Universul, iulie 1929 (Anul 47, nr. 148-173)

1929-07-01 / nr. 148

1 ■ sigiliul aplicat in ametea b fiecare bidon' •AUTOMOBILIST! ! Nu FaCETi ECONOMII GREŞITE Costul gt*esQjuluu­ peppezinte namai 5 */. din d­uelt d­elite de întreţinere a\z unui automobil AdâvâratuL artetes aX ECONOM I El este sa N Obţineţi cu ACflAS CHELTUIALĂ m­ajo­mulde '■xilout'e' cu alte cuvinte SA AVEpi CENTRU BANK CV. ' PRODUSUL CEL MAI BUN ÎNCERCAŢI OSINGURĂ PATĂ ULEIURILE HAVGLINE 51 vă v6­ţ­I CONVINGE DE ACEST ADEVAR ELEMENTAR. ' Desfacerea evolusiva si depozit, AN iu N'S­AR Bucureşti Cal. VicComiet 75 *ca­teleog­amilin bucuresti TeneroN jh /7g ANNA KRAUSE Dresdem-A. Stuberlallee 21 Cel mai distins pensionat pentru fete tinere, Institut de limbi­­trăise, cea mai modernă educaţie. Referinţe de primul rang. Pros­pecte. 4 DISTRUGEREA OMIZILOR întrebuinţaţi praful „BLACK FLAG“ (Drapelul Negru I) Modul de întrebuinţare: PRAF „Black Flag“ 65 gr. (un flacon mijlociul Săpun..................20 gr. Apă..................5 litri 1096 Amestecaţi bine ţi pulverizaţi arbori şi plantele De vânzare la Farmacii şi Drogherii Cereţi reprezentantului instrucţiuni MAI DETAILATE Telef. 39­13 - S. N. JANCOVICI - Buc. I. Str. Academiei, fi Depozit pentru engiros - ZAHARIA & CERNATESCU BUCURESTI, Str. Popa Nan 181 1751 OCAZIUNE Instalaţiunea complectă a unei fa­berici de con­fecţiuni bărbăteşti se vinde in condiţiuni avanta­joase la „GIB“ Str. Isvor 11®, Bucureşti, 401 Sidd­ XPJBSCVtiS marele hotel palace­­ Buşteni Restaurant de primul rang. Pensiune­a la carte Orchestrat clasică şi Jaiz-Gand — Zilnic ceaiuri dansante La 10 Iulie se DESCHIDE INSTITUTUL de HbpaOTEWIE Băi Minerale Să­rate, Băi de Acid Carbonic şi Electroterapie Pentru reţineri de camere şi informaţiuni a se adresa la Hotel Palace Buşteni PREŢURI MODERATE Telefon 215195 24 Inginer helvețian •pe o­ia Lizei im prepararea laptelui (dipl. al şcoalei politechniice) caut post de conducător în gospodărie industrială de lapte a Ro­mâvaiei. Cunoscător de mulţi arai la distribuirea totală orăşenească şi a derivatelor laptelui, densem­erai specialist in prepararea. Lap­telui, a iaurtului, a comerţului de unt şi brânză fabricaţia pre­med­ice. Preferă loc industrie la des­voltara la Bucureşti. După introducere şi perspective frumoase mai târziu posibi- Iităţi şi de dexictă participare de capitel. Oferte sub cifra „Molkereifo chmaran Z. R. 1878" transmite Rudolf Mosse Zuerich. 13 Uniforme «vară pentru CEFEBIŞTI Aviz Croitorilor şi Confecţionărilor I Drill conform Cadtului de Sarcini C. F. R. KHAKHI şi ALB, vinde engros, țesătoria mecanică stan rizescu s. a. BUCUREŞTI Str. Domniţa Anastasia No. 4 Tel. 330890 , 414 E prăpăd tn toată lumea ! Şi la noi tn ţară ţi­­n străinătate, apele s'au re­vărsat, au pustiit regiuni întregi, s'au prăbuşit case, sau înecat mii de oameni. O descriere emoţionantă despre o astfel de ca­tastrofă şi care te mişcă până la Lacrimi, se poate citi tn impresionanta scriere I­NU­N­DAŢIA de celebrul scriitor EMILE ZOLA, trad. de B. Marţian. Cartea se vinde la librăriile şi depozitarii din ţară numai cu 8 lei. O stiu­e vrzatoare­­? Cum să evităm durerile de picioare în timpul verei Pentru toţi aceia cari au