Universul, iulie 1929 (Anul 47, nr. 148-173)
1929-07-22 / nr. 166
Epidemia sinuciderilor Din toate părţile ţării se anunţă sinucideri, şi mai ales în lumea celor tineri. Faptul este foarte îngrijitor. Sinuciderea este condamnabilă din toate punctele de vedere, şi nu vom relua consideraţiunile pentru care această condamnare este pe deplin întemeiată. Dar, dacă n’are niciodată scuze, ea poate să aibă uneori explicaţii, cum sunt cazurile boalelor incurabile şi chinuitoare, ale infirmităţilor duse în mizerie, şi altele de felul acesta. Dar cauzele sinuciderilor curente sunt de alt ordin ; ele sunt mai totdeauna spontane; viaţa este asvârlită pentru întâmplări izolate, pentru neplăceri trecătoare, pentru decepţii care nu exclud posibilitatea unor mulţumiri viitoare; îşi iau viaţa candidaţi căzuţi la bacalaureat, fără să se gândească la faptul că mai au alte sesiuni înaintea lor, că mulţi din cei căzuţi pe drept sau pe nedrept la unele examene, au ajuns fruntaşi în ştiinţă şi în societate, deoarece calităţile reale nu pot fi împiedicate de eşecuri singuratice. Alţii se sinucid în urma unei mustrări părinteşti, care chiar când este exagerată, porneşte din acelaş sentiment de dragoste şi ocrotire, şi formează un neajuns izolat în cascada de manifestaţii iubitoare ale aceloraşi părinţi. Unul se împuşcă pentru că a întârziat să se prezinte la armată, uitând că sancţiunile se gradează potrivit faptelor, că nu toate pedepsele sunt infamante, ci şi disciplinare, că viaţa nu poate fi scutită de necazuri şi prin urmare nu e de ajuns să se producă unul, spre a se renunţa la ea. Atâtea şi atâtea stupide sinucideri, care nu s’ar întâmpla, dacă s’ar cugeta cât de puţin — ori dacă s’ar exercita o cât de mică înrâurire folositoare asupra candidaţilor la asemenea tragice şi nejustificate finaluri. Aci voiam să ajungem. Desigur că dacă această epidemie se datoreşte unei iritaţiuni sufleteşti, colective, unei slăbiri a resorturilor judecăţii chibzuite, unei tinereţi inflamabile, nu e mai puţin adevărat că vina o poartă şi factorii chemaţi să opună rezistenţă acestor lacune morale. Profesorii, chiar cei mai dotaţi sub raportul didactic, nu stăruesc îndeajuns asupra moralului elevilor, deschizându-le ochii la contrarietăţile inevitabile şi deprinzându-i să le primească cu curaj şi cu încrederea că aspectele vieţii se schimbă. Părinţii, mulţi din ei, îşi ţin copiii sub o presiune fatală , în loc să-i îmbărbăteze atunci când, fie din insuficienţe organice, fie din îndrumări greşite, nu corespund aşteptărilor şi sacrificiilor părinteşti, exercită asupra copiilor o acţiune de înfricoşare, care-i împinge să prefere o suprimare subită unor prelungite mustrări şi violenţe. Eronata aplicare a unui regim de spaimă, combinată cu omisiunile celor chemaţi să panseze suferinţele morale, în loc să le irite, iată două anomalii care, resfrângându-se în psihoza epocii curente, întreţin şi desvoltă contagiunea sinuciderilor, nu numai păgubind societatea de elemente care ar putea fi mai folositoare decât mulţi supravieţuitori, dar turnând desnădejdea şi ruina sufletească chiar în aceia cari n’au ştiut să-şi salveze persoanele scumpe printr’o atitudine exact opusă celei desfăşurate. Mai multă cugetare, mai mult calm, mai multă stăruinţă, o dragoste mai inteligent şi mai folositor manifestată : iată singura reţetă în contra acestei penibile epidemii. Consiliu de miniştri polonez la... Biaritz Paris, 19. (Telegr. pari). „ Guvernul polonez