Universul, iunie 1929 (Anul 47, nr. 122-147)
1929-06-01 / nr. 122
BONBOANE PURGATIVE DE UN GUST PLĂCUT DE GĂSIT LA TOATE FARMACIILE Automobile CADILLAC 3 LA SALLE motoare 8 cilindru în V C&9LL&C: PHAETON Lei 750.000 LI8IUZIA „ 960.000 U SALLE: * PHAETON Lei 580.003 SEDAN „ 720.000 IN DEPOZIT LM LEONIBM & Co. București, Cat. Victoriei Alp. 33 151)9 U'izmMZzmmmzm i! S. FELLEGIEI C e/mi bunpurgâf/v ti din lume Cmlra vymmMi,ta fymfe pfâ de rnâwuvd anemie JVOMOHL ,'SUPEBBA” '""Torpedo desphis șase cilindrii ultimul model, aproape nou, șase locuri de vânzare ocazional. Stavar, str. General Manutl. 2 UNIVERSUL" Ziua mamei Societatea ortodoxă naţională a femeilor române, care a instituit anul trecut, pentru prima oară în ţară sărbătoarea numită „Ziua mamei“ sub auspiciile sale, a organizat şi anul acesta în înţelegere cu ministerul instrucţiunii publice un concurs între elevii şi elevele claselor a 111-a şi a IV-a de liceu din înreaga ţară cu subiectul : „Dragostea de mamă“ Premierea lucrărilor se va face în ziua de 2 Iunie, zi destinată exclusiv acestei măreţe sărbători. In dimineaţa zilei de 2 iunie la ora 10 se va oficia un serviciu religios la biserica „Cuţitul de argint“ (Parcul Carol). Va urma o procesiune la cimitirul Bellu cu delegaţie de elevi, eleve şi muzica militară. Aci se vor depune flori pe mormântul mult regretatei d-ne Anastasia Filipescu, prima prezidentă a Societăţii ortodoxe şi membră fondatoare. In aceeaşi zi la ora 5 d. a. la Ateneul Român, va fi solemnitatea primirii elevilor şi elevelor care s-au distins la concursul pentru „Cultul mamei“. Li se vor împărţi cruciuliţe şi cărţi. Societatea ortodoxă naţională a femeilor române face apel la toate societăţile, la toate şcolile din ţară şi la toţi aceia cari îi apărtăşesc idea că slăvirea mamei trebue să fie pentru toţi una din primele datorii şi-i roagă să ia parte la serbările organizate în toată ţara în ziua de 2 iunie de soc. ortodoxă a femeilor române, care este întemeetoarea acestei sărbători, în înţelegere cu ministerul instrucțiunii publice. XT * vV * 1 ECHIPAREA ofiţerilor de rezervă Se face cunoscut tuturor ofiţerilor de rezervă înscrişi în controalele Cercului de recrutare Bucureşti, că acelora cari se vor prezenta în acest an la concentrare pentru instrucţie fără echipamente de campanie, li se va confecţiona acest echipament în atelierele gurnizonei respective în limita sumei de 4500 lei, care sumă se va reţine din drepturile ce nu de primit pe timpul concentrării. Pentru restul de ofiţeri de rezervă se mai dă untermen până în Martie 1930, când toţi ofiţerii de rezervă vor trebui să se prezinte la viza carnetelor Md. E. cu întreg echipamentul de campanie, afară de harnaşament, pentru care termenul de procurare se prelungeşte până în Martie 1931. Atelierele ofiţereşti vor satisface în tot acest timp cererile ofiţerilor de rezervă pentru echipare. ------- X O X------- n A APĂRUT : „Universul Copiilor“ N-tul 22, cu un foarte bogat şi Interesant cuprins : Păpuşa face probleme, de Crist. Râuleţ ; Bogatul şi săracul, de Petre Dullu ; Serbarea lampioanelor, de Elsa Stănculescu-Bolton ; Din Isprăvile lui Pat & Patachon, de A. Petrescu ; STAN ORDONANŢA, mare roman în imagini, de pictorul Pascal; Steagul’ nostru, de colonel I. Stătescu : Povestea unei mame, de Zaharia G. Buruiană ; In amurg, de Aurel Marin ;Rândunea, de Mihai Alexandru ; Ploaia, de N. Ionescu; Distracţii Instructive lal şaptelea concurs: arta de-a lungul veacurilor ; gânduri înţelepte ; snoave, etc. 16 pagini, exemplarul 6 lei aa Starea timpului — Temperatura scade. Marea agitată — Situaţia atmosferică a rămas aproape neschimbată. Singur anticiclonul din Rusia s-a coborît mai spre sud, favorizând prin aceasta aceleaşi vânturi de N şi NE, către vor avea o tărie apreciabilă la estul ţarei şi pe litorral. Ele vor mai slăbi în intensitate în Banat şi Ardeal. Din cauza acestor vânturi, masse de aer rece se vor scurge spre tara noastră PROVOCÂND SCĂDEREA TEMPERATURII. UN NOU VAL DE RAGEAUA? In nordul Rusiei, temperaturile au scăzut simţitor. La Sarinskar s’au înregistrat eri 5 grade sub zero. Valul de răceală coboară spre sud. Intensitatea lui e în descreştere, dar nu e exclus să influenţeze în special şi estul ţarei noastre. De altfel, la Sinaia temperatura minimă a fost Marţi noapte opt prade, iar la Predeal numai patru. Institutul Meteorologic anunţă chiar, pentru regiunile înalte din zona munţilor şi numai pentru cursul nopţii, îngheţ slab. MAREA E AGITATA Toate localităţile de ne litoral, semnalează vânturi puternica şi o mare extrem de agiţată. Ştirile transmise prin radio de vasele din larg, vestesc furtună. O ÎNDREPTARE A TIMPULUI E DE AŞTEPTAT Cu toate acestea, situaţia atmosferică tinde să se apropie de cea caracteristică regimului de navă. Dacă anticiclonul din Rusia se va retrage spre Siberia, a aunci noi vom rămâne sub influenţa curenţilor oceanici ce se vor scurge dinspre anticiclonul din Azore spre depresiunea ce în mod normal se stabilește para deasupra Asiei minore. Timpul își va lua atunci toate caracteristicile anotimpului de nară. Artistice-Culturale serbarea dsFiind mai Miercuri la ora 3 d. a., liceul de fete „Regina Maria“ a reprezentat la teatrul Naţional, frumoasa poveste ,,Crinul vieţii", lucrarea M. S. Regina, transpusă admirabil pentru scenă de d-ra Leoniida, directoarea şoalei. In „Crinul vieţii“ două domniţe, Corona şi Mora, se îndrăgostesc de unul şi acelaş Făt- Frumos. Dar Făt-Frumos cere în căsătorie pe Mora Tocmai când era gata să fie căsătoria, Făt-Frumos se îmbolnăvite Atunci Corona caută Crinul vieţei care să-l tămăduiască. 1. aduce după mari suferinţe şi când Făt-Frumos renaşte la viaţă. Corona, simbolul sacrificiuluii, moare. Cu truda d-lui Kirilov şi a d-nei Şabighian de la teatrul Naţional, elevele au povestit frumos, cu claritate, cu simţire () sală înţesată, în frunte cu M S. Regina, AA. LI. Regale Principesa-Mamă şi Principesa Ileana, a aplaudat cu frenezie pe povestitoarele Elpis Calombris din cl. VI, Olga Cosco din cl. VII, Ceciliia Caciuşcă Letița Pappu și Margareta Cernat. Intr'un cadru pitoresc de şezătoare, tablourile „Dumitele în câmp de flori“, „Primirea lui Făt-Frum» la rutea domnească", „Iuntrea vrăjitoarei*’, „Coliba pădurarilor“ şi „nunta Morei cu Făt-Frumos" au prezentat splendide realizări ale păsagiilor din poveste, iar dansurile florilor, mărgăritarelor, fluturilor, compoziţii minunate ale d-nei Eugenia Popescu, au dat privelişti de feerie. Jocurile româneşti la nunta lui Făt-Frumos, conduse de harnica prof. d-na Jeana Pop, au fost cu nerv, cu însufleţire. Corurile, scrise anume pentru această poveste de prof. d-na Cecilia Cristescu, au subliniat nespus de potrivit momentele povestirii. La harpă au cântat pentru danţuri d-ra Doina Mihăilescu şi d-na Niculescu-Ruhleta. M. S. Regina, viu mişcată, a felicitat călduros pe d-ra Leonida, atât pentru adaptarea reuşită a lucrării M. Sale, cât şi pentru truda ce pune in interesul şcoalei. Beneficiul acestei serbări serveşte la înzestrarea laboratoarelor liceului cu mobilier şi material didactic. Menţionez deasemeni