pi­cioarele sensibile, uşor inflama­bile, încălzite sau dureroase, a­­ceste suferinţi şi felul cum s-ar pute vindeca formează o ches­tiune mai arzătoare ca totdeau­na, în timpul verii. Este deci de actualitate de a vorbi astăzi de SALTRATELE RODELL, remediul cel mai sim­plu şi cel mai eficace pentru a com­im­te şi vindeca diversele du­reri de picioare. Aceste săruri produc o bae de picioare medicamentoasă şi uşor hyperoxigenată care mai posedă şi mari proprietăţi tonice, asep­tice şi descongestionare. Sub atracţiunea lor, orice um­flătură, iritaţi®, zdrobeală, orice senzaţie de durere şi de arsură dispare ca prin farmec. SAL­TRATELE PRODELI dau o mare rezistenţă picioarelor sen­sibile şi însănătoşeşte picioarele cele mai suferinde. Afară de a­ceasta, înmoaie bătăturile şi du­­rioanele aşa încât se poate scoa­te făr a vă teme de a vă răni. SALTRATELE RODELL se gă­sesc de vânzare la farmacii şi drognerii. Preţul pentru public, pachetul lei 50. Fermentaţia Gastrică. Când digestia nu se face nor­mal, alimentele pot rămâne un stomac timp de mai multe cea­suri după fiecare masă, ceea ce dă foc la o supra-secreţie de aci­ditate. Acest exces de aciditate înles­neşte la rândul său fermentarea alimentelor nedigerate, care poa­te să dea foc la dureri adesea foarte neplăcute. Pentru a ameliora aceste du­reri trebue să se ia o substanţă alcalină care să neutralizeze aci­ditatea şi să oprească fermenta­ţia. Magnesia Parhydrol, anti-acid atât de bine cunoscut, lucrează în acest sens şi o pastilă luată cu puţină apă numaidecât după masă sau atunci când începe a se simţi durere, va produce o u­­şurare în adevăr simţitoare. Magnesia Perhydron (marea depusă) preîntâmpină acrelile, arsurile, funcţiunea aparatului digestiv.­­ Se găseşte de Vânzare la toate farmaciile şi drogu­­riile. BLENORAGIA­ ­ Vindecă fără durere, radical, foarte repede prin medicamente noul si me­tode mod D-rul TULLIU BLANC­­hiVIJM 63 Consult 0—13 si 2—8 d. m Vindecarea se confirmă prin laborator. Complicaţiile la prostată, băşică, ovare, orchite cedează in câteva zile. Dumi­nicile gratis pentru săraci de la ora 9-12. ___________ GREFA TRIBUNALULUI DAMBO­­VIŢA S. I. EXTRACT D. Gheorghe I Florea din com. Vârfurile, acest judeţ, prin petiţia în­­reg. Ia No. 13221/928 a intentat ac­ţiune de divorţ contra soţiei sale Ha­­ritina Gh. Floarea, pentru motivele : insulte grave şi părăsirea domiciliu­lui conjugal. Din căsătorie a rezultat cinci co­pii : Aurelia, Alexandru, Elisaveta, Ion şi Vâsle , iar soţia posedă ca a­­vere în corn. Vârfurile o casă cu ma­gazie, un hectar si 97 arii teren cu pruni si pădure si un cazan pentru fabricat ţuică. Termen pentru pronunțare s’a fixat la 9 Iulie 1929. 14 Grefier, (Nedescifrabil) Regimentul 6 Artilerie Piteşti In scopul de a procura paele necesare cailor, regi­mentul 6 artilerie se angaja­­ză a da oameni pentru sece­rat, treerat, cosit. Condiţiu­­nile se pot afla la regiment. Comandantul reg. 6 art. Col. BUNESCU. No. 6413 6057 ge mim NîMHftt ALFA ROMEO deschise Preturi avantajoase aproape noul Se poate vedea între orele 10—1 și 3—8 zilnic la ba­­rajul Ciclop­etajul III Bulevardul Brătianu 42 16 ROMANIA GREFA TRIBUNALULUI BĂLŢI SECŢIA II-a Nr. 