Universul, februarie 1930 (Anul 48, nr. 24-47)
1930-02-01 / nr. 24
Anul XLVIII Nr. 24 10 Pagini Exemplarul In străinătate 6 lei 10 Pagini Sâmbăta 1 Februarie 1930 LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: DIRECŢIA 313/72-364/64 ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACŢIE 358/43 DIRECTOR: STELIAN POPESCU REDACŢIA: CORESP. CU PROVINCIA 302/98 335/31 SEMN BUN ! România Mare trăeşte azi sub imperiul unor idei, care nu se încadrează toate în imperativul disciplinei naţionale. Poate contribue la aceasta şi mentalitatea fraţilor liberaţi de sub stăpâniri streine, sub care au suferit variate înrâuriri. Libertatea de gândire fără frâu, răspândirea ideilor celor mai temerare şi de natură a zdruncina siguranţa unui Stat abia închegat, au luat locul moderaţiunei în cuget şi în fapte, care a fost la temelia României unitare nucleul, pe care s’a alcătuit România de astăzi. Din cauza aceasta, siguranţa şi consolidarea Statului— menit să dea fiecăruia garanţia posibilităţei unei desvoltări temeinice, conform aspiraţiunilor şi geniului neamului nostru— — suferă. S’a atras în diferite rânduri şi în diferite chipuri atenţiunea conducătorilor asupra pericolului, pe care-l prezintă această mentalitate. Dar până acum, ei n’au reacţionat cum trebue. Zi de zi, pământul ţării este invadat de elemente duşmănoase, — unele trimise înadins aci, ca să ne dăuneze consolidării, altele rătăcite în căutarea unui câmp de exploatare, dar toate lucrând contra aspiraţiunilor noastre naţionale. Şi aceste elemente duşmănoase sunt sprijinite totdeauna de utopişti, sau de acei cari nu de prea multă vreme s’au strecurat printre noi şi caută acum să ne dea lecţii, cum ar trebui să ne conducem. Utopia prinde astăzi mai jupuit de cât ideile sănătoase i-xe.L ă,‘n' .laţiimulk* iâncel zeşte din cauza lipsei de reacţiune a conducătorilor. Ne găsim în starea, în care era Prusia la începutul secolului al nouăsprezecelea, când ideile de libertate şi egalitate, — venite din Franţa, dar rău înţelese, — produseseră confuzii în toate minţile, încât demoralizaseră întreaga naţiune. Iar Frederic II, supranumit regele filosof, privea impasibil, cum era nimicit Statul, constituit, bucată cu bucată, timp îndelungat, de dârjii şi ambiţioşii suverani dinaintea lui. Aşa de mari ravagii au cauzat ideile noul rău înţelese de sufletul germaniei încât, după bătălia de la Jena, când soldaţii lui Napoleon năvăleau în sate şi oraşe, totul li se prosterna. Cetăţile se predau fără a trage măcar un foc, populaţia şi autorităţile îi priveau ca pe nişte fraţi, iar Hegel, mare învăţat, asista cu nepăsare la nimicirea patriei sale, ba chiar spunea tuturor, că „Napoleon este sufletul lumii“. A trebuit să vie reacţiunea dascălilor german, în cap cu marele Fichte, ca să renască credinţa în puterile intrinseci ale neamului german. Ideea de naţionalitate şi-a reluat avântul, iar Prusia a putut mai în urmă să joace rolul ştiut în istoria lumii. La noi, corpul didactic — căruia de atâta timp ne adresăm să renunţe la politica de partid şi să-şi îndeplinească datoria faţă de neamul întregit, făcându-se apostolul naţionalismului bine înţeles şi al propagării ordinei necesare tuturor, — este abătut de la această cale prin vitregia condiţiilor materiale în care se sbuciumă şi cari îl împiedică de a-şi realiza această înaltă menire. Rămăsese o rază de speranţă, la femeile române, care de la o vreme a fi început o mişcare de emancipare. Dar boala politică s’a întins şi la ele. Se pare însă, că tot acolo s’ar găsi un isvor binefăcător de energie. Ne îndreptăţeşte la aceasta faptul petrecut zilele trecute la Chişinău, când buna româncă, d-na Niţă, a reacţionat aşa cum trebuia contra desmeticilor, cari uitaseră că au venit pe pământul nostru, să caute un