programele spctacolului executate artistic de eleve, sub conducerea d-nei prof. Şerbănescu. Adaog statul ca d-ra Leonida să obţină învoirea de a tipări adaptarea „Crinul vieţii" spre a putea servi și altor liceei și programele lor de serbări. kv'. »■ ■ ■■■■-. GOH Siugi Uina In urma ordinului circular al ministerului artelor, adresat teatrelor Naţionale, d. Livescu, directorul general al teatrului Naţional din Chişinău, a convocat comitetele reunite, arătându-le că ministerul în vederea evitării eventualelor deficite, a cerut reduceri de personal si material. D Livescu a atras atenţia comitetelor, că la venirea d-sale din nou în fruntea direcţiei, a găsit nici mai mult, nici mai puţin decât circa 50 de artişti. Din ziua instalării d-sale, d. director 1. Livescu a pus în disponibilitate 10 artişti, cari erau extra-bugetari. D-sa constată că o bună parte nu pot fi întrebuinţaţi, cât a trebuit să reziste insistenţelor ce s’au pus pe lângă direcţie, ca să nu se poată întruni îm număr comitetele, pentru a putea lua hotărâri definitive Totuş, comitetele, în numărul prevăzut de lege, s‘au întrunit şi au pus in retragere deocamdată doi societari şi 5 artiştii angajaţi, ceea ce înseamnă o economie de peste 600.000 lei anual. Teatrul Naţional din Chişinău, care nejustificat prin nimic, avea cea mai numeroasă trupă, dintre teatrele Naţionale din ţară, a ajuns să aibă astăzi 33 de artişti, în care număr intră probiştii şi bursierii. Direcţiunea va mai examina din nou cadrele şi la nevoe va face o nouă fortare. Teatrul Naţional din Chişinău, va fi poate singurii, noi dorim să fie şi celelalte, care-şi va încheia bilanţul fără nici un deficit. Repetiţiile vor începe la 1 August, când întregul personal este convocat. Se va juca repertoriu original, în cea mai mare parte, completat cu traduceri făcute de scriitori de seamă din literaturile străine Atelierele continuă să lucreze, în vederea pregătirii viitoarei stagiuni,, care se va deschide cu o piesă originală. Sâmbătă 14 Septembrie 1929. — — *□» — SKCCESUl ODI1I Mili roasa la Sconei La Bruxelles, baritonul român P. Ştefănescu a obţinut succese strălucite. A interpretat la „Marea Operă*,* numeroase roluri, detingându-se în „Valchiria", ,,Trubadurul“ şi „Salomea** de Richard Strauss. Presa şi critica muzicală au recunoscut meritele deosebite ale baritonului român. In deosebi în Contele de Lunar din „Trubadurul“ are o interpretare deosebită Posedă o voce puternică, limpede şi de un timbru plăcut. In „Salomeea“ a cântat alături de marea cântăreaţă franceză, Nuza Blondei de la Marea Operă din Paris. Ne bucură succesul compatriotului nostru, care contribue la sporirea în străinătate a prestigiului și faimei artei noastre. — Taifura Berlin, 29 (Rador). — Din Manila se anunță, că un taifun care a devastat Insulele Filipine, a pricinuit moartea a 112 persoane. Consiliul comunal al municipiului Cernăuţi, definitiv disolvat înalta Curte de casaţie, s. III, sub prezidenţia d-l. St. M.landoveanu s’a pronunţat Miercuri în afacerea disolvării consiliului comunal al municipiului Cernăuţi. ' ’ Membrii consiliului disolvat, în frunte cu primarul d. Sbiera făcuseră acţiune in Contencios la Curtea de apel din Cernăuţi, contra deciziei şi a înaltului decret de disolvare. Acţiunea s’a respins însă ca fără temeiu. Atacând şi această hotărâre a instanţei de contencios, în faţa înaltei Curţi, această instanţă a respins recursul, confirmându-se astfel disolvarea consiliului comunal al Cernăuţilor pentru acte de rea administrare a intereselor comunei. Reintegrat Curtea