Universul, octombrie 1930 (Anul 48, nr. 239-269)
1930-10-01 / nr. 239
““"CUPON N-rul 35 Cititorii clarului „Universul“ cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru seria IV-a de 50 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare în valoare de 20.000 lei a soc. flFranco-RomfniftM de asigurări, Buc. Griviţei 23. Ei vor participa la tragerea de amortizare a lei 20.000 care se va face la începutul lunii Noembrie a. c. De la Asociaţia creştină „patriarhul Mferon“ — Sărbătorirea d-nei Smara Gheorghiu — Duminică, la 4 d. a., asociaţia creştină „Patriarhul Miron" a sărbătorit, în pavilionul Banat, din parcul Carol, pe d-na Smara Gheorghiu, cu prilejul împlinirii a 73 de ani de viaţă. Peste două mii de membri ai însufleţitei asociaţii creştine au adus un prinos de dragoste curată şi spontană d-nei Smara, „sora“ lor mai mare, care de trei ani participă cu o largă iubire la educaţia tineretului asociaţiei în spiritul naţional şi creştin. Primirea d-nei Smara, care a venit însoţită de cele două fiice ale sale şi de d-na Alexandrina Păltineanu, colegă de învăţământ, a fost impresionantă. Membrele asociaţiei au oferit sărbătoritei zeci de buchete, în timp ce întreaga asistenţă cânta în cor. Părintele protosinghel TEOFIL IONESCU, conducătorul asociaţiei, relevă personalitatea d-nei Smara, care timp de o jumătate de veac a fost o educatoare ideală şi o neobosită propagandistă a ideii româneşti peste hotare. D-na Smara adaugă la opera sa didactică şi literară, numeroase iniţiative creştine care-i dau dreptul la recunoştinţa bisericii noastre ortodoxe. Dânsa a fost iniţiatoarea reclădirii mitropoliei domneşti din Târgovişte, acest monument al vieţii noastre religioase din trecut. Părintele Teofil Ionescu a mulţumit sărbătoritei din partea asociaţiei pentru dragostea cu care lucrează de trei ani, în rândurile ei pentru întărirea vieţii creştineşti. D-na ELENA HAGI-ŞTEFAN, din partea comitetelor de doamne ale asociaţiei, oferă d-nei Smara o superbă jerbă de flori albe şi o roagă să lucreze cu aceeaş râvnă cu care a lucrat până acum pentru binele neamului şi al vieţii noastre spirituale. D. G. LUNGULESCU din partea Casei Şcoalelor, face elogiul vieţii de muncă şi idealism al sărbătoritei. Urmare a poetului Gr. Alexandrescu, din familia Andronescu, boeri ctitori de biserici în Târgovişte, d-na Smara a lucrat cu o rară vrednicie nu numai în învăţământul primar pe care l-a ilustrat, d-sa fiind iniţiatoarea şcoalei active la noi, ci şi în literatura şi în domeniul cultural. A ridicat monumente lui Ion Heliade Rădulescu,lui Gr. Alexandrescu, Tudor Vladimirescu, a înfiinţat soc. „Arta şi istoria naţională", a fost .o. .misionară însufleţită a ideii româneşti peste hotare, şi-a încununat viaţa de muncă şi vrednicie prin repararea mitropoliei istorice din Târgovişte aflată în ruină. O astfel de personalitate nu numai că merită să fie cinstită de ţara întreagă, dar cinsteşte învăţământul şi neamul căruia aparţine. D-na SMARA GHEORGHIU, răspunde mulţumind cu multă căldură pentru sincera sărbătorire care i se face. Nu mi-am făcut decât datoria şi dacă ne-am face-o toţi cu toată inima — spune d-sa — am fi în fruntea celorlalte neamuri. Am