adăpost şi o pâine. Desigur, fapta ei nu putea găsi decât critică în presa, care şi-a făcut o specialita, din a sprijini şi încuraja desmăţul venit de peste Nistru. Pentru noi însă, fapta d-nei Niţă înseamnă tooriile unor vremuri noui. Când conducătorii nu-şi fac datoria, poporul trebue să le arate calea, pe care s-o urmeze. D-na Niţă, spunând desmeticilor „plecaţi că suntem sătui de atâta abuz cu toleranţa noastră“, a dat semnalul asupra ceea ce trebue să facem. Am tolerat destul, am suferit destul. Să spunem streinilor, cari ne-au invadat: destul! Ţara este a noastră, ne conducem după instinctul naţional, nu după utopiile voastre. Cui îi place, să stea, cui nu, să plece şi cât mai repede ! STELIAN POPESCU Dacă nu voteaza ca guvernul nu li se liberează cărţile de alegători — Ţăranii pătrund cu forţa in primării Ploeşti, 29 Ianuarie Din mai multe comune din judeţ, ni s-a comunicat astăzi că primarii, din ordinul autorităţilor superioare administrative, refuză să elibereze cărţi de alegător sătenilor, pe cari îi bănuesc că în alegerile judeţene dela 5 Februarie, nu vor vota lista guvernului. Sătenii revoltaţi, pe alocuri, s-au dedat la violenţe pătrunzând cu forţa în localurile primăriilor, cerându-şi cărţile. Din comuna Udreşti am primit ştirea că, autorităţile comunale confiscă ziarele, cari nu sunt favorabile guvernului. Azi după amiază, d. avocat Ionescu, directorul unei foi locale, a făcut o reclamaţie prefectului judeţului, prin care-l face răspunzător de aceste abuzuri. Cea mai bătrână femee din România Trăeşte in Capitală — Nici nu se ştia până ori că cea mai bătrână femee din ţara trăeşte înCapitală. Şi poate nu s‘ar fi ştiut niciodată dacă această bătrână nu s‘ar fi îmbolnăvit grav şi nu ajungea o povară pentru un om sărac, care a adăpostit-o, de milă, timp de 22 de ani. In str. Petre Carp 17 domiciliază, într’o locuinţă mai mult ca modestă, pensionarul ceferist Răducanu Georgescu. înainte cu 22 de ani s‘a abătut pe la el femeia Lina Florea, fostă spălătoreasă, o bătrână aproape de 100 ani. I _s‘a făcut milă de ea și a oprit-o în casa sa. „ Bătrâna aceasta avea pe timpul unirei principatelor trei fii, toţi maiori cari a murit de mult. In ultimul timp bătrâna se îmbolnăvise si n‘a mai părăsit patul, după ce acum doi ani a orbit, adică la vârsta de 118 ani. Cu toate acestea, ea s‘a bucude cea mai bună îngrijire. D. Georgescu, fiind scos la pensie, nu mai are posibilitatea să o întreţină şi din cauza aceasta s‘a adresat autorităţilor, cerând internarea bătrânei Lina Florea la spitalul Pantelimon. Când s‘au făcut actele pentru internarea femeii la spital s'a constatat că ea are 120 ani împliniţi. Ea vorbeşte clar, este cu mintea limpede, dar îşi aduce numai vag aminte de evenimentele din tinereţea sa. --------XQS------- O nouă lumină? New-York. 29 (Telegr. part.).— Directorul societăţii ,,General electric company”, d-rul Tublish, a descoperit o nouă lumină, care va putea înlocui lumina electrică, având o acțiune identică cu aceea a luminei soarelui. Lumina este produsă de mercur combinat cu doi electrozi Wolfram și raze ultraviolete. Domniţa Ileana s’a logodit • 0X0-Cine este logodnicul Alteţei Sale Regale Când se va face căsătoria Foto Julietta A. S. R. Domniţa Ileana Curtea Regală a României are ocaziunea unei mari bucurii la care se asociază, din toată inima, întreaga ţară. A. S. R. Principesa Ileana,— „Domniţa“, cum i se zice de toţi românii, — s’a logodit cu contele Alexandru de Hochberg, al doilea fiu al Primei Apelui de Press. Vestea acestui fericit eveniment a fost comunicată oficial, în cursul zilei de eri, Regenţei, guvernului şi înalţilor demnitari ai Staifului, ca şi membrilor corpului diplomatici şefiniţi Strâns legat de Familia Regală a României, cu care împreună, a suferit în