Universul, noiembrie 1929 (Anul 47, nr. 253-278)
1929-11-01 / nr. 253
ministerului artelor Eri, a fost, o consfătuire la ministerul artelor Intre directorii generali și d. Stancu Brădşteanu, secretarul general, privitor la aplicarea legii de organizare a ministerelor. S‘a hotărît, în principiu, ca serviciile ministerului artelor să se grupeze In jurul unei singure direcţii a artelor. Pe lângă, această direcţie vor funcţiona două servicii şi anume : un serviciu al arteior frumoase, pentru îndrumarea activităţii literare, artistice, plastice şi muzeale, a folklorului, comisia fonogramică şi biroul de medalii şi decoraţii; biroul arhivei şi al lucrărilor şi stalalor personale. Serviciul Învăţământului plastic şi muzical va cuprinde şi bifurgurile muzeelor, colecţiuii şi expoziţiilor. Al treilea serviciu va fi acela al comisiunii monumentelor istorice. T NUMAI IN AMBALAJE 0SIGMAIB reţi speciaViaţe noastre Perle de Paris 3pctext~Chile Corso EXTRACT Dinescu Gheorghe din comuna Sarichioi, judetul Tulcea, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Axenia Dinescu Gheorghe din comuna Visterna, Judeţul Tulcea, pentru mo-tive determinate de lege. Din căsătorie au rezultat doi copii, iar pârâta, posedă ca avere două hectare teren de cultură pe mereaua cormunei Vistierna, județul Tulcea cu vecini: Toma Ioniță la răsărit și apus, iar la capete cu Avram Ionică și Toma Cabacu. Gref a Tribunalului Tulcea Prezentul extract se legalizează de noi. Grefier, Nedescifrabil. 3 PUBLIGAŢIUNE 1 Se aduce la cunoştinţa generală, că în ziua de 15 Noembrie 1929 ora 10 dim. se va ţine la Comandamentul Corpului 4 Armată Iaşi, Serviciul Intendenţei Biuroului Subzistenţelor (Palatul Roznovanu) str. Ştefan cel Mare, licitaţie publică cu oferte închise, pentru cumpărarea a 2594 kg. ceai Licitaţia se va ţine potrivit dispoziţiunilor art. 72—83 din Legea Contabilităţii Publice a Statului, ofertanţii fiind obligaţi a depune odată cu oferta şi garanţia legală. Condiţiunile caetului de sarcina se poate vedea la sediul Comandamentului în orice zi de lucru In orele de serviciu 8—12. Ofertanţii vor prezenta odată cu ofertele și probă de ceaiul ce oferă a furniza. 6443 NEVRALGINE Tourist' ea®REMEDIU SIGUR CONTRA DURERILOR DE COP - NERVOASE REUMATICE - MIGRENE FINANCIARE Licentiat st. c. 19fiR Expert Cont. Plasamente, procurări bani. Ipoteci, vânzări mai avantajos ca Băncile. Sute clienţi satisfăcuţi. Milioane primite plasate solid toată țara. BUCUREȘTI 111, MUSSOLINI 34 921 OFER CARTOFI de mâncare, cu vagonul, un milion portaltoi Riparia gloiie de Montpelier şi viţă altoită. I. ECKARDT Mediaş, Str. Farkas 14 Jud. Târnava-Mare 776 RATE LUNARE % PARCHETE STEM uscate bine lucrate mese rotunde ţărăneşti mari 80 scaune galbene 45 şi orice mobilă mat şi lustruită găsiţi gata Fabrica CANEA Pictor Obedeanu 6 (Obor) București- Telefon 43—25 UNIVERSUL izarea minor Azi Joi 31 Oct. a apărut N-rul 19 ILUSTRATIUNIA romană CEA MAI FRUMOASĂ, CEA MAI BOGATĂ • • ȘI CEA MAI BINE SCRISĂ • • REVISTĂ ILUSTRATĂ DIN ȚARĂ După cum am anunţat, direcţia generală c. f. r. a însărcinat o comisie să redacteze proectul nou de statut şi tabelele de salarizare. Proectul a fost alcătuit şi prezentat tuturor asociaţiilor profesionale ceferiste, spre a-l studia şi a-şi nota observaţiile. Faţă de noul statut, asociaţia profesională „Nivel-Metru“, prin preşedintele ei d. Florea Brănişteanu, a întocmit un memoriu, care va fi înaintat d-lui director general şi superiorilor