Universul, iunie 1929 (Anul 47, nr. 122-147)

1929-06-01 / nr. 122

BONBOANE PURGATIVE DE UN GUST PLĂCUT DE GĂSIT LA TOATE FARMACIILE Automobile CADILLAC 3 LA SALLE motoare 8 cilindru în V C&9LL&C: PHAETON Lei 750.000 LI8IUZIA „ 960.000 U SALLE: * PHAETON Lei 580.003 SEDAN „ 720.000 IN DEPOZIT LM LEONIBM & Co. București, Cat. Victoriei Alp. 33 151)9 U'izmMZzmmmzm i! S. FELLEGIEI C e/mi bunpurgâf/v t­i din lume Cmlra vymmMi,ta fymfe pfâ de rnâwuvd anemie JVOMOHL ,'SUPEBBA” '""Torpedo desphis șase cilindrii ultimul model, aproape nou, șase locuri de vânzare ocazional. Stavar, str. General Manu­tl. 2 UNIVERSUL" Ziua mamei Societatea ortodoxă naţio­nală a femeilor române, care a instituit anul trecut, pentru prima oară în ţară sărbătoa­rea numită „Ziua mamei“ sub auspiciile sale, a organizat şi anul acesta în înţelegere cu ministerul instrucţiunii publi­ce un concurs între elevii şi elevele claselor a 111-a şi a IV-a de liceu din înreaga ţară cu subiectul : „Dragostea de mamă“ Premierea lucrărilor se va face în ziua de 2 Iunie, zi des­tinată exclusiv acestei măre­ţe sărbători. In dimineaţa zilei de 2 iu­nie la ora 10 se va oficia un serviciu religios la biserica „Cuţitul de argint“ (Parcul Carol). Va urma o procesi­une la cimitirul Bellu cu delegaţie de elevi, eleve şi muzica militară. Aci se vor depune flori pe mormântul mult regretatei d-ne Anasta­sia Filipescu, prima prezi­­dentă a Societăţii ortodoxe şi membră fondatoare. In aceeaşi zi la ora 5 d. a. la Ateneul Român, va fi solemni­tatea primirii elevilor şi ele­velor care s-au distins la con­cursul pentru „Cultul mamei“. Li se vor împărţi cruciuliţe şi cărţi. Societatea ortodoxă naţio­nală a femeilor române face apel la toate societăţile, la toate şcolile din ţară şi la toţi aceia cari îi apărtăşe­sc i­­dea că slăvirea mamei trebue să fie pentru toţi una din primele datorii şi-i roagă să ia parte la serbările organi­zate în toată ţara în ziua de 2 iunie de soc. ortodoxă a femeilor române, care este în­­temeetoarea acestei sărbători, în înţelegere cu ministerul instrucțiunii publice. X­T * v­V * 1 ECHIPAREA ofiţerilor de rezervă Se face cunoscut tuturor o­­fiţerilor de rezervă înscrişi în controalele Cercului de re­crutare Bucureşti, că acelora cari se vor prezenta în acest an la concentrare pentru ins­trucţie fără echipament­e de campanie, li se va confecţiona acest echipament în atelierele gurnizonei respective în li­mita sumei de 4500 lei, care sumă se va reţine din drep­turile ce nu de primit pe tim­pul concentrării. Pentru restul de ofiţeri de rezervă se mai dă un­­termen până în Martie 1930, când toţi ofiţerii de rezervă vor trebui să se prezinte la viza carnete­lor Md. E. cu întreg echipa­mentul de campanie, afară de harnaşament, pentru care ter­menul de procurare se pre­lungeşte până în Martie 1931. Atelierele ofiţereşti vor sa­tisface în tot acest timp cere­rile ofiţerilor de rezervă pen­tru echipare. ------- X O X-------­ n A APĂRUT : „Universul Copiilor“ N-tul 22, cu un foarte bogat şi Interesant cuprins : Păpuşa face probleme, de Crist. Râuleţ ; Bogatul şi săracul, de Petre Dul­lu ; Ser­barea lampioanelor, de Elsa Stănculescu-Bolton ; Din Ispră­vile lui Pat & Patachon, de A. Petrescu ; STAN ORDONANŢA, mare roman în imagini, de pic­torul Pascal; Steagul’ nostru, de colonel I. Stătescu : Povestea unei mame, de Zaharia G. Bu­ruiană ; In amurg, de Aurel Ma­rin ;Rândun­ea, de Mihai Ale­xandru ; Ploaia, de N. Ion­escu; Distracţii Instructive lal şapte­lea concurs: arta de-a lungul veacurilor ; gânduri înţelepte ; snoave, etc. 16 pagini, exemplarul 6 lei aa Starea timpului — Temperatura scade.