iubit elevii mei, ca pe copiii mei. De aceia am şi fost numită de doctorul Gerota „maica“ micuţilor oropsiţi. Am iubit însă şi virtuţile neamului meu de care am fost mândră şi pe care şi eu şi fiica mea am căutat să-l facem cunoscut străinilor în lumina adevăratelor lui însuşiri. Sunt fericită că-mi închei viaţa după ce-am isbutit să fac să se repare mitropolia istorică din Târgovişte, din care ar trebui să se facă un Panteon al românismului şi în care ar trebui să se încoroneze Regele Carol al II-lea aşa cum se încoronau acolo fericiţii domnitori Basarabi. (Aplauze). Ţin de datoria mea să mulţumesc pentru această mare înfăptuire sprijinitorilor, în fruntea cărora stă d. Stellian Popescu, directorul ziarului „Universul" primul creştin şi adevărat român care m-a ajutat cu banul şi ziarul său la această operă. (întreaga asistenţă manifestă călduros pentru ziarul nostru şi directorul său). Datoria d-voastră este să întăriţi viaţa creştină a neamului, fiindcă ea ne-a fost sprijin şi ea ne-a mântuit la vremuri grele. (Sala a ovaţionat îndelung pe d-na Smara). MUSSOLINI ŞI BISERICA Cerută de surtă să vorbească d-na ZOE GARBEA TOMELLINI, fiica d-nei Smara şi soţia profesorului universitar Tomellini şi consulul român din Genova, arată cât este de fericită că după douăzeci de ani de lipsă din ţară să vadă o afirmare atât de puternică de viaţa creştină. In Italia, — spune d-sa— am putut constata rolul regenator al religiei în viaţa de Stat. Până la întronarea fascismului, socialismul care sub masca iubirii de oameni urmărea internaţionalizarea şi distrugerea vieţii spirituale — adusese Italia la anarhie. Mussolini — prin geniul lui creator — tocmai fiindcă fusese socialist şi-i cunoscuse puterea distructivă, a introdus religia în şcoale de unde fuseseră excluse icoanele. Prin împăcarea cu Vaticanul el a redat vieţii italiene puterea vieţii spirituale, astfel că după opt ani Italia este ţara muncii uriaşe şi a cinstei desăvârşite. Doresc ca şi ţara noastră să ajungă prin muncă şi credinţă la locul de cinste şi vrednicie pe care trebue să-l aibă în rândul celorlalte neamuri. Părintele Teofil Ionescu a mulţumit d-nei Temelini pentru însufleţită d-sale comunicare. Solemnitatea a luat sfârşit la ora 7.30. Cârti noul DREPTUL ROMAN, de C. Hamangiu şi Matei Nicolau (editura Socec, 1930). Profesioniştii juridici au găsit întotdeauna un puternic sprijin în studiul dreptului roman, care reprezintă pentru lumea modernă cea mai înaltă instituţiune juridică de-a lungul tuturor veacurilor, şi cel mai sigur mijloc de a putea cerceta şi îmbrăţişa cu gândul, vastul teren al ştiinţei dreptului în cea mai pură accepţiune a cuvântului. Cu toate transformările şi adăugirile câştigate timp de 2 milenii, ştiinţa dreptului roman a rămas acelaş monument ,— mai tare ca arama — pe care au ştiut să-l înalţe spiritul juridic şi puterea de organizare a poporullui roman." ........... " Temelia ştiinţei dreptului de totdeauna şi de pretutindeni, o formează acel sistem neîntrecut de legi şi aşezăminte juridice pe cari le-au conceput şi înfiinţat romanii, şi pe cari şi astăzi popoarele le socotesc, în bună parte, necesare bunei lor rândueli juridice şi morale. Şi cum