Universul, aprilie 1930 (Anul 48, nr. 74-96)

1930-04-01 / nr. 74

Ire e tine ismu­­irea p­­ui din thai Vis române”, is. de mi­­inifestă sp­­or cu ges­dărdărescu şi irosit sala, în ătorit C. Stere,­­voiţi a publica, a din toată vii­­tarii acelei scrisori, cere: înlăturarea ui Stere din viața pu­­mânească şi desolidari­­i guvernului României Mari est ticălos". In tranşeele re­­entului ce comandam pe Su­ta, am primit, aruncată de ina­mic, proza „Luminei“ acestui tră­dător. Cu înaltă stimă col. rez. M. Burtescu Cavaler al ord. „Mihai Viteazul” HIE­LE ! Şedinţele deja 29 Martie SENATUL Şedinţa de ori a senatului a I­torii au trecut în secţiuni ca să fost ridicată după cetirea suma- studieze legea armatei, lu­rii şedinţei precedente. Sena­ 1 Şedinţa viitoare va fi Marţi. CAMERA Şedinţa scurtă de eri a dat prilej ministrului de finanţe să ridice din nou tonul, să facă ges­turi dezordonate şi să mărească îngrijorarea partizanilor săi po­litici de pe băncile majorităţii. Ministrul de finanţe a confir­mat indirect zvonul despre con­cesionarea telefonului şi tele­grafului, spunând că „în toate ţările din lume există concesiuni fie pentru telefon, fie de cale ferată şi nimeni nu s’a putut gândi că sistemul concesiunii este un sistem anticonstituţio­nal”. A trebuit să declare însă ime­diat: „Coroana nu poate să ser­vească drept gir pentru incapa­citatea morală, sau politică a partidelor şi a guvernelor”. Cu tremole în voce, închipuin­Şedinţa se deschide la ora 4 juni. sub preşedinţia d-lui Şt. Cicio Pop. Pe banca ministerială d-nii I. Mihalache, Ed. Mirt­o, C. Ange­les.«]. COMUNICĂRI D. ARTEMIE MOLDOVANU întreabă guvernul ce atitudine înţelege să ia faţă de comunica­tul partidului liberal. D. MINISTRU AL FINANŢE­LOR referindu-se la comunica­tul partidului liberal, în care se spune, că nu va respecta legea împotriva alarmismului, consi­deră că este un act de instiga­­ție. Partidul liberal se înşală, crezând că prin aceasta intimi­dează guvernul. Să poftească li­beralii sa facă alarmă, căci le vom aplica legea. Justiţia nu se va intimida de partidul liberal­Partidul liberal a văzut, că a­­seară s’a votat legea, urmând să fie sancţionată şi s’a grăbit să dea un comunicat presei că n’o respectă, cu intenţia de a inti­mida. Peste două zile, legea va fi sancţionată şi să poftească partidul liberal să mai dea ase­menea comunicate. Se mai vorbeşte în acel comu­nicat, că noi intenţionăm să con-­ cesionăm telefoanele. Se poate ca guvernul să se oprească la solu­ţia concesionării telefoanelor Aceasta nu înseamnă, că mă­sura ar fi anticonstituţională. Dacă se va face asemenea con­cesiuni, guvernul va avea grijă să îndeplinească toate formele legale, şi luând garanţiile ca toate contractele încheiate să fie respectate. Nu impresionează străinătatea. Când liberalii ameninţă că nu respectă contractele. Prin aceas­ta, liberalii nu fac de­cât să se depărteze de putere. Noi n’am du­se în slăbiciunea sa inspira­toare de milă, că dă sentinţe, certificate şi anateme, vistierni­cul afirmă, că partidul liberal este scos din sfera partidelor politice cari se pot orândui la cârma ţării, dacă nu aprobă toate aberaţiile legislative ori concesiunile oneroase ale guver­nului actual! Atâta lipsă de memorie — re­citească şi declaraţiile de acum doi ani — face să ne vie în minte, manşetele agitate ce acopereau degetele, febrile şi tremurânde ale d-lui Aurel Vlad, pe când şi acesta, cu aceeaş neliniştitoare vehemenţă, îşi rostea, tot ca mi­nistru de finanţe, ameninţările în Parlamentul ce-şi ţinea la A­­teneu, şedinţele, desfiinţat nici o lege, când am venit la putere, ci