­­ Marea agitată — Situaţia atmosferică a rămas aproape neschimbată. Singur anticiclonul din Rusia s-a cobo­­rît mai spre sud, favorizând prin aceasta aceleaşi vânturi de N şi NE, către vor avea o tărie apreciabilă la estul ţarei şi pe litorral. Ele vor mai slăbi în in­tensitate în Banat şi­ Ardeal. Din cauza acestor vânturi, masse de aer rece se vor scurge spre tara noastră PROVOCÂND SCĂDEREA TEMPERATURII. UN NOU VAL DE RAGEAUA? In nordul Rusiei, temperatu­­rile au scăzut simţitor. La Sarin­­skar s’au înregistrat eri 5 grade sub zero. Valul de răceală coboa­ră spre sud. Intensitatea lui e în descreştere, dar nu e exclus să influenţeze în special şi estul ţarei noastre. De altfel, la Sinaia temperatura minimă a fost Marţi noapte opt prade, iar la Predeal numai patru. Institutul Meteorologic anunţă chiar, pentru regiunile înalte din zona munţilor şi numai pentru cursul nopţii, îngheţ slab. MAREA E AGITATA Toate localităţile de ne litoral, semnalează vânturi puternica şi o mare extrem de agiţată. Şti­rile transmise prin radio de va­sele din larg, vestesc furtună. O ÎNDREPTARE A TIMPULUI E DE AŞTEPTAT Cu toate acestea, situaţia at­mosferică tinde să se apropie de cea caracteristică regimului de navă. Dacă anticiclonul din Ru­sia se va retrage spre Siberia, a a­­­unci noi vom rămâne sub in­­fluenţa curenţilor oceanici ce se vor scurge dinspre anticiclonul din Azore spre depresiunea ce în mod normal se stabilește para deasupra Asiei minore. Timpul își va lua atunci toate caracteris­­ticile anotimpului de nară. Artistice-Culturale serbarea dsFiind mai Miercuri la ora 3 d. a., liceul de fete „Regina Maria“ a repre­zentat la teatrul Naţional, fru­moasa poveste ,,Crinul vieţii", lucrarea M. S. Regina, transpu­să admirabil pent­ru scenă de d-ra Leoniida, directoarea şoa­­lei. In „Crinul vieţii“ două dom­niţe, Corona şi Mora, se îndră­gostesc de unul şi acelaş Făt- Frumos. Dar Făt-Frumos cere în căsătorie pe Mora Tocmai când era gata să fie căsătoria, Făt-Frumos se îmbolnăvite Atunci Corona caută Crinul vie­­ţei care să-l tămăduiască. 1. a­­duce după mari suferinţe şi când Făt-Frumos renaşte la viaţă. Corona, simbolul sacrifi­­ciuluii, moare. Cu truda d-lui Kirilov şi a d-nei Şabighian de la teatrul Na­ţional, elevele au povestit fru­mos, cu claritate, cu simţire () sală înţesată, în frunte cu M S. Regina, AA. LI. Regale Princi­­pesa-Mamă şi Principesa Ilea­na, a aplaudat cu frenezie pe povestitoarele Elpis Calombris din cl. VI, Olga Cosco din cl. VII, Ceciliia Caciuşcă Letița Pappu și Margareta Cernat. Intr'un cadru pitoresc de şe­zătoare, tablourile „D­­um­itele în câmp de flori“, „Primirea lui Făt-Frum­» la rutea domneas­că", „I­untrea vrăjitoarei*’, „Coli­ba pădurarilor“ şi „nunta Morei cu Făt-Frumos" au prezentat splendide realizări ale păsagii­­lor din poveste, iar dansurile florilor, mărgăritarelor, fluturi­lor, compoziţii minunate ale d-nei Eugenia Popescu, au dat privelişti de feerie. Jocurile româneşti la nunta lui Făt-Frumos, conduse de har­nica prof. d-na Jeana Pop, au fost cu nerv, cu însufleţire. Corurile, scrise anume pentru această poveste de prof. d-na Cecilia Cristescu, au subliniat nespus de potrivit momentele povestirii. La harpă au cântat pentru da­nţuri d-ra Doina Mihăilescu şi d-na Niculescu-Ruhleta. M. S. Regina, viu mişcată, a felicitat călduros pe d-ra Leo­­nida, atât pentru adaptarea reuşită a lucrării M. Sale, cât şi pentru truda ce pune in in­teresul şcoalei. Beneficiul a­­cestei serbări serveşte la înze­strarea laboratoarelor liceului cu mobilier şi material didactic. Menţionez deasemeni progra­mele