de apel, judecând ca instanţă de Contencios administrativ, sub preşedinţia d-lui cons. Ariton, a admis acţiunea d-lui Vasile Năstăsescu, notarul com. Brâhcoveanu (jud. Dâmboviţa), lăsat şi disputibilitate printr’o deciziune legală a prefectului, dispunând reintegrarea reclamantului în drepturile ce a avut în mimentul punerei In disponibilitate Curtea de apel a condamnat, prefectura de Dâmboviţa şi la suma de lei 10 mii daune şi cheltueli de judecată. Cum pierde primăria procesele înalta curte de casaţie, s. III, urma să rezolve Miercuri o interesantă cauză de expropriere Primăria municipiului Capitalei atacă, cu recurs, decizia Curţii de apel din Bucureşi, prin care s’a fixat preţul de iei 8.000 metri de construcţie şi Iei 2500 min. de teren expropriat proprietarului D. Rădoi in strada Traian-Vale şi prin care s'a mai acordat in plus expropriatului lei 500 mii indemnizaţie cu titlu de daune Recurenta învedera recursul său că decizia atacată a vic'nt art. 58 din legea de exproprieri, deoarece nu s’a ţinut seamă de preţurile obişnuite în localitate şi a nesocotit elementele .de cumparaţîe furnizate de exemplul al kia&x obo ^ ip Înainte de a primi cuvântul în susţinerea recursului, s’n obbiectat că primăria a depus motivele de casare peste termen, aşa că oricât de întemeiate ar fi ele, cată a fo înlăturau iar recursul respins, înalta curte a constatat că obiecţiunea e întemeiată şi a anulat recursul ca nemotivat. Abuz de încredere D. procuror Grigoriu a dat Miercuri rechizitor de urmărire contra bancherului Efrem C-tînescu, pentru abuz de încredere, învinuit că, reuşind să câştige încrederea conducătorilor băncii „General Praporgescu” din Bucureşti, a dobândit nu numai direcţia sucursalei dar şi dreptul de a plasa acţiuni dintr’o emisiune nouă. Odată ajuns în posesia acestei duble împuterniciri, s’a dedat la diverse operațiuni neregulate, pe urma cărora, la cel dintâi control, i s’au descoperit lipsuri de cifră în sumă de peste 600 mi! lei. Cazul se cercetează la cab. 4 instrucție. CURIER JUDICIAR N’a murit din cauza spirtului metilic Miercuri s’a depus raportul expertizei medico-legale, efectuate cu privire la moartea turnătorului. Marin Ştefănescu din com. Şetrban Vodă 7, care făcuse chef cu vin. Existau puternice Indicii că şi această moarte s’ar datori intoxicaţiei cu alcool metilic şi stârma firească eroită faţă cu împrejurarea că se bănuia existenţa metilicului chiar şi în vinuri, (nu numai în unele licheruri). Raportul medicului legist a constatat că turnătorul n’a sucombat în urma otrăvirii cu metilic, ci din cauza unei mentalite violente. Astăzi, probabil, se vor depune şi rapoartele de analiza băuturilor aflate in prăvăliile şi pivniţele cârciumarilor din corn Şerban Vodă, unde a băut victima. Ucigaşul din Fundenii- Frunzăneşti trimis in judecată D. procuror Grigoriu a dat ori rechizitor definitiv de urmărire contra cârciumarului din com. Fundenii Frunzăneșri. Dumitru Mitu zis Măciucă, autorul crimei oribile despre care am scris la timp. Actul de urmărire al parchetului prevede că acuzatul, după ce bătuse crunt pe guardul satului în ziua de 11 Aprilie, a ucis pe fiul acestuia, Nicolae Manole, fiindcă sărise la ajutorul tatălui său. Ucigaşul a fost trimis în judecată pentru asasinatantă cu titlu valabil şi admisibil în massa credală. Procesul durează de ani de zile şi în cel penal însuş, amnistia a stins urmărirea penală. Curtea a admis apelul şi reformând hotărîrea atacată a decis să fie înlăturată creanţa ministerului comunicaţiilor dintre cele verificate in pasivul