Universul, iulie 1929 (Anul 47, nr. 148-173)

1929-07-22 / nr. 166

Epidemia sinuciderilor Din toate părţile ţării se a­­nunţă sinucideri, şi mai ales în lumea celor tineri. Faptul este foarte îngriji­tor. Sinuciderea este condamna­bilă din toate punctele de ve­dere, şi nu vom relua consi­­deraţiunile pentru care aceas­tă condamnare este pe deplin întemeiată. Dar, dacă n’are niciodată scuze, ea poate să aibă une­ori explicaţii, cum sunt cazu­rile b­oalelor incurabile şi chinuitoare, ale infirmităţilor duse în mizerie, şi altele de felul acesta. Dar cauzele sinuciderilor curente sunt de alt ordin ; ele sunt mai totdeauna spontane; viaţa este asvârlită pentru în­tâmplări izolate, pentru ne­plăceri trecătoare, pentru decepţii care nu exclud posi­bilitatea unor mulţumiri vii­toare; îşi iau viaţa candidaţi că­zuţi la bacalaureat, fără să se gândească la faptul că mai au alte sesiuni înaintea lor, că mulţi din cei căzuţi pe drept sau pe nedrept la unele exa­mene, au ajuns fruntaşi în şti­inţă şi în societate, de­oarece calităţile reale nu pot fi îm­piedicate de eşecuri singura­tice. Alţii se sinucid în urma unei mustrări părinteşti, care chiar când este exagerată, porneşte din acelaş sentiment de dragoste şi ocrotire, şi for­mează un neajuns izolat în cascada de manifestaţii iubi­toare ale aceloraşi părinţi. Unul se împuşcă pentru că a întârziat să se prezinte la ar­mată, uitând că sancţiunile se gradează potrivit faptelor, că nu toate pedepsele sunt in­famante, ci şi disciplinare, că viaţa nu poate fi scutită de necazuri şi prin urmare nu e de ajuns să se producă unul, spre a se renunţa la ea. Atâ­tea şi atâtea stupide sinuci­deri, care nu s’ar întâmpla, dacă s’ar cugeta cât de pu­ţin — ori dacă s’ar exercita o cât de mică înrâurire folosi­toare asupra candidaţilor la asemenea tragice şi nejusti­ficate finaluri. Aci voiam să ajungem. De­sigur că dacă această epidemie se datoreşte unei iritaţiuni sufleteşti, colective, unei slăbiri a resorturilor ju­decăţii chibzuite, unei tine­reţi inflamabile, nu e mai pu­ţin adevărat că vina o poartă şi factorii chemaţi să opună rezistenţă acestor lacune mo­rale. Profesorii, chiar cei mai dotaţi sub raportul didactic, nu stăruesc în­deajuns asupra moralului elevilor, deschizân­­du-le ochii la contrarietăţile inevitabile şi deprinzându-i să le primească cu curaj şi cu încrederea că aspectele vieţii se schimbă. Părinţii, mulţi din ei, îşi ţin copiii sub o presiune fatală , în loc să-i îmbărbăteze atunci când, fie din insuficienţe organice, fie din îndrumări greşite, nu co­respund aşteptărilor şi sacri­ficiilor părinteşti, exercită a­­supra copiilor o acţiune de în­fricoşare, care-i împinge să prefere o suprimare subită unor prelungite mustrări şi violenţe. Eronata aplicare a unui re­gim de spaimă, combinată cu omisiunile celor chemaţi să panseze suferinţele morale, în loc să le irite, iată două a­­nomalii care, resfrângându-se în psihoza epocii curente, în­treţin şi desvoltă contagiunea sinuciderilor, nu numai păgu­bind societatea de elemente care ar putea fi mai folositoa­re decât mulţi supravieţui­tori, dar turnând desnădejdea şi ruina sufletească chiar în aceia cari n’au ştiut să-şi sal­veze persoanele scumpe prin­­tr’o atitudine exact opusă celei desfăşurate. Mai multă cugetare, mai mult calm, mai multă stăruin­ţă, o dragoste mai inteligent şi mai folositor manifestată : iată singura reţetă în contra acestei penibile epidemii. Consiliu de miniştri polonez la... Biaritz Paris, 19. (Telegr. pari). „ Guvernul polonez va ţine