16951. Anul 1929 Luna Iunie în 24 zile. Prin petiţia înreg. la Nr. 14946 din 15 Noembrie 1928 Maria Moisei zisă L­azăr născută Rodniţch­i din comuna Calineşti judeţul Bălţi a intentat ac­ţiune de divorţ în contra soţului său Ion Moisei zis Lazăr domiciliat In comuna Izvoară Judeţul Bălţi pentru motive determinate de lege. Din căsătoria soţilor a rezultat co­pilul Mihai de 8 ani. Termen de înfăţişare s-a fixat la 10 Iulie 1929. Greller, Victor Vatik­ien 8 APARATE FOTOGRAFICE «i toate furniturile, nlăcd. Dime hârtii, etc., mult mai stim­ ca ori­unde la Mag. PAUL POPESCU 162. Calea Victoriei (viz-avis de Ministerul de Finante). 418 Cititl „VESELIA“ UNIVERSUL Pentru lunile de vară va fi o consolare pentru cei ce nu vor putea pleca in vilegiatură, iar pentru cei plecaţi in vilegiatură va constitui un spor de agrement lectura foiletonului nostru: Joje Csab­a Xhrani! (Să-l ocrotească Dumnezeu pe Ţar!) Numele autorului este de mult cunoscut publi­cului cititor care a urmărit seria Nach Paris!, Mă­celarul de la Verdun şi Juliette Rossignol. D. LOUIS DUMUR incepe seria de romane dedicate frontului oriental cu romanul pe care anunţăm cititorii noştri să-l gă­­sească la foileton. I XII..'——II in I r —t III.emil Lucrările de stingere la sonda dela Moreni Moreni, 28 Iunie Sanda 160 a sac. Romano- Americană continuă să ardă. De eri însă s'a observat o scă­dere a presiunii de gaze, iar co­loana de foc s'a mai micșorat. In noaptea de 26 s‘a mani­festat mai violent ca de obiceiu, producând mai mult sgomot și cutremure puternice. Fraţii Andreescu au reuşit să fixeze aparatul de stingere la gura sondei. Ei ne-am spus, că pe o rază de 4 m, împrejurul gurii sondei, este răcoare, din cauză curentului puternic pro­dus de mişcarea gazelor. La ,,Dimineaţa" de azi s-au scris multe neadevăruri. Auto­rităţile şi conducătorii şantie­relor din Moreni desmint că sonda ar da 40—50 vag. ţiţei pe zi. Apoi, nu-i exact că a fost foc la tunel şi cutremurele n'au pricinuit nici o stricăciune ga­leriei. Populaţia din Moreni şi împrejurimi nu şi-a părăsit că­­minurile după cum spune „Di­mineaţa". MM ■BBS! ADUNAREA ANUALA a Cercului militar din Bucureşti Vineri seara, la Cercul militar, a fost­­adunarea generală anuală a ofiţerilor activi din Capitală, sub preşedinţia d-lui general Panaitescu, comandantul cor­pului II de armată. S-a prezen­tat, de comitet, darea de seamă asupra activităţii Cercului mi­litar pe anul expirat. D. general PALTINEANU, preşedintele comitetului de ad­ministraţie al cercului, a dat citire dării de seamă pe anul 1928 . In Octombrie 1928, d. general Zottu Victor, preşedintele Cer­cului militar, împlinind limita de vârstă, a trecut în cadrele de rezervă ale armatei, când pe ziua de 1 Noembrie 1928, a demisionat din preşedinţia Cer­cului militar. General Zottu Victor, a fost membru în comitetul Cercului militar timp de 16 ani, dintre care timp de 8 ani ca preşedin­te­ ; In tot acest timp şi mai ales in calitate de preşedinte, a de­pus o muncă fără preget, pen­tru înfăptuirea definitivă a a­­cestei măreţe opere, fala corpu­lui ofiţeresc, încât, cu drept cu­vânt, se poate spune că situaţia în care se găseşte astăzi Cercul se datoreşte în bună