Universul, mai 1930 (Anul 48, nr. 97-120)
1930-05-01 / nr. 97
Anul XLVIII FONDATOR: LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: DIRECŢIA 313/72—384/64 ad imn.X 10 Pagini Exemplarul dm 10 Pagini CELE DIN URMĂ ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Str. Brezoianu Nr. 9-11 ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACȚIE 356/43 Nr. 97 Joi 1 Mai 1930 !» »* DIRECTOR: STEFAN POPESCU REDACȚIA: CORESP. CU PROVINCIA 302/98-335/31 Un nou monopol Un nou monopol prepară guvernul] : monopolul gazului metan. După proectul de lege întocmit de ministrul de finanțe privitor la înfiinarea regiei monopolului de gaz metan, dreptul de explorare, exploatare și valorificare a gazului metan din zăcămintele propriu zise, constitue un drept de monopol al statului. In acest proect se prevăd dispoziţii pentru răscumpărarea întreprinderilor de gaz metan existente, ca şi pentru exploatarea zăcămintelor ce vor fi descoperite. Care este situaţia actuală a zăcămintelor şi a exploatărilor de gaz metan din ţară ? In anul 1907, fâcându-se sondagii pentru căutarea sărurilor de potasiu, aproape de Sărmaşul-Mare (60 km. E. de Cluj), s’a dat de mari cantităţi de gaz metan (864.000 m. c. pe zi). In urma analizelor făcute s’a constatat că gazul metan din Ardeal ere o capacitate calorică de 8600 calorii și e cel mai curat din lume (99,12 la sută). Cantitatea enormă de gaz debitată de una din sondele de la Șermășel (N. 2) a fost întrecută numai de trei sonde din America. . Cercetările geologice pentru descoperirea gazului mentan, au continuat în anii 1908, 1909 și 1910, în basinul Ardealului. In urma acestor cercetări, s’a constatat că regiunile metanifere se întind pe o suprafaţă de 516 kmp., care reprezintă, după calculele făcute de experţii englezi, Fr. G. Clapp şi Alten S. Miller, — presupunând un debit de aproximativ 140 milioane mc. pe 1 kmp., o cantitate totală de 72 milioane mc., având o capacitate calorică de 8500 calorii. După alte calcule, mai minuţioase, făcute recent, cantitatea totală s’ar reduce la 17 milioane mc. de gaz metan. Debitul total al câmpurilor metamice este de 3.717.000 mc. pe zi. (Sărmăşel, 1.823.834 mc. ; Saroş, 1.436.000 ; Bazna, 199.000 ; Samsud, 149.403 ; Copşa Mică, 104.000). Cum un kg. de gaz metan dă până la 10.750 calorii, iată ce energie considerabilă avem la dispoziţie în câmpurile noastre metanifere. Monopolizarea exploatării gazului metan de către stat nu credem că va da rezultate bune, fie din cauza statului care nu-i un bun industriaş şi comerciant, fie din cauza necesităţii investirii de capitaluri în vederea exploatării raţionale a regiunilor metanifere existente, cât şi a celor ce se vor descoperi în urma cercetărilor ce le vorface geologii în diferite părţi ale ţării. Că statul nu-i un bun comerciant avem dovada cu monopolul sării. De la război încoace veniturile monopolului sării sunt în continuă descreştere, din cauza concurenţei zdrobitoare ce ne-o fac pe pieţele principale de desfacere, întreprinderile străine, care extrag sarea gemă din apa de mare. Statul român, cu toate că dispune de enorme zăcăminte de sare şi ar avea posibilitatea să înfrunte orice concurenţă străină, prin monopolul inert şi biurocratic, el a pierdut o mare parte din clientela dinainte de război. De aceea şi în monopolul ce se prepară cu gazul metan vom avea de înregistrat deziluzii. Statul nu va putea să organizeze o exploatare raţională şi nici nu va fi în stare să pună în valoare toate regiunile cunoscute ca metanifere. Cutremure puising 1.1 Italia Roma, 28 (teh part).— In Italia de Sud s‘au simţit astă noapte mai multe cutremure puternice. In Nocerna, din provincia Molise, populaţia oraşului a fugit în stradă. In Avellino, cutremurul a provocat pancă. In toate părţile s’au ţinut procesiuni, locuitorii cerând ertarea şi mila Domnului. La Roma s’au făcut chiar astă noapte slujbe religioase în toate bisericile. In Casa del Tirreni cutremurul a durat 20 secunde. In Atesaro, după cutremur, s’a lăsat asupra oraşului o ceaţă rău mirositoare. Cutremurele s’au simţit şi azi, în tot cursul z’le. Mai multe case au fost dărâmate. Până acuma nu s’a înregistrat nici o victimă omenească. Rezervele de aur ale tuturor statelor „Federal Reserve Board“ a Statelor Unite a publicat, zilele trecute o statistică foarte interesantă privitoare la rezervele de aur ale planetei noastre, luând, ca bază mneass-ul oficial al diverselor instituţii de emisiune şi al băncilor de stat. După această statistică rezultă că la data de 31 Decembrie 1929, rezerva de aur mondială a fost de 263 miliarde franci fr. Rezervele de aur cele mai mari le au următoarele state: Republica Statelor Unite americane : 3 miliarde dolari ; Franța: 1 miliard, 633 mii. dolari ; Anglia : 711 ml. dolari; Germania: 544 mii. dolari; Argentina : 434 mii. dolari; Italia: 273 mii. dolari. încasările fiscului francez Paris, 28 (Rador). — încasările făcute de fisc din impozite în cursul lunei Martie, se ridică la 2 miliarde 974.241.000 franci, deci cu 147.655.900 franci, mai mult decât evaluările guberare. La 10 Mai Conducerea partidului naţional - ţărănesc din Cluj îşi pregăteşte ceata de voinici să defileze la 10 Mai, întrucât d. ministru Voicu Niţescu e comandant al vonicilor, e probabil că şi d-sa va defila în fruntea cetelor. E întrebarea, însă, cum va defila d. Sever Bocu, organizatorul serbărilor dela Alba-Iulia, care au costat nici mai mult nici mai puţin decât 600 de milioane lei din sărăcia bugetului ţării, pentru bucuria fruntaşilor serbărilor. Anul acesta, oare s‘au pus d-lui Bocu fondurile necesare la dispoziţie, ca să sărbătorească aşa cum s‘a deprins d-sa, ziua de 10 Mai ? -XD 30- Un avion prăbuşit in mijlocul mulţimii New-York, 28 (Rador). — O impresionantă nenorocire s’a întâmplat ori la La Fayettevile, în provincia Tennesee, în cursul unei serbări de aviaţie. Pe când un avion făcea exerciţii de acrobaţie aeriană, s’a prăbuşit şi a căzut în mijlocul mulţimii de spectatori. Şapte au fost răniţi, din care câţiva foarte grav. Pala cmnarssn! nodaorenilor Armata ia faţa sălii „Dacia” împiedecă pe congresişti să manifesteze Daţi pentru copii! Apelul Majestăţei Sale Regina Maria — Copii sunt pentru omenire ceea ce e primăvara în natură. Surâsul lor e bucuria părinţilor ; sănătatea lor e trăinicia neamului. Din păcate, la noi, ei mor cu nemiluita ; mor cu zile. Stăm în fruntea ţărilor din Europa în privinţa numărului născuţilor ; stăm din păcate tot în frunte prin numărul copiilor care se sting în fragedă vârstă. Aproape jumătatea morţilor într-un an, sunt copiii nevinovaţi până la 5 ani. Mor de mizerie ; mor de neingrijire; mor din neştiinţa mamelor ,care le închid ochii frângându-şi mâinile, scăldându-i în lacrimi. Lăstarele uscându-se, pădurea ajunge rarista. Locul se schimbă în pustiu, surpat de puhoaie. Datoria fiecăruia e de a contribui la salvarea vieţii copiilor. E datorie creştinească, umană, dar mai presus naţională. Popoarele nu înving numai prin arme şi bogăţie, ci mai ales prin numărul şi sănătatea locuitorilor. Societatea „Principele Mircea“ şi-a luat sarcina, de a scăpa din ghiarele morţii, cât mai mulţi copii ai neamului! Ajutaţi-o în împlinirea străduinţei ei. Daţi obolul vostru fără silă, fără tărăgăneală, fără sgârcenie. Prisosul cheltuelii de o zi poate salva viaţa unui copil. Daţi voi, îndurerate mame ! înlăturat durerea altor mame ! Daţi voi, cei înstăriţi! Mânele ce vă cer obolul, în numele bunătăţii omeneşti, să vă evoace braţele tremurânde ale copilaşului care se luptă, îmbujorat de friguri, cu chinurile bolii. Fie-vă milă şi scăpafi-1 prin tăria de a sacrifica plăcerile de o zi ! E atât de slabă jertfa ce vi se cere şi totuşi atât tie însemnată ! Daţi cu toţii, tineri şi bătrâni, I nevoiaşi ori bogaţi, după pute- I rea fiecăruia. Dania voastră să fie făcută cu toată inima. E ca şi ploaia mult aşteptată, care aduce înlăturarea grijii de mâine! Lăsând copii să moară cu zile, săpăm cu mâinile noastre surparea din temelia a ţării. Sub dărâmături însă se vor chinui şi copii copiilor noştri. Cei salvaţi azi, prin obolul fiecăruia, vă vor binecuvânta. Cei ce se vor chinui mâine, din năpăsarea noastră de acum, ne vor blestema amar, ca pe unii care n’am înţeles că prin prezent se asigură viitorul. Nu întoarceţi capul celor care vă vor cere pentru Societatea „Principele Mircea". DAŢI-LE OBOLUL VOSTRU! Săvârşiţi o faptă bună, scăpând copii de la moarte ! In acest chip înlăturaţi slăbirea neamului! -------x □ x — Foc mare la Botoşani Botoşani, 29 Aprilie Astă noapte a fost foc mare în centrul oraşului. Au ars 5 locuinţe. Sunt pagube mari. Dar spaima a fost şi mai mare. Cinstirea memoriei eroilor noştri Soldaţii din garnizoana Ismail reinhumează osemintele eroilor morţi in războaiele de la 1877-78 şi 1916-1919. (Vezi darea de seamă in coorpul ziarului) immnnnBnH Vase de război ruseşti in Marea Neagră Connstantinopol, 29 (Iol. part.).— Ziarul „Stambul“ anunţă că alte două vase de război ruseşti, din foiţa baltică, dreadnoughtul „Mora“ şi un crucişător, au părăsit Marea Baltică, pentru Marea Neagră. „Eroii dela partea sedentara!“ w O wâmmmmmapmam s 4 » # tim w — Guvernul insultă pe cei cari au luat parte in război şi falsifică adevărul istoric — Guvernul n’a tras nicio lecţie din evenimentele şi incidentele ruşinoase întâmplate în ultimele săptămâni. După apologia trădătorului Stere făcută în ziua aniversării unirii Basarabiei de d. Costăchescu, ministrul instrucţiei publice, care a provocat gestul plin de demnitate al generalilor Mărdărescu, Petala şi Rudeanu, urmat de demisia ministrului armatei, generalul Cihoski , după ziua ruşinoasă, când în centrul Capitalei ţării invalizii de război au fost atacaţi, maltrataţi, umiliţi şi batjocoriţi pentru că au cerut respectarea unor drepturi ce le-au fost recunoscute prin legea I. O. V„ şi după ce directorul ministerial al Banatului, d. Sever Bocu a contestat iarăşi însemnătatea intervenţiei României în război şi sacrificiile armatei române, — iată că tovarăşii şi protectorii tuturor trădătorilor, dezertorilor şi degradaţilor, au pornit o campanie de defăimare împotriva tuturor acelora ce şi-au făcut datoria, fie pe câmpul de onoare, fie în posturile de comandament ce li s’a încredinţat de şeful suprem al armatei, în timpul războiului. Din ordinul guvernatului d-lui Mamin, arabul „Dreptatea“ în numărul de eri, faiăşiîncă adevărul istoric şi deja pînă pe generalii şi ofiţerii, cari au fost eîtaiţi pe ordin de zi pentru actele lor de vitejie şi pe piepturile cărora străluceşte crucea ordinului „Mihai Viteazul“, acuzându-i ca n'au fost pe front, ci la partea sedentară!... Iată ce scrie oficiosul guvernului „Dreptatea“ în numărul cu data de Mercuri, 50 Aprilie a. c.: „La „Cultul Patriei“ d. Marin Ştefănescu, un alt liberal camuflat, secondat de alţi doui liberali, d-nii generali Referendaru şi Popovici — EROI DELA PARTEA SEDENTARA — au agitat şi agită populaţia pe chestii de pericole imaginare în care s’ar afla ţara....“ Aşadar, toţi cei citaţi sunt — după oficiosul guvernului — „eroi dela partea sedentară“, care n’au dreptul să înfiereze pe trădătorii şi dezertorii din timpul războiului,— membrii şi colaboratorii guvernului d-lui Mamiu — şi nici despre primejdia comunistă în Basarabia, pentru că nu permite aceasta Moldovenii şi Zipstennii de peste Pirat. Ia să răsfoim filele istoriei de emi. După ziarul guvernului, generalul Referendaru a fost unul din „eroii de la partea sedentară“. Cu toate acestea generalul Referendaru a fost inspectorul artileriei armatei la, în timpul bătăliei de la Mărăşeşti şi în această calitate a luat dispoziţii în legătură cu operaţiile ce s'au desfăşurat in ziua glorioasă de 6 August 1917, când armatele germane şi austro-ungare, comandate de mareşalul Mackensen, au fost zdrobite. In ziua de 5 August 1917 d. general Referendaru, a dat instrucţii privitoare la acţiunea artileriei în marea bătălie de la Mărăşeşti din care reproducem părţile finale • „Artileria grea va interveni, după cererea comandanţilor diviziilor care atacă, pentru bombardarea depărtată, sau apropiată în fiecare zonă de atac, afară de aceasta bateriile grele vor supraveghea, cu contrabateri, întregul front al armatei. Alocaţiunea în muniţii. Considerând în general o oră pentru preparaţia atacului şi o jumătate oră pentru executarea atacului, diviziile care atacă, vor putea consuma, în general, 2500 lovituri pentru artileria de câmp şi 150 pentru artileria grea. Diviziile cari nu atacă vor dispune de aproape 750 lovituri pentru artileria de câmp. Artileria grea pentru misiunea de contrabaterii va dispune de o consumaţie determinată de împrejurări. Inspectoratul artileriei armatei va stabili înţelegerea între diviziile care atacă şi artileria grea , iar comandanţii de artilerie de corp de armată vor regula coordonarea acţiunei artileriei diviziilor“. Inspectorul artileriei Armatei I-a, (ss) G-RAL REFERENDARU Cu toate acestea oficiosul guvernului afirmă că generalul Referendum, nu şi-a făcut datoria pe front, n’a comandat artileria la Mărăşeşti şi n’are dreptul să vorbească în numele luptătorilor de eri, deoarece a fost unul din „eroii de la partea sedentară“! Acelaş ziar, din ordinul guvernului, vorbeşte în aiceiaş termeni dispreţuitori de generalul Popovici, fostul comandant al etapelor, în timpul războiului, dar care estruse un comandament pe front. Generalul Popovici a organizat din ordinul Regelui Ferdinand în așa mod serviciile aprovizionării în acele vremuri extrem de critice, incât armata de pe front a putut lupta în condiţiile ştiute. După guvernul d-lui Maniu se poate face apologia trădătorului Stere, la serbările oficiale, dar nu şi apologia generalilor, cari au primit comandamentele ce li s-a încredinţat de Regele Ferdinand şi şi-au făcut datoria faţă de patrie în mod demn şi strălucit. Tot la categoria „eroilor de la partea sedentară“ este trecut de oficiosul guvernului „Dreptatea" prof. universitar d. Marin Ştefănescu, preşedintele asociaţiei „Cultul Patriei". Să dăm cuvântul altui document. In raportul N. 5628 din 7 Noembrie 1917, comandantul Reg. 46/61 inf. partea activă, locot. colonel Voinescu, către Marele Cartier General, ne spune că : „Locot. de rezervă Marin Ştefănescu aparţine acestui corp de care nu s'a despărţit în timpul campaniei decât când a fost rănit, luând parte la toate luptele ce regimentul a susţinut. A fost rănit pentru prima oară la 25 Oct. 1916 pe Valea Râşnov şi pentru a doua oară la 31 Iulie 1917 N. V. Târgul Ocna (pe Cireşoaia), când a fost avansat“. In raportul citat se mai spune că locul de rezervă Marin Ştefănescu este „unul din cei mai vrednici şi curagioşi ofiţeri, care prin felul cum şi-a îndeplinit datoria în toate ocaziile, a fost pilda vie a celor cu cari a servit şi a luptat împreună“. Şi acest erou, care a luat parte la toate luptele şi a fost grav rănit de două ori, după oficiosul guvernului „Dreptatea“ este şi el unul din... „eroii de la partea sedentară !“ Nu’şi dă seama oare guvernul că asemenea defăimări şi insulte aduse celor ce şi-au făcut cu prisosinţă datoria lor, în timpul războiului, nu pot rămâne nesancţionate ? Nu’şi dă seama oare guvernul d-lui Maniu, că opinia publică românească, revoltată de complicitatea sa cu toţi trădătorii, dezertorii şi degradaţii, nu mai poate tolera să fie pângăriţi aceia cari au contribuit la înfăptuirea României Mari ? R.------------------Seişani XCt —— Moartea generalului Jifkovici Belgrad, 218 (Rador). — An dimineaţă a încetat din viață generalul pensionar Mihail Jifkovici. Defunctul a fost ministru de război al Serbiei în 1908 și comandantul apărări Belgradului In timpul războiului. El moare in vârstă de 75 ani. ---------0X0 —-— Vas de pasageri scufundat de piraţi Londra, 28 (teregr. pârtie. ).— Din Hongkong se anunţă, că un vas de pasageri a fost atacat şi scufundat de piraţi pe fluviul Canton. S’au înecat o sută pasageri. ■-------x □*-------- Altă fericire din paradisul terestru — UN MARE PICTOR MOARE DE FOAME — Berlin. — Ziarul rusesc „Riul“, publicat aci, anunţă că marele pictor Novoskolzov, căruia se datoresc celebrele tablouri „Oprişnikii“ şi „Moartea Mitropolitului Filip“, a murit de foame la Petrograd, în vârstă de 50 ani. YUAJL* Sărăcie pe roate de GR..L. TRANCU-IAŞI , fost ministru De un singur lucru nu mă dumiresc. Cum în oraşul acesta, unde lumea se plânge de sărăcie, unde falimentele curg, unde protestele acoperă pagini întregi de gazetă, unde contribuabilii sunt executaţi cu toba, rulează atâtea automobile? Din goană, ochiul prinde numărul 15.000 şi mai mult chiar. In această cifră nu intră maşinile desfiinţate de la... ministere. Calculând valoarea mijlocie a circa 14.000 de maşini, cari înalţă ţipete sălbatice de sirene şi împrştie fum de benzină pe străzile înguste ale Capitalei noastre, la numai 200.000 lei fiecare, afli cifra fantastică de aproximativ trei miliarde de lei, cari rulează dela „Ștrand" la Morgă, dela „Curse" la... Văcăreşti. Unde aleargă tot norodul acesta? Te întrebi mirat, asemeni poetului german, care stătea mirat la marginea unui râuleţ: „Wo komst du her? Wo gehst idu hin?“ De unde vii şi unde mergi? Dacă i-ai scoborî din maşină şi i-ai întreba, ţi-ar spune: „Mă duc la bancă să preschimb poliţa, mă duc cu registrele la tribunal să cer concordat, viu de la portărei, mă duc la percepţie să amân executarea, etc.“. Adesea face omul patru drumuri cu maşina ca să amâne poliţa emisă chiar pentru maşina pe care rulează. Rulmentul operaţiunilor productive s-a schimbat în rulment... de rol. Un adevărat „Venus à roulettes“ a lui Maurice Dekobra (nici o aluzie la „ruletele“, pe care guvernul le-a pus în funcţiune). Şi aleargă lumea şi se grăbeşte, se tamponează maşinile şi se calcă oamenii... Aleargă unii cu iuţeală vertiginoasă, ca să ajungă la clubul unde cască gura 5—4 ore şi mai mult! Sdrobeşte pietonul, ca să ajungă cu două-trei minute mai degrabă la „Cursa“ unde stopează jumătate zi. Te ameninţă cu moartea, ca să ajungă „la punct“ la cheful care vine până ’n zi! Dacă filosoful Keiserling a comparat tânăra generaţie cu o generaţie de şoferi, primitivi impresionaţi de forţă, apoi desigur că a judecat după noi. Considerând un şofer la fiecare maşină, plus câte două pasageri, plus „taxico“-urile, avem în fiecare clipă la Bucureşti cel puţin o sută de mii de individ... pe roate. Cam prea mult popor pe roate, în aceste timpuri când atâţia — în frunte cu guvernul —, sunt pe... dric. Apropos de „taxico“-uri. Un prieten avea un şofer la maşina lui, amorezat de o d-nă dela „taxico . Dacă el era pe jos, putea să-şi plătească cu 10 lei plăcerea de a fi lângă... aleasa inimii lui,la conte şi pen... El era însă în maşină şi ea în taxico. Alerga de aceia — bietul — cu maşina după taxico, dela... poştă, la... şosea şi invers. Câţi nu reeditează păţania şoferului amorezaţi La noi, numărul maşinilor creşte in proporţie cu sărăcia. Fenomenul acesta rămâne pentru mine o enigmă, îngăduitor cum sunt eu oamenii, cari înainte găsiau mângâiere în beţia vinului, cred că necazurile bucureştenilor găsesc mângâiere in beţia... vitezei. Singura scuză şi explicaţie a sărăciei... pe roate? ----------XCI--------- Naufragiul vaporului „Condor” Londra, 28 (Rador). — Din Calcuta se anunță că vaporul fluvial „Condor“ ar fi naufragiat pe râul Jamuna, în timpul unui ciclon, ce a bântuit în acea regiune. Se crede că numai 20 de pasageri au scăpat din cei 300 cari se îmbarcase pe bordul vaporului „Condor“ și cari, după toate propabilitățile, au pierit în valuri. Aniversarea de la Iaşi D. C. Ifrim preşedintele Ateneului evocând începuturile şi munca desfăşurată timp de un deceniu de Ateneul Tătăraşi pentru unitatea sufletească a românismului . (Vezi darea de bamii la pagina 11)