falimentului apelantului, pe motiv că nu întruneşte condiţiunile legale Osândiţi Trib. Ilfov s. IV-a a osândit Miercuri pe comercialii Leopold Kosenskein din str. Labirint 186, la doi ani închisoare corecţională, pentru bancrută simplă şi frauduloasă pe funcţionarii comerciali Lewy Abraham, Filip Finkelstein şi Muren Benjamin, din serviciul casei de automobile „Colin" la câte trei luni închisoare pentru abuz de încredere, fiindcă au sustras considerabile cantităţi de materiale şi accesorii, spre a şt ie însuşi , şi pe Constantin Stancov, funcţionar la, biroul comercial în gara de-1 nord, la un an închisoare, pentru furt de bilete de călătorie şi de permise pe cir.•’ “ •’ ' ' '• ‘ Fals D, procuror Răşcanu a trimis la judecată penală pentru fals pe mecanicul Fabi Einhorn, din calea Călăraşilor 80, învinuit că a falsificat şapte accepte, semnând cu nume fictive şi inducând la eroare pe directorii unei bănci din Capitală, „Creditul Bancar“, a reuşit să le încaseze contravaloarea. Cazul s-a repartizat spre cercetări d-lui jude instructor Papadopol la cab. 5. Anul XLVII Nr. 122 Sâmbătă 1 Iunie 1929 Episod interesant in falimentul V. Filotti Curtea de apel. s. TV s-a pronunţat, Miercuri, asupra apelului făcut de fostul sindic, al bursei din Bucureştii, d. VicWV Filottti, contra admiterii condiţionale a creanţei ministerului comunicaţiilor în pasivul faliamentuluin său. Ministerul ceruse şi i se admisese verificarea condiţională pentru cele câteva milioane de lei ce formau obiectul constituire ca parte civilă la procesul penal al fostului sindic. D Filotti a contestat însă creanţa şi a atacat procesul-verbal d%\v«4)(fichi®. fcUStiniWrd Că yM'etț cedeul este inadmisibil după codul nostru de comerţ, creanţele ce se pot înscrie provizoriu fiind desluşit arătate de l°ge iar pretenţia statului nereprezentând în nici un caz o cre azier şi fişă antropometrică Conform dispoziţiunei ministerului justiţiei, d. prim procuror Codin ştefănescu a luat măsuri ca toţi cei "U.şi sub inculpaţiune, prin rechisitor introductiv sau prin ordonanţa de i cu acţiune publică, să fie trimişi serviciului antropometric al trib. Ilfov înainte de a li se lua legiuitul interogator.. Tuturor inculpaţilor li se va întocmi cazier şi li se va lua amprente digiale. Această ineraţiune a fost impusă de revelatoria descoperire că imensa majoritate a infrac-;. tarilor izbutesc să se sustragă controlului antropometric şi de riscurile recidivităţii. Diverse Au fost audiaţi Miercuri la eflb. 7 instincţiie—la afacerea abuzurilor ce s’au semnalat în vina şi apucăturile unor organe medicale locale — informatori : dr. Cugler farmacist d-nele Bety şi F.Iennora Davidsohn comerciantul Miron Trandafirescu şi comisarul Vasilescu adică toate persuriasrnile încercării flagrantului delict de mituire de care ara vorbit la vreme. Cercetările continuă Vineri. . — do -»■ 'respins, aipelul , ‘Mae ilB|B culantul H. barter, rtimtp jurflHp. naiului trib Ilfov, prin care s’a refuzat cererea de liberare provizorie. Numitul e implicat tn afacerea intoxicărilor cu spirt metilic. Hotărârile studenţilor in electrotehnică Studenţii Institutului electrotehnic au ţinut Marţi şi Miercuri adunare generală in localul Instituim şi au votat următoarea moţiune • „Studenţii Institutului electrotehnic universitar întruniţi în adunare generală extraordinară- Marţi 28 şi Miercuri 29 Mai nr., în localul Institului electrotehnic. In urma arătării de către comitetul acestei societăţi, a intervenţiunilor repetate, făcute le cer în drept să soluţioneze o situaţie