parte. Ge­neralului Victor Zottu. Prin energia, prin priceperea, stăruinţa şi prin iniţiativa sa, generalul Victor Zottu a adus contribuţia sa deplină, la în­făptuirea acestei măreţe opere, din întemeerea cărei şi-a făcut adevăratul ideal al vieţei sale. ACTIVITATEA COMITETULUI FE ANUL 1928 In anul 1928, comitetul, pe lângă măsurile luate pentru în­deplinirea scopului asociaţiei, a realizat următoarele : Sa cumpărat pentru sala de serbări gimafe S’a cumpărat pentru popotă, veselă şi tacâmuri complete, pentru 400 persoane. Sa completat materialul de scrimă, la sala de scrimă şi s’’a dat un ajutor de 20.000, pentru ca armata noastră să fie repre­zentată, la Olimpiada dela Ams­terdam, prin trăgătorii militari, cei mai buni. S a completat şi înlocuit ma­terialul electric uzat. S’au început lucrările pentru instalaţia a două băi la cămin. S’a instalat, la cămin, o ca­bină telefonică. Comitetul din veniturile înca­sate, a achitat şi stins întreaga datorie a Cercului rămasă la Ianuarie 1928 lei 3.083.103.92. CĂMINUL OFIŢERILOR In cursul anului 1928, au fost găzduiţi la cămin 2932 de ofiţeri, deci cu 662 mai mulţi ca în anul 1927. Pentru a satisface acestor ur­gente nevoi ale corpului ofiţe­resc, comitetul cercului se stră­­dueşte şi are în programul său de viitor, achiziţionarea unui teren central, unde să constru­iască un local încăpător, cu ca­mere de închiriat pentru ofiţeri, în condiţiuni avantajoase. BIBLIOTECA • Pentru bibliotecă s’a făcut ur­mătoarele abonamente : reviste 22 şi ziare româneşti 4. Reviste 20 şi ziare străine 5. In cursul anului s’au cumpă­rat 226 volume. Biblioteca a fost frecventată de peste 3720 ofiţeri. Numărul cititorilor, cărora li s’a dat în mod excepţional, cărţi pentru consultare acasă, este de 266. CURSURI Cercul militar a căutat să în­­lesnească ofiţerilor, să urmeze diferite cursuri de limbi străine, de piano, vioară, tenis, dans, etc.Sala de biliard şi de jocuri de distracţie a fost pusă la dispo­ziţia ofiţerilor la toate zilele de lucru, fiind frecventate de 3254 ofiţeri. POPOTA Ofiţerii abonaţi au luat 61.572 de mese, iar ofiţerii la trecere, din alte garnizoane, 64.234 mese, în total 125.806 mese. Sala de scrimă a fost frec­ventată de 60 ofiţeri activi şi de rezervă. „ In cursul anului a syujt­im un concurs mii­ de scrimă cu pre- AVEREA CERCULUI MILITAR Avere imobiliară : clădirea cu instalații lei 17.971.470. Inventar : mobilier lei 7.269.998 Averea mobiliară : la 31 De­cembrie 1927, averea Cercului era de lei 25.140.792. In anul 1928, averea a crescut cu lei 101.323. Total averea Cercului mai are în programul său de lei: 25.241.468. Comitetul Cercului militar mai are în programul său de viitor, înfiinţarea unui cabinet dentar , organizarea unei far­macii, cu concursul Inspectora­tului general sanitar al arma­tei. Comitetul trebue să comi,.'tiie cu mulțumire, că d. comandant al corpului 2 Armată, a dat as­cultarea raportului preşedinte­­luge­ cercului, in care propunea ideea de a se vedea înfăptuit, In minunatele saloane ale Cercu­lui militar, un ateneu militar, tinde să se ţină conferinţe, cu subiecte de cultură generală, în raport cu armata, precum şi su­­biecte militare. Dorinţa d-lui general coman­dant