direcţi. Desprindem din acel memoriu câteva pasagii mai caracterstice. In privita stagiului, pichetul este considerat în proect ca şi funcționarul de birou, al cărui stagiu începe din momentul intrării în funcţiune , dar se uită că picherul nu-şi începe cariera cu acest titlu, ci după terminarea şcoalei speciale de picheri, face câţiva ani stagiul de şef de echipă. Aceşti ani de ce să nu i se socotească la vechime prin noua întocmire ? Trecerile apoi de la tin grad la altul, până la principal ei. I-a. însumează 24 ani, cami împreună cu cei 6—7 ani cât stau picherii ca șefi de echipă, fac 50—31 ani. Aceasta însemnează că foarte puțini vor ajunge la ultima treaptă, deoarece în calea ceferistului se pun nenumărate piedici la avansare, ca să nu mai vorbim şi de faptul că avansările scadente nu se respectă. SALARIZĂRILE Salariul trebue să fie în raport cu răspunderea în atribuţiile încredinţate şi cu munca depusă, iar nu cu condiţiile de recrutare. Picherul îndeplineşte şi funcţia de birou pe lângă atribuţia principală a întreţinerii liniilor, podurilor, clădirilor, etc. El face dlar o muncă de specialitate şi neavând serviciul în tură, este veşnic în exerciţiul funcţiunei : ziua şi noaptea. In consecinţă, se cere pentru picheri, majorarea salariilor cu 40 la sută faţă de categoria corespunzătoare, în care sunt puşi. RĂSPUNDERILE Picherii manipulează materiale de zeci si sute de milioane, ei fiind magazinerii, contabilii si casierii serviciului, cu toate riscurile legate de această funcţie. In serviciul exterior : întreţinerea clădirilor şi mai ales a liniilor — buna stare pe timp normal, ferirea de înzepeziri şi curăţirea promptă a liniei de troene de stânci, ce cad continuu pe sine, mâncarea de ape a culeilor, rampleurilor, surparea podurilor, liberarea imediată a liniilor în caz de accidente, etc. — presupune o vigilenţă continuă şi o răspundere nemăsurată. Aşa fiind, asociaţia „Nivel- Metru“ consideră pe membrii ei ca fiind de specialitate profesională şi cu răspundere nelimitată şi cere pentru picheri şi şefii de echipă, încadraţi cu alte funcţiuni la categoria 9, 10 şi 14, o categorie nouă : 9 bis şi 10 bis pentru picheri şi 14 bis pentru şefii de echipă. Memoriul încheie cu o cercetare asupra felului cum au fost încadraţi picherii după război, în raport cu şefii de gară şi mecanicii. * Prin felul cum este redactat memoriu], prin argumentele ce aduce, prin însuşi felul profesiunei personalului de întreţinere, este neîndoios că direcţia generală va lua în consideraţie raportul şi va da acestor vrednici ceferişti locul pe care îl merită. C. F....... - x x------- TRIBUNA CEFERISTĂ încadrarea personalului — Asociaţia „Nivel-Metru“ a personalului exterior de întreţinere faţă de noul statut — Curier judiciar In materia opoziţiei la Camera de punere sub acuzare Camara de punere sub acuzare a Curţii de apel din Bucureşti a precizat Marti o interesantă notă in materia accesului la această instanţă. Iată »pata: Inculpatul Alexandru Brauner este urmărit pentru sluţire. Bănuiindu-si de infidelitate „pn etena“ — pe tanara Olga Falpidescu — si furios că aceasta refuză să se căsătorească cu el, a oenpat să și-o apropie definitiv și să o ferească de cinica alte compepiiei, stuturod-o cu vitriol. Faptul s-a anchetat, la cale 3 instrucţie, iar cercetările incheindu-se, Brauner a fost trimis in judecată In stare de arest. In contra acestei măsuiri — de trimitere, în stare de arest, la juhaiţi — prevenitul a făcut opoziţie. Carmen