va ţine zilele acestea un consiliu de miniştri la... Biaritz, deoarece aproape toţi minştri Poloniei se află în staţiile balneare franceze, iar primul ministru la Biaritz. Au fost invitaţi la acest consiliu şi ambasadorii Poloniei la Berlin şi Paris. x x noul guvern olandez D. RUYS VAN BEERENBROUCK noul prim ministru al Olandei Sărbătorirea aviatorilor monoplanului, Southern Cross, Londra, 19 (Rador). — Marele succes al sborului momoplanului „Southern Cross“ care sburase din Australia la Londra a fost sărbătorit aseară cu mult entuziasm la palatul Australiei din Londra. Aviatorii Kingsford Smith și tovarăşii săi au declarat că intenţionează să facă înconjurul lumii cutreerând atât Africa de Vest cât şi America de Sud şi America de Nord, înainte de a se întoarce în Australia. Locotenentul de aviaţie Ulm, unul dintre aviatori de pe „Southern Cross“ şi Kingsford Smith au format o societate spre a stabili o linie aviatică între Australia și India ; au și cumparat patru monoplane ,„Avro Lyne" identice cu „Southern Cross“ spre a îi întrebuințate în acest serviciu. Spionajului Franţa Paris. 19. (Rador). — Printre documentele găsite în cursul percheziţiei la ziarul „Humaalté“, sunt numeroase fete şi documente militare secrete. Poştă aeriană Franța-Ciilli Paris, 19 (Rador). — Linia aero-rostală între Chili și Franta prin Buenos Aires a fost Juan Quratft și deschisă publicului. Hip generalului Prain . Trădătorul Sterei senator de drept! — — Pledoaria ministrului Justiţiei în favoarea trădătorului, generalii senatori de drept? — In şedinţa de Vineri a Senatului s'a citit raportul prin care s’a cerut înscrierea printre membrii acestui corp legiuitor, un cutare de senator de drept, a trădătorului C. Stere. D. general Prezan a protestat în termeni, pe cât de demni, pe atât de energici, împotriva admiterei acestui trădător de neam, ca senator de drept. Fostul şef al marelui stat major şi al cartierului general din timpul războiului, a încheiat impresionanta sa cuvântare, impusă de conştiinţa sa de ostaş şi de sentimentul nobil şi curat patriotic, cu următoarea declaraţiune: „Atunci când noul senator de drept, Constantin Stere, va călca pragul Senatului, spre a Intra, in acelaş moment cu voia călca acelaş prag, spre a eşi. A proceda altfel, aş avea desigur blamul tuturor camarazilor mei de luptă şi ar fi condamnată memoria acelora, cari au căzut pe câmpia de onoare”. Această declaraţiune a fost ascultată in picioare de membrii Senatului. Cu toate acestea, guvernul, prin d. ministru al justiţiei, a găsit de cuviinţă să ia apărarea trădătorului Stere, cerând, stăruitor, admiterea lui printre membrii de drept ai maturului corp. Biuroul s’a executat. Stere a fost admis. In acelaş moment când preşedintele a anunţat aceasta, d. general Prezan a părăsit Adunarea. In mod ostentativ şi din care nu va mai face parte, atâta vreme cât ea va servi de refugiu şi de azil, trădătorilor de neam. , Desigur că acelaş gest, impus de demnitatea şi conştiinţa lor ostăşească, vor face şi ceilalţi generali, senatori de drept. ___ Ei nu pot suporta insulta sângeroasă ce li se face de a fi puşi în societatea unui ticălos, care a pactizat cu inamicul şi a săvârşit crima de înaltă trădare. Generalii noştri, în timpul campaniei, au semnat ordinele de punere , sub urmărire, de dare în judecată, precum şi sentinţele de executare la moarte, prin împuşcare, a atâtor soldaţi, cari au dezertat la inamic, îndemnaţi şi provocaţi de infamele