spctacolului executate ar­tistic de eleve, sub conducerea d-nei prof. Şerbănescu. Adaog statul ca d-ra Leonida să obţi­nă învoirea de a tipări adapta­rea „Crinul vieţii" spre a putea servi și altor licee­i și programele lor de serbări. kv'­. »■ ■ ■■■■-. GO­H Siu­g­i Uin­a In urma ordinului circular al ministerului artelor, adresat teatrelor Naţionale, d. Livescu, directorul general al teatrului Naţional din Chişinău, a con­­vocat comitetele reunite, ară­­tându-le că ministerul în vede­rea evitării eventualelor defi­cite, a cerut reduceri de perso­nal si material. D Livescu a atras atenţia co­mitetelor, că la venirea d-sale din nou în fruntea direcţiei, a găsit nici mai mult, nici mai puţin decât circa 50 de artişti. Din ziua instalării d-s­ale, d. director 1. Livescu a pus în dis­ponibilitate 10 artişti, cari erau extra-bugetari. D-sa constată că o bună par­te nu pot fi întrebuinţaţi, cât a trebuit să reziste insistenţe­lor ce s’au pus pe lângă direc­ţie, ca să nu se poată întruni îm număr comitetele, pentru a putea lua hotărâri definitive Totuş, comitetele, în numărul prevăzut de lege, s‘au întrunit şi au pus in retragere deocam­dată doi societari şi 5 artiştii angajaţi, ceea ce înseamnă o e­­conomie de peste 600.000 lei anual. Teatrul Naţional din Chişi­nău, care nejustificat prin ni­mic, avea cea mai numeroasă trupă, dintre teatrele Naţionale din ţară, a ajuns să aibă astăzi 33 de artişti, în care număr in­tră probi­ştii şi bursierii. Direcţiunea va mai examina din nou cadrele şi la nevoe va face o nouă fortare. Teatrul Na­ţional din Chişinău, va fi poate singurii­, noi dorim să fie şi celelalte, car­e-şi va încheia bi­lanţul fără nici un deficit. Re­petiţiile vor începe la 1 August, când întregul personal este convocat. Se va juca repertoriu original, în cea mai mare par­te, completat cu traduceri fă­cute de scriitori de seamă din literaturile străine Atelierele continuă să lucreze, în vederea pregătirii viitoarei stagiuni,, ca­re se va deschide cu o piesă o­­riginală. Sâmbătă 14 Septem­brie 1929. — — *□» — SK­CCESUl ODI1I Mili roasa la S­con­ei La Brux­elles, baritonul român P. Ştefăn­escu­ a obţinut succese strălucite. A­ interpretat la „Ma­rea Operă*,* numeroase roluri, detingându-se în „Valchiria", ,,Trubadurul“ şi „Salom­ea** de Richard Strauss. Presa şi critica muzicală au re­cunoscut meritele deosebite ale baritonului român. In deosebi în Contele de Lunar din „Trubadurul“ are o interpre­tare deosebită Posedă o voce pu­ternică, limpede şi de un timbru plăcut. In „Salomeea“ a cântat alături de marea cântăreaţă franceză, Nuza Blondei de la Marea Operă din Paris. Ne bucură succesul compatrio­tului nostru, care contribue la sporirea în străinătate a presti­giului și faimei artei noastre. —­ Taifura Berlin, 29 (Rador). — Din Manila se anunță, că un tai­fun care a devastat Insulele Filipine, a pricinuit moartea a 112 persoane. Consiliul comunal al municipiului Cernăuţi, definitiv disolvat înalta Curte de casaţie, s. III, sub prezidenţia d-l. St. M.lan­doveanu s’a pronunţat Miercuri în afacerea disolvării consiliului comunal al municipiului Cer­năuţi. ' ’ Membrii consiliului disolvat, în frunte cu primarul d. Sbiera făcuseră acţiune in Contencios la Curtea de apel d­in Cernăuţi, contra deciziei şi a înaltului decret de disolvare. Acţiunea s’a respins însă ca fără temeiu. Atacând şi această hotărâre a instanţei de contencios, în fa­ţa înaltei Curţi, această instan­ţă a respins recursul, confir­mându-se astfel disolvarea con­siliului comunal al Cernăuţilor pentru acte de rea administrare a intereselor comunei. Reintegrat Curtea de