a respins opoziţia ca ,inadmisibilă. A constatat adică — în prim râind — că in materia libertăţii individuale condica procedurii penale restrânge opozţia prevenitului numai la confirmări şi liberări provizorii, nu şi la menţineri de mandate. Şi a considerat, că împotriva menţinerilor mandatului opoziţia prevenitului este cu atât mai vârtos de neadmis, cu cât în contra arestării prevenitul s-a putut opune şi apela la Cameră atât cu prilejul confirmării mandatului cât şi cu acela al cererilor de liberare provizorie, singurele cazuri prevăzute de lege. Procesul Bacalu înalta Curte de Casaţie s. NI a continuat Marţi desbaterile în vechiul proces de fals şi abuz de încredere in care a fost imbilcat inginerul A. Bftoaru. Acţiunea, publică pornită împotrivă-i, şi pe care instanţa de fond a aplicat-o in,chipul unei condamnatiuni l« un an închisoiare corectomală, a fost Insăstinsă, precum se ştie, prin harul art. 3 din legea amnistiei. Se scursese adică un timp de mai bine de cinci anii dela comintarea isprăvii şi până la judecata apelului. De aceea, instanţa supremă examinează numaii sub aspectul civil procesul adică, sub acela al pretenţiilor de daune formulate de păgubaşa soc. Sospiro. Dezbaterile au rămas in continuare la 19 Noembrie. Isprăvile fiului d-lui Bethlen SE BATE CU UN PRIETEN INTR’UN BAR, SE BATE IN DUEL, DE FORMĂ, ȘI E CONDAMNAT LA 5 ZILE ÎNCHISOARE Budapesta, 29 (Rador). — D. Andrei Bethlen, fiul primuluiimnietm ungar, a apărut azi tinaintea tribunalului, inculpat de delictul de duel. Tânărul Bethlen a avut într-un bar o altercaţie cu contele Almasy, care a trebuit să fie regulată printre eşire pe teren. Procurorul a cerut ca tânărul Bethien să fie condamnat, admiţându-i-se circumstanţe uşurătoare, dat fiind că a fost în joc onoarea unei doamne, precum şi faptul, că uzanţele sociale l-au obligat să se bata In duo!. Tânărul Bethlen a fost condamnat la trei zece închisoare. Sentința este definitivă. -------x^s------- Politehnica din Viena s’a închis de cauza turburârilor Viena, 30 (telegramă part.). — Rectorul înaltei şcoli politechnice din Viena a dispus azi închiderea ei în urma turburărilor izbucnite între studenţii partizani ai „Heimwehrt" şi studenţii socialişti. CU EINSTEIN puteţi sta de vorbă citind in fiecare Marti „Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor“. Concordate preventive... Trib. Ilfov s. I comercială—de sub preşdenţia d-lui N. Georgia.n — a primit două cereri n,pui de concordate preventive, cu totul Inedite. Petiţionarii sunt: firma Mauriciu Carmioil fiul dum stir. Carol 24, magazin de ştampile şi aparate contra incendiului — şi M. Haimovici, fabrică de pălării cu sediul In fund. Goleşti 29 şi cu magazin de desfacere în str. Academiei 2. Ambiii au beneficiat până acum de avantajul celor nouă moratorii prefailimentare îngăduite de codul de comerţ până la instaurarea sistemului concondatelor preventive. Nu au izbutit totuş în timpul păsuirii de un an ce li-au oferit ca creditorii să îndestuleze decât o foarte mică parte din pasivul lor. Expirând moratoriul Ultim ambii au recurs astfel la concordat, înfăţişând tribunalului şi creanţiierilor lor următoarea situata: Firma Garafet arată un activ de 19 millioane 241 mii lei, în care se cuprinde şi imobilul din str. Carol, evaluat de petiţionar la 14 miilioane 550 mii, asupra căruia însă apasă ipoteci ca sumă de lei 8 milioane 900 mii şi un pasiv de la 15 milioane 260 mii. Creditorii ipotecari având privilegiul ştiut asupra majorităţii activului — imobiliul — vor fi evident integral îndestulaţi în creanţele lor graţie garanţiei lesne realizabilă ce au. Creditorilor chirografari însă, debitorul le oferă aranjament concordator cu 60 La sută, plătibil în 6 rate egale semestriale, fără dobânzi, prima rată vărsându-se la 1 Septembrie... 