al corpului este ca­ aceşti conferenţiari reputaţi, precum şi ofiţerii calificaţi, să întreţină pe ofiţerii garnizoanei, pe ofiţerii de rezervă şi familiile ofiţer lor cu subiecte, cuprinzând proble­mele cele mai interesante ale vremurilor, precum şi proble­mele de istorie românească, din care să se desprindă virtuţiile ostăşeşti ale neamului nostru. L­a 1 Ianuarie 1928, Cercul imi Iitar dispunea de 1.603.300 lei în efecte de stat. La 1 Ianuarie 1928, Cercul militar datora suma de 3.383.102 lei. ■ Potrivit celor arătate in darea de seamă a Cercului militar pe veselă și tacâmuri ar­ I 1927 datoria de 3.383.102 lei, I urma să se plătească cu 1.603.300 lei ce reprezintă averea Cercu­lui și cu suma de 1.779802 lei ce se va lua din Veniturile Cer­cului pe anii 1928 și următori. Adunarea generală a aprobat bugetul cercului pe anul in curs care se cifrează la 15.044.596 lei. S'a hotărît ca să se dispună formarea unui fond de rezervă pentru facerea îmbunătăţirilor la clădire si mobilier. x 17]x­ X­O­X ----­ Condamnarea asa­sinului Friedlaender Berlin, 28 (telegr. part.). — Astăzi, s'a pronunţat sentinţa in procesul tânărului Manas­se Friedlaender, in vârstă de 20 ani, care a omorit pe frat­ele său, Walter, şi pe prietenul său Tibor Földes. Manasse Friedlaender a fost condamnat la 6 ani închisoare. Apărarea a făcut apel. -------- x­xx —-----­ Raidul a două avatoare americane Londra. 28 (Radar). — Din Nem-York se anunţa, că după aerodromul Rosevelfield, stuat in apropiere de New-York­, ţi-au luat sborul aviatoarele Mistress Jensen şi Mistress Gentry, — prima plecată la ora 19 şi 32 minute şi a doua la ora 20 şi 16 minute, — spre a încerca să bată recordul de durată, cu a­­provizionarea de benzină in timpul sborului. Cele două aviatoare concură la această întrecere ca rivale, insă încercarea lor are caracter amical. ALT RECORD AVIATIC Londra 28 (Rador). — Că­­pitanul Frank Havvki, a sosit eri cu avionul la Los Ange­les, venind din New-York, în 19 ore 10 minute 18 secunde, bătând astfel recordul prece­dent cu mai bine de cinci ore. -------xL,x—----­ Cancelarul Mueller bolnav Berlin, 28 (ref. part.). — Can­celarul Mueller se va duce, Luni, pentru căutarea sănătăţii, ia­­r t.r’o staţiune climaterică din su-­­­dul Germaniei, unde va rămâ­ne câteva săptămânii. Crima unor comunişti bulgari Ruscirac, 28 Din Hascovo se anunţă că a­­seară, cunoscutul comerciant macedonean Ivan Ilief a fost a­­sasinat cu mai multe focuri de revolver de doi necunoscuţi. La sosirea autorităţilor s-a gă­sit asupra cadavrului o inscrip­ţie cu următoarele cuvinte: „Con­damnat la moarte de către or­ganizaţia comunistă". Aniversarea luptei de la Kossovo Belgrad, 28 (Rador). — Azi, s-a sărbătorit, în mod solemn, în toată ţara, aniversarea luptei de la Kossovo. La Belgrad, a fost o slujbă re­ligioasă, la catedrală, în prezen­ţa preşedintelui consiliului, a membrilor guvernului şi corpului diplomatic, a funcţionarilor su­periori, ofiţerilor generali şi su­periori, precu­m­ şi a unui foarte numeros public. * :­­ După terminarea sluj­bei, mi­nistrul de război a trecut în re­vistă trupele din garnizoană, masate pe parcursul dintre pa­latul regal şi catedrală. Aceleaşi ceremonii au fost in Zagreb, Novisad, Sribotitza, Kru­­sevatz, etc. Toate străzile la Za­greb au fost frumos decorate. In timpul serviciului divin, și a revistei trupei, o escadrilă de a­­vioane a evoluat deasupra orașu­lui. Slujbe religioase s’au făcut în toate bisericile de orice rit. ssraerea mi­ai i­ap-saiuu UN LUCRATOR RĂNIT MORTAL Brașov, 28 Azi d. a., pe la ora 5, trenul care face cursa Braşov-Satulung când trecea prin satul Dârste a deraiat şi a produs rănirea mortală a unui tânăr lucrător. Mecanicul intrând în sat cu viteză prea mare, la curba de la fabrica de baie Czell, locomoti­va şi trei vagoane au sărit de pe linie. S’a produs panică printre că­lători. O parte din ei a sărit pe ferestre, reron­du-se grav. Tânărul Ion Borcan Gomolea, din Turcheş, de­ 17 ani, lucrător la o tîmplărie în Braşov, care­ se afla în vagonul de lângă loco­­motivă, a fost aplicat midre tam­poane şi strivit. In stare muribundă a fost dus, cu o maşină, la spitalul civil din Braşov. . . El ara partea stângă a tora­celui complet sdrobită şi picio­rul stâng rupt. Sunt puţine speranţe că va scăpa cu viaţă. S’a deschis, o anchetă. Călă­torii declară, că trenul mergea cu viteză prea mare. —-— xox------­ Anchetă la o bancă din Chişinău 28 Iunie Comerciantul Haim Precu­­pet, din Chişinău, a cerut trib. s. III com., să declare în stare de faliment Banca Basarabia-Palestina, care şi-a încetat plăţile şi refuză să-i restitue 200 de pfunzi en­glezi. Reclamantul susţine că di­rectorii băncii Tarcanovschi şi Umanschi, au plecat din localitate, iar ceilalţi direc­tori intenţionează să fugă şi ei peste hotare. Cere să se ia măsuri contra lor. Crahul băncii Basarabia-Palestina este în strânsă legătură cu falimentul Băncii comerciale pentru Orient, despre care am vorbit la vreme și al că­rui director Tarcanovschi este una și aceeaș persoană cu cel dela Basarabia. Parchetul s-a sesizat de a­­ceastă afacere și anchetează. Anul XLVII Nr. 148 Luni 1 Iulie 1929 Curier judiciar Agresiunea de la Feteşti Camera de punere sub acuza­re a Curţii de apel din Bucu­reşti, — compusă din d-nii con­silieri N. Jac Constantinescu, Ariton, Cătuneanu şi procuror general Cernescu — a respins Vineri apelurile celor implicaţi in faimoasa agresiune de la Fe­teşti : Gheorghe Zaharia, Radu Ştefănescu, Gheorghe şi Ion Zamfirescu, Marin D. Avram şi agronomul Eremia D. Pr­­ in afacerea contraban­dei de la Intrepozite Tot Vineri, Camera a rez­olvat cererea de eliberare provizorie a negustorului Iţic zis Hie Ho­rowitz din P.­Neamţ, arestat deunăzi ca tăinuitor al mătă­­suriilor prădate din magazia n. 1 a vămii Intrepozite. Magistratul instructor — de acord cu concluziile parchetu­lui — respinsese cererea. Ca­mera Insă a admis-o pe cauți­une de lei 50 mii. Amnistia operează până la 1 Decembrie.1928 in­clus­v sau exclusiv? Trib. Ilfov s. III — compus din d-nii judecători Şerbănescu şi Leon Rădulescu — a rezolvat Vineri o interesantă discuţie ce se iscase în legătură cu data până când operează amnistia. Se pretindea că textul legii fixând, până la 1 Decembrie 1928, ar urma ca delictele co­mise la­ această dată n’ar bene­ficia de iertarea regală. Se susţinea deci că înţelesul legii ar fi — până la 1 