apel, judecând ca instanţă de Contencios admini­strativ, sub preşedinţia d-lui cons. Ariton, a admis acţiunea d-lui Vasile Năstăsescu, nota­rul com. Brâhcoveanu (jud. Dâm­boviţa), lăsat şi disputibi­li­ta­­te printr’o decizi­u­ne legală a prefectului, dispunând rein­tegrarea reclamantului în drep­turile ce a avut în m­imentul punerei In disponibilitate Curtea de apel a condamnat, prefectura de Dâm­boviţa şi la suma de lei 10 mii daune şi cheltueli de judecată. Cum pierde primăria procesele înalta curte de casaţie, s. III, urma să rezolve Mierc­uri o in­teresantă cauză de expropriere Primăria municipiului Capita­lei a­tacă, cu recurs, decizia Curţii de apel din Bucureşi­, prin care s’a fixat preţul de iei 8.000 metri de construcţie şi Iei 2500 mi­n. de teren expropriat proprietarului D. Rădoi in stra­da Traian-Vale şi prin care s'a mai acordat in plus expropria­tului lei 500 mii indemnizaţie cu titlu de daune Recurenta învedera recursul său că decizia atacată a vic'nt art. 58 din legea de exproprieri, deoarece nu s’a ţinut seamă de preţurile obişnuite în localitate şi a nesocotit elementele .de cum­­paraţîe furnizate de exemplul al kia&x obo ^ ip Înainte de a primi cuvântul în susţinerea recursului, s’n o­­bbiectat că primăria a depus motivele de casare peste termen, aşa că oricât de întemeiate ar fi ele, cată a fo înlăturau iar recursul respins, înalta curte a constatat că o­­biecţiunea e întemeiată şi a a­nu­lat recursul ca nemotivat. Abuz de încredere D. procuror Grigoriu a dat M­iercuri rechizitor de urmărire contra bancherului Efrem C-tî­­nescu, pentru abuz de încre­dere, învinuit că, reuşind să câştige încrederea conducători­lor băncii „General Praporges­cu” din Bucureşti, a dobândit nu numai direcţia sucursalei dar şi dreptul de a plasa acţiuni dintr’o emisiune nouă. Odată ajuns în posesia acestei duble împuterniciri, s’a dedat la di­verse operațiuni neregulate, pe urma cărora, la cel dintâi con­trol, i s’au descoperit lipsuri de cifră în sumă de peste 600 mi! lei. Cazul se cercetează la cab. 4 instrucție. CURIER JUDICIAR N’a murit din cauza spirtului metilic Miercuri s’a depus raportul ex­pertizei medico-legale, efectuate cu privire la moartea turnăto­rului. Marin Ştefă­nes­cu din com. Şetrban Vodă 7, care făcuse ch­ef cu vin. Existau puternice Indicii că şi această moarte s’ar datori intoxicaţiei cu alcool metilic şi stârm­a firească eroită faţă cu împrejurarea că se bănuia e­­xistenţa metilicului chiar şi în vinuri, (nu numai în unele li­­cheruri). Raportul medicului legist a constatat că turnătorul n’a su­combat în urma otrăvirii cu me­tilic, ci din cauza unei menta­lite violente. Astăzi, probabil, se vor depu­ne şi rapoartele de analiza bău­turilor aflate in prăvăliile şi pivniţele cârciumarilor din corn Şerban Vodă, unde a băut vic­tima. Ucigaşul din Fundenii- Frunzăneşti trimis in judecată D. procuror Grigoriu a dat ori rechizitor definitiv de ur­mărire contra cârciumarului din com. Fundenii Frunzăneșri. Dumitru Mitu zis Măciucă, au­torul crimei oribile despre care am scris la timp. Actul de urmă­rire a­l parche­tului prevede că acuzatul, după ce bătuse crunt pe guardul sa­tului în ziua de 11 Aprilie, a ucis pe fiul acestuia, Nicolae Manole, fiindcă sărise la aju­torul tatălui său. Ucigaşul a fost trimis în ju­decată pentru asasinat­­antă cu titlu valabil şi admi­­sibil în massa credală. Procesul durează de ani de zile şi în cel penal însuş, am­nistia a stins urmărirea pe­nală. Curtea a admis apelul şi refor­­mând hotărîrea atacată a decis să fie înlăturată creanţa mi­nisterului comunicaţiilor din­tre cele verificate in