articole scrise şi semnate de agentul german, Stere, în „Lumina“. Cum vor avea tăria morală aceşti generali să stea alături de Stere, a cărui conştiinţă este încărcată şi pătată de crima de înaltă trădare ? In aceeaş şedinţă, a fost dat unui membru al guvernului român, care ţine balanţa justiţiei în mâinile sale, să se transforme în avocatul unui trădător de ţară. Penibilă situaţie pentru un ministru al justiţiei, care ar fi fost dator, în această împrejurare, să pună mai presus interesele naţionale şi ale justiţiei sociale, de meschinele interese ale partidului politic din care face parte. Argumentul suprem al ministrului justiţiei a fost, că Stere, indiferent de crima de înaltă trădare ce a săvârşit, în plin război, de la 1918 până azi, reprezintă în Parlament „nădejdile şi aspiraţiile Basarabiei“! (?!) Ştim noi cine l-a trimis în Parlament, pe Stere, şi ce „nădejdi şi aspiraţii“ au aceia cari l-au ales de 6 ori în Camera României Mari! Crede oare ministrul justiţiei că pentru întâia oară o categorie de alegători — rătăciţi, sau interesaţi — trimit în Parlament indivizi, cari, au săvârşit fapte reprobabile, cari au suferit condamnări, sau cari au dezertat în timpul războiului? In Italia nu se cunoaşte oare cazul celebru, când alegătorii de la sud au dat voturile lor, în 6 alegeri consecutive, unui politician aventurier, care a fost amestecat într’o afacere scandaloasă şi de 6 ori Parlamentul a refuzat să-l primească printre membrii săi, invocându-se motivul legitim al demnităţii acelei instituţii, care se mai numeşte „Palladium Naţiunii ?‘* Şi nici n’a fost vorba, în acel caz, de un trădător al patriei, cu dosar la Curţile Marţiale, ci de un politician aventurier. Oare d. ministru al justiţiei n‘a citit nimic din voluminosul dosar al trădătorului Stere, amicul său politic? N’a cetit memoriul redactat şi semnat de Stere, în 1917, prin care acesta cerea detronarea Regelui Ferdinand, înlăturarea dinastiei noastre și înfeodarea României în imperiul germano-austro-ungar? N’a fost oare Stere, în Aprilie 1917, la cartierul general german, spre a prede.acest infam memoriu generalului Ludendorf, având autorizaţia de călătorie din partea ministerului afacerilor străine şi de război austro-ungar şi permisul comandaturei germane din Bucureşti? Şi aceasta nu constitue un act calificat de înaltă trădare, d-te ministru al justiţiei? Oare d. ministru al justiţiei nu ştie că, după încheerea păcei, Curtea Marţială din Braşov a condamnat la muncă silnică, pe viaţă, un număr de 18 ţărani, ----foşti soldaţi dezertori la inamic, — din cauza prozei din ,,Lumina“ a amicului său politic, Const. Stere? Nu se revoltă d-sa — dacă nu ca ministru al justiţiei, dar ca om —— faţă de această supremă şi strigătoare injustiţie socială: de o parte, cei 18 ţărani, cari îşi ispăşesc greşala lor, în întunecimile ocnei; de altă parte, C. Stere, marele trădător, considerat absolvit pentru că a fost trimis în Parlament de un grup de alegători şi încărcat de onoruri şi demnităţi? Acesta să fie oare spiritul de justiţie socială al democraţiei integrale? ASA ÎNŢELEGE GUVERNUL SA DEA EXEMPLU NOUILOR GENERAŢII DE MODUL CUM TREBUE SA’ŞI ÎNDEPLINEASCĂ DATORIA FAŢA DE PATRIE? Şi pentru că d. ministru al justiţiei a vorbit, în Senat, de situaţia grea creată lui Stere, — „de a fi ţinut în mod permanent sub acuzare“, — să-l dea în judecată pe acela, care este ţinut, în adevăr, în mod permanent sub acuzare, de întreaga suflare românească, de