ceasurile de grea încercare, şi a sperat, ajungând la realizarea sfântului vis al întregirii ţării, poporul român se bucură din adâncul inimii, şi face tinerilor logodnici cele mai sincere şi mai călduroase urări de fericire. Personalitatea Domniţei Ileana Despre puţine principese se poate spune, cu mai multă dreptate, decât despre Domniţa Ileana, că au reuşit să câştige dragostea profundă şi respectul nemărginit al poporului. Inimă caldă şi plină de îndurare, suflet disciplinat şi înţelegător al nevoii de a luera şi de a alina suferinţa, Domniţa Ileana stă în fruntea a nenumărate opere sociale, cari au găsit în Ea un exemplu de muncă şi de devotament. Nu este om care s’o fi văzut lucrând, citind sau rugându-se în rând cu studentele. Logodnicul Principesei Ileana este Contele Alexandru Friedrich - Wilhelm-George- Konrad • Ernst • Maximilian de Hochberg, baron de Fürstenstein, al doilea fiu al Principelui de Press. El e născut la Londra, în 1905, mamă fiindu-i fiica Ducelui Deblawar. Familia contelui de HochLogodna fiind considerată ca făcută, în cerc intim şi familial, prin consensul celor doi tineri şi prin aprobarea părinţilor Lor, se va celebra, religios şi civil, numai căsătoria. In ce priveşte data căsatoriei, din informaţiunile ce am obţinut din cu funcţionarele sărace şi cu modestele lucrătoare, în căminul care este ,Asociaţia Creştină a femeilor"’, — şi să nu fi fost mişcat de simplitatea naturală şi adânca delicateţă a Domniţei Iar cuvântările Ei, — cuvântări mişcătoare, ţinute între scamaradele“ de la Asociaţie, sau în public, -y sunt un impresionant model de~‘sinceritate şi de omenească înţelegere a rosturilor tineretului feminin din România. Principesa Ileana a împlinit acum o lună vârsta de 21 ani. berg e una din cele mai vechi şi mai ilustre din Germania, arborele său genealogic fiind stabilit cu precisiune din anul 1185. Câţiva din membrii familiei de Hochberg au participaţi în calitate de comandanţi, la expediţiile Cruciaţiilor. Logodnicul Principesei Ileana e în vârstă de 25 ani, cercuri particulare, însă autorizate, suntem în măsură să aratăm că ea nu va fi în nici un caz înnainte de luna Aprilie. M. S. Regina Maria urmează să plece din ţară, — după cum am anunţat la timp, — făcând o călătorie în Egipt. Putem preciza că Ma Cin© este logodnicul Principesei Când se va face căsătoria Apărarea maritimă a României — Conferinţa navală de la Londra şi interesele maritime ale statelor mici — La conferinţa navală de la Londra s’a pus în discuţiune chestiuni importante, cari interesează şi puterile man maritime. Care sunt aceste chestiuni? Im primul rând este situace se va crea flotelor mici compuse din cantitatorpiloare şi submarine şi al doilea, este modul cum se vor stabili înţelegerile regionale maritime. Mea u uită să fie notată schimbarea de opiniune a d-lui Mac Donald, primul ministru al Marei Britanii. In ce priveşte imporanţa şi necesitatea înţelegerilor regionale. D. Mac Donald, în opoziţie, a fost adversarul înverşunat al Micei înţelegeri, sub motiv că înţelegerile regionale ar putea dezlinţui mai uşor războiul... De astă dată, d. Mac Donald s’a convins, că înţelegerile regionale maritime ar fi bine venite, deoarece ar servi cauza păcei... Dacă se consideră necesare pentru menţinerea echilibrului ce se va stabili prin noul raport al forţelor navale şi pentru asigurarea păcei pe întinsul mărilor şi oceanelor, înţelegerii regionale maritime, nu se pot, considera primejdioase înţelegerile regionale continentale, când ambele urmăresc acelaş scop: menţinerea şi asigurarea păcei pe baza tratatelor şi pactelor aflate in vigoare, fie pe uscat, fie pe mare. Cum Rusia sovietică nu participă la lucrările conferinţei navale de la Londra, nu se poate stabili o înţelegere regională