deplorabilă şi inacceptabilă din punct de vedere moral a absolvenţilor acestui Institut; 2) ţinând seamă că orice întârziere a acestei soluţionări este fatală bunului mers al Institutelor şi pregătită studenţilor ; 3) având în vedere, că prin intervenţiile noastre de atâta vreme nu am cerut acordarea unor drepturi noui, ci recunoaşterea celor vechi şi de către legile mai recente, ce au înţeles să ignoreze pe inginerii diplomaţi ai universităţii româneşti şi să privilegieze diplomaţi ai unor şcoli tehnice străine, cu pregătire mai puţin serioasă; 4) cum exact acum o lună am cnita Statului pentru ultima dată, consfinţirea şi în fapt a unor drepturi ce se dau prin diplomele noastre, coordonându-se legile ţării şi modificându-se art. 6 din legea corpului tehnic în sensul ca şi inginerii diplomaţi ai universitaţii să fie admisibili în cadrele corpului tehnic, soluţionare care este mereu întârziată. 5) conştienţi di repercusiunile unor hotărîri extreme, ce ne vedem nevoiţi a lua, dar ingrijaţi şi de viitoarea noastră situaţie socială . Hotărîm retragerea noastră a tuturor din Institut şi abţinerea dela examene, până la soluţionarea situaţiei noastre prin completarea art. 6 din legea pentru organizarea corpului tehnic aşa cum s’a cerut în moţiu- * nea dela 28 Aprilie cr. Studenţii s’au dus apoi acasă la d. rector N. Iorga şi i-au expus cererea lor. D. rector a promis sprijinul său permanent, dreptei cereri, le-a comunicat promisiunea” dlui ministru al instrucţiunii că va susţine cererile Studenţilor de la Institutele tehnice universitare. Studenţii vor mai ţine Duminică 2 Iunie o adunare generală. MMRGHER17M SRRfMTI 75 ---------:----------------------------------------------------T. r' DUX T “■ Traducere din italieneşte de ZOE GABCEA TOIELLINI Cine a văzut şi păstrează foaia pe care Jean Jaures şi-a fixat notele pentru ultimul discurs celebru cu care a împins până la delir entusiasmul la congresul din 1914, adevărata temelie a socialismului internaţional mă asigură, că era o singură frază scrisă pe când vorbea germanul Liebknecht : „Calul lui Attila deslănţuit“. Elocinţa sa n’avea nevoe decât de o irftagine pentru a porni. Cum am avut deseori ocazia-'ţsă, văd notele lui Mussolini pentru vreun discurs important, pot spune că de obiceiu el porneşte de la o constatare reală şi evidentă rezumată în câteva silabe. Enunţările cam la început au aerul pedestru şi aproape brutaLif se ridică gradat până la un lirism sobru şi fără ornamente retorice. De la fapte concrete, se înalţă pe culmile spiritului, şi imaginile pleacă totdeauna de la o solidă maistaţiune, fugind de locurile comune şi expresiunile făclute aia. S’a distrat într’o zi cu mai mulţi prieteni fă- Can «ta rePert°riuîui sistematic : bastonul noduros, tot tortochiată, chestiunea complexă, orhestra aleasă şi alte asemenea perechi de vorbe greu de desperechiat şi intrate în uz! Ca şi palatele italieneşti cur o masivă arhitectură, tot astfel, şi elocinţa Ducelui, pornită de jos de pe pământ în blocuri rustice şi solide şi iluminându-se pe măsură ce se înalţă spre cer, în colonade şi arcuri diafane. Această elocinţa care atinge fondul conştiinţei unui popor cu ajutorul imaginilor, este privilegiul condottierului, care crează Istoria şi de aceea filtrează experienţa seculară prin propria sa experienţă. Pilot de o mare, al cărei nume e omenirea, simte că totul curge dar totul se ’ntoarce înnapoi, şi că de mii de ani totul se preface dar rămâne neschimbat. Iluziunea timpului dispare, iar pe marii creatori din trecut îi simte aproape. Mişcare