toţi luptătorii de pe front, de tot ce este demn de numele de român; iar nu să se facă avocatul trădătorului pe banca ministerială ! Să nu invoace d. Gr. Iunian, ministrul justiţiei, „viitorul“ pentru stabilirea tuturor vinovăţiilor şi a meritelor acelor, cari au luat parte, sau nu, în războiul pentru întregirea neamului. Opinia publică românească l-a condamnat definitiv pe Stere şi cu toate acestea s’a găsit un partid politic şi un guvern, care să-l apere, să-l îmbrăţişeze şi să-l încarce de onoruri şi demnităţi nemeritate. Iată sfidarea adusă ţării şi nedemnitatea. Iată ce contribue la sdruncinarea forţelor noastre morale. Iată exemplul trist ce se dă luptătorilor de marne •R. SEIȘANU Ce vor face I — XOX count rusa ehnez D. WANG ministru de externe al guvernului din Nanking D. KARAHAN locţiitorul ministrului de externe al Sovietelor, care a trimis ultmatul Chinei * Groaznicul accident dela Otopeni Un martor ocular al acestui accident spunea că automobilul mergea cu o viteză fantastică pe şoseaua plină de gropi şi era natural, oricât de bun conducător ar fi fost maiorul I. C. Brătianu, să se întâmple o nenorocire. Tot acest martor a povestit, că automobilul s’a isbit de pom, a făcut apoi un viraj foarte sexirt şi cât ai clipi din ochi, s’a răsturnat cu roţile in sus, căzând peste şosea. Bine înţeles, că automobilul s'a sfărâmat complet. Aparatul de chilometraj al maşinei se oprise la 100 km., ceeace denotă că aceasta era viteza cu care mergea. Asupra comerciantului Serban Filipescu s'a găsit suma de 140 mii lei şi mai multe poliţe in alb, semnate de el. După ce s’a isbit puternic de pom, maşina s’a răsturnat cu rotile In sus. rrapagandă comunistă in coloniile engleze Londra, 19.—„Daily News“ află că reluarea tratativelor cu Rusia Sovietică a fost amânată din cauza că guvernul sovietic a itensificat propaganda comunistă în coloniile engleze și în deosebi în India. Reluarea nu se va face decât dacă guvernul sovietic se va obliga să înceteze propaganda. «-------* □ *-------^ Cutremur la Belgrad Belgrad, 19 (Rador). —Un cutremur de o violenţă mijlocie a zguduit, azi dimineaţă, la ora 9.30, Belgradul. Epicentrul cutremurului 97 kilometri sud de Belgrad, în regiunea Rudnik. --------xf»)x——— CONFLICTUL din industria bumbacului in Anglia JUMĂTATE MILION DE OAMENI VOR RAMANE PARA LUCRU Londra, 20 (Rador). — Conflictul din industria bumbacului din ţinutul Lancashir, în urma decisiunii patronilor de a reduce salariile, ar fi ajuns într'un stadiu critic. Se crede că la conferinţa mixtă ce s-a ţinuteri după amiază la Manchester, reprezentanţii funcţionarilor au cerut ca preavizul prin care se anunţă reducerea salariilor să fie retras în prealabil, înainte de începerea tratativelor. Patronii au refuzat să admită această cerere, aşa că discuţiile au fost suspendate. Situaţia actuală este deci următoarea: dacă muncitorii nu încearcă să facă un nou demers pe lângă guvern pentru aplanarea conflictului, toţi muncitorii din industria bumbacului, adică peste o jumătate milion oameni vor rămâne fără lucru în ziua de 27 iulie, e x o y.