învăţământul nostru universitar suferea de lipsa unui drept roman complet, scris limpede şi atractiv, opera recentă a marelui cărturar în domeniul dreptului, care este d. C. Hamangiu şi a tânărului, dar valorosului său colaborator, distins în cercurile culturale franceze, Matei Nicolau, este mai mult decât bine venită. O recomandăm călduros nu numai studenţilor, cărora le este cu tot dragul şi cu toată grija închinată, dar şi avocaţilor şi magistraţilor tineri, cari vor găsi în ea un sprijin absolut necesar pentru servirea şi cinstirea ştiinţei dreptului. —— xDx------G. R. Expoziţia de desen a şcolarilor In foyerul teatrului „Ventura" e deschisă expoziţia copilului. Lucrări de copii, instructivă şi atrăgătoare pentru copii, această expoziţie originală a fost inspirată de alta similară, ţinută la Paris, organizată de şcoalele noui din occident. Noua metodă a desenului, după care se predă în acele şcoli, era experimentat şi la noi în clasele primare. îndrumările au fost date prin revista „Şcoala şi familia de mâine“. Acum o aplică multe şcoale primare. Materialul de desen astfel obţinut a fost strâns, apoi selecţionat, iar expoziţia de la teatrul „Ventura“ rezumă rezultatele. Arapectul expoziţiei este acela al unei săli şcolare. Pe planşete de carton, încadrate simplu, sunt lipite grupuri de desene clasate: desene libere, după natură, din memorie şi decorative. Câtă deosebire de desenele vechi ale claselor primare, desene liniare, încătuşate sever în figuri geometrice! Aci este expresia spontană a copilului. Este limbagiul lui grafic, bogat şi expansiv, în care abundă greşelile şi care aminteşte gălăgia drăgălaşă a limbagiului micuţilor de doi ani. Se pare că desenul liber este preferat de şcolari. Aceştia, fantazişti din fire, iubesc compoziţia din imaginaţie şi compun mai veseli cu pensula decât cu tocul. Tema generală propusă a fost „Primăvara“. Reuşite sunt lucrările din cl. III-a a şcoalei primare Banila- Chicera (Storojineţ). Acestea sunt adevărate "peisaje de aquarelă. DELA NOI" reprezintă o colină cu o turmă de oi. Lucrată în planuri, cu umbre, are chiar frumoasă perspectivă; coloritul, bine executat, denotă că elevul a fost mai de mult exercitat în această dexteritate. Ca notă poetică, micul autor a făcut păstorul cântând din flaut: „LA ARAT“, „ÎNFLORESC CIREŞII“ şi alte două bucăţi, tot bune, au tehnica la fel. Deşi din aceeaş şcoală, apare cu totul originală o aquanelă: „FLORI DE BALTA“. Micuţul, care a făcut-o, bănuesc că a stat retras şi a pictat ce i-a plăcut lui, fără să se uite la vecinii de bancă. O lucrare, care depăşeşte mult aşteptările, este „LA ARAT“, a unui băeţel de col. IV la o şcoală din Gura Humorrului Pe un petec de hârtie albastră, este desenat, cu cretă şi cărbune, plugul tras de doi boi în plină mişcare şi condus de doi ţărani, cel din urmă încovoiat de la mijloc, cu un braţ întins şi cu piciorul în flexiune, exprimă exact sforţarea de a împinge plugul. Proporţiile sunt păstrate şi nici o greşeală mare nu face discordanţă. Tabloul are şi viaţă: un stol de pasări sboară în urma plugului; are şi poezie, soarele răsărind la orizont, e făcut un galben-roş viu. Un băeţel de la şcoala de aplicaţie Cetatea-Albă