1930! Firma Haimovici arată un activ de lei 12 milioane 843 mii 735, în care se cuprinde și un imobil asupra căruia stăruie însă o ipotecă de lei 2 milioane și un pasiv de circa lei 8 milioane. Astfel că propunerea concordatului privind numai pe creditorii chirografarii acestora nui se oferă aranjament cu 50 la sută din creanțe, plătibil in 3 ani, în 5 rate egale și fără dobânzi, începând din a 6-a lună ce va urma omologării concordatului. Tribunalul a supus ambele cereri legiuitei cercetări preliminare. Anchetarea tripourilor D. jude instructor Stănescu a supus ori legiuitului interogator pe M. Iosifescu şi D. Stoenescu, conducătorul (cel dintâi ca admiinistrator delegat, iar cel de al doilea ca director) clubului „Uniunii comercianţilor şi industriaşilor, din Capitală“. Ambii au fost puşi sub urmărire penală — în urma descinderii ce s-a operat la clubul lor, — dovedinduli-se nu vină grave nereguli in ademenirea jucătorilor şi în însăş practica jocurilor. Cercetările continuă, înşelăciune a, procuror Alevra a pus sub urmărire penală pe Jean Silbermann şi pe Otilia Koller din şos. Mihai Bravul 60 pentru vina de Înşelăciune (art. 332, 333 c. pen.). Cei doi au amăgit pe reclamanta Mina Friedmann că o vor aproviziona cu lemne ieftine, dar după ce i-au luait banii, câteva mii de lei, s-au făcut nevăzuți. Cazul s‘a trimis în judecate tribunalului corectional. Epilogul unor fraude militare Medicul colonel d.r. Popovici — care a fost, de curând osândit printre cei cari au prădat «vuliiul, statului a făcut recurs în Casaţie contra hotărîrii consiliul de război. Recursul s-a judecat Marţii. Înalta Curte de Casaţie s. II — sub preşedenţia d-lui Const. G. Rătescu — a respins ca neîntemeiat recursul fostului colonel. Cine a fost furat? D. jude cons. Niculescu Bolintin al cabinetului I din trib. Ilfov, ,invită pe toţi cei cari au fost furaţi — cu bijuterii şi bibelouri — de slujnica Simica Petcu şi de soţul ei toţi Dobre Petcu, să sa prezinte lazacel cabinet în ziua de 5 Noembrie spre a-şi identifica obiectele. Precum se știe, Simion Petcu — pătrunzând sub diverse nume și cu acte false, — în serviciul unor case bogate din Capitallă, a izbutit să fure numeroase lucruri de palet- bijuterii şi argntărie pe cari apoi, prin intermediul soţului ei, le-a vândut sau Rajait în Capitală să provincie. Crima din gara Filaret In ziua de 21 Ianuarie, anul acesta, paznicul de vagoane Anton G. Ţăruş, din gara Filaret a surprins trei inşi, furând lemne dintr’un vagon. Vrând să prindă, între hoţi şi paznic s’a încins o luptă. Doi dintre hoţi au isbutit să fugă, rămânând numai unul, Dumitru Teodorescu, care a încercat să opue încă rezistenţă. Anton Ţăruş a descărcat un foc de revolver asupra lui. Victima a Încetat din viaţă, a doua zi, la spital. Anton G. Ţăruş a fost trimis, în judecata Curţii cu juraţi pentru omor cu voinţă şi judecat Marţi. Apărarea, prin d-ma avocat, Chiriţescu şi d. avocat Andrei Pretorian, a susţinut că, din împrejurările în care s’a desfăşurat această întâmplare cu urmări funeste, la acuzat n’a fost voinţa de a ucide. Comisia juraţilor a adus un verdict negativ pe baza cărţii. Curtea, sub prezidenţia d-lui consilier C. M. Ionescu, a achitat de orice penalitate pe Anton G. Ţăruș. -------xrSg*------— S3 prepară grevă general miniera in Polonia Varșovia. 