Decem­brie 1928 exclusiv. D. procuror Ion Petrescu a în­vederat că atât accepţiunea ge­nerală a curgerii termenului in procedură cât şi mai ales tâl­cul istoric al acestei date — ce evocă ziua de 1 Decembrie 1918, când s’a săvârşit „unirea" — statornicesc principiul că înţe­lesul legii nu poate fi decât pâ­nă la 1 Decembrie 1928 inclusiv. Tribunalul a adoptat acest fel de a vedea şi • a amnistiat chiar faptele săvârşite în ziua de 1 Decembrie 1928. Calimniile se amnistîa­­ză? După desbateri interesante şi urmând atitudinei trib. Ilfov s. II — cel dintâi care a considerat că delictul de calomnie, fie o­­rală, fie prin presă, se anmis­­tiază fiindcă astfel e sensul art. 1 şi 2 din lege — secţiile II şi III ale tribunalului se ralia­­ză acestei păreri, amnistiind toate căuşele de calomnie. Singur trib. Ilfov s. IV nu s’a pronunţat. Faptul e urmărit cu atenţie, fiindcă procesul de presă cel mai apropiat sub raportul ter­menului de judecată şi al cau­sei însăşi, e sorocit la 5 Iulie, Vineri, pe condica acelui tribu­nal. E vorba de acţiunea făcută de d. dr. Lupaş contra d-nului Fagure directorul ziarului „Lup­ta", pentru seria de articole şi­­desemne calomnioase reprodu­se cu prilejul afacerii seringilor. De la contenciosul admi­nistrativ Curtea de apel, s. I, după lângă pescu. Cu excepţia celui din ur­­mă, toţi ceilalţi au atacat jur­nalul tribunalului Ialomiţa prin care li s-au confirmat pe câte 30 de zile mandatele de ares­tare. Cel din urmă a atacat or­donanţa de zi a magistratului instructor prin care i s-a res­pins cererea de liberare provi­zorie. Camera a decis menţinerea tuturor în st­are de arest, deliberare, s-a pronunţat Vineri asupra acţiunii la contencios ad­ministrativ intentată de d. Al. Al. Pretorian, şeful contencio­sului ministerului sănătăţii cu grad de director general, contra ministerelor justiţiei şi al sănă­tăţii publice. D-sa primise să treacă din fruntea contenciosului ministeru­lui sănătăţii, în acela al justiţiei, condiţionase însă ca transferarea să se facă in aceeaşi funcţie şi grad, ceeace s’a şi admis şi ur­mat în primele luni. Intocmindu-se însă bugetul pe anul 1929, reclamantul a fost încadrat numai în grad , fără a i se mai recunoaşte şi func­ţiunea de avocat şef al conten­ciosului ministerului justiţiei. Acţiunea d-sale la contencios se referea tocmai la această sta­re şi tindea fie la readucerea in postul iniţial, din care fu­sese transferat, fie la încadra­rea d-sale legală la ministerul, unde a fost transferat. Curtea a admis acţiunea în parte şi a declarat ilegal numai refuzul ministerului justiţiei de a-l instala pe reclamant la func­ţiunea de avocat şef al conten­ciosului, obligându-l să procea­­dă la neîntârziata punere în drepturi. Procesul otrăvitorilor cu spirt metilic La tribunalul corecţional a II, s-au terminat Vineri desbate­ril e la procesul otrăvitorilor cu spirt metilic. D. procuror Al. Procop. Du­mitre­scu a fixat replica acuză­rii, iar d-nii Alexandru N. Io­­vaescu, Alex. Săvulescu (din par­tea inculpaţilor Lich­ardopol şi Menguet) şi I. Gr. Perietzeanu (din partea inculpaţilor Scha­de­r şi Haimsohn) au spus cel din urmă cuvânt al apărării. Tribunalul a sorocit pe Jod 4 Iulie pronunţarea