introduce în peisaj, ca centru al compoziţiei, un cuib de barză, în jurul căruia oboară frumos trei berze. Cu o naivitate ingenioasă, a colorat coada uneia din berze în tricolorul naţional. Toate aceste lucrări oglindesc natura la ţară, văzută prin ochiul celor micuţi. „Cu totul în alt cadru au redat acelaş subiect elevii de la oraşe. Aşa, de pildă, bucata „PRIMAVARA IN PARC“ reprezintă, In culoare, parcul şcoalei de aplicaţie din Cluj. In mijlocul peisajul ce ridică câţiva copaci înalţi formând massă compactă, fără detalii de frunze şi crăci. In jurul lor un bazin de apă şi o aleea lângă. Desen liber au executat şi copiii, cari au ilustrat diferite istorioare cu creioane culori S-au obţinut rezultate reuşite la ilustrarea povestei „SCUFIŢA ROŞIE“, la şcoala din Reciţa. După o bucată de citire „ŢARA MEA“, copiii au încercat să exprime, în tablou sinoptic, bogăţiile ţării. Tema aceasta mi s-a părut prea grea. Sunt drăgălaşe desenele din imaginaţie la cl. I (şcoala din Tg.-Ocna). • In desenul după natură excelează şcoala din Găeşti prin flori, frunze şi muguri, toate modele simple. Un copil de dl. II a observat atent şi a pictat o frunză compusă. Desenul este impecabil. La şcoala din P.Neamţ, două fetiţe au desenat în culori, cu fineţe, un pahar cu narcise. Şcoala de aplicaţie din Brăila a trimis mai multe exemplare corecte de desen natură moartă. Arta decorativă a găsit altoi fecund în şcoala nouă a desenului. Dispozitive decorative bine îndrumate: chenare, coperte, litere ornate, modele ce ar servi de broderii. Înfloresc vesele pe hârtie din mâna micilor începători. Elementul decorativ variază şi se vede că a fost bine studiat în prealabil cu aceştia. Se disting fetiţele şcoalei din Gârbovi (Ialomiţa) prin chenare lucrate cu măestrie în peniţe. Şcoala din Trei Scaune a trimis, între altele, un bujor roşu chiar frumos stilizat, închis într’un chenar de lalele, tot stilizate. Expoziţia aceasta şcolară cu lucrări, în care se citeşte inteligenţa copilului, după spiritul subtil de observaţie, după gradul de interpretare şi de reprezentare, prezintă un interes didactic şi unul artistic. Pedagogul a ţintit prin predarea raţională a desenului, folosinţa copilului, fie ca obiect auxiliar pentru întregul învăţământ, fie ca o îndrumare profesională în viitor. Artistul citeşte în cunoscător desenul copilăresc şi cercetează cu pasiune confirmarea unui talent. Dr. Lucreţia Nissim a O domnişoară Înecată In nord Iaşi, 28 Septemb.Astă noapte pe la ora 11, un trecător, pe malul Bahluiului, a zărit o fiinţă omenească, scătânduse într'o mlaştină din Bahlui, la locul numit Bălţătoarea, unde se scurg toate canaturile oraşului şi, obişnuit, se varsă vasele cu murdării, aduse de serviciul barometric. Trecătorul a dat alarma. Până când victima să fie salvata, s’a frecat, . Cadavrul a fost scos la mal. S'a constatat că e o d-șoară frumoasă, bine îmbrăcată. Purta un impermeabil, pantofi gris și pe cap o bască. Identitatea ei nu s’a putut stabili; de asemenea nu se știe dacă e crimă, sinucidere sau accident. Congresul pensionarilor militari din Iaşi Iaşi, 28 Septemb. In sala „Cercului militar“ s-a ţinut, astăzi, congresul pensionarilor militari,, ofiţeri