cu desăvârşire clasică, în afară de necumpătarea romantică. Fascismul tinde a restitui cuvântului valoarea sa intrinsecă, greutatea şi conţinutul lui. Şeful guvernului repetă uneori că „pentru a restaura Statul a regăsit secretul unui mic cuvânt uitat. De ani de zile Statul italian din concesie în concesie pierduse creditul şi autoritatea şi Cine vrea să guverneze trebue să înveţe a zice : nu*’. Ca orator, e tot atât de precis. In gura lui da e da şi e nu. Orice altfel de a vorbi aparţine diavolului, cum zici Biblia. Aceasta e mai mult decât o modă literară de bună calitate, pentru a lua importanţa unei revoluţii morale. Dacă s’ar contesta alte merite premenirii impuse de fascism, acest lucru durabil ar rămâne: restaurarea adevărului intransigent, într’o Ţară obicinuită cu hatârurile, cu îngăduelile şi cu combinaţiunile regimurilor, fără simţul duratei şi prin urmare fără simţul responsabilităţii. Atât educaţia individuală, cât şi cea colectivă e un fapt care se împlineşte cu ajutorul cuvântului. Cine s’a servit deseori de cuvânt în contact cu mulţimea, îi cunoaşte îndestul valoarea. In ajunul intrării în război şi după Caporetto, ca şi în timpul şi după revoluţie, Mussolini s’a adresat italienilor vorbindu-le cu o probitate severă ca de la om la om şi nu ca unui popor de copii ce au nevoe de înşelăciuni. Optimismul său spiritualist nu neagă pesimismul, îl acceptă şi îl întrece fiindcă răul există dar n’are importanţă. Valorile spirituale sunt acelea cari înving pe cele materiale. Nici odată n’am înţeles mai bine pe poetul D’Annunzio de cât atunci când l-am auzit vorbind lucid şi înflorit, mai cu deosebire eficace, în două mişcări oratorice : de o parte lirismul evocaţiunii estetice când, descrie imagini de frumuseţe întâlnite sau trăite din plin în viaţa sa, pe de alta expresiunea voinţei sale de putere şi de mărire, atunci când nemişcat şi rigid, aproape îngheţat în înflăcărarea lui, le pregăteşte şi porneşte în zbor către cealaltă raţiune a arii lui neîntrecute: energia, a zecea sa muză. Până şi în improvizaţiunile cele mai agitate, se simte cum îşi supraveghează eul fără să se abandoneze, voluntar şi rece ca o lamă de Toledo sub arabescurile damaschinate ! E triumful omului capabil să-şi făurească şi să-şi creeze în tot minutul o lume după propriul său temperament. Pe când Mussolini orator îţi dă o sensaţiune cu totul opusă. O vehemenţă sinceră, o căldură de lavă torenţială şi nu creată sau forţată de o voinţă, ci din contra înăbuşită şi reţinută. II cunoşti mai bine când îl auzi vorbind în public decât acasă. Suferă de a se abandona, de a se violenta, şi o face în modul cel mai scurt şi mai expeditiv posibil, fără să-i placă să se asculte. Oamenii îi sunt necesari ca instrumente, trebue să-i cucerească şi să-i convingă pentru a-i conduce unde vrea el, dar ii este silă să trebuiască să obţie şi mai cu seamă să ceară consimţimântul mulţimei. Are nevoia de popularitate şi ea îi place , totuşi ea îl jenează şi îi e supărătoare. Din acest contrast izvorăşte în parte curajul său de educator sever. Nu din spirit de contradicţie, ci din spirit de adevăr intră în templu când ceilalţi ies, pentru a-i izbi în piept. Ca şi generalul atenian Cimon şi alţi condottieri au nevoe de acest examen de conştiinţă şi mântuire de sine, pentru a nu se dispreţui şi a nu minţi poporul. „Eu sunt un fascist sever“, zice Ducele despre sine. Şi preparaţiunea psihologică ce l-am auzit făcând mai des publicului este aceasta : — „In discursul meu de astăzi voi fi aspru, voi fi sever!“ (Va urma)