--- Starea regelui Angliei Londra, 19 (Rador). —Starea sănătăţii regelui continuă a fi foarte satisfăcătoare. • Londra, 19. (Rador). — Din cercurile palatului se anunţă, că starea sănătăţii regelui continuă a se ameliora tot mai mult pe fiecare zi. Ima uliii ly lin Cum au fost alcătuite şi cum au fost votate Refugnul la soluda simplistă a impozitelor — repetată pentru a doua oară in cursul unei guvernări numai de câteva luni — face dovada definitivă a incapacităţii actualilor cârmuitori de a răspunde covârşitoarelor necesităţi ale momentului. Atât de nestudiate şi atât de necorespunzătoare împrejurărilor şi spiritului public au apărut nouile măsuri fiscale ale guvernului, încât împotriva lor s'au ridicat toate categoriile de contribuabili, fără nici o excepţie. Guvernul n’a putut găsi sprijinitori nici măcar în cei mai devotaţi partizani ai lui şi în această privinţă este foarte semnificativ modul cum au decurs desbaterile asupra proiectelor fiscale în şedinţele de Vineri ale Camerei. Deşi lipseau parlamentarii partidelor de opoziţie, împotriva noullor legiferări fiscale s’a ridicat, dela început, o făţişe şi grea ostilitate din chiar rândurile majorităţii. In deosebi proiectul majorării taxelor pe băuturile spirtoase şi pe brevete concentrase asupra lui, în şedinţa de ori dim, atâtea porniri hotărit potrivnice, încât banca ministerială în colaborare strânsă cu biroul adunării, s’au văzut nevoite să amâne votarea proiectului pentru şedinţa de după amiază. Era singurul mijloc de a-l salva dela o respingere sigură. Şedinţa de după amiază s’a deschis târziu. Intre timp „credincioşii” guvernului au capturat pe la hoteluri pe deputaţii în votul cărora se putea conta, iar propagandiştii au completat opera de convingere şi de intimidare. Cheia demisiilor in alb şi perspectiva opoziţiei au găsit o largă întrebuinţare în acţiunea de reconvertire a răsvrătiţilor. Cu toate acestea un amendament ostil proiectului a fost acoperit de 60 de semnături majoritare, iar susţinerea lui s-a făcut cu tapas şi cu vociferări, ca In faţa unei veritabile opoziţii. E uşor de apreciat, acuma, câtă valoare şi câtă autoritate pot avea in faţa opiniei publice nişte proiecte inchizitoriale votate In astfel de condiţii, după ce au fost Întocmite într*ascuns, fără informarea şl fără consultarea categoriilor Interesate. Contribuabilii nu le acceptă, partidele de opoziţie le condamnă, iar majoritarii Înşişi s’au găsit împărţiţi in tabere contradictorii în ce priveşte acceptarea lor. Şi, după toate acestea, guvernul naţional-ţărănist continuă să se considere expresia reală a voinţei naţiunei, după cum opera lui legislativă n’ar fi, la rândul ei, decât chintesenţa pură a doleanţelor vii şi actuale ale aceleeaşi naţiuni», oxi Usufi prin coiffterea romei onirica Londra, 20 (Rador). — Ministrul de externe Arthur Henderson a primit ori o delegaţie a societăţii pentru protecţia aborigenilor şi pentru împiedicarea sclaviei. Delegaţia a cerut ministrului să reînfiinţeze comisiunile pentru combaterea sclaviei şi în special să ia măsuri în ţinuturile învecinate cu Abisinia unde sclavia este încă practicată. Ministrul a răspuns că atât dânsul cât şi primul-ministru simpatizează adânc cu scopurile societăţii şi că propunerea de a reînfiinţa comisiunile amintite va fi luată în considerare în curând. Dublă căsătorie LUCIO şi SIMPLICIO GODINO fraţii siamezi, ale căror corpuri sunt unite şi cari s'au insurat zilele trecute la Londra, în faţa unei asistenţe de pesta 1 000 de persoane cu Nativhtad şi Victoria Motos, două surori originare din Insulele Filipina, mm1 rAm preferat să abandonez calea ferată la Villa real Sant Antonio (frontiera Portugaliei) ca să pot parcurge drumul până in Sevilla, în confortabilele autocane pure la dispoziţiunea publcului de către societăţile de transporturi ale Spaniei. Cei peste 200 kilometri