29 (talegr. part.). — Minierii poloni au remis guvernului și patronilor un ultimi. turn, cerdnd satisfacerea dolean~ [dor pdnd la 31 Octombrie. In caz da refuz, va fi proclamată, la 3 Noembrie,, greva generald «minierilor din toată Polonia. Sunt puține speranțe de conciliere. Anul XLVII Nr. 253 Vineri 1 Noembrie 1929 Inaugurarea asimei tertiral „Oprea lorguiescu” flin CampulUBa(Klaseel) D. Oprea D. lorguiescu face statului un dar de peste 4 milioane — Câmpulung 29 In aceste vremuri de criză și mai ales de materialism, când initiativa particulară lâncezește intro totală lipsă de activitate, mai răsar, totuşi, ici şi colo, oameni, cari, deschizând larg punga, contribue cu prisosul şi, cu munca lor de ani, la consolidarea culturală a neamului, ridicând impunătoare altare de cultură. UN GEST NOBIL In Câmpulungul Muscelului, linia unui local modern de şcoală primară se resfrângea din an un an, tot mai mult asupra tinerelor vlăstare. Localul şcoalei primare nr. 1 de băeţi, clădit cu 160 ani in urmă, devenise neincăpător şi impropriu, iar timpul îşi imprimase pecetea lui, prefăcând clădirea intr'o adevărată ruină. De aceste fapte s'a sezisat un bătrân venerabil, d. Oprea Iorgulescu din localitate, care şi-a pus un gând să construiască, pe cheltuiala sa, un local măreţ de şcoală. Şi anul trecut, d-sa a trecut la fapte, ridicând un măreţ altar de cultură, care să adăpostească şcolile primare nr. 1 de băeţi şi nr. 1 de fete. Clădirea, în afară de sălile respective, pentru clase, cancelarii, biblioteci, muzeu, etc. este înzestrată şi cu o vastă sală de spectacol căreia marele donator museelean i-a mai dăruit un cinematograf, pentru completarea culturii câştigată pe băncile şcoalei. CUM A DECURS FESTIVITATEA Cu toate că timpul era închis şi dintr-un moment într altul ameninţa ploaia, încă de la ora 10 dimineaţa, toată şcolărimea, foştii elevi ai şcoalelor nr. 1 de fete şi nr. 1 de băeţi şi un imens număr de cetăţeni, au ţinut să participe la această înălţătoare solemnitate. La ora 11, apar domnii : Ion Mihalache, ministrul agriculturii şi N. Costăchescu, ministrul şcoalelor, cari sunt îndelung ovaţionaţi de public. . După ce oaspeţii împreună cu donatorul şi oficialităţile au luat loc pe tribuna improvizată în vasta curte a şcolii, devenită absolut neincăpătoare, preoţii Rizescu, Dragomirescu şi Moisescu ajutaţi de diaconul Nicodin Bădrăgan de la mănăstirea Negru- Vodă, oficiază un serviciu religios. Răspunsurile au fost date de corul seminarului orfanilor, sub conducerea elevului Uncu Anton. După terminarea serviciului religios Începe seria discursurilor, cel dintâi luând cuvântul d. Nae Ghica. CUVÂNTĂRILE D. NAE GHICA, pensionar, preşedinte de onoare al comitetului şcolar, spune că are datoria de a lămuri împrejurarea care a făcut ca In faţa noastră să se ridice acest măreţ locaş de cuitură. De zece ani mă frământă gândul refacerii şcolii nr. 1 de băeţi, dar lipsa banilor rria pus totdeauna in încurcătură. Listele de subscripţie lansate nu şi-nu ajuna scopul. Abia câţiva cetăţeni au răspuns la apelul nostru, printre cari am datoria să relev pe d. Gâcă Ştefănescu, care a donat 50.000 lei, la primul apel. Prietenul şi ruda mea, Oprea Iorgulescu, în timp ce eu mă frământam sa găsesc soluţia, mi-a spus într'o bună zi că ar dori să cheltuiască câteva milioane, într'o