zilele acestea un consiliu de miniştri la... Biaritz, de­oarece aproape toţi min­ştri Poloniei se află în staţiile balneare franceze, iar primul ministru la Biaritz. Au fost invitaţi la acest con­siliu şi ambasadorii Poloniei la Berlin şi Paris. x­­ x noul guvern olandez D. RUYS VAN BEEREN­­BROUCK noul prim ministru al Olandei Sărbătorirea aviatorilor monoplanului, Southern Cross, Londra, 19 (Rador). — Marele succes al sborului momoplanu­­lui „Southern Cross“ care sbu­­rase din Australia la Londra a fost sărbătorit aseară cu mult entuziasm la palatul Australiei din Londra. Aviatorii Kingsford Smith și tovarăşii săi au declarat că in­tenţionează să facă înconjurul lumii cutreerând atât Africa de Vest cât şi America de Sud şi America de Nord, înainte de a se întoarce în Australia. Locotenentul­­ de aviaţie Ulm, unul dintre aviatori de pe „Sou­thern Cross“ şi Kingsford Smith au format o societate spre a stabili o linie aviatică între Australia și India ; au și cum­­parat patru monoplane ,„Avro Lyne" identice cu „Southern Cross“ spre a îi întrebuințate în acest serviciu. Spionajului Franţa Paris. 19. (Rador). — Printre documentele găsite în cursul percheziţiei la ziarul „Huma­­alté“, sunt­­­ numeroase fete şi documente militare secrete. Poştă aeriană Franța-Ciilli Paris, 19 (Rador). — Linia aero-rostală între Chili și Fran­­ta prin Buenos­ Aires a fost Juan­ Qu­ratft și deschisă publicului. Hip generalului Pra­in . Trădătorul Sterei senator de drept! — — Pledoaria ministrului Justiţiei în favoarea trădătorului, generalii senatori de drept? — In şedinţa de Vineri a Senatu­lui s'a citit raportul prin care s’a cerut înscrierea printre mem­brii acestui corp legiuitor, un cu­tare de senator de drept, a tră­dătorului C. Stere. D. general Prezan a protes­tat în termeni, pe cât de demni, pe atât de energici, împotriva admiterei acestui trădător de neam, ca senator de drept. Fostul şef al marelui stat ma­jor şi al cartierului general din timpul războiului, a încheiat impresionanta sa cuvântare, impusă de conştiinţa sa de os­taş şi de sentimentul nobil şi curat patriotic, cu următoarea declaraţiune: „Atunci când noul senator de drept, Constantin Stere, va călca pragul Senatului, spre a Intra, in acelaş moment cu voia călca acelaş prag, spre a eşi. A proceda altfel, aş avea de­sigur blamul tuturor camarazi­lor mei de luptă şi ar fi con­damnată memoria acelora, cari au căzut pe câmpia de onoare”. Această declaraţiune a fost ascultată in picioare de mem­brii Senatului. Cu toate acestea, guvernul, prin d. ministru al justiţiei, a găsit de cuviinţă să ia apărarea trădătorului Stere, cerând, stă­ruitor, admiterea lui printre membrii de drept ai maturului corp. Biuroul s’a executat. Stere a fost admis. In acelaş moment când pre­şedintele a anunţat aceasta, d. general Prezan a părăsit Adu­narea. In mod ostentativ şi din care nu va mai face parte, atâta vreme cât ea va servi de refu­giu şi de azil, trădătorilor de neam. , Desigur că acelaş gest, im­pus de demnitatea şi conştiin­ţa lor ostăşească, vor­ face şi ceilalţi generali, senatori de drept. ___ Ei nu pot suporta insulta sângeroasă ce li se face de a fi puşi în societatea unui tică­los, care a pactizat cu inami­cul şi a săvârşit crima de înal­tă trădare. Generalii noştri, în timpul campaniei, au semnat ordine­le de punere , sub­­ urmărire, de dare în judecată, precum şi sentinţele de executare la moarte, prin împuşcare, a a­­tâtor soldaţi, cari au de­zertat la inamic, îndemnaţi şi provocaţi de infamele arti­cole scrise şi