pasivul­ falimentului apelantului, pe motiv că nu întruneşte condi­­ţiunile legale Osândiţi Trib. Ilfov s. IV-a a osândit Miercuri pe comerc­­ialii Leo­pold K­ose­nskein din str. Labi­rint 186, la doi ani închisoare corecţională, pentru bancrută simplă şi frauduloasă pe func­ţionarii comerciali Lewy Abra­­ham, Filip Finkelstein şi Mur­en Benjamin, din serviciul ca­sei de automobile „Colin" la câte trei luni închisoare pen­tru abuz de încredere, fiindcă au sustras considerabile canti­tăţi de materiale şi accesorii,­­ spre a şt ie însuşi , şi pe Cons­tantin Stancov, funcţionar la, biroul comercial în gara de­-1 nord, la un an închisoare, pen­tru furt de bilete de călătorie şi de permise pe cir.•’ “ •’ ' ' '• ‘ Fals D, procuror Răşcanu a trimis la judecată penală pentru fals pe mecanicul Fabi Einhorn, din calea Călăraşilor 80, învinuit că a falsificat şa­pte accepte, sem­nând cu nume fictive­­ şi in­ducând la eroare pe directorii unei bănci din Capitală, „Cre­ditul Bancar“, a reuşit să le în­caseze contravaloarea. Cazul s-a repartizat spre cer­cetări d-lui jude instructor Pa­­padopol la cab. 5. Anul XLVII Nr. 122 Sâmbătă 1 Iunie 1929 Episod interesant in falimentul V. Filotti Curtea de apel. s. TV s-a pro­nunţat, Miercuri, asupra apelu­lui făcut de fostul sindic, al bur­sei din Bucureştii, d. VicWV Fi­­lottti, contra admiterii condiţio­na­le a creanţei ministerului co­municaţiilor în pasivul faliamen­tul­uin său. Ministerul ceruse şi i se ad­misese verificarea condiţională pentru cele câteva milioane de lei ce formau obiectul consti­tuire­ ca parte civilă la proce­sul penal al fostului sindic. D Filotti a contestat însă crean­ţa şi a atacat procesul-verbal d%\v«4)(fichi®. fcUStiniWrd Că yM'etț cedeul este inadmisibil după codul nostru de comerţ, crean­ţele ce se pot înscrie provizoriu fiind desluşit arătate de l°ge iar pretenţia statului nerepre­­zentând în nici un caz o cre­ ­azier şi fişă antro­­pometrică Conform dispoziţiunei minis­terului justiţiei, d. prim procu­ror Codin ştefănescu a luat măsuri ca toţi cei "U.şi sub in­­culpaţiune, prin rechisitor in­troductiv sau prin ordonanţa de i cu acţiune publică, să fie trimişi serviciului antropome­­tric al trib. Ilfov înainte de a li se lua legiuitul interoga­tor.. Tuturor inculpaţilor li se va întocmi cazier şi li se va lua amprente digiale. Această ineraţiune a fost im­pusă de revelatoria descoperire că imensa majoritate a infrac-;. tarilor izbutesc să se sustragă controlului antropometric şi de riscurile recidivităţii. Diverse Au fost audiaţi Miercuri la eflb. 7 instincţiie—la afacerea abuzu­rilor ce s’au semnalat în vina şi apucăturile unor organe me­dicale locale — informatori : d­r. Cugler farmacist d-nele Bety şi F.Iennora Davidsohn comer­ciantul Miron Trandafirescu şi­­ comisarul Vasilescu adică toate persuriasrnile încercării flagran­tului delict de mituire de care ara vorbit la vreme. Cercetările continuă Vineri. . — do -»■ 'respins, aipelul , ‘Mae ilB|B culantul H. barter, rtimtp jurflHp. naiului trib Ilfov, prin care s’a refuzat cererea de liberare provizorie. Numitul e implicat tn aface­rea intoxicărilor cu spirt meti­­lic. Hotărârile studenţilor in electrotehnică Studenţii Institutului electro­tehnic au ţinut Marţi şi Mier­curi adunare generală in loca­lul Instituim şi au votat ur­mătoarea moţiune • „Studenţii Institutului elec­trotehnic universitar întruniţi în adunare generală extra­ordi­nară- Marţi 28 şi Miercuri 29 Mai nr., în localul Institului electrotehnic. In urm­a arătă­rii de către comitetul acestei societăţi, a intervenţiunilor re­petate, făcute le cer în drept