am făcut al­tele. Voieşte d. Vintilă Brătianu să desfiinţeze contractele guver­nului? Voeşte d-sa să scot din arhivele ministerelor contractele abuzive, pe care noi le-am res­pectat ? Dacă şeful liberalilor nu-şi revizueşte concepţia politi­că, îl vom trage mâine la răs­pundere în realitate, nu numai cu vorba. Se intră în ordinea de zi. D. ministru RADUCANU de­pune proiectul de lege pentru ratificarea unora dintre pro­iectele de convenţii, adoptate de conferinţa internaţională a muncii; proiectul de lege rela­tiv la anularea şi deschiderea unui credit suplimentar de lei 1.075.170 pe seama ministerului de finanţe. D. ministru MIRONESCU de­pune proiectul de lege pentru ratificarea aranjamentului pri­vitor la stabilirea cărţii de tranzit pentru emigranţi; pro­iectul de lege pentru ratificarea protocolului din 1929 referitor la falsificarea monetelor. S’A VOTAT Se votează proiectul de lege prin care primăria oraşului Ti­mişoara e autorizată să închee o convenţie cu direcţia c. f. r. ca să desfiinţeze şi linia ferată, ce trece prin oraşul Timişoara; proiectul de lege pentru deschi­derea unui credit suplimentar de 10 milioane pe seama minis­terului de interne pe 1930 şi proiectul de lege pentru des­chiderea unui credit de 140.000 lei pe seama ministerului de finanţe, necesar achitării pen­siilor viagere. • Şedinţa viitoare, Marţi, 1 A­­prilie, era 3 d. a. Gruparea pensionarilor intr’o mare asociaţie Pen*' , r rii trăesc vremuri bătrânelelor, pe ivirea energiei, /.cei ii u.jba statului pe de altă pa^, ii pun în imposibili­tate de a mai munci pentru a-şi agonisi existenţa zilnică. Pensiile Racordate de stat nu reprezintă ■ecât atât, cât pot, ca pensio- narii să-şi ducă mizeria de pe o­­zi pe alta. Dar pe lângă traiul excesiv de scump, pe capul bie­ţilor pensionari a venit şi greu­tatea covârşitoare a impozitelor. In repetate rânduri, pensio­narii prin memorii şi prin ziare ■ti cerut guvernului să se gân­dească la situaţia lor mizeră şi să soluţioneze în mod echitabil doleanţele lor. Strigătul lor des­­nădăjduit a rămas fără efect. In faţa acestei indiferenţe con­damnabile, pensionarii au pus bazele unei „asociaţii a pensio­narilor din întreaga ţară“ — cu sediul în str. Gr. Alexandrescu 92, — persoană juridică, spre a duce lupta de realizare a dolean­ţelor lor. Intre altele, pensionarii cer­monizarea pensiilor conform gradului avut in slujbă, sala­riilor de bază şi anilor serviţi, atât pentru cei eşiţi la pensie înainte de război, cât şi pentru cei cari şi-au regulat drepturile la pensie după ieşea d­in 1992" Să se desfiinţeze taxele de 4­­şi 8 la sută asupra pensiilor. Aceste reţineri se fac în mod arbitrar şi ilegal. Ia impozitul global să se scadă minimum de existenţă 48 mii lei anual din suma impozabilă la funcţionarii şi pensionarii statului, de­oarece minimum de existenţă de 9000 lei, fixat prin legea unificării impozitelor directe şi indirecte din 1923, când leul valora 40 centime, nu mai poate cores­punde situaţiei de azi, când după stabilizare, valoarea leu­lui este de 3,8 centime. Ar fi just ca pensionarii să fie scu­tiţi de acest impozit, de­oarece reţinerile de 10 % asupra sa­­lariilor în timpul activităţii nu constitue venitul unui capital depus la bancă. Guvernul rămâne nepăsător faţă de aceste doleanţe ale pen­sionarilor, refuzând soluţionarea lor pe motivul că nu se găsesc fonduri. Dar guvernul găsește fonduri pentru partizanii săi, trimițan­­du-i în misiuni străine, în timp ce pensionarii nu pretind decât dreptul lor de a trăi. OXO­ UNIVERSUL va si mmm mmm a funcţionarilor înalta Curte de casaţie s. 111, a statornicit ori o importantă ju­­risprudenţă menită să curme abu­zurile, tot mai frequente, pe cari unele autorităţi le fac cu transfe­rarea funcţionarilor lor in interes de serviciu. Recurent a fost d. Octavian Vasu, avocat al statului cl. 1, pe lângă instanţele judecătoreşti din jud. Făgăraş. D-sa s’a plâns contenciosului administrativ contra deciziei mi­nisterului agriculturii şi domeni­ilor, prin care a fost transferat— „în interes de serviciu" — din Fă­găraş la... Cetatea AIBĂ. A vădit că actul e abuziv şi că face parte dintr'un sistem, citând numeroase alte transferări iden­tice, ce pun pe cei prejudiciaţi in situaţia de a-şi abandona pos­turile şi a satisface astfel scopul ocult al autorităţii. Actul este a­­busiv, întrucât se întemeiază pe un aviz nemotivat al comisiunei de însort din minister şi pe un re­ferat neprevăzut de lege. Şi a conchis, că dacă legea organică a încuviinţat transferă­rile în interes de serviciu, în te­meiul avizului conform al comi­siunei, a înţeles însă desigur ca acest aviz să fie motivat , moti­vat complet şi convingător, atât in ce priveşte „interesul serviciu­lui" ce impune transferarea, cât şi în ce priveşte persoana trans­feratului. Cu alte cuvinte, a susţinut că avizele de transferare nu pot for­ma temeiul unei asemenea mă­suri, dacă nu sunt motivate obiec­tiv (asupra utilităţii transferării) şi subiectiv (asupra persoanei transferatului, „intuitu personae). Înalta Curte a admis acest fel de a vedea , a admis prin conse­cinţă recursul, anulând, in fond, măsura ministerului agriculturii ca ilegală şi dispunând menţine­rea reclamantului în postul său din Făgăraş. E bine, cel puţin, că pe calea justiţiei, se poate pune un frâu abuzurilor politicianilor contra corpului funcţionăresc şi că tot pe calea aceasta se pot repara umi­lirile, şicanele şi nedreptăţile, la care acest corp este expus. TAXELE PE RECEPŢIILE RADIOFONICE Suntem în ajun de a se de­pune pe biurourile Parlamen­tului legea radiofoniei. Prin a­­ceastă lege urmează să se fixe­ze nouile taxe, asupra cărora, acei cari au întocmit proectul, nu sunt încă fixaţi. Se spune, că vor fi mai mul­te categorii de taxe şi aceasta din spirit de echitate. ARE IMPORTANŢA RADIO­FONIA ? In ultimii ani s-a pus şi la noi în discuţie importanţa ra­diofoniei din punct de vedere cultural. Importanţa radiofoniei mai ales la noi a fost recunoscută şi de guvern, care a redus ta­riful vamal pentru materialul de radio de la 300 la 50 lei de kgr. Acest fapt a ajutat mult, e adevărat, ca radiofonia să ia mare avânt. Pe motiv însă că postului nostru de radiofuziune îi tre­ime cam 15 milioane anual pentru întreţinere s'au pus taxe directe pe acei cari au aparate de recepţie. O adevărată goană s-a înce­put contra radiofoniştilor. Ame­ninţările cu urgia amenzilor şi fel de fel de graţiozităţi spuse la „poşta amatorilor“ de la pos­tul nostru de emisie, celor cari nu sunt în curent cu plata co­tizaţiei, nu mai încetează. SE POT SUPRIMA TAXELE LA RADIO? Avem convingerea că chesti­unea taxelor pe radiofonie nu a fost studiată serios. O taxă indirectă credem că ar da mult mai multe rezultate. Bunăoară ar trebui să se cerceteze câte lămpi de radio şi câte detectoa­re cu galenă se importă anual. O taxă proporţională ar procu­ra, desigur, suma necesară În­treţinerii postului nostru de e­­misie. Acest sistem de taxare ar re­duce şi cheltuelile care se­ fac cu încasarea abonamentului cu întreţinerea viitoarei poliţii de urmărirea şi descoperirea „clan­destinilor“. S-ar mai putea pune „in ex­tremis“ o taxă vamală de 100 lei la kgf. la materialul de ra­dio în caz când taxa pe