semnate de agen­tul german, Stere, în „Lumi­na“. Cum vor avea tăria mo­rală aceşti generali să stea a­­lături de Stere, a cărui con­ştiinţă este încărcată şi pătată de crima de înaltă trădare ? In aceeaş şedinţă, a fost dat unui membru al guver­nului român, care ţine balan­ţa justiţiei în mâinile sale, să se transforme în avocatul unui trădător de ţară. Penibilă situaţie pentru un ministru al justiţiei, care ar fi fost dator, în această îm­prejurare, să pună mai pre­sus interesele naţionale şi ale justiţiei sociale, de meschi­nele interese ale partidului politic din care face parte. Argumentul suprem al mi­nistrului justiţiei a fost, că Stere, indiferent de crima de înaltă trădare ce a săvârşit, în plin război,­­ de la 1918 până azi, reprezintă în Par­lament „nădejdile şi aspiraţii­le Basarabiei“! (?!) Ştim noi cine l-a trimis în Parlament, pe St­ere, şi ce „nă­dejdi şi aspiraţii“ au aceia cari l-au ales de 6 ori în Ca­mera României Mari! Crede oare ministrul justi­ţiei că pentru întâia oară o categorie de alegători — rătă­­ciţi, sau interesaţi — trimit în Parlament indivizi, cari, au săvârşit fapte reprobabile, cari au suferit condamnări, sau cari au dezertat în timpul războiului? In Italia nu se cunoaşte oa­re cazul celebru, când alegă­torii de la sud au dat votu­rile lor, în 6 alegeri conse­cutive, unui politician aven­turier, care a fost amestecat într’o afacere scandaloasă şi de 6 ori Parlamentul a refu­zat să-l primească printre membrii săi,­­ invocându-se motivul legitim al demnităţii acelei instituţii, care se mai numeşte „Palladium Naţiu­nii ?‘* Şi nici n’a fost vorba, în acel caz, de un trădător al pa­triei, cu dosar la Curţile Mar­ţiale, ci de un politician a­­vent­urier. Oare d. ministru al jus­tiţiei n‘a citit nimic din voluminosul dosar al tră­dătorului Stere, amicul său politic? N’a cetit me­moriul redactat şi sem­nat de Stere, în 1917, prin care acesta cerea de­tronarea Regelui Ferdi­nand, înlăturarea dinasti­ei noastre și înfeodarea României în imperiul ger­­mano-austro-ungar? N’a fost oare Stere, în Aprilie 1917, la cartierul general german, spre a prede.a­­cest infam memoriu gene­ralului Ludendorf, având autorizaţia de călătorie din partea ministerului a­­facerilor străine şi de răz­boi austro-ungar şi permi­sul comandaturei germa­ne din Bucureşti? Şi acea­sta nu constitue un act ca­lificat de înaltă trădare, d-te ministru al justiţiei? Oare d. ministru al jus­tiţiei nu ştie că, după în­­cheerea­­ păcei,­­ Curtea Marţială din Braşov a con­damnat la muncă silnică, pe viaţă, un număr de 18 ţărani, ----foşti soldaţi de­zertori la inamic, — din cauza prozei din ,,Lumi­na“ a amicului său politic, Const. Stere? Nu se revoltă d-sa — dacă nu ca ministru al jus­tiţiei, dar ca om —— faţă de această supremă şi strigătoare injustiţie soci­ală: de o parte, cei 18 ţă­rani, cari îşi ispăşesc gre­­şala lor, în întunecimile ocnei; de altă parte, C. Stere, marele trădător, considerat absolvit pentru că a fost trimis în Parla­ment de un grup de ale­gători şi încărcat de ono­ruri şi demnităţi? Acesta să fie oare spi­ritul de justiţie socială al democraţiei integrale? ASA ÎNŢELEGE GU­VERNUL SA DEA EXEM­PLU NOUILOR GENERA­ŢII DE MODUL CUM TRE­­BUE SA’ŞI ÎNDEPLINEA­SCĂ DATORIA FAŢA DE PATRIE? Şi pentru că d. ministru al justiţiei a vorbit, în Se­nat, de situaţia grea cre­ată lui Stere, — „de a fi ţinut în mod permanent sub acuzare“, — să-l dea în judecată pe acela, care este ţinut, în adevăr, în mod permanent sub acu­zare, de întreaga suflare românească, de