să soluţioneze o situaţie deplora­bilă şi inacceptabilă din punct de vedere moral a absolvenţi­lor acestui Institut; 2) ţinând seamă că orice în­târziere a acestei soluţionări este fatală bunului mers al Ins­titutelor şi pregătită studenţi­lor ; 3) avâ­nd în vedere, că prin in­tervenţiile noastre de atâta vre­me nu am cerut acordarea unor drepturi noui, ci recunoaşterea celor vechi şi de către legile mai recente, ce au înţeles să ig­noreze pe inginerii diplomaţi ai universităţii româneşti şi să privilegieze diplomaţi ai unor şcoli tehnice străine, cu pregă­tire mai puţin serioasă; 4) cum exact acum o lună am cnita Statului pentru ultima dată, consfinţirea şi în fapt a unor drepturi ce se dau prin diplomele noastre, coordo­­nându-se legile ţării şi modifi­­cându-se art. 6 din legea cor­pului tehnic în sensul ca şi in­ginerii diplomaţi ai universi­­­taţii să fie admisibili în cadrele­­ corpului tehnic, soluţionare care este mereu întârziată. 5) conştienţi di repercusiunile unor hotărîri extreme, ce ne vedem nevoiţi a lua, dar ingri­jaţi şi de viitoarea noastră si­tuaţie socială . Hotărîm­­ retragerea noastră a tuturor din Institut şi abţi­nerea dela examene, până la so­luţionarea situaţiei noastre prin completarea art. 6 din legea pen­­­tru organizarea corpului teh­nic aşa cum s’a cerut în moţiu- * nea dela 28 Aprilie cr. Studenţii s’au dus apoi aca­să la d. rector N. Iorga şi i-au expus cererea lor. D. rector a promis sprijinul său permanent, dreptei cereri, le-a comunicat promisiunea” d­lui ministru al instrucţiunii că va susţine cererile Studenţi­lor de la Institutele tehnice uni­versitare. Studenţii vor mai ţine Dumi­nică 2 Iunie o adunare ge­nerală. MMRGHER17M SRRfMTI 75 ---------:----------------------------------------------------­T. r' DUX T “■ Traducere din italieneşte de ZOE GABCEA TOIELLINI Cine a văzut şi păstrează foaia pe care Jean Jaures şi-a fixat notele pentru ultimul discurs celebru cu care a îm­pins până la delir entusiasmul la congresul din 1914, adevă­rata temelie a socialismului internaţional mă asigură, că era o singură frază scrisă pe când vorbea germanul Liebknecht : „Calul lui Attila deslănţuit“. Elocinţa sa n’avea nevoe de­cât de o irftagine pentru a porni. Cum am avut deseori oca­­zia-'ţsă, văd notele lui Mussolini pentru vreun discurs im­portant, pot spune că de obiceiu el porneşte de la o constatare reală şi evidentă rezumată în câteva silabe. E­­nunţările cam­ la început au aerul pedestru şi aproape bru­­taLif se ridică gradat până la un lirism sobru şi fără orna­mente retorice. De la fapte concrete, se înalţă pe culmile spiritului, şi imaginile pleacă totdeauna de la o solidă maistaţiune, fugind de locurile comune şi expresiunile fă­­clute aia. S’a distrat într’o zi cu mai mulţi prieteni fă- Can «ta rePert°riuîui sistematic : bastonul noduros, tot tortochiată, chestiunea complexă, orhestra a­leasă şi alte asemenea perechi de vorbe greu de despere­­chiat şi intrate în uz! Ca şi palatele italieneşti cur o masivă arhitectură, tot astfel, şi elocinţa Ducelui, pornită de jos de pe pământ în blocuri rustice şi solide şi iluminându-se pe măsură ce se înalţă spre cer, în colonade şi arcuri diafane. Această elocinţa care atinge fondul conştiinţei unui popor cu ajutorul imaginilor, este privilegiul condottieru­­lui, care crează Istoria şi de aceea filtrează experienţa secu­lară prin propria sa experienţă. Pilot de o mare, al cărei nu­me e omenirea, simte că totul curge dar totul se ’ntoarce în­­napoi, şi că de mii de ani totul se preface dar rămâne ne­schimbat. Iluziunea timpului dispare, iar pe marii creatori din trecut îi simte aproape. Mişcare cu desăvârşire clasică, în afară de necumpăta­­rea romantică. Fascismul tinde a restitui cuvântului valoa­rea sa intrinsecă, greutatea şi conţinutul lui. Şeful guver­nului repetă une­ori că „pentru a restaura Statul a regăsit secretul unui mic cuvânt uitat. De ani de zile Statul italian din concesie în concesie pierduse creditul şi autoritatea şi Cine vrea să guverneze trebue să înveţe a zice : nu*’. Ca orator, e tot atât de precis. In gura lui da e da şi e nu. Orice altfel de a vorbi aparţine diavolului, cum zici Biblia. Aceasta e mai mult decât o modă literară de bună calitate, pentru a lua importanţa unei revoluţii morale. Dacă s’ar contesta alte merite premenirii impuse de fascism, acest lucru durabil ar rămâne: restaurarea adevărului in­transigent, într’o Ţară obicinuită cu hatârurile, cu îngădue­­lile şi cu combinaţiunile regimurilor, fără simţul duratei şi prin urmare fără simţul responsabilităţii. Atât educaţia individuală, cât şi cea colectivă e un fapt care se împlineşte cu ajutorul cuvântului. Cine s’a servit deseori de cuvânt în contact cu mulţi­mea, îi cunoaşte îndestul valoarea. In ajunul intrării în război şi după Caporetto, ca şi în timpul şi după revoluţie, Mussolini s’a adresat italienilor vorbindu-le cu o probitate severă ca de la om la om şi nu ca unui popor de copii ce au nevoe de înşelăciuni. Optimis­mul său spiritualist nu neagă pesimismul, îl acceptă şi îl întrece fiindcă răul există dar n’are importanţă. Valorile spirituale sunt acelea cari înving pe cele materiale. Nici odată n’am înţeles mai bine pe poetul D’Annun­zio de cât atunci când l-am auzit vorbind lucid şi înflorit, mai cu­ deosebire eficace, în două mişcări oratorice : de o parte lirismul evocaţiunii estetice când, descrie imagini de frumuseţe întâlnite sau trăite din plin în viaţa sa, pe de alta expresiunea voinţei sale de putere şi de mărire, atunci când nemişcat şi rigid, aproape îngheţat în înflăcărarea lui, le pregăteşte şi porneşte în zbor către cealaltă raţiune a ar­ii lui neîntrecute: energia, a zecea sa muză. Până şi în im­­­provizaţiunile cele mai agitate, se simte cum îşi suprave­ghează eul fără să se abandoneze, voluntar şi rece ca o lamă de Toledo sub arabescurile damaschinate !­­ E triumful omului capabil să-şi făurească şi să-şi cree­ze în tot minutul o lume după propriul său temperament. Pe când Mussolini orator îţi dă o sensaţiune cu totul opusă. O vehemenţă sinceră, o căldură de lavă torenţială şi nu creată sau forţată de o voinţă, ci din contra înăbuşită şi re­ţinută. II cunoşti mai bine când îl auzi vorbind în public de­cât acasă. Suferă de a se abandona, de a se violenta, şi o face în modul cel mai scurt şi mai expeditiv posibil, fără să-i placă să se asculte. Oamenii îi sunt necesari ca instru­mente, trebue să-i cucerească şi să-i convingă pentru a-i conduce unde vrea el, dar ii este silă să trebuiască să obţie şi mai cu seamă să ceară consimţimântul mulţimei. Are ne­­voia de popularitate şi ea îi place , totuşi ea îl jenează şi îi e supărătoare. Din acest contrast izvorăşte în­ parte curajul său de educator sever. Nu din spirit de contradicţie, ci din spirit de adevăr intră în templu când ceilalţi ies, pentru a-i izbi în piept. Ca şi generalul atenian Cimon şi alţi condottieri au nevoe de acest examen de conştiinţă şi mântuire de sine, pentru a nu se dispreţui şi a nu minţi poporul. „Eu sunt un fascist sever“, zice Ducele despre sine. Şi preparaţiunea psihologică ce l-am auzit făcând mai des publicului este a­­ceasta : — „In discursul meu de astăzi voi fi aspru, voi fi sever!“ (Va urma)

Next