lămpi nu ar fi în­deajuns. Lămpile de radio au întrebu­inţare limitată, deci ele vor tre­bui schimbate, aşa că nu e nici o teamă că nu se vor mai im­porta. „Galiniştii“ vor plăti şi ei, indirect, cota lor. In acest fel, avem credinţa, că se va putea rezolva mult mai uşor chestia întreţinerii postului nostru de emisie. Poa­te că ar rămâne şi excedente la sfârşitul fiecărui an, dacă su­mele încasate la vămi din taxe­le preconizate de nod, ar fi de­puse lunar pe seama societăţii de radiofuziune. Veniturile din aceste taxe in­directe, vor creşte cu atât mai mult, cu cât propaganda în ve­derea răspândirii radiofoniei ar fi mai mare. Când fiecare fami­lie ar avea, fără nici o teamă, aparatul ei de radio, toate sco­purile vor fi ajunse. O altă sursă de venituri ar fi dintr'un aranjament cu im­portantele industrii mondiale de radio. Când acestea ar avea un debuşeu însemnat la noi, contribuţia lo­r la întreţinerea programelor noastre ar fi im­portantă, aşa cum bunăoară se face în Franţa şi America. Ca încheere, în interesul ra­diofoniei îndestularea postului nostru de radiofuziune se poa­te face cu mai mult succes prin impozite indirecte, decât prin taxe, cari, ori ce s'ar spune, îi stânjeneşte desvoltarea. Apoi mai e şi chestie de abilitate fis­cală. Nu se plânge lumea în­dea­juns de impozitele directe? Ameninţările, cari se strecoa­ră prin ziare, privitoare la ra­­diofonişitii cari nu sunt la cu­rent cu plata abonamentului, nu sunt decât desideratele so­cietăţii de radiodifuziune şi ele nu au nici o bază legală. Nu există încă o lege care să dea voe autorităţilor să violeze do­miciliul cuiva fără autorizaţia parchetului şi autorităţile poli­ţieneşti, cari ar face acest lu­cru, ar săvârşi un fapt ilegal și pe proprie răspundere C. O. Criza de guvern in Irlanda — De Valera hotărât să proclame deplina independenţă a Irlandei — Londra, 29 (Rador). — Demisia d-lui Cosgrave deschide o criză politică serioasă in Irlanda. D. O'Kelly, care înlocuieşte pe d. de Valera la conducerea parti­dului opoziţionist, ce se află a­cum in drum din America spre Irlanda, a declarat că partidul său intenţionează să propună la­ prezidenţia guvernului pe în­suşi d. de Valera. La Dublin se crede că în ale­gerea din Parlament, d. de Va­lera va fi înfrânt şi d. Cosgrave va reveni la conducerea guvernu­lui. D. Cosgrave a fost ales ca pre­şedinte al guvernului in 1922 şi reales în 1927. Chicago, 2?. (Telegr. part.) 1 — In urma demisiei cabine­tului irlandez, şeful naţio­nalist de Valera, care se a­­fla la Chicago, a plecat azi spre Dublin. El a declarat, că în urma demisiei primului ministru Coosgrave, va lua el con-­­ ducerea cabinetului, pro-­­ clamând deplina indepen­denţă a Irlandei. Va înlocui limba engleză şi va dispune ca desbate­­rile parlamentului să se ţi­nă exclusiv în limba irlan­deză. —-----0X0 -----— Vânzarea de copii in Germania ia proporţii Berlin.— Liga pentru protec­ţia copilului s’a ridicat energic şi dă alarma în contra propor­ţiilor luate de vânzarea copilor, mai ales în Silezia, din cauza sărăciei. Anunţurile apar în zi­are, cu o reclamă ca pentru produsele farmaceutice sau pen­tru alte măsuri, şi operaţiile se fac curent. Un tată a trei co­pii a încercat să-i dea pe câte 1000 mărci aur. Altul caută să-şi vândă fetiţa de 14 ani, ca să-şi plătească datoriile. Un lu­crător din Silezia de jos şi-a vândut unul din cei nouă copii la licitaţie. Poliţia intervine un asemenea ocazii, dar se lucrea­ză și clandestin. cu cauţiune Se preferă specialişti cari cunosc in afară de limba română şi cea germana sau eventual rusă. Oferte cu fotografii şi indicarea cauţiunei se vor trimite sub cifra „30 ani 51 P.