toţi lup­tătorii de pe front, de tot ce este demn de numele de român; iar nu să se fa­că avocatul trădătorului pe banca ministerială ! Să nu invoace d. Gr. Iu­­nian, ministrul justiţiei, „viitorul“ pentru stabili­rea tuturor vinovăţiilor şi a meritelor acelor, cari au luat parte, sau nu, în războiul pentru întregirea neamului. Opinia publică româ­nească l-a condamnat de­finitiv pe Stere şi cu toate acestea s’a găsit un par­tid politic şi un guvern, care să-l apere, să-l îmbră­ţişeze şi să-l încarce de o­­noruri şi demnităţi neme­ritate. Iată sfidarea adusă ţă­rii şi nedemnitatea. Iată ce contribue la sdruncina­­rea forţelor noastre mo­rale. Iată exemplul trist ce se dă luptătorilor de marne •R. SEIȘANU Ce vor face I — X­O­X count rusa­ eh­nez D. WANG ministru de externe al guver­­nului din Nanking D. KARAHAN locţiitorul ministrului de exter­ne al­ Sovietelor, care a trimis ultmatul Chinei * Groaznicul accident dela Otopeni Un martor ocular al acestui accident spunea că automo­bilul mergea cu o viteză fantas­tică pe şoseaua plină de gropi şi era natural, oricât de bun conducător ar fi fost maiorul I. C. Brătianu, să se întâmple o nenorocire. Tot acest martor a povestit, că automobilul s’a isbit de pom, a făcut apoi un viraj foarte sexirt şi cât ai clipi din ochi, s’a răs­turnat cu roţile in sus, căzând peste şosea. Bine înţeles, că automobilul s'a sfărâmat complet. Aparatul de chilometraj al maşinei se oprise la 100 km., ceeace denotă că aceasta era vi­teza cu care mergea. Asupra comerciantului Serban Filipescu s'a găsit suma de 140 mii lei şi mai multe poliţe in alb, semnate de el. După ce s’a isbit puternic de pom, maşina s’a răsturnat cu rotile In sus. rrapagandă comunistă in coloniile engleze Londra, 19.­—„Daily News“ află că reluarea tratativelor cu Rusia Sovietică a fost a­­mânată din cauza că guvernul sovietic a itensificat propa­­gand­a comunistă în coloniile engleze și în deosebi în India. Reluarea nu se va face decât dacă guvernul sovietic se va obliga să înceteze propa­ganda. «-------* □ *-------^ Cutremur la Belgrad Belgrad, 19 (Rador). —Un cutremur de o vio­lenţă mijlocie a zguduit, azi dimineaţă, la ora 9.30, Belgradul. Epicentrul cu­tremurului 97 kilometri sud de Belgrad, în regiu­nea Rudnik. --------xf»)x——— CONFLICTUL din industria bumbacului in Anglia JUMĂTATE MILION DE OA­MENI VOR RAMANE PARA LUCRU Londra, 20 (Rador). — Con­flictul din industria bumbacului din ţinutul Lancashir, în urma decisiunii patronilor de a reduce salariile, ar fi ajuns într'un sta­diu critic. Se crede că la confe­rinţa mixtă ce s-a ţinut­eri după amiază la Manchester, reprezen­tanţii funcţionarilor au cerut ca preavizul prin care se anunţă re­ducerea salariilor să fie retras în prealabil, înainte de începerea tratativelor. Patronii au refuzat să admită această cerere, aşa că dis­­cuţiile au fost suspendate. Situaţia actuală este deci următoarea: dacă muncitorii nu încearcă să facă un nou demers pe lângă guvern pen­tru aplanarea conflictului, toţi muncitorii din industria bumba­cului, adică peste o jumătate mi­lion oameni vor rămâne fără lu­cru în ziua de 27 iulie, e x o y.