sentinţei. Gardist osândit Curtea cu juraţi de Ilfov in completul d-lor caras. C. M. lo­ne­scu, president, judecători Gră­­dişteanu. Stambulescu şi pro­curor Gică Ioraescu, a judecat Vineri procesul crimei din şos. Crângaşi, săvârşită de sergen­tul de oraş Titu Anton din pos­tul „capul podului Crângaşi", oara, fără nici un rost a descăr­cat focuri de revolver asupra unui biet mecanic Ilie Vasile­­scu, ce trecea tocmai strada In goană, din curtea lui în casa vecină, unde se prăznuia anul nou (1925). Curtea — pe baza verdictului juraţilor — a osândit la cinci ani închisoare coracţională pe acuzat şi l-a obligat să plătea­scă familiei victimei, la mod solidar cu ministerul de inter­ne, răspunzător civilmente de fapta prepusului său, led 160 mii. WP Adunarea generală a „Creditului minier” Societatea de petrol „Creditul minier" s-a întrunit Vineri dim., la adunare generală la palatul Camerei de comerţ din Capitală sub preşedinţia d-lui N. P. Ştefă­nescu. Acţionarii au luat cunoştinţă de activitatea societăţii pe exer­ciţiul trecut. Din darea de sea­mă rezultă că societatea a făcut o serie de investiţiuni, cari im­ped­ică deocamdată să se acorde acţionarilor dividend. In jurul dvidendului au urmat discuţiuni, reprezentanţii acţio­narilor (d-nii Ioachimovici, Mi­­halţeanu, Gogu Ştefănescu, Io­­nescu Bujor, etc.) cerând expli­caţii consiliului de administraţie asupra cauzelor pentru care nu se împarte divident, deşi condu­cătorii societăţii declară că intre­­prinderea merge bine. S-a cerut apoi ca blocul acţionarilor să ai­bă u­n reprezentant în Consiliul de administraţie, ca să poată ur­mări mai de aproape mersul so­cietăţii. Au fost vorbitori (d. M. Gr. Popescu), cari au arătat că faţă de amortismentele mari făcute de societate în trecut, azi n'ar mai fi nevoe de asemenea amortizări ridicate. In ce priveşte dividen­dul s’a susţinut că politica socie­­tăţii e să păstreze neatins capita­­lul, care reprezintă de fapt ave­rea acţionarilor. D. Gică Ştefănescu a cerut lă­muriri asupra tratativelor pentru refacerea­­cartelului cu celelalte societăţi. A răspuns d. N. P. Ştefănescu, arătând că prin ruperea cartelu­lui, care aj­unsese aproape la ter­­men, societatea n’a pierdut, iar in timpul cât a lucrat singură vânzările au crescut. Asupra chestiunii dividendului d-sa a a­­mintit cauzele expuse în darea de seamă a societăţii. Adunarea generală a dat apoi descărcarea consiliului de admi­nistraţie de gestiunea pe exerci­ţiul trecut. Cu prilejul cooptării de noul membru­ în consiliul de admnis­­traţie şi alegerea cenzorilor, re­prezentanţii blocului acţionarilor au cerut să se rezerve câteva lo­curi reprezentanţilor capitalului ce va fi Împrumutat, iar un cenzor să fie ales dintre micii acţionari. Adunarea a respins a­­ceastă cerere. Dorinţa micilor acţionari de a se proceda prin vot secret s-a isbit de litera sta­tului, micii acţionari nereprezen­­tând 10 la sută din acţiunile în­scrise la adunarea generală.­­ T A apărut: IUISTPATIIINEA ______________wL 4# i.'M,­­1 %. CEA MAI MARE REVISTA ILUSTRATA SAPTAMANALA — De vânzare la toate chioșcurile de ziare •— IO lei exemplarul _______________________________________| —­­___________________

Next