“ la Administraţia Ziarului AU BON MARCHE, Str. Lipseanu, 72 in lichidări: Stofe Englezeşti Tweed pentru pardesie damă lână pură lat 140 cm. o Stofe Bărbăteşti )( lână pură lat 140 cm. redus la () preţurile de: 350. 445. 695. 0 Lamnet )( pentru Robe de chambre, desene alese­­ ' dela Lei 75 Lei 37 dela Lei 550 redus 395 Stofe Fantezii pentru parde­sie damă lână pură lat 140 cm dela Lei 850 redus 345 Perdele, Cuverturi, Cretoane, Linoleum cu preţuri extrem de reduse şi fixe. Cupoane d­e mătăsuri, Stole, Dantele cu preţuri fabulos de eftine V1Z1TMT1 SPRE n­on CONVINGE ■■■'—' OXO........... Examenul de capacitate la limba ger­mană (specialitate prin­cipală) Au reuşit în ordinea clasifi­­caţiei : Colbert Bruno, Rehner Hermaryi, Veres­lean, Lieb­­hardt Otto, Sternschuss Moses, Cuparencu Miltiade, Ceontea Eu­gen, Pavel Marcel, Preiss Art­hur, Zettel Josif, Javorski Ig­nat, Kleczkowski Alfred, Moi­­siuc Nicolae, Refciuc Corneliu, Babor Teodor, H­anal­ich Dioni­­nisie, Netea Valeria, Silber­ buseh Babel Deb., Foltzer E- lena, Brodowski Leonia, Ter­­feloga Antonella, Hampel So­fia, Bardoşj Ileana. Grozăvescu Olga, Rusii Erna, Nagy Sofia, Tanach Michaela Melania, ri­lle Adela, Diaconovici Veturia, Engler Roza, Nemţeanu Mag­da. Blazek-Gos tie-one Maria- Gherşel Mafia. Specialitate secundară : Tel­ler Jacob. Graniţer­ Jacob, Nuss­­ba­um­ Hedwige. Diferenţă pentru şcolile su­perioare de comerţ: Huliţa Victor, Lecker Haim, Brantsek­ Hermann, Moisiue Nicolee, A­­lexa­nd­resc­u Maria, Strömi­eh Ghizela. —— 0X0-------­ Isprăvile a doi escroci Braşov, 29 Martie Au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului, Huger Oscar şi Klutch Rudolf, care au comis ne­numărate escrocherii în tot Ar­dealul. Ei locuesc în Braşov, unde au un atelier de instalat aparate de radio. Amândoi au cutreerat oraşele din Ardeal, spre a vinde şi in­stala posturi de radio. In acelaş timp, s'au pus în le­gătură cu diferite familii şi s’au logodit cu fete din toate clasele sociale. După aceea încasau a­­numite sume de bani, ca acont la zestre şi dispăreau. Primindu-se mai multe plân­geri ia Braşov, autorităţile au început cercetări. Printre cei înşelaţi sunt, în primul rând, rudele celor doi. Fiecare tâlhar a escrocat pe ru­dele celuilalt. S-au primit, la Braşov, plân­geri din 14 oraşe di­n Ardeal. Victimele sunt: Luiza Dick, din Herman, escrocată cu 30.000 lei; Eliza Grumberg. Braşov, cu 60.000 lei ; Clutch Ilona cu 63.000 lei ; Ana Szekely, orfană din Su­ban (trei Scaune) tot cu 63.000 lei; d-na Hechter (Brașov) cu 30.000 lei; d-na Zeitiz (Braşov), cu 8.600 lei. In Arad, escrocii au făcut 26 victime. Friederich Klutch, fratele u­­nuia din escroci, a fost escrocat cu 120.000 lei, fiind luat ca to­varăş în afacerea cu aparatele de radio. Sefia acestuia a căzut și ea victimă, cu 80.000 lei. O firmă din Arad, a fost escro­cată cu 80.000 lei. D. procuror Murdare a lansat mandate de arestare şi cei doi escroci au fost arestaţi azi de agentul Munteanu. ■ x □ r ■ Comunişti menţinuţi arestaţi Iaşi, 29 Martie Mai mulţi comunişti, arestaţi la penitenciarul Galata, auto a­­cuzare că au provocat dezor­dini, au împărţit manifeste, etc. au cerut eliberare provizorie. Tribunalul le-a resping ce­­rerea. AUTOMOBILE 99 99 rulate şi bine reparate cauciucuri bune etc. De vânzare cu preţuri şi condiţiuni de plată avanta­­gioase la Reprezentanţa „PEERLESS“ 103, Calea victoriei, 103 DE INCHIRIII Apartament­e­ 8P, B-dul Elisabeta 45, trei ca­mere, hali, bae instalată, etc. parcheta, tapete, ascensor, electrică, gaz. Lei 130.000.

Next