---­ Starea regelui Angliei Londra, 19 (Rador). —Sta­rea sănătăţii regelui continuă a fi foarte satisfăcătoare. • Londra, 19. (Rador). — Din cercurile palatului se anunţă, că starea sănătăţii regelui con­tinuă a se ameliora tot mai mult pe fiecare zi. Im­a ul­­­iii ly lin Cum au fost alcătuite şi cum au fost votate Refugnul la solud­a simplistă a impozitelor — repetată pen­tru a doua oară in cursul unei guvernări numai de câteva luni — face dovada definitivă a in­capacităţii actualilor cârmui­­tori de a răspunde covârşitoa­relor necesităţi ale momentului. Atât de nestudiate şi atât de necorespunzătoare împrejură­rilor şi spiritului public au a­­părut nouile măsuri fiscale ale guvernului, încât împotriva lor s'au ridicat toate categoriile de contribuabili, fără nici o excep­ţie. Guvernul n’a putut găsi sprijinitori nici măcar în cei mai devotaţi partizani ai lui şi în această privinţă este foarte semnificativ modul cum au de­curs desbaterile asupra proiec­telor fiscale în şedinţele de Vi­neri ale Camerei. Deşi lipseau parlamentarii partidelor de opoziţie, împo­triva noullor legiferări fiscale s’a ridicat, dela început, o fă­ţişe şi grea ostilitate din chiar rândurile majorităţii. In deosebi proiectul majorării taxelor pe băuturile spirtoase şi pe brevete concentrase asu­pra lui, în şedinţa de ori dim, atâtea porniri hotărit potrivni­ce, încât banca ministerială în colaborare strânsă cu biroul a­­dunării, s’au văzut nevoite să amâne votarea proiectului pen­tru şedinţa de după amiază. Era singurul mijloc de a-l sal­va dela o respingere sigură. Şedinţa de după amiază s’a deschis târziu. Intre timp „cre­dincioşii” guvernului au cap­turat pe la hoteluri pe deputaţii în votul cărora se putea con­ta, iar propagandiştii au com­pletat opera de convingere şi de intimidare. Cheia demisiilor in alb şi perspectiva opoziţiei au găsit o largă întrebuinţare în acţiunea de reconvertire a răsvrătiţilor. Cu toate acestea un amenda­ment ostil proiectului a fost acoperit de 60 de semnături majoritare, iar susţinerea lui s-a făcut cu tapas şi cu vocife­rări, ca In faţa unei veritabile opoziţii. E uşor de apreciat, acuma, câtă valoare şi câtă autoritate pot avea in faţa opiniei publi­ce nişte proiecte inchizitoriale votate In astfel de condiţii, du­pă ce au fost Întocmite într*as­cuns, fără informarea şl fără consultarea categoriilor Intere­sate. Contribuabilii nu le acceptă, partidele de opoziţie le condam­nă, iar majoritarii Înşişi s’au găsit împărţiţi in tabere con­tradictorii în ce priveşte accep­tarea lor. Şi, după toate acestea, gu­vernul naţional-ţărănist conti­nuă să se considere expresia reală a voinţei naţiunei, după cum opera lui legislativă n’ar fi, la rândul ei, decât chinte­senţa pură a doleanţelor vii şi actuale ale aceleeaşi naţiuni», o­x­i Usufi p­rin coiffterea romei onirica Londra, 20 (Rador). — Minis­trul de externe Arthur Hender­son a primit ori o delegaţie a so­cietăţii pentru protecţia abori­genilor şi pentru împiedicarea sclaviei. Delegaţia a cerut mi­nistrului să reînfiinţeze comi­­siunile pentru combaterea scla­viei şi în special să ia măsuri în ţinuturile învecinate cu Abisinia unde sclavia este încă prac­ticată. Ministrul a răspuns că atât dânsul cât şi primul-ministru simpatizează adânc cu scopurile societăţii şi că propunerea de a reînfiinţa comisiunile amintite va fi luată în considerare în cu­rând. Dublă căsătorie LUCIO şi SIMPLICIO GODINO fraţii siamezi, ale căror cor­puri sunt unite şi cari s'au in­­surat zilele trecute la Londra, în faţa unei asistenţe de pesta 1 000 de persoane cu Nativhtad şi Victoria Motos, două surori originare din Insulele Filipina, mm1 rAm preferat să abandonez ca­­lea ferată la Villa real Sant An­tonio (frontiera Portugaliei) ca să pot parcurge drumul până in Sevilla, în confortabilele au­­tocane pure la dispoziţiunea pu­­blcului de către societăţile de transporturi ale Spaniei. Cei peste 200 kilometri pe cari ii străbate mas­c­a în timp de şease ore (cu câteva escale), constitue o plimbare şi o re­creaţie pline de frumoase im­­iprasiuni şi amintiri, căci seaua, gudronată şi lucioasă tj. Sticla trece numai prin parcuri Ide L az­il, prin tresfârş­­e pă­­duri de măs­ini. Prin alei ki­lometrice de cactuşi colosali, prin boschete de trandafiri şi drumuri plantate cu palmieri. În dreapta şi ’n stânga şoselei se întind, până n apele Oceanu­lui Atlantic, imense câmpii de o rară fertilitate, unde secerişul grâului era în toi în ziua de 10 Mai, în t­mp ce porumbul c­res­­use de trei palme. Când şi când, maşina tra­versează sate curate, cu casele de zid, albe ca laptele, cu oa­meni paşnici şi muncitori, cu nenumărate cârduri de catâri­­şi măgari. Aici, în Andaluza, fiund cele mai productive re- I aiurii ale Spaniei, re­se în­ note din spania Principatele erase­ate (am L- Sevilla, Valencia, Grenada, Cordova, Toledo, Escorial. f­ tind apoi pe mari distanţe de­­alungul coastei de câteva mii de kilometri, producţiunea fi­­gricolă fiind de o bogăţie rară, înregistrând­u-se câte două, chiar şi trei recolte pe an. Pe înserate destindem în Se­villa, scăldată toată în zeci de mii de lumini electrice, din pri­cina expoziţiei, unul din cele mai frumoase şi mai pline de interes oraşe ale Spaniei, despre care am avut ocazia să mă ocup când am descris expoziţia ibero­ americană. Printre monumentele de artă ale oraşului treime citată, la primul rând, enorma catedrală ale cărei lucrări au durat a­­proa­pe o sută de anii. In 1888, în urma unui cutremur, toată partea centrală a bisericii s’a prăbușit, astfel că a fost res­taurată recent. Aici sunt mormintele mai multor suverani ai Spaniei, printre care regele San Fernan­do, mort acum 700 ani, al cărui trup îmbălsămat, depus într’un sicriu de argint cu cristale, poate fi văzut de public de pa­tru ori pe an. Am avut şansa să mă nemeresc în Sevilla la 14 Mai, una din aceste zile. Tot aici este de văzut vechiul palat Ancagar, reşedinţa suve­ranilor, precum şi încântătoar­­ele grădini ale palatului, pline de portocali, lămâi, palmieri şi toate varietăţile exotice. Interesante, prin stilul şi bo­găţia lor, o mulţime de biserici vechi, precum şi parcul Maria Luiza, unde este instalată expo­ziţia, care, prin profusiunea co­­lecţiunilor de flori, plante şi a­ribor­i, prin fântânele lui mo­numentale, prin arhitectura şi deosebita îngrijire de care se bucură, este reputat ca unul din cele mai celebre parcuri ale Europei. • Tipul femeei sevilene este re­­numit şi nu cred că exagerez a­firmând că aici se pot admira cele mai superbe chipuri­ fe­­meieşti din toată Europa. Sevi­­lenele păstrează intacte datinele şi obiceiurile vechi, purtând, înfipţi în păr, enormi piepteni de baga, pe deasupra cărora se desfăşură voaluri mari de dan­telă neagră sau albă, în urechi atârnă bucle de preţ, iar pe spate se aştern şaluri de toata culorile, bogat brodate cu fel de fel de flori de to­ate nuan­ţele, printre carii roşul pri­mează. Tot aici sunt multe şcoli unda fetale învaţă dansurile naţio­nale însoţite de castanete şi tamburine; am asistat la inte­resante şed­eţe de dansuri aia Academiei realiza de sub con­ducerea profesorului Manuel. • Vizita pe care­ M. S. Regina Maria a făcut-o Seville­ în A­­prile a. c., a lăsat oraşului cela mai plăcute amintiri. Lăsând la­r o parte admiraţia pe care sevilenii o păstrează pentru chipurile impozante şi frumoa­se ale Reginei și Principesei Ileana, ei se mândresc și as­(Continuare în pag. II-a) La Sevila. Piața America.—

Next