operă de binefacere, i-am sugerat ideea construirii şcoalei acesteia şi mi-a promis. Eu nu l-am crezut însă. Şi nu am putut ^ crede promisiunile gale decât în ziua când a semnat contractul^ cu antreprenorul şi paricii tot mă îndoiam, că ştiam că Iorgulescu nu e aflu'milionar, nici îmbogăţit de război, averea sa fiind agonisită ban cu ban, o viaţă întreagă. Minunea însă s-a făcut şi astăzi privind fapta măreaţă a marelui donator Oprea Iorgulescu, eu care am învăţat la această şcoală şi care am condus-o 20 de ani ca dascăl şi director, termin cu vorbele înţeleptului Simion : „Acum slobozeşte pe robul tău Stăpâne“... Trebue să mai aduc prinosul nostru de recunoştinţă d-lui arhitect Timi Ionescu-Berechet, fost elev al şcoalei, care a făcut planurile şi a condus personal lucrările, în mod gratuit. D. VIJELIE, revizor şcolar, face o paralelă între un local bun şi rău de şcoală, arătând înrâurirea ce o răsfrânge asupra sufletului şi fizicului şcolarului un local impunător, frumos şi propriu. Fapta d-lui Oprea Iorgulescu care a ridicat acest măreţ palat, cel mai mare şi frumos din judeţ îi face cinste. Găsesc da prisos să-i mai aduc elogii; fapta sa vorbeşte de la sine. D. 10NESCU CANDID, directorul şcoalei de băeţi, face un scurt istoric al şcolii primare nr. 1 de băeţi ridicată prima dată de boerul Radu Năsturel in anul 1769 sub domnia lui Antonia Vodă care i-a dăruit pentru întreţinere jumătate din venitul vămii Dragoslavele. Şcoala a avut multă vreme rol de şcoală normală, deoarece absolvenţii ei erau numiţi învăţători la:_ sate. Construcţia însă este dărâmată în timpul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. In anul 1852 se construeşte un nou local, acela care a dăinuit până anul trecut. In tot timpul această şcoală a fost un permanent focar de lumină al judeţului Muscel. Aduce apoi calde elogii donatorului care din truda uneivieţi şi a înaintaşilor săi a dăruit tinerimii acest altar de învăţătură. Recunoştinţa noastră nu este zgomotoasă. E pioasă, sfântă şi cu cuget curat. Să dea Dumnezeu ca fapta sa să găsească câţi mai mulţi imitatori. D OPREA D. IORGULESCU, mulţumeşte vorbitorilor pentru omagiile aduse şi promite alte nouă fapte. Povesteşte apoi cazul unui învăţător, Turtureanu pe care l-a desbărat de obiceiul de a trate copii. D. NICOLAE CONSTANTENESCU, primarul oraşului, mulţumeşte în numele cetăţenilor d-lor miniştri cari au cinstit cu prezenţa d-lor această solemnitate. Mulţumeşte donatorului pentru gestul făcut şi-l asigură de recunoştinţa câmpulungenilor. CUVÂNTAREA D-T.UI MINISTRU N. COSTACHESCU — Am răspuns la invitaţia dv. pentru a-mi îndeplini o datorie faţă de şcoala românească. Aduc viile mele mulţumiri generosului donator. Faptul că acţiunea sa s-a îndreptat către şcoală nu mă surprinde, el fiind cât se poate de logic. In trecut, voevozii şi boerii dădeau altare de inchinare, cari corespundeau vremurilor de restrişte prin care trecea ţara. Aici se oţeteau din nou sufletele şi încolţea ideea de mai bine. Mai târziu, s-a început construirea spitalelor, aşezăminte de binefacere obştească. Eram în perioada de alinare a suferinţelor. Astăzi trăim alte vremuri. Generaţia de sacrificii şi-a făcut cu prisosinţă datoria, împlinind idealul nostru naţional. Acum ne călăuzeşte un alt ideal, idealul de consolidarea poporului prin ridicarea nivelului cultural Şi prin civilizaţie. Acest ideal a încolţit şi în sufletul bătrânului donator Oprea Iorgulescu. Marele donator zidit acest atelier