiÎPIÎf Eii la Budapesta Angora. 23 (Hadar).— Tn potul de ministru al Turciei ! Budapesta a fost numit Behid Bey, fost ministru al lucrărilr publice. In urma acestei numiri, Behidi Bey și-a dupt mandatul de deputat.