Universul, aprilie 1930 (Anul 48, nr. 74-96)

1930-04-01 / nr. 74

UNIVERSUL Aviz RESTAURANTUL „ENESCU“ (lângă Palatul Regal) Trecând de la 1 Aprilie tS3£ sub conducerea personală a­­ d-lui GEORGS CASAŞI, cola­borator de la fondarea Restau­rantului, anunţă onor, clientele, complecta reorganizare, precum şi o SIMŢITOARE reducere a PREŢURILOR, serviciu în­grijit, bucătărie aleasă, grătar special, menţiuni fixe şi abona­mente, orchestră. Saloane spe­­ciale pentru banchete, nunţi etc Deschis până la­­ noaptea In curând, : ferigoraş Ctinicu :: CONTRA MOUWIRE^ OKIY* 51 meow, *rv i+^ece^e, te izbeşte mireasma unui parfum, care răscoleşte in tine o lume de frumuseţi şi de dorinţi lăsându-te să pătrunzi cu sensibilitate in profunzimile sufletului femeei. Când însă parfumul e astfel încât li se pare că nu l-ai mai simţit niciodată, atunci e trouge ei nmr el când priveşti, şi pielea femeel • moale si catifelată minunea aceasta a fost zămislită de crema al pudra Rouge et Noir. dau de CoLogrue -Perrium- - Poudre - Cremt Veritabil numai. Uv ambalaje originale_______ Surtarv^e foarte jalăcuie­auă așteptată la ca173Lpananea produsel Rouge el Noir IonnebaU pe funtdgomlDr el vamdaexplicalulg necesare TRANSPIRAT!^ JMAI IN r A^AMtr VPRZI 0R|lStM|MTn di acut VÂNZAREA EN GROS ZAHARIA &CERNATESCU STR-POPA NAN­I8I BUCURESTI Una pereche PANTOFI cu TALPA . ; VERITABILA marca LONDON îm­fi Pa preună cu 80 obiecte de valoare pentru SOSINDU-NE UN MARE TRANSPORT DE PAN­TOFI DE DAME. EXPEDIEM IN TOATA TARA PRIN POSTA, FARA ACONTO contra RAMBURS Una pereche PANTOFI marca LONDON cu talpă veritabilă în culorile sabie, bej, maro, gri, sau negri cu orice număr GRATIS mai dăm la fiecare pereche de pantofi, 1 Per. cartiere de mătase, 1 Inel duble cu pietricele 1 Agrafă de os cu pietucele 1 Pieptene de os fantaisie 1 Ceas brățară pentru copii plus o serie întreaga de 75 obiecte folositoare fiecărei persoane DD17IMN­1 nRATTîfT!­rân comandă de 2 perechi pantofi oferim In afară de Kid obiecte. 2 per. ciorapi. La o comandă de 3 per pantofi oferim la mod gratuit la afară de 240 obiecte. 1 per. PANTOFI complect gratuit. Snezfi de expeditie si ambalaj Lei 8!­ de garnitură. lpeze Depozitul „MAMARA» Str. Stefan cel Mare S. Iaşi. urgentaţi comenzile.- această desfacere ţine numai până la sft. paşti SRSPOTU­LI POHTA DEUTZ cu pompe centrifuge 2-5 foii pentru irigaţii, alimentare cu apă de vile, conacuri, grădinărit, răcire de motoare etc E. WOLI­F s. a. R. Strada Sf. Dumitru, 3 BUCUREŞTI Seminţeria „FLORA“ ASg.IA­ S Cucerită — Trifoiuri — Sfecle furnii­ere — Seminţe de legume şi de flori — Unelte de grădină, viticultură şi apicultura. Aragasin special pentru aprovizionarea grădindrlctor.­ CMTMCOMGE FIRMACO­­M CERERE 1550 DE ÎNCHIRIAT In central comercial Piaţa Sf. Gheorghe (Lupoaica) Imobil nou având 50 camere. Se închiriază pentru birouri 2, 3, 5 și 10 camere. Instalație modernă, parchete, tapete, ascensor, calorifer Adresaţi firma isor in­li­vă d n r ms in vetfer ss sttruator if or UH GRAMOFON $| PLACI Singura marcă care vă poate garanta calitatea, pre­țul convenabil la înlesniri mari de plată est. ODEON Vizitaţi marile maga­zine de specialitate şi vă veţi convinge VAn­aas IN RATE LUNARE Popp & Bunescu gepcari 4 7 Aparatele de taxat ORIGINALE „BRUHN” s’au oftinit:­­ Lei 12.250. Forma i-a fost IMITATA, calitatea NU. Prefe­­raţi-le şi evitaţi imitaţiun­e. Numai ORIGINAL „BRUHN” îşi merită banii. „HâCE“ SAU HEINRICH, Griviţe! 