în care să se făurească sufletul generaţiei de mâine. Dar, poate, d-sa în zidurile acestea, a închis şi o lacrimă de durere. Aceasta insă va fi rodnică, deoarece va uda floarea recunoştinţei noastre. Poate că a mai închis şi un gând care l-a muncit din greu. Li se va resfrânge însă asupra veşnicei noastre amintiri. D. ministru Costăchescu, în numele M. S. Regelui Mihai, oferă d-lui Oprea Iorgulescu o slabă recunoştinţă şi-i prinde pe piept decoraţia „Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I“. Au urmat frumoase producţiuni şcolare executate de elevii şi elevele şcoalelor primare nr. 1. După ce întreaga asistenţă a semnat în cartea de aur, s'a vizitat clădirea şcolii. In sala festivă s'a servit apoi asistenţei o gustare. In faţa d-lui ministru Mihalache şi a d-lui deputat I. Brătulescu, în timp ce era felicitat, donatorul a mai făgăduit un fond de incă 4 milioane, din venitul căruia să se servească masa elevilor la ora 10 dimineaţa. Donatorul împreună cu asistenţa s-a fotografiat în faţa şcolii, pe prontispienul căreia este aşezat bustul său, opera sculptorului muscelean Const. Baraschi. N. Patra alea Duminecă 3 Novembrie 1929 orele două după amează se va celebra în Biserica Sf. Dumitru din Comuna Crucea Judeţul Ialomiţa cununia religioasă a Domnişoarei MARIOARA ION R.MILIŢA cu Domnul IONEL I. MUNTEANU Rudele, prietenii şi cunoscuţii sunt rugaţi a lua parte. Masa ora 8 seara Nunii D-na și Dl Gh T.Negulescu 85 LOUIS DUMUR Bojé Tsaria Hrăni (Doamne, ocroteşte pe Ţar!) în româneşte de — Cum, n’aşi îndrăzni ?... Aşi vrea ca lucrurile să se petreacă astfel, ca să vedem !... O să fie nostim !... Dair, fii pe pace, nu se va întâmpla nimic. Vor fi destule femei frumoase împrejurul sfântului ca să-l răsfeţe, să-l linguşească, să-i lingă labele și nici nu o să se uite la mine. — Domnul să te audă !... Ce rochie o să pui ? — N’o să pot scăpa de decolteu. — De ce nu ai pune costumul de infirmieră ? — Cu crucea roşie pe piept!... Este o idee!... Şi crezi, scump visător, că nu voiu fi în stare să înfrunt privirea balaurului, având gâtul şi braţele goale ?... — Şi în timpul acesta, eu voiu călători spre Baranovici!„. — Să nu-ţi turburi somnul pentru aşa ceva- Ai să visezi cu gândul la mine; eu o să mă gândesc la tine. Mama Irina şi d-na Virubof se vor putea deda la toate ciudăţeniile, dar eu mă voi mărgini să înregistrez spectacolul cu nepăsarea unui fonograf și cea dintâi scrisoare, ce vei primi de la mine, va povesti în amănunt împrejurările acestei ciudate serate. — Și după aceea o să pleci îndată ? N’ai să mai întârzii la Petrograd ? Mi-o făgăduești, Nadia ? — Ți-o făgăduesc. Mi-e dor, de altfel, să-mi văd iarăşi pe scumpii mei răniţi. Viaţa din spitalele frontului, în timp ce vitezele noastre trupe se bat, este într-adevăr ruşinoasă. — Sunt fericit când te aud spunând astfel. Şi eu sunt mulţumit că scap de oraşul ăsta înspăimântător, în care atmosfera, pentru soldaţi ca noi, nu e de respirat. Trebui, neapărat, draga mea, să ne împlinim planul de a ne căsători pe front. — Acum sunt cu totul hotărâtă. Cu marele duce Nicolai și cu generalul Ilyn vom putea, dacă mama se va împotrivi și cu toate că eu nu sunt majoră, să trecem peste orice piedică. — La război, ca la război! rise Liapunof. Privia cu adorare pe aceea, care, în câteva săptămâni avea să-i fie soție. Lumini electrice îmbrobodite în mătase revărsau o lumină trandafirie peste ei. Cinci ceasuri bătură la o pendulă de Saxa. Fata ronţăia prăjituri,Andrei susesese mâneca rochiei şi buzele lui se plimbau pe mânuţa aceea mică şi hotărîtă, pe braţul fraged, rotund şi mătăsos. O blândă melancolie îl năpădia la gândul despărțirei atât de apropiată. — Nadia! îngâna el... Nadiuşa!... — Câte fotografii de-ale mele ai ? Cel puţin douăzeci! râse fata, plimbându-şi ochii pe o colecţie de fotografii de-ale ei, cari se răsfăţau peste tot în rame de argint olin de piele, printre o mulţime de bibelouri, pe consolă, pe mese şi pe etajere. Se sculă ca să le cerceteze mai de aproape. Le recunoscu pe toate cele pe cari ea i le dăduse şi altele de cari nici nu-şi mai amintia. Se regăsia în ele sub cele mai felurite aspecte, în rochie de bal, cu şiragul de perle la gât, în costum de tennis, cu racheta în mână, în rochie subţire de vară, în mijlocul unei pajişti înflorită, cu umbrela deschisă peste o pălărie de paie, la patinaj, cu toca de blană pe ochi şi cu mâinile în manşon. Cea mai veche arată o fetiţă de zece ani, fermecătoare, cu rochia scurtă şi cu coada pe spinare. Cele mai de pe urmă o arătau în costum de infirmieră. O singură ţinută lipsia din colecţie: costumul rusesc de ceremonie, căci era prea tânără şi nu fusese prezentată încă la curte. — Sunt douăzeci şi două spuse, Andrei. Şi toate au primit nenumărate sărutări, cu mult mai înainte de a fi avut nespusa fericire de a primi una de la tine. Iar acuma sărut originalul. O frânse în braţe şi o simţi lăsându-se drăgăstoasă, în timp ce cu buze calde îi prinse gura. — Iată aceea care îmi place mai mult, spuse el apoi, arătându-i o fotografie in care o soră de caritate cu fața îngerească veghea la căpătâiul unui bolnav oblojit. Fotografia fusese luată între frontieră și Pskof, în trenul lui Puriskievici. — Dar aceasta, adăugă el, este o icoană sfântă, și niciodată n’am cutezat a o pângări cu buzele mele. Nadia o privi și ea o clipă în tăcere. Genere îi tremurară. Apoi murmură: — Prin ce emoții am trecut! Ai fost cincisprezece zile între viață şi moarte. Ca să spunem astfel, el nici nu trăise acele cincisprezece zile- N’avea nici o amintire. In timpul acelor cincisprezece zile fusese ca și mort. Acestea sunt întâmplări grozave de-ale războiului. Asemenea întâmplare nu se mai putea ivi iarăși ? Putea ști el, dacă nu o să fie iarăș trimis în vr’o misiune primejdioasă. Putea şti el că n’are să fie iarăşi lovit pe un câmp de bătaie şi să roşească cu sângele lui vre-un mărăcine, vre-un colţ de câmpie nisipoasă ori noroiul vreunei mlaştini ? de câmpie nisipoasă ori noroiul vreunei mlaştini ? Cine putea ghici ce-l aşteaptă în lupta aceea grozavă în care, din nou, avea să intre ? Fără a se mai gândi măcar, la expediţii primejdioase pe front, nu trebuia să ţină seamă de nesiguranţa operaţiunilor ? Erau ei oare la adăpost de înaintarea fulgerătoare a inamicului care avea să pună Stavka în bătaia tunurilor şi nu se puteau găsi, pe neaşteptate, la Baranovici, în plină furtună ? Moartea pândia pretutindeni şi avioanele brăzdau cerul pe toată întinderea zonei de război. Tristeţea fără margini a despărţirii se speria cu gândurile acestea întunecate. Mu era o despărţire obicinuită, în care acei ce se iubesc sunt siguri că se vor întâlni iarăşi şi în care părerea de rău a plecării este potolită de bucuria sigură a zilei când se vor vedea. Nădejdea era îngăduită, dar nu era o siguranţă. Despărţirea aceasta avea în ea o parte de necunoscut, în care plutia, ca peste o prăpastie, ceața misterului și batea aripa întunecată a ursitei.