maritimă, pentru Marea Neagră. Am văzut cum, cele două vase de război sovietice, ,,Parizskaia Komuna“ şi , Komintern“, au făcut demonstraţiuni, a doua şi după deschiderea conferinţei navale de la Londra, atât in apele mediterane, căt fi un strâmtori şi in Marea Neagră. Reamintim, apoi, că cele două vase sovietice, reparate în ultimele luni, in şantierele navale de la Kronstadt (marea Baltică), au fost aduse la Sebastopol, cu scopul de a spori unităţile flotei sovietice din Marea Neagră. In cazul acesta, ce garanţii de siguranţă ar prezintă pentru statele riverane ale Marea Negre, hotărîrile ce le va lua conferinţa navală de la Londra, când raportul de forţe existent între formidabila flotă sovietică, sporită considerabil, în tonaj, prin „Parizskaia Komuna“ şi „Komintern“, aduse din Baltica acum câteva zile și micile flote ale celorlalte puteri riverane, este în dezavantajul celor din urmă? De fapt, în Marea Neagră va domina flota sovietică rusească. Cum noi dispunem de o lungime de coastă de 400 km., iar modesta noastră flotă se compune diin câteva contratorpiloare şi submarine, avem nevoe pentru războiul defensiv naval, de un număr mai mare din aceste categorii de vase. De aceia, conferinţa de la Londra, care va cere şi puterilor mici maritime, să adere la acordul ce se va stabili de către cele 5 mari puteri, va trebui să ia în consideraţie situaţiile excepţionale din mările orientale; să studieze întocmirea de programe aşa zise „individuale“, adaptate necesităţilor regionale şi impuse de siguranţa statelor maritime mici, care nu pot fi lăsate la discreţia flotelor, care dispun de vase de toate categoriile cu un tonaj formidabil. Eminentul cronicar extern al ziarului ,,VEche de Paris1", Pertinax, scrie următoarele în această privință: „Oare nu trebue să se prevadă regule cât mai elastice pentru ca puterile mici navale, cărora li se va cere aderarea lor la acord, să se poată acomoda lui ? Ori, statele mici, ale căror flote consistă, principal, în contratorpiloare şi submarine, vor trebuit să poată practica transferturi de tonaj, între aceste două tipuri. In favoarea lor urmează să se prevadă excepţii- In cazul opus, ele se vor îndepărta de la tratat“. (Prin transfer, se înţelege posibilitatea transformării tonajului — în anumite condiţiuni — a diverselor categorii de vase, fie de sus în jos, fie de jos în sus). In concluzie, România are interesul să se facă excepţii, la Londra, pentru statele riverane Mării Negre, impuse de necesitatea apărării coastelor lor împotriva unui eventual atac naval al flotei sovietice rusești. R. SEIȘANU jestatea Sa se va îmbarca, la Constanţa, în ziua de 26 Februarie. In acest voiaj, M. S. va fi însoţită de A. S. R. Principesa Ileana şi de logodnicul Său, Contele de Hochberg. Cum absenţa Lor din ţară va dura cel puţin o lună, iar preparativele în vederea căsătoriei vor dura şi ele, sunt toate probabilităţile că celebrarea căsătoriei se va face în a doua jumătate a lui Aprilie sau în Mai. Căsătoria se va face la Bucureşti. In cursul zilei de eri, când logodna a fost comunicată oficial, Casa Regală a M. S. Regina Maria şi a A. S. R. Principesa Ileana au prezintat felicitări Augustei mame şi tinerilor logodnici. Eri la ora 11 dim., primulmimistru a prezintat felicitări în numele _ guvernului, urmând ca miniştrii să fie primiţi, în acelaş scop, după amiazi. Membrii înaltei Regenţe s-au_ prezintat M. S. Reginei Maria şi Domniţei Ileana la ora 11.30,_ prezintând deasemenea felicitările Lor. Curilor străine li se va comunica ştirea, de către Casa Regală şi Casa A. S. R. Principesa Ileana, prin notificare specială, în cursul zilei de azi. Mareşalatul a transmis ori un comunicat, anunţând ţării fericitul eveniment. M. Negru ------— x □ x-------* Regimul chiriilor in Franţa pentru supuşii români Paris, 30. (Rador).