pe cari ii străbate masca în timp de şease ore (cu câteva escale), constitue o plimbare şi o recreaţie pline de frumoase imiprasiuni şi amintiri, căci seaua, gudronată şi lucioasă tj. Sticla trece numai prin parcuri Ide L azil, prin tresfârşe păduri de măsini. Prin alei kilometrice de cactuşi colosali, prin boschete de trandafiri şi drumuri plantate cu palmieri. În dreapta şi ’n stânga şoselei se întind, până n apele Oceanului Atlantic, imense câmpii de o rară fertilitate, unde secerişul grâului era în toi în ziua de 10 Mai, în tmp ce porumbul cresuse de trei palme. Când şi când, maşina traversează sate curate, cu casele de zid, albe ca laptele, cu oameni paşnici şi muncitori, cu nenumărate cârduri de catârişi măgari. Aici, în Andaluza, fiund cele mai productive re- I aiurii ale Spaniei, rese în note din spania Principatele eraseate (am L- Sevilla, Valencia, Grenada, Cordova, Toledo, Escorial. f tind apoi pe mari distanţe dealungul coastei de câteva mii de kilometri, producţiunea figricolă fiind de o bogăţie rară, înregistrându-se câte două, chiar şi trei recolte pe an. Pe înserate destindem în Sevilla, scăldată toată în zeci de mii de lumini electrice, din pricina expoziţiei, unul din cele mai frumoase şi mai pline de interes oraşe ale Spaniei, despre care am avut ocazia să mă ocup când am descris expoziţia ibero americană. Printre monumentele de artă ale oraşului treime citată, la primul rând, enorma catedrală ale cărei lucrări au durat aproape o sută de anii. In 1888, în urma unui cutremur, toată partea centrală a bisericii s’a prăbușit, astfel că a fost restaurată recent. Aici sunt mormintele mai multor suverani ai Spaniei, printre care regele San Fernando, mort acum 700 ani, al cărui trup îmbălsămat, depus într’un sicriu de argint cu cristale, poate fi văzut de public de patru ori pe an. Am avut şansa să mă nemeresc în Sevilla la 14 Mai, una din aceste zile. Tot aici este de văzut vechiul palat Ancagar, reşedinţa suveranilor, precum şi încântătoarele grădini ale palatului, pline de portocali, lămâi, palmieri şi toate varietăţile exotice. Interesante, prin stilul şi bogăţia lor, o mulţime de biserici vechi, precum şi parcul Maria Luiza, unde este instalată expoziţia, care, prin profusiunea colecţiunilor de flori, plante şi aribori, prin fântânele lui monumentale, prin arhitectura şi deosebita îngrijire de care se bucură, este reputat ca unul din cele mai celebre parcuri ale Europei. • Tipul femeei sevilene este renumit şi nu cred că exagerez afirmând că aici se pot admira cele mai superbe chipuri femeieşti din toată Europa. Sevilenele păstrează intacte datinele şi obiceiurile vechi, purtând, înfipţi în păr, enormi piepteni de baga, pe deasupra cărora se desfăşură voaluri mari de dantelă neagră sau albă, în urechi atârnă bucle de preţ, iar pe spate se aştern şaluri de toata culorile, bogat brodate cu fel de fel de flori de toate nuanţele, printre carii roşul primează. Tot aici sunt multe şcoli unda fetale învaţă dansurile naţionale însoţite de castanete şi tamburine; am asistat la interesante şedeţe de dansuri aia Academiei realiza de sub conducerea profesorului Manuel. • Vizita pe care M. S. Regina Maria a făcut-o Seville în Aprile a. c., a lăsat oraşului cela mai plăcute amintiri. Lăsând lar o parte admiraţia pe care sevilenii o păstrează pentru chipurile impozante şi frumoase ale Reginei și Principesei Ileana, ei se mândresc și as(Continuare în pag. II-a) La Sevila. Piața America.—