46 Serviciul permanent repară şi kilometrajele STEWART­WARNER, cu piese originale. 2167 Reclama este sufletul comerţului Reprezentanţa şi Depo­zitul General pentru Ro­mânia a uzinelor ODEON CALEA VICTORIEI 79 BULEV. ELISABETA 1 Sucursale: Sibiu , Str. Regina Maria, 42. Cluj: Str. Memorandului 16. latr: „Doina1" Cuza Vodă, 83. Silistra 2­91 PEPINIERE DE POMI ŞI VITE ALTOITE S.A. AMBROS1.FISCHER &CO­AIUDIUP-ALBA Catalog grat­is ! Nu vi lăsaţi amăgiţi de b­elame mari de vite, producători direcţi, cari sunt ruina viticulture! noastre şi cumpăraţi numai: VITE ALTOITE calitate şi varietăţi garantate de la pe­piniera : PETRE P. BOROS, Brăila. COnSTItUESC CASE Terenul meu centru la parter intrare principală sufragerie, bu­cătarie, camară, W. C. etaj 2 dormitoare Bae, W C, complect gata cu Teren 394 000 biroul construcţiilor. Pasagiul Solacoglu No. 61 (Bariera Moșilor) 10 GREUTATE GARANTATA 1000 Lemne de Bucătărie 1150 Lei FAG 1250 CER Tăiate, uscate, duse la domiciliu COKS Silezin ANTRACIT C. M. SACCIEMVU Str. Dr. Lueger 14 (Esculap) prin Ştirbey-Vodă. Telef. 328/32 R 710 VHE asortimend­ cu premii EFT­E Linoleum în toate lăţimile Muşamale Articole de cauciuc şi Celulloid Pegamoiduri Pânză impermiabilă pe capote de automobile Leifere din Cocos şi Iută Ştergătoare de picioare Mantale de cauciuc Galosi liLinOLElli A. STECRI BUCURESTI DORMITOARE SUFRAGERII De la LEI 20 000 a pus In VANZARE FABRICA JELEA Sos. Mlhai Bravu 264 Tramvaie 2 si 21 Telef. 344918 2163 «STEA EFTIA Căpriori până 5 60 lg. Lei 1800.1000 m* Scânduri asteriala „ 1250-1600 „ Sipet 1200 m8 bilisoara 5 lei m. 1. Duşumele geluite uscate lei 62-95 ms Fălţuire 45 m. p. Tocuri stejar 3800 m8 Fabrica Lotru Bubid. Ferdinand 98. Telefon 53/27 ARAD u Str. GOLTEI No. 4 Cal. VICTORiu­l 73 vis-a-vis cu Bis. albă BRAȘOV 2120 STEtiiSEi­CA MNEI mro r Federala asociaţiunilor profesionale şi industriale de con­­strucţiuni Toate ramurile de activitate, în legătură cu construcţiunile se găsesc astăzi într’o gravă stere de restrişte, deoarece nu se mai construeşte nimic.­­ Au rămas fără de lucru. Arhi­tecţi şi ingineri, cari elaborează planurile de construcţii; fă­bn­­cele producătoare de materiale de construcţie; negustorii ocupaţi cu desfacerea acestor produse; societăţile de construcţii, precum şi antreprenorii; mica industrie; meseriaşii de toate breslele, pre­cum şi milioane de muncitori. Recunoaştem cu toţii criza e­­conomică generală, care durează de câţiva ani, precum şi lipsa accentuată de numerariu, dar a­­ceste fenomene au existat şi in trecut, dar totuşi industria cons­trucţiilor a putut ocupa milioane de lucrători şi muncitori. Acalmia generală a lucrărilor de construcţie se datoreşte în mare măsură abrogării avanta­­giilor fiscale ale legii de încura­jare a construcţiilor din anul I 1927 (legea Trancu-Iaşi), anulată­­ în Decembrie anul trecut. A­­­­ceastă abrogare a atras după­­ sine o abţinere totală a amato­rilor de a mai construi, întrucât aceştia văd că nu li se mai a­­cordă avantagiile ce le oferea a­­ceastă lege. Statul este un drept de a căuta veşnic noui resurse financiare pentru acoperirea nevoilor sale bugetare, dar abrogarea legii de încurajare a construcţiilor, de- CU PREŢURI DE BANI GATA parte de a creia noui resurse IJ&I&J? ta Ăas ĂVECfi finale, produce Statului un gol 9£m9AIE#ll mare in bugetul său, provocând GATA Șl DE COMANDĂ . ne deasupra o agravare a pro­­b?a gs sa a/a a I blemei îngrijorătoare a șomaju-FAMS^A. . Ini. ÂMC8Q«^QMAMA Toate asociațiunile si toate |)resl0k lovita de această mă-­­ sură au căutat să reacţioneze, dar nu au găsit nicăeri ascul­tare. In clipa când toate inter­­venţiunile izolate sunt nesoco­tite, când criza atinge apogeul, toate breslele şi asociaţiunile îşi reamintesc că singură unirea tu­turor forţelor producătoare poate duce la izbânda comună, şi ast­fel ia naştere federala asociaţiu­­nilor profesionale, comerciale şi industriale de cons­trucţiuni. Scopul federalei noastre este conlucrarea tuturor acestor aso­­ciaţiuni pentru promovarea şi apărarea intereselor generale. Prin această solidarizare, nu înţelegem să facem decât politica economică a ţării, care să ducă la ridicarea stărei economice a României Mari. Federala noastră va fi stânca de granit, de care se va sfărâma orice încercare de ori­unde ar veni ea, de a nesocoti sau lovi în interesele economice a­le ţări. Pentru a eşi din criza grozavă în care ne sbateim, pentru a îm­piedeca ruina fabricilor şi a ne­goţului de miliarde, pentru a pre­veni şomajul a milioane de mun­citori, noi cerem Statului. 1) Să înceteze de a mai fi chi­riaş şi să ordone de îndată mari construcţiuni publice, nu num­ai în Capitală, dar nu toată ţara pentru adăpostirea vastei sate administraţiuni publice, judeţene şi comunale. . Pentru a acoperi cheltuedle ce vor necesite nouile­ construc­­ţiuni de stat, judeţ şi­ comună, statul să emită o rentă amorti­zabilă în tim­p lung, cu o do­bândă suficient remuneratorie şi chiar cu premii spre a o face atractivă. Chiriile mari ce Statul, jude­ţele şi comunele plătesc actual­mente vor acoperi cu prisosinţă dobânda şi amortismentul aces­tui împrumut productiv. 2) Să faciliteze şi să încura­jeze iniţiativa privată de cons­­trucţiiuni prin: a) Creiarea de instituţiuni de „Credit de cons­­trucţiuni” în toată ţara, sub con­trolul şi garanţia Statului astfel ca oricine va voi să construiască un adăpost, să se poată­­împru­muta cu o dobândă mică şi pe termen lung. b) Prin obligaţiunea irevoca­bilă a Statului de a scuti de orice impozit către stat, judeţ şi­­ co­mună ,instrucţiunile noui com­plect pe termen de zece ani, cu 73 la suită pe alt termen de zece ani şi cu 50 la sută pe un ultim period de zece ani. c) Statul trebue să recunoască dreptul legal dobândit, de acei ce au construit case în baza le­gii din 1927 căci fără de această confirmare, toate făgăduelile lui viitoare, vor fi considerate, cu drept cuvânt, neserioase şi nu vor fi ţinute de nimeni în seamă. Toţi acei ce împărtăşesc vede­rile şi aspiraţiunile formulate în acest program — de interes obştesc — sunt rugaţi să dea şi să trimeată adeziunea lor d-lui Ferdinand Roşca, secretar gene­ral al federalei din Bucureşti, str. Biserica Enei 14. Preşedinte profesor N. Basi­­lescu, decanul facultăţei de drept, secretar general Ferdinand Roşea, industriaş. ii Pepiterele „Ştirbs”-Bu­tca cele mai mari din ţară, oferă­­ avantajos pentru sezonul de primăvară Panii Roditori Arbori de alee Arbuşti de ornament Poeţî da salcâmi comenzile se adresează la Pepinle Stil „Sita“ telefon 306/79 şi la Reprezentanţa Gene­rală, Bucureşti Strada Banului 2, Te 1.340/40 Pastorala P. S. S. E Grigorie al Aradului pe şi creştinii ortodocşi . Tuturor prea cucernicilor oţi şi credincioşi din eparhi Fraţii noştri episcopi, preoţi şi creştini din Rusia au primit nu numai a crede intru Hristos, ci pentru El a şi patimi (Filip. 1 v. 29). Episcopi înmormântaţi de vii, cu ochii scoşi, nasul şi urechile tăiate, episcopi şi preoţi spânzu­raţi în faţa altarului, precum şi alte fapte crude vor judeca pe cei ce voesc să dărâme Biserica lui Hristos, care este stâlpul şi întă­rirea adevărului. (I. Tim. 3, v. 15) Nu este locul să zugrăvim aici toată fărădelegea, care se săvâr­şeşte împotriva celor de o credin­ţă cu noi, căci avem o datorie mai mare de îndeplinit : acea de a ne ruga lui Dumnezeu, ca să înceteze furia şi fărădelegea care lucrează cu atâta înverşu­nare împotriva bisericei. Văzând cum cei fără Dumnezeu despart pe fii de părinţi, ca aceştia să nu-şi mai poată creşte pruncii în frica de Dumnezeu, să nu mai poată cânta împreună . Hristos a înviat, văzând cum bisericile sunt schimbate în localuri de o­­sândă şi pierzare, să ne întoarcem privirile către Dumnezeu şi să ne rugăm pentru fraţii noştri. Căci şi creştinii cei dintâi se rugau pentru Sf. Fetru, când era în temniţă, precum cetim la cap. 12. v. 5 din Fapt. Apostolilor. Sfântul Pavel scrie către Ro­mani să se roage pentru el ca să se isbovească de cei neascultători în Iu­iteea (Rom. cap. 15, v. 30). Acelaş mare apostol scrie Efese­­nilor să se roage şi să priveghieze cu toată răbdarea pentru toţi sfinţii (Efes. 6, v. 18). Drept aceea dispunem ca la sf. liturghie din sfânta Duminică a Floriilor să se intercaleze urmă­toarele ectenii : „Pentru ca să caute cu ochiul cel milostiv asupra sfintei Sale Biserici şi s’o păzească nevătă­mată şi nebiruită de eresuri, de necredinţă şi de prigoane, şi cu paza Sa s'o îngrădească. Dom­nului să ne rugăm“ şi „Pentru ea să lumineze gândurile celor întu­necaţi prin necredinţă, cu lunina înţelegerei de Dumnezeu, iar pe ai Săi credincioşi să-i întărească şi nec, să-i pă­ru gam“. La îngenunchia­tul va rosti ne : „Stăpâne ai făcut mările şi toate tr­ânsele, fă ca dusă împotriva caută Doamne cel înalt şi izbăveşte laudă sfânt numele mâna Ta spre tămăduire ne şi minuni să se facă mele Sfântului Tău Fiu, nostru lisus Hristos. Căci întru necazuri, afară de Tine, pe altul nu avem , fă, Doamne,’ ca precum la rugăciunile bisericei. Petru apostolul cel întemniţat a fost scăpat din temniţă prin în­gerul trimis de Tine, — aşa şi la fraţii ortodocşi din suferinţă tri­mite Doamne pe îngerul ocroti­tor care să vestească celor pri­gonitori că Tu vei face judecată pentru faptele lor ; îngerul Tău să-i facă a înţelege că peste pă­mântul stropit de prigonitori cu sânge este şi o altă lume, iar nu numai „raiul“ proorocit de cei ce au ridicat statul lui Iuda. Doamne Dumnezeule, deschide ochii celor ce nu Te cunosc pe Tine, ca să vadă că Tu eşti Dum­nezeu în veac şi până în veac şi fără de poruncile Tale numai amă­răciune şi prăpăd aduc asupra poporului. Auzi-ne Doamne pe noi cei ce-Ţi cântăm Ţie slavă, auzi-ne Doamne şi ne întăreşte pe noi Românii în credinţa strămo­şească pentru ca toată suflarea ro­mânească să Te proslăvească pe Tine până când fiii României vor gusta din apa Tisei şi a Ni­strului. Că Tu eşti Dumnezeul nostru şi către tine plecăm ge­nunchiul nostru, cerând milă şi milostivire pentru toată orto­doxia,­­ acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin“. 1 Dr. Grigorie Gh. Com­șa Episcopul Aradului pri Dorii ajutoi La­­ministerul instrucţiunii se lu­crează la reforma învăţământului comercial. Chestiunea este la or­dinea zilei şi reforma este aştep­tată cu înfrigurare, fiindcă le­gile şi regulamentele şcoalelor comerciale de la noi sunt înspăi­mântător de învechite. De aceea aceste şcoale, deşi in alte ţări sunt la modă şi prezintă o utili­tate neîndoioasă, totuş la noi nu­­ isbutesc să atragă deocamdată­­ decât, cu rare excepţii, pe cele­­ mai slabe elemente, de obicei ,­n repetenţii, din liceu şi respinsii l­­a examenul de admitere in clasa­­ 1 gimnazială. Aşa cum este organizat astăzi, învățământului nostru comercial are multe lacune pe care legiui­torul va trebui să le înlăture. Vor trebui, după părerea mea, aduse următoarele modificări mai în­semnate : 1. Să se dea posibilitatea ab­solvenților cursului elementar de a trece în cursul superior comer­cial. In situaţia de azi, ei sunt su­puşi la un examen foarte greu: de exemplu, trebue să depună examen de limba franceză, a­­tunci când ei habar n'au de ea fiindcă n’au învăţat-o în cursul elementar. Nu este logic ca să-i închizi calea în felul acesta ele­vului care vrea să înveţe mai departe! 2. Să se înlăture concurenţa pe care bacalaureaţii o fac absol­venţilor şcoalelor superioare co­merciale, interzicându-le acelora să urmeze Academia comercială, sau dând libertate absolvenţilor de la comerţ să urmeze şi facul­tate de Drept, ei fiind ch­iar mai bine pregătiţi în ştiinţa juridică decât bacalaureaţii. 3. Să se reducă mult şi să se precizeze in ce trebue să constea „practica­“ obligatorie a elevilor, mai cu seamă a celor de la cursul elementar. Profesori, părinţi şi elevi, toţi sunt de acord că aceştia mai mult ar câştiga stând şi învăţând acasă după amiezele, decât muncind nerăsplătiţi la co­mercianţii din oraş, cari ii folo­sesc pentru treburile lor perso­nale (spălat pe jos, drumuri în o­­raş, plimbarea odraslelor în că­ruţ şi altele „ejusdem farinae“), în loc să-i iniţieze în tainele co­merţului lor. Adică trebue să faci ani de-a rândul pe hamalul sau ne­voica, pentru ea să ajungi un bun comerciant? 4. Programa şcoalelor elemen­tare comerciale să fie mai apro­piată de programa liceului. Este prea multă „specializare" la nişte copii de laa 14 ani, cari au nevoe mai întâi de formarea sufletului şi de oarecare cultură generală. 5. Limba română în şcoalele superioare de comerţ este „cenu­şăreasa“ din poveste cu câte doua ore pe săptămână la clasele I şi III, cu o oră la clasa 11 şi zero ore la cl. IV-a! Dar obiec­tul acesta are în învăţământul de orice fel o menire educativa şi naţională, care nu s'a putut contesta niciodată. Cu atât mai mult azi, când avem in ţară mi­lioane de minoritari cari, în cel mai bun caz, cunosc o româ­nească stâlcită. Minoritarilor dela şcoalele noastre comerciale le o­­ferim săptămânal... 5 ore de lim­bă şi corespondenţă română în 4 clase superioare! Dece să ne mai mirăm atunci când vedem­ ..modele de limbă românească d­in anunţurile, scrisorilor şi recla­mele lor, pe care „Universul“ le publică ades­ ca documente ale vremii, sub titlul „Mult e dul­ce...”? Şi dece să ne mai mirăm că la Timişoara s'a cerut introdu­cerea limbii maghiare la autori­tăţile româneşti? Dacă vrem mai mult respect pentru limba noastră naţională, să facem în aşa fel ca în primul rând să o iubească absolvenţii şcoalelor româneşti. Dar, cu o oră pe săptămână, obiectul acesta nu poate avea nici un rol educativ şi nici un prestigiu în şcoalele superioare de comerţ. Să se for­meze o catedră­­12 ore de limba română la aceste şcoli, sau, dacă sunt nefolositoare, să se desfiin­ţeze mai bine şi cele 5 ore exis­­tente ! 6. Limba franceză să se intro­ducă neapărat in şcoalele elemen­tare, căci ce fel de comercianţi cu carte vor putea fi aceia cari nici nu pot citi măcar termenii comerciali străini de care se vor fovi în afacerile lor? La unele şcoale există această catedră, dar să se generalizeze şi legifereze. 7. Studiul istoriei în cursul e­­lementar să nu mai fie mărgi­nit la o redusă „istorie a patriei”, ci să se facă aceeaş materie ca la gimnaziu, cu specială atenţie asupra vieţii economice a popoa­relor. 8. In corpul profesoral să se primească chiar ca suplinitori, numai licenţiaţi ai facultăţilor (slavă Domnului, avem destui!), iar pentru materii speciale numai licenţiaţi ai Academiei comer­ciale. 9. Să se legifereze numirea fe­meilor (suplinitoare sau titulare) numai la şcoale de fete. E o con­curenţă nedreaptă ca profesoarele să fie numite chiar titulare la şcoale de băeţi, atunci când a­­tâţia licenţiaţi bărbaţi nu-şi gă­sesc ocupaţie. Se îndoeşte oare cineva că o şcoală de băeţi n'ar da rezultate tot atât de bune dacă cele 4—5 profesoare de exemplu, ar fi înlocuite cu băr­baţi?• Ideea care se agită, a înfiinţării liceului comercial cu bacalaureat, socot că este foarte nimerită. Să se deschidă larg ferestrele, ca soarele educaţiei şi culturii ade­vărate să pătrundă şi în şcoalele comerciale. Este un învăţământ „practic“, dar mai întâi de toate e un „învăţământ" . Şi prea este acolo o atmosferă strâmtă şi îm­bâcsită, ca şi cum toţi elevii ar fi meniţi să devină servitorii sau „trepăduşii“ comercianţilor - pa­troni. Există o „artă a comerţu­lui“ care poate fi predată­ şi în­văţată cu plăcere, dar să fie spri­jinită pe o adevărată bază mo­rală ! Ion M. Gane Profesor­ Brăila Fraudele de la atelierele Nicolina Iaşi, 29 Martie D. inspector Velicu, care cer­cetează gravele fraude de la a­­telierele Nicolina, a cerut au­torităţilor în drept, învoirea să verifice registrele a diverşi co­mercianţi din localitate, cari au furnizat mărfuri acestor ate­liere. Cererea d-lui Velicu este motivată pe bănuiala că aceşti comercianţi sunt complici la fraude. Păreri şi discuţii Reforma învăţământului şi come­rcial Anul XLVIII Nr. 74 bis Ma Nepoţii d-lui SV Maniu şi legile ţării Este destul de trist pentru noi medicii ministerului sănătăţii, cari am obţinut posturile prin concursuri, faptul că suntem scoşi afară din lege, pentru a se putea plasa nepoţii d-lui prim ministru Iuliu­ Maniu. După o serie de ani de muncă, de concursuri și examene, în afară de o diplomă de doctor, unii dintre noi obțin titlul de medic de spital mixt. Când apar locuri libere simi­lare, conform art. 15 din legea sanitară trebuesc publicate va­cante în „Monitorul oficial“ și în termen de 30 zile se pot înainta cereri de transferare de către a­­cei cari ocupă posturi similare, pe cari cereri ministerul e obligat in termen de 20 zile sa le prezinte comisiei administrative pentru hotărîre. Intre locurile publicate vacante la sfârșitul lui Decembrie trecut, a fost si acela de șef al spitalu­lui mixt Suceava. Termenul de primire a cererilor de transferare a trecut de la sfârşitul lui ianua­rie, deci, conform legei, până la 20 Fefer, ministerul era obligat să le sup­e comisiei administra­tive. A trecut o lună de la acea dată fără ca locul de la Suceava şi alte vre­o şapte locuri similare să fi fost aduse înaintea comisiei administrative. Aceasta este o i­­legalitate și ministerul persistă în ilegalitate, deoarece la 26 Mar­tie mandatul comisiei adminis­trative încetează, încât numirile legale vor rămâne baltă, până când noua lege sanitară care este în curs de fabricare, va scoa­te concursul din criteriul de se­lecţionare a medicilor. 1a spitalul Suceava, a fost nu­mit provizoriu d-rul Traian Bona, nepot prin alianţă al d-lui Iuliu Maniu. Cum d. prim-ministru vine foarte mult la plasamentul nepo­ţilor, d. ministru al sănătăţii este obligat să tergiverseze lucrurile până la apariţia unei legi pro­­tectoare de nepoţi. Atunci d-rul Traian Bona­ea şi alţi nepoţi ai d-lui Maniu, cari fug de efortul cerebral, de muncă şi cărora li-e frică să treacă prin proba con­cursurilor, vor putea fi plasaţi legal. Este­ extrem de trist că înain­tea oricăror probe legale de va­loare, şi capacitate medicală, d. ministru al sănătăţii preferă par­tizani politici cu valoare dubi­oasă şi nepoţi ai măririlor de azi. Prin această atitudine d-sa stinge puterea noastră de muncă şi dorinţa de progres şi perfec­ţionare. Îndepărtarea concursu­rilor este cel mai mare stimulent la lene și cea mai plăcută for­mulă pentm ascunderea ignoran­tei. Dr. I. Simionescu 0X0—- — Dispariţia unei valize cu bijuterii Iaşi. 2­9 Martie Am înregistrat, că între Ni­cotină şi Iaşi, a încetat subit din­­ viaţă d-na Lucia Cantacu­­zino-Paşcanu, mame,principe­sei Olga Sturdza, care sosea dintr-un voiaj făcut în Egipt. Acum, autorităţile au fost a­­vizate, că din bagajele defunc­tei lipseşte o valiză neagră cu bijuterii, antichităţi, etc. După afirmaţiile însoţitoarei d-nei Cantacuzino, valoarea a­­cestei valize ar fi de vreo 600 mii lei. Nu se ştie ce sa făcut valiza, dacă a fost sustrasă, sau a fost dată pe drum de de­functa Lucia Cantacuzino, în păstrare vreunei bănci. RADIO Marţi, 1 Aprilie Bucureşti: 12 kw. 394 m. 17. Orr­h. italiană „White Star“. Muzică uşoară şi mu­zică de dans. 18. Buletinul cărţii. 18.15. Jurnal vorbit. 18.30. Arch. italiană ,,White Star“, muzică de dans. 19. D. Caracostea, prof. uni­versitar. Povestirile lui Emines­­cu. 19.20. D. Tudor Vianu, prof. universitar: Poezia lui Emines­cu. 19.40. D. Ion Soin-Giurgiu, prof. universitar: Influenţa ger­mană la Eminescu. 20. Muzică românească (plăci de gramofon). 20.30. B. prof. Andrews: Lec­ţie de limba engleză. 21. Orch. radio. Weber: Uv. la „Oberon“. J. Lanner: „Schein­­brunezii“, vals; Verdi: Fantezia din opera „Un bal mascat". 21.30. D. dr. Konrad Richter: Mihail Eminescu omul și opera (în limba germană). 21.45. Orchestra radio. Jos. Strauss: Delir, vals; Ackermans: Melodie fermecătoare; Beetho­ven: Rondo a Capriccio; R. Wagner : Introducere, corul tor­cătoarelor şi balada din „Va­sul Fantomă“. Leo Fall: Potp. din opereta „Femeia divorţată". 22.45. Jurnal vorbit. * Breslau: 4 kw., 325 m.—20.05. Muzică de seară. 21. Pentru doamne. 21.30. Trans. din Leip­zig „Dacă aţi fi avut un ra­dio piesă rarh­ofon­că. 23. Știri. 24. Muzică de dans. Morawsk­a Ostrava, 16 kw., 263 m. — 19.10. Pentru lucră­tori. 19.40. Conf. 20. Trans, din Praga. 20.05. Trans, din Praga și Kosice, muzică de dans. 21. Trans, din Praga, Torino: 7 kw., 291 m. — 20.15. Concert. 21.30. Concert cu muzi­că variată. 24. Muzică retrans. Toulouse: 8 kw., 381 m. — 20.30. Chansonette. 21.25. Con­cert al orch. vieneze. 22. Con­cert al orch. radio. In continua­re muzică militară. 23.15. Ra­­transmisiuni de orch. de la cine­matograful „Royal“. Belgrad: 2.5 kw., 429 m — 21. Concert, de pian. 22. Concert de cor. 23.15. Trans, din concer­tul dela restaurant. Berlin: 4 kw., 418 m. — Ko­­nigsmusterlmusen: 8 kw., 31.4 m.—20. Cântece ușoare populare. 21.30. Concert distractiv. Roma: 50 kw., 441 m. — 18. Concert cu muzică variată. 21.05. Semnale Morse. 21.20. Jurnalul vorbit. 22.02.1HMU& '' -ul 487 gflNI Trans, din Brno, SWWrt da| orch. 21. Trans, din Brno, Mor. Ostrava, muzică populară. 22. Concert coral. 22.40. Conlec^| populare. 23.15. Trans, din Brifl Mor. Ostrava, muzică pnpuhH| și de etanș. Viena: 15 kw., 516.3 m. Gratz : 5 kw., 352.5. m. — 12. Concert de plăci de patefon. 16.30. Concert de amiază. 18.30. Pentru copii. 19. Despre epoca preistorică a omenirei. 19.30. Oră pentru agricultori. 20. Curs de limba franceză. 20.25. Con­­­cert de orch. 22.30. Păcăleli de 1 April. In continuare concert de seară. Budapesta: 20 kw„ 550 m. — 10.15. Concert executat de orch. regimentului 1 de Honvezi. ÎS. Muzică de clopot» de la biserica, Universităţii. 13.05. Concert. 16.30. Pentru copii. 18. Conf. 18.25. Concert de orch. 19.25. Lecţii de limba franceză. 20. Conf. 20.30. Concert al orch. de ţigani. 21.30. Serată distractivă. In continuare plăci de gramo­fon. Paris-Radio: 12 kw,. 1725 m. 20.05. Cronica literară. 21. Ra­dio concert.

Next