— Comisiunea superioară a chiriilor de pe lângă Curtea de Casaţie, a casat sentinţa tribunalului civil al Senei din 25 Aprilie 1928, prin care se hotărîrea că locatarii români nu aveau dreptul la prelungirea contractelor de închiriere, in virtutea conventiunii franco-române din 6 Martie 1906. Curtea de Casaţie constată că nu este stabilit că francezii ar putea obţine în România, prin aplicarea legislaţiei locale, prelungirea contraolului pentru locuinţe. Afacerea a fost trimisă din nou spre judecată înaintea tribunalului din Versailles. PILAX C7 D. Iuliu Maniu este mai fericit decât Diogene. , Diogene căuta un om şi nu-l găsea. D. Maniu l-a găsit fără să-l caute. Cine citeşte „ziarele independente" cu redactori aleşi în parlament pe listele guvernamentale, vede că cei mai hotărîţi îluzionişti despre binefacerile regimului actual îşi recunosc progresiv dezamăgrile. „Curentul”, „Cuvântul", „Argus", de sub fosta şi viitoarea conducere a d-lui subsecretar de stat Gafencu, se raliază zilnic, cel puţin în parte, la criticile formulate de opinia publică, tratată cu impozite în loc de degrevări, cu scumpiri în loc de iefteniri, cu regionalism în loc de unificare şi cu atâtea alte şerbeturi zaharisite. D. Maniu se simţea mai copleşit decât oricând de unanimitatea notelor slabe la toate obiectele din catalogul naţional-ţărăniştilor, ameninţaţi să rămână repetenţi, în materie de guvernământ, când iatâ-i că tresare cu fulgere de fericire în ochii săi cenuşii : — Evrika ! Şi jucând prin marele şi somptuosul salon, unde Cantacuzino- Nababul, dacă ar vedea cămaşa cu bibiluri a d-lui Mihalache, ar muri a doua oară, primul ministru întinde „Dreptatea" oficială lugoşenilor cari îl distrează când are migrenă. In adevăr minunea se produsese. Norocoasa localitate, unde s’a descoperit în fine un admirator al regimului, este Brăila. Onoare ei ! Omul miraculos este d. general de divizie Macri, care odată cu eşirea la pensie, ţinând să dea o notă cu efect retroactiv despre exactitatea tuturor aprecierilor sale, se înscrise în partidul de la cârmă, fericit că i-a ajutat Dumnezeu să apuce ziua când România are în sfârşit „guvernul providenţial... care va da satisfacţie sufletelor ce doreau sincer şi dezinteresat, binele neamului". D. Maniu se aplaudă singur, strigând : — Iată-mă providenţial ! Şi eu nu ştiam nimic ! Adresa de înscriere proclama într’o napoleoniană dorinţă faptul surprinzător că: „partidul naţional-ţărănesc îşi îndeplineşte chemarea". Primul ministru se lasă pe fotoliu dând din cap : — Şi când te gândeşti că cei mai apropiaţi de mine sunt convinşi că nu îndeplinim nimic ! Atunci, un şef de cabinet se apropiă şi şopti îngrijat : — Bine că d. general Macri nu întorcea tot aşa de exact macazurile la căie ferate când era director general, că s’ar fi dus toate parificurile peste cap şi s’ar fi prăpădit călătorii cu duiumul ! Don Jose „Cosmoli d in sudul Basarabiei Ismaile 28 Ianuarie In ajunul lui 24 Ianuarie, un tânăr elegant a împărţit fără sfială, în suburbiile oraşului, manifeste comuniste. Tot atunci, un automobil fără număr umbla prin oraş, şi din el se luau manifeste şi ziare. Nimeni dintre reprezentanţii autorităţii n’a oprit automobilul. Nimeni n’a întrebat pe tânărul elegant, ce face. Libertate de propagandă comunistă. In corn. Cairaclia, ajutorul de primar Costoff a îndemnat pe cetăţeni la revoluţie şi a ameninţat cu moartea pe fostul senator Chirilov. Şi tot atunci încercarea de atentat la Traian Val, unde era un tren cu muniţiuni. Libertate deplină de manifestări teroriste. In cadrul acestei libertăţi, tineretul comunist s’a organizat sub numele de „cosmoli’. Indivizi fără căpătâi, vagabonzi din toate văgăunile au colindat satele în voe. Nu i-a întrebat nimeni cine sunt, ce vor. Satele sunt fără pază. Dacă uneori chestura invită la poliţie pe dubioşi, se fac intervenţii, ca autoritatea să nu facă greutăţi cetăţenilor. Dar nu numai satele sunt fără paza. La fel sunt şi suburbiile Ismailului. Şi doar se ştie că la Paldovca, Necrasovcai, Copanobalca, Lărgeanca, sunt comunişti. Dar dacă e poliţie, n’are mijloace de transport pentru cei din serviciul ei, ca să cerceteze repede şi să informeze tot aşa de repede. Şi apoi, în această perioadă de fierbere electorală, chiar dacă poliţia începe să lucreze, intervin „fruntaşii politici”, ca să nu indispună pe alegători. Prin urmare, continuă libertate pentru toţi vagabonzii şi dubioşii. Aşa s’a procedat şi cu tineretul comunist. S’a organizat, sau mai exact, a împănat satele cu manifeste şi a făcut propagandă protivnică intereselor statului și ordinei publice. _________________ E. N. C. Continuare în pag. 2a Legea minelor împotriva capitalului naţional de Prof. dr. D. IONESCU-BUJOR IV — Societăţile miniere streine şi exportul produselor petrolifere — Legiuitorul din 1928/29 pentru a-şi îndreptăţi lovitura dată capitalului naţional din exploatările miniere, • prin înlăturarea clauzei de naţionalizare a societăţilor străine, a afirmat şi următoarele neadevăruri în expunerea de motive a legii sale. După acest legiuitor, ar fi o greşeală să socotim că „ţara noastră se va desvolta prin exporul de produse industriale, care ar urma să înlocuiască exportul de produse agricole“ şi în consecinţă ar fi fost greşită „ideia excluderii în total sau în parte a capitalului străin" de la exploatarea bogăţiilor miniere (pag. II). . Legiuitorul din 1928/29 a mai afirmat că, din cauza regimului min.i©r naţionalist,» economia naţională „este expusă să se resimtă de pierderi însemnate prin imposibilitatea de a-şi valorifica produsele ei pe piaţa internaţională“ şi această imposibilitate s’ar datori ,,atitudinii ostile provocate de organizaţiile internaţionale de desfacere“ (pag XIV). Urmarea acestor neadevăruri a fost, că legiuitorul din 1928/29, pătruns de aversiune împotriva capitalului naţional, s‘a înfricoşat atât de tare de acea „atitudine ostilă“, încât s’a grăbit să scoată la licitaţie averea minieră a statulul, pentru a fi acaparată de acele organizaţiuni internaţionale. Primul neadevăr, expus de legiuitorul din 1928/29, este combătut de statistica exportului românesc din timpul ppluării legii miniere naţionaliste din 1924. In această statistică se constată, că in anul 1924 s-au exportat produse ale solului, inclusiv cele agricole, în valoare de 554.930.000 lei aur, însumând 71,45 La sută din valoarea exportului totali al României. In acelaș an, 1924, s’au exportat produse miniere, aproape în întregime produse petrolifere, în valoare de 98.082.000 lei aur, însumând 12,6 la sută din valoarea exportului total al ţării. In anul 1928, s’au exportat produse ale solului, inclusiv cele agricole, în valoare de Iei aur 468.000.000, însumând 55,7 la sută din valoarea exportului total al ţării. In acelaş an 1928, s’au exportat produse maiere, aproape în întregime produse petrolifere, în valoarea de lei aur 267.000 000, însumând 31,8 la sută din valoarea exportului total al ţării. Mai trebue adaugat, că între anii 1924—1928 procentul exportului produselor solului a fost necontenit mai mic decât procentul obţinut în 1924 , pe când în acelaş timp procentul exportului de produse miniere a fost necontenit mai mare decât procentul obţiut în anul 1924, pentru ca în 1928 să se ridice la 31,8 la sută din valoarea exportului total al ţării. Din cele de mai sus rezultă, că sub regimul legii maiere naţionaliste din 1924, exportul de produse miniere a folosit economiei naţionale ca să înlocuiască pierderile suferite de pe urma scăderii exportului da