şi grade inferioare şi văduvelor de război. D-nii col. Zamfirescu, col. Brădeanuu şi alţii au arătat situaţia nenorocită, în care se găseşte această categorie de pensionari de război. S’a insistat asupra necesităţii solidarizării tuturor pensionarilor de război. În cele din urmă s’a decis înfiinţarea, la Iaşi, a unei filiale a soc. pensionarilor militari, care are sediul la Bucureşti, bul. Pache. Primul campionat de PING-PONG în Romania urs de masă) la ILUSTRATIUNEA ROMANA“ — N-rul 40 din 25 Septembrie 1930 — ■■ m . universul. Instrucţia contrabandei de pe vaporul „Regele Carol” CE-I CU BALOTURILE CU FOIŢA DE ŢIGARA. CINE SUNT VINOVAŢII Galaţi, 29 Septembrie Marea contrabandă de pe vaporul „Regele Carol”, în magaziile căruia s-au găsit şase baloturi cu foiţă de ţigaretă, au format obiectul unor minuţioase cercetări a tribunalului maritim din Galaţi. D. comandor Pompiliu Georgescu, jude-instructor pe lângă tribunalul maritim, a interogat pe d. Maximilian Hrubeş, comandantul vasului, Cornas Mihai, prim-ofiţer, C. Mihalache, magaziner, chelnerul M. Nicolae şi marinarul Cereciuc. Toţi au negat că ar fi avut vreo cunoştinţă de provenienţa baloturilor în magaziile vasului. Comandantul vasului a susţinut că, nu ştia nimic şi a fost surprins de cele descoperite. S-a stabilit că în timp ce vaporul „Regele Carol“ se întorcea din cursa regulată Alexandria— Constanţa, în apropiere de San- Ştefano, nu departe de Constantinopol, au fost aruncate în apă mai multe hale ce au fost pescuite de câţiva pescari ce aşteptau anume. Autorităţile turceşti fiind informate că, pe bordul vasului s’ar afla mărfuri de contrabandă, au făcut o descindere. In magaziile Nr. 2 s’au găsit 6 baloturi cu foiţă de ţigaretă, articol prohibit. D. comandor Georgescu conchide la vinovăţia celor de mai sus. Comandantul Hrubes mai este învinuit că a permis autorităţilor de port din Stambul să facă descindere pe bordul vasului, fără asistenţa consului general al României, aşa cum prevăd regulile maritime. Ordonanța definitivă a fost semnată şi întregul dosar a fost înaintat tribunalului maritim. D. procuror general Macri urmează să pună concluziuni. --------rDx------- Escursia ziariştilor iugoslavi Ploeşti, 28 Sept. In cursul zilei de astăzi ziariştii iugoslavi au vizitat Slănnicul de Prahova. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de d. Aved Teoharescu, primarul oraşului şi conduşi la salină, unde însoţiţi de ingineri au coborît în mine. Li s-au făcut diferite demonstraţii de extragerea sării cu ciocane şi dinamită. La ora 7 seara au sosit în gara Ploeşti, unde li s-a servit o masă în restaurantul gării şi apoi au plecat spre Cernăuţi. A apărut Nr. 40 din Ziarul „Ştiinţelor şi al Călătoriilor“ cuprinzând un bogat şi variat material ECLIPSĂ DE LUNĂ Un interesant fenomen ceresc în cursul lunei Octombrie. — Date asupra eclipsei. — Cum se va vedea eclipsa din România. CHEIA CODURILOR CIFRATE Poliţia, armata, comerţul, organizaţiile secrete şi chiar particularii folosesc coduri cifrate. Toate pot fi deslegate. — Misterioasa telegramă a unui american. — Tălmăcirea oricărui cifru. Modele de coduri convenţionale. GOANA DUPĂ SOARE Acţiunea razelor ultra-violete.