Universul, mai 1930 (Anul 48, nr. 97-120)

1930-05-01 / nr. 97

Anul XLVIII FON­DATOR: LUIGI CAZZAVILLAN TELEFON: DIRECŢIA 313/72—384/64 ad­ i­mn­.X 10 Pagini Exemplarul d­m 10 Pagini CELE DIN URMĂ ŞTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGĂ TELEGRAFICE ŞI TELEFONICE REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Str. Brezoianu Nr. 9-11 ADMINISTRAŢIA 313/71 SECRETARIATUL DE REDACȚIE 356/43 Nr. 97 Joi 1 Mai 1930 !» »* DIRECT­OR: STEFAN POPESCU REDACȚIA: CORESP. CU PROVINCIA 302/98-335/31 Un nou monopol Un nou monopol prepară guvernul] : monopolul gazu­lui metan. După proectul de lege în­tocmit de ministrul de fi­nanțe privitor la înfiinarea regiei monopolului de gaz metan, dreptul de explorare, exploatare și valorificare a gazului metan din zăcămin­tele propriu zise, constitue un drept de monopol al sta­tului. In acest proect se prevăd dispoziţii pentru răscumpă­rarea întreprinderilor de gaz metan existente, ca şi pentru exploatarea zăcămintelor ce vor fi descoperite. Care este situaţia actuală a zăcămintelor şi a exploatări­lor de gaz metan din ţară ? In anul 1907, fâcându-se sondagii pentru căutarea să­rurilor de potasiu, aproape de Sărmaşul-Mare (60 km. E. de Cluj), s’a dat de mari can­tităţi de gaz metan (864.000 m. c. pe zi). In urma analize­lor făcute s’a constatat că ga­zul metan din Ardeal ere o capacitate calorică de 8600 calorii și e cel mai curat din lume (99,12 la sută). Cantitatea enormă de gaz debitată de una din sondele de la Șermășel (N. 2) a fost întrecută numai de trei son­de din America. . Cercetările geologice pen­­­­tru descoperirea gazului me­­n­tan, au continuat în anii 1908, 1909 și 1910, în basinul Ardealului. In urma acestor cercetări, s’a constatat că re­giunile metanifere se întind pe o suprafaţă de 516 kmp., care reprezintă, după calcu­lele făcute de experţii en­glezi, Fr. G. Clapp şi Alten S. Miller, — presupunând un debit de aproximativ 140 mi­lioane mc. pe 1 kmp.,­­ o cantitate totală de 72 mili­oane mc., având o capacitate calorică de 8500 calorii. După alte calcule, mai minuţioase, făcute recent, cantitatea to­tală s’ar reduce la 17 mili­oane mc. de gaz metan. Debitul total al câmpurilor metamice este de 3.717.000 mc. pe zi. (Sărmăşel, 1.823.834 mc. ; Saroş, 1.436.000 ; Bazna, 199.000 ; Sams­ud, 149.403 ; Copşa Mică, 104.000). Cum un kg. de gaz metan dă până la 10.750 calorii,­­ iată ce energie considerabilă avem la dispoziţie în câmpu­rile noastre metanifere. Mo­nopolizarea exploatării ga­zului metan de către stat nu credem că va da rezultate bune, fie din cauza statului care nu-i un bun industriaş şi comerciant, fie din cauza necesităţii investirii de capi­taluri în vederea exploatării raţionale a regiunilor meta­­nifere existente, cât şi a ce­lor ce se vor descoperi în urma cercetărilor ce le vor­­face geologii în diferite părţi ale ţării. Că statul nu-i un bun co­merciant avem dovada cu monopolul sării. De la război încoace veniturile monopolu­lui sării sunt în continuă des­creştere, din cauza concuren­ţei zdrobitoare ce ne-o fac pe pieţele principale de des­facere, întreprinderile stră­ine, care extrag sarea gemă din apa de mare. Statul român, cu toate că dispune de enorme zăcăminte de sare şi ar avea posibilita­tea să înfrunte orice concu­renţă străină, prin monopolul inert şi biurocratic, el a pier­dut o mare parte din clientela dinainte de război. De aceea şi în monopolul ce se prepară cu gazul metan vom avea de înregistrat deziluzii. Statul nu va putea să organizeze o exploatare raţională şi nici nu va fi în stare să pună în va­loare toate regiunile cunos­cute ca metanifere. Cutremure puisin­g 1.1 Italia Roma, 28 (teh part).— In Italia de Sud s‘au sim­ţit astă noapte mai multe cutremure puternice. In Nocerna, din provin­cia­ Molise, populaţia ora­şului a fugit în stradă. In Avellino, cutremurul a provocat pan­că. In toa­te părţile s’au ţinut pro­cesiuni, locuitorii cerând ertarea şi mila Domnului. La Roma s’au făcut chiar astă noapte slujbe religioase în toate biseri­cile. In Casa del Tirreni cu­tremurul a durat 20 se­cunde. In Atesaro, după cutre­mur, s’a lăsat asupra ora­şului o ceaţă rău mirosi­toare. Cutremurele s’au simţit şi azi, în tot cursul z’le. Mai multe case au fost dărâmate. Până acuma nu s’a în­registrat nici o victimă o­­menească. Rezervele de aur ale tuturor statelor „Federal Reserve Board“ a Statelor­ Unite a publicat, zilele trecute o statistică foarte inte­resantă privitoare la rezervele de aur ale planetei noastre, luând, ca bază mneass-ul oficial al diverselor instituţii de emi­siune şi al băncilor de stat. După această statistică re­zultă că la data de 31 Decem­brie 1929, rezerva de aur mon­dială a fost de 263 miliarde franci fr. Rezervele de aur cele mai mari le au următoarele state: Republica Statelor­ Unite a­­mericane : 3 miliarde dolari ; Franț­a: 1 miliard, 633 mii. dolari ; Anglia : 711 ml. dolari; Germania: 544 mii. dolari; Argentina : 434 mii. dolari; Italia: 273 mii. dolari. încasările fiscului francez Paris, 28 (Rador). — încasările făcute de fisc din impozite în cursul lunei Martie, se ridică la 2 miliarde 974.241.000 franci, deci cu 147.655.900 franci, mai mult decât evaluările guberare. La 10 Mai Conducerea partidului naţional - ţărănesc din Cluj îşi pregăteşte ceata de voinici să defileze la 10 Mai, întrucât d. ministru Voi­­cu Niţescu e comandant al vo­nicilor, e probabil că şi d-sa va defila în fruntea cetelor. E întrebarea, însă, cum va defila d. Sever Bocu, organizatorul serbărilor dela Alba-Iulia, care au costat nici mai mult nici mai puţin decât 600 de milioane lei din sărăcia bugetului ţării, pentru bucuria fruntaşilor ser­bărilor. Anul acesta, oare s‘au pus d-lui Bocu fondurile necesare la dispoziţie, ca să sărbătorească aşa cum s‘a deprins d-sa, ziua de 10 Mai ? -XD 30- Un avion prăbuşit in mijlocul mulţimii New-York, 28 (Rador). — O im­presionantă nenorocire s’a în­tâmplat ori la La Fayettevile, în provincia Tennesee, în cursul u­­nei serbări de aviaţie. Pe când un avion făcea exer­ciţii de acrobaţie aeriană, s’a pră­buşit şi a căzut în mijlocul mul­ţimii de spectatori. Şapte au fost răniţi, din care câţiva foarte grav. Pala cmnarssn! nodaorenilor Armata ia faţa sălii „Dacia” împiedecă pe congresişti să manifesteze Daţi pentru copii! Apelul Majestăţei Sale Regina Maria — Copii sunt pentru omenire ce­­ea ce e primăvara în natură. Su­râsul lor e bucuria părinţilor ; sănătatea lor e trăinicia neamu­lui. Din păcate, la noi, ei mor cu nemiluita ; mor cu zile. Stăm în fruntea ţărilor din Europa în privinţa numărului născuţilor ; stăm din păcate tot în frunte prin numărul copiilor care se sting în fragedă vârstă. Aproape jumă­tatea morţilor într-un an, sunt copiii nevinovaţi până la 5 ani. Mor de mizerie ; mor de nein­­grijire; mor din neştiinţa ma­melor ,care le închid ochii frân­­gându-şi mâinile, scăldându-i în lacrimi. Lăstarele uscându-se, pădurea ajunge rarista. Locul se schimbă în pustiu, surpat de puhoaie. Datoria fie­căruia e de a con­tribui la salvarea vieţii copiilor. E datorie creştinească, umană, dar mai presus naţională. Popoa­rele nu înving numai prin arme şi bogăţie, ci mai ales prin nu­mărul şi sănătatea locuitorilor. Societatea „Principele Mircea“ şi-a luat sarcina, de a scăpa din ghiarele morţii, cât mai mulţi copii ai neamului! Ajutaţi-o în împlinirea stră­duinţei ei. Daţi obolul vostru fără silă, fără tărăgăneală, fără sgârcenie. Prisosul ch­eltuelii de o zi poate salva viaţa unui copil. Daţi voi, îndurerate mame ! înlăturat­ durerea altor mame ! Daţi voi, cei înstăriţi! Mânele ce vă cer obolul, în numele bu­nătăţii omeneşti, să vă evoace braţele tremurânde ale copilaşu­lui care se luptă, îmbujorat de friguri, cu chinurile bolii. Fie-vă milă şi scăpafi-1 prin tăria de a sacrifica plăcerile de o zi ! E a­­tât de slabă jertfa ce vi se cere­­ şi totuşi atât tie însemnată !­­ Daţi cu toţii, tineri şi bătrâni, I nevoiaşi ori bogaţi, după pute- I rea fiecăruia. Dania voastră să­­ fie făcută cu toată inima. E ca­­ şi ploaia mult aşteptată, care a­­duce înlăturarea grijii de mâine!­­ Lăsând copii să moară cu zile, săpăm cu mâinile noastre surpa­rea din temelia a ţării. Sub dărâ­mături însă se vor chinui şi co­pii copiilor noştri. Cei salvaţi azi, prin obolul fie­căruia, vă vor binecuvânta. Cei ce se vor chinui mâine, din nă­­păsarea noastră de acum, ne vor blestema amar, ca pe unii care n’am înţeles că prin prezent se asigură viitorul. Nu întoarceţi capul celor care vă vor cere pentru Societatea „Principele Mircea". DAŢI-LE OBOLUL VOSTRU! Săvârşiţi o faptă bună, scăpând copii de la moarte ! In acest chip înlăturaţi slăbirea neamului! -------x □ x — Foc mare la Botoşani Botoşani, 29 Aprilie Astă noapte a fost foc mare în centrul oraşului. Au ars 5 lo­cuinţe. Sunt pagube mari. Dar spaima a fost şi mai mare. Cinstirea memoriei eroilor noştri Soldaţii din garnizoana Ismail reinhumează osemintele eroilor morţi in războaiele de la 1877-78 şi 1916-1919. (Vezi darea de seamă in coorpul ziarului) immnnnBnH Vase de război ruseşti in Marea Neagră Connstantinopol, 29 (Iol. part.).— Ziarul „Stam­­bul“ anunţă că alte două vase de război ruseşti, din foiţa baltică, dreadno­­ughtul „Mora“ şi un cru­cişător, au părăsit Marea Baltică, pentru Marea Neagră. „Eroii dela partea sedentara!“ w O wâmmmmmapmam s 4 » # tim w — Guvernul insultă pe cei cari au luat parte in război şi falsifică adevărul istoric — Guvernul n’a tras nicio lecţie din evenimentele şi incidentele ruşinoase întâmplate în ultimele săptămâni. După apologia trădătorului Stere făcută în ziua aniversării unirii Basarabiei de d. Costăche­­scu, ministrul instrucţiei publice, care a provocat gestul plin de demnitate al generalilor Mărdă­­rescu­, Petala şi Rudeanu, urmat de demisia ministrului armatei, generalul Cihoski , după ziua ru­şinoasă, când în centrul Capita­lei ţării invalizii de război au fost atacaţi, maltrataţi, umiliţi şi batjocoriţi pentru că au cerut respectarea unor drepturi ce le-au fost recunoscute prin legea I. O. V„ şi după ce directorul minis­terial al Banatului, d. Sever Bocu a contestat iarăşi însemnătatea intervenţiei României în război şi sacrificiile armatei române, — iată că tovarăşii şi protectorii tu­turor trădătorilor, dezertorilor şi degradaţilor, au pornit o campa­nie de defăimare împotriva tutu­ror acelora ce şi-au făcut datoria,­ fie pe câmpul de onoare, fie în posturile de comandament ce li s’a încredinţat de şeful suprem al armatei, în timpul războiului. Din ordinul guvernatului d-lui Mamin, arab­ul „Drepta­tea“ în numărul de eri, faiăşi­­în­că adevărul istoric şi deja p­­înă pe generalii şi ofiţerii, cari au fost eîtaiţi pe ordin de zi pentru actele lor de vite­jie şi pe piepturile cărora străluceşte crucea ordinului „Mihai Viteazul“, acuzându-i ca n'au fost pe front, ci la partea sedentară!... Iată ce scrie oficiosul guvernu­lui „Dreptatea“ în numărul cu data de Mercuri, 50 Aprilie a. c.: „La „Cultul Patriei“ d. Marin Ştefănescu, un alt liberal camu­flat, secondat de alţi doui libe­rali, d-nii generali Referendaru şi Popovici — EROI DELA PAR­TEA SEDENTARA — au agitat şi agită populaţia pe chestii de pericole imaginare în care s’ar afla ţara....“ Aşa­dar, toţi cei citaţi sunt — după oficiosul guvernului — „eroi dela partea seden­tară“, care n’au dreptul să în­fiereze pe trădătorii şi dezer­torii din timpul războiului,— membrii şi colaboratorii gu­vernului d-lui Mamiu — şi nici despre primejdia comu­nistă în Basarabia, pentru că nu permite aceasta Moldove­nii şi Zipstennii de peste Pirat. Ia să răsfoim filele istoriei de emi. După ziarul guvernului, ge­neralul Referendaru a fost unul din „eroii de la partea sedentară“. Cu toate acestea generalul Re­ferendaru a fost inspectorul ar­tileriei armatei l­a, în timpul bă­tăliei de la Mărăşeşti şi în această calitate a luat dispoziţii în legă­tură cu operaţiile ce s'au desfă­şurat in ziua glorioasă de 6 Au­gust 1917, când armatele germa­ne şi austro-ungare, comandate de mareşalul Mackensen, au fost zdrobite. In ziua de 5 August 1917 d. ge­neral Referendaru, a dat instruc­­ţii privitoare la acţiunea artile­riei în marea bătălie de la Mără­şeşti din care reproducem părţile finale • „Artileria grea va interveni, după cererea comandanţilor di­viziilor care atacă, pentru bom­bardarea depărtată, sau apropia­tă în fiecare zonă de atac, afară de aceasta bateriile grele vor su­praveghea, cu contra­bateri, în­tregul front al armatei. Alocaţi­­unea în muniţii. Considerând în general o oră pentru preparaţia atacului şi o jumătate oră pen­tru executarea atacului, diviziile care atacă, vor putea consuma, în general, 2500 lovituri pentru ar­tileria de câmp şi 150 pentru ar­tileria grea. Diviziile cari nu a­­tacă vor dispune de aproape 750 lovituri pentru artileria de câmp. Artileria grea pentru misiunea de contra­baterii va dispune de o consumaţie determinată de împre­jurări. Inspectoratul artileriei ar­matei va stabili înţelegerea între diviziile care atacă şi artileria grea , iar comandanţii de artile­rie de corp de armată vor regula coordonarea acţiunei artileriei di­viziilor“. Inspectorul artileriei Armatei I-a, (ss) G-RAL REFERENDARU Cu toate acestea oficiosul guvernului afirmă că genera­lul Referendum, nu şi-a fă­cut datoria pe front, n’a co­mandat artileria la Mărăşeşti şi n’a­re dreptul să vorbească în numele luptătorilor de eri, de­oarece a fost unul din „e­­roii de la partea sedentară“! Acelaş ziar, din ordinul gu­vernului, vorbeşte în aiceiaş termeni dispreţuitori de ge­neralul Popovici, fostul co­mandant al etapelor, în tim­pul războiului, dar care est­ruse un comandament pe front. Generalul Popovici a orga­nizat din ordinul Regelui Ferdinand în așa mod servi­ciile aprovizionării în acele vremuri extrem de critice, in­cât armata de pe front a pu­tut lupta în condiţiile ştiute. După guvernul d-lui Maniu se poate face apologia trădă­torului Stere, la serbările o­­ficiale, dar nu şi apologia ge­neralilor, cari au primit co­­mandamentele ce li s-a încre­dinţat de Regele Ferdinand şi şi-au făcut datoria faţă de patrie în mod demn şi stră­lucit. Tot la categoria „eroilor de la partea sedentară“ este trecut de oficiosul guvernului „Dreptatea" prof. universitar d. Marin Ştefă­­nescu, preşedintele asociaţiei „Cultul Patriei". Să dăm cuvân­tul altui document. In raportul N. 5628 din 7 Noembrie 1917, co­mandantul Reg. 46/61 inf. partea activă, locot. colonel V­­oinescu, către Marele Cartier General, ne spune că : „Locot. de rezervă Marin Şte­fănescu aparţine acestui corp de care nu s'a despărţit în timpul campaniei decât când a fost ră­nit, luând parte la toate luptele ce regimentul a susţinut. A fost rănit pentru prima oară la 25 Oct. 1916 pe Valea Râşnov şi pentru a doua oară la 31 Iulie 1917 N. V. Târgul Ocna (pe Cireşoaia), când a fost avansat“. In raportul citat se mai spune că locul­ de rezervă Marin Ştefănescu este „unul din cei mai vrednici şi curagioşi ofiţeri, care prin fe­lul cum şi-a îndeplinit datoria în toate ocaziile, a fost pilda vie a celor cu cari a servit şi a luptat împreună“. Şi acest erou, care a luat parte la toate luptele şi a fost grav rănit de două ori,­­ după oficiosul guvernului „Dreptatea“ este şi el unul din... „eroii de la partea se­dentară !“ Nu’şi dă seama oare guver­nul că asemenea defăimări şi insulte aduse celor ce şi-au făcut cu prisosinţă datoria lor, în timpul războiului, nu pot rămâne nesancţionate ? Nu’şi dă seama oare guver­nul d-lui Maniu, că opinia pu­blică românească, revoltată de complicitatea sa cu toţi trădătorii, dezertorii şi degra­daţii, nu mai poate tolera să fie pângăriţi aceia cari au contribuit la înfăptuirea Ro­mâniei Mari ? R.------------------Seişani XCt —— Moartea generalului Jifkovici Belgrad, 218 (Rador). — An­ di­mineaţă a încetat din viață ge­neralul pensionar Mihail Jifko­vici. Defunctul a fost ministru de război al Serbiei în 1908 și co­mandantul apărări Belgradului In timpul războiului. El moare in vârstă de 75 ani. ---------0X0 —-— Vas de pasageri scufundat de piraţi Londra, 28 (teregr. pâr­tie. ).— Din Hongkong se anunţă, că un vas de pa­sageri a fost atacat şi scufundat de piraţi pe flu­viul Canton. S’au înecat o sută pasa­geri. ■-------x □*--------­ Altă fericire din paradisul terestru — UN MARE PICTOR MOARE DE FOAME — Berlin. — Ziarul rusesc „Riul“, publicat aci, anunţă că marele pictor Novoskolzov, căruia se datoresc celebrele tablouri „O­­prişnikii“ şi „Moartea Mitropo­litului Filip“, a murit de foame la Petrograd, în vârstă de 50 ani. YUAJL* Sărăcie pe roate de GR..L. TRANCU-IAŞI , fost ministru De un singur lucru nu mă du­miresc. Cum în oraşul acesta, unde lumea se plânge de sărăcie, unde falimentele curg, unde pro­testele acoperă pagini întregi de gazetă, unde contribuabilii sunt executaţi cu toba, rulează atâtea automobile? Din goană, ochiul prinde numărul 15.000 şi mai mult chiar. In această cifră nu intră maşinile desfiinţate de la... mi­nistere. Calculând valoarea mijlocie a circa 14.000 de maşini, cari înalţă ţipete sălbatice de sirene şi îm­­prştie fum de benzină pe străzile înguste ale Capitalei noastre, la numai 200.000 lei fiecare, afli cifra fantastică de aproximativ trei miliarde de lei, cari rulează dela „Ștrand" la Morgă, dela „Curse" la... Văcăreşti. Unde aleargă tot norodul a­­cesta? Te întrebi mirat, asemeni poetului german, care stătea mi­rat la marginea unui râuleţ: „Wo komst du her? Wo gehst idu hin?“ De unde vii şi unde mergi? Dacă i-ai scoborî din maşină şi i-ai întreba, ţi-ar spune: „Mă duc la bancă să preschimb poliţa, mă duc cu registrele la tribunal să cer concordat, viu de la portărei, mă duc la percepţie să amân e­­xecutarea, etc.“. Adesea face omul patru dru­muri cu maşina ca să amâne po­liţa emisă chiar pentru maşina pe care rulează. Rulmentul operaţiunilor pro­ductive s-a schimbat în rulment... de rol. Un adevărat „Venus à roulettes“ a lui Maurice Dekobra (nici o aluzie la „ruletele“, pe care guvernul le-a pus în func­ţiune). Şi aleargă lumea şi se grăbeşte, se tamponează maşinile şi se calcă oamenii... Aleargă unii cu iuţeală vertiginoasă, ca să ajungă la clubul unde cască gura 5—4 ore şi mai mult! Sdrobeşte pietonul, ca să a­­jungă cu două-trei minute mai degrabă la „Cursa“ unde sto­pează jumătate zi. Te ameninţă cu moartea, ca să ajungă „la punct“ la cheful care vine până ’n zi! Dacă filosoful Keiserling a comparat tânăra generaţie cu o generaţie de şoferi, primitivi im­presionaţi de forţă, apoi de­sigur că a judecat după noi. Considerând un şofer la fiecare maşină, plus câte două pasageri, plus „taxico“-urile, avem în fie­care clipă la Bucureşti cel puţin o sută de mii de individ... pe roate. Cam prea mult popor pe roate, în aceste timpuri când a­­tâţia — în frunte cu guvernul —, sunt pe... dric. Apropos de „taxico“-u­ri. Un prieten avea un şofer la maşina lui, amorezat de o d-nă dela „taxico . Dacă el era pe jos, pu­tea să-şi plătească cu 10 lei plă­cerea de a fi lângă... aleasa ini­mii lui,­­la conte şi pen... El era însă în maşină şi ea în taxico. Alerga de aceia — bie­tul — cu maşina după taxico, dela... poştă, la... şosea şi invers. Câţi nu reeditează păţania şofe­rului amorezaţi La noi, numărul maşinilor creşte in proporţie cu sărăcia. Fenomenul acesta rămâne pentru mine o enigmă, îngăduitor cum sunt eu oame­nii, cari înainte găsiau mângâiere în beţia vinului, cred că necazu­rile bucureştenilor găsesc mân­gâiere in beţia... vitezei. Singura scuză şi explicaţie a sărăciei... pe roate? ----------XCI---------­ Naufragiul vaporului „Condor” Londra, 28 (Rador). — Din Calcuta se anunță că vaporul fluvial „Condor“ ar fi naufragiat pe râul Jamuna, în timpul unui ciclon, ce a bântuit în a­­cea regiune. Se crede că numai 20 de pasageri au scăpat din cei 300 cari se îmbarcase pe bordul vaporului „Con­dor“ și cari, după toate propabilitățile, au pieri­t în valuri. Aniversarea de la Iaşi D. C. Ifrim preşedintele Ateneului evocând începuturile şi munca desfăşurată timp de un deceniu de Ateneul Tătăraşi pentru unitatea sufletească a românismului . (Vezi darea de bamii la pagina 11)

Next