— Institute actinologice.— Solarium învârtitor. Sănătatea prin soare. SUCCESELE ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI întoarcerea triumfală a Doctorului Marinescu. — Vioara electrică a ing. Dumitriu. — Geohidrostatul d-rului Popescu — Expoziţia românească de radio. SĂPTĂMÂNA ŞTIINŢIFICA Experienţele lui G. Claude.— Descoperiri arheologice la Constanţa — Meetingul de aviaţie.— Expoziţia de igienă. CRONICA GEOGRAFICA : Prin insula lava. CRONICA ARHEOLOGICA: Omul primitiv. .CRONICA RADIOFONICA: Recepţiile salvatoare. CRONICA NOUTĂŢILOR: Ultimele descoperiri şi invenţii. GALERIA MARILOR SAVANŢI: Descartes şi Pascal. DE VORBA CU CITITORII. UN ROMAN ŞTIINŢIFIC, SFATURI ŞI REŢETE PRACTICE, ETC. % „ SS71” Preţul 5 lei Anul XLVIII Nr. 239 Miercuri 1 Octombrie 192 MEMENTO RADIO MARŢI, 30 SEPTEMBRIE 391 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13. Plăci de gramofon: Muzică instrumentală. 13.30. Informaţiuni: bursa cerealelor, bursa de efecte, cota apelor Dunării, meteorul, semnal orar. 13,50—14,30. Plăci de gramofon : Muzică vocală. 17. Orchestra Sibiceanu : Muzică uşoară şi muzică românească. 18. D. Horia Furtună : Humorul lui Mark Twain. 18.15. Informaţii şi semnal O rar. • 18.30. Orchestra Sibiceanu: Continuarea concertului. 19. D-na Alice Viardot: Despre Alfred de Musset (în limba franceză). 19.20. D. Octav Cristescu-terior de la Opera Română . D’Ardelot: Berceuse, Leoncavallo: Les deux serenades. Donizetti: Arie din Elixire d’amore. Cilea: Arie din „Arlesiana“ Andreescu- Skeletti: Mi-e dor. Andreescu- Skeletti: Lacul. Sylvian Ciiatescu : In crâng. 19,50. Plăci de gramofon : Muzică uşoară. 20,30. D. Ion Manolescu: Cetirea unui fragment din „Despot Vodă“ de Vasile Alecsandri. 20,40. D. Radu Roeetti: Caragiale pedagog. 21. Orchestra Radio : Boest: Marş solemn. Offenbach : Uvertură la „Frumoasa Elena“. Joh. Strauss: ziare de dimineaţă. Vali. Tscherennine: Romanţă. 21.30. D. I. Jianu: Un cântăreţ al muntelui (Calistrat Hogaş). 21.45. D. Edgar Istratty-bas de la Opera Română . Haendel: Balthazar. Schubert: Moartea şi fata. Lully : Alcesie. Berlioz : Arie din „Damnaţiunea lui Faust“. Fauré: In rugăciune. Franck: Procesiune, s acomo de vioară, violoncel şi orgă). 22.15. Orchestra Radio : Dvorak : Legenda No. 2. Godard: Canzonetta din Concertul de violină (solist d. Teodoru). Franck : Dans® lente. Gounod : Muzică de balet din „Faust“. 22.45. Informaţiuni: * Şcoala politechnică 30 kw. 41.5 m. Ora 17. Leoncavallo Pagliacci, Prolog cântat de Stracciari, Rossini, Arie din Semiramis, Wagner Tannhauser Rugăciunea Elisabetei cântate de Fisa Stirlia, Wieniawsky Romanţă, Jongen Legende naive cântate de Ioanovitch Bratza; Mascagni : Cavaleria Rusticană, Uvertura : Kreisler Caprice Wienda Schubert Ave Maria, cântate de Blinder , Margutuil Glockenspiel Intermezzo, Amadei Jocul valurilor, orchestra de mandoline. Ora 22. Rose-Marie, Chant d’amour Indien, Coquette, My Angeline, Mimosa, Mediteranean Blues, Ma mome, Diettro 11 Ventaglio, Voulez-vous ma main? Lulu, T’aimer librement, Adolfine, Always, Valencia, a Kotawice: 12 kw., 400 m. — 20,25. Conerinţă: 20,50. Trans. de la opera din Poznan. După transmisiune: feuilleton, bill, meteorologic, anunţarea programului rilai vină toare limba franceză. Ultimele noutăţi. Berlin: 4 kw., 418 m. — 20. Concert distractiv de orch.; 21,35. Trans, din Königsberg. Belgrad: 2.5 kw., 431 m. — 21.30. Trans, din Zagreb; 23,45. Concert seral executat de quar tetul radio. Borna: 50 kw., 441 m. — 18. Concert vocal și instrumental; 19. Concert de plăci de gramofon ; 20,50. Jurnal radiofonic; 21. Radiosport; 21,35. Concert cu muzică variată. Praga; 5 kw., 487 m. — 20,30. Concert de fanfară ; 21,30. Muzică de cameră ; 22. Trans, din Brno ; 23. Noutăți sportive ; 23,15. Trans, din Bratislava; 23,55. Inf. teatrale; 24. Muzică de clopote. Milano; 7 kw., 501 m. — 22,05. Concert simfonic. Viena: 15 kw., 516 m. — 21. Ora, meteorul, programul zilei următoare; 21,05. Dalibor, operă în 3 acte de Smetana. In continuare, concert seral. Budapesta: 20 kw., 550 m. — 20.30. Transm. reprezentaţiei de la Opera regală. Sheherezann, balet în 4 tablouri de Rimsky- Korsakov. Vagabondul şi fiica regelui“ de Seligman, muzica de Poldini. In continuare concert al orchestrei de ţigani. Paris: (Radio) 16 kw., 1724 m.— 20.30. Ca userie medicală . 21 Concert al orchestrei radio. Mercuri, 1 Octombrie Bucureşti: 12 kw., 394 m.. 13. Plăci de gramofon : Muzică simfonică. 15.30. Informațiuni: bursa cerealelor, bursa de efecte, cota apelor Dunării, meteorul, semnal orar. 13.50—14.30. Plăci de gramofon: Muzică ușoară. 12. Orchestra Radio : Suppé : Uvertura „Banditenstreiche“ Wald teu fel : Soirée d’été-vals. Ippolitow-Ivanov : „Iveria“-suită. L. lessel: Clopote nupţiale. A. Rubinstein : Dansul mireselor din Kaschmir. A. Ketelbey : Iu.o grădină de mănăstire. 18. D-ra Sorana Ţopa : Poezii din Crisna Murţi. 18.15. Informaţiuni şi semnal orar. 18.30. Orchestra Radio; L. Beethoven : Adagio cantabile din Sonata patetică. Boccherini: Menuett. E. D’AIbert: Fantezie din opera „Mareika de Nyrnwegen”. II. Ackermans : Notre doux reve. Rameau : Gavotte. 19. D. Grig. Gafencu-subsecretar de Stat: Ideea de pace la Liga Naţiunilor. 19.20. D. Mladenatz: Congresele Cooperative Internaţionale. 19.40. D. prof. Petre Suciu: Problemele Moţilor. 20. Plăci de gramofon : Muzică românească. 21. D. Ârmano-flaut: Wetzger: Fantezie de concert. Grieg. Ariette. Grieg : Vals. Beethoven : Largo. Lecuven: Melodie Capriccietta. 21-30. Cărfi noui. 21.45. D-nii Leonid Schulakomskij şi G. Boneff (guitară, balalaikă şi canto) : muzică variată. 22.15. D. Ionel Foffno-violonccl: Fauré : Siciliana. Lalo : Cântece ruseşti. Bach: Menuet. Boccherini: Sonata la major. 22 45. Informaţiuni. ŞCOALA POLITECHNICĂ. 30 yt„ 41,5 m.. 17 Beethoven: Simfonia 6 (Pastornia) dirijată de Felix Weingartner ; Rossini: Două arii din Bărbierul din Sevila cântate de Stracciari; Gretcharinoff : Cântecul cazacilor, Tchaikowsky : In biserică cântate de corul Jaroff. * Katowice : 12 kw., 400 m. — 20.30. Conferință. 21. Bul. sportiv. 21.10. Conferinţă. 21.35. Concert vocal. 22.20. Audiţie literară, trans. din Varsrvma. După transmisiune : feuil’lon, meteorul, anunţarea programului zilei următoare în limba franceză. Ultimele noutăţi. 24. Cutia cu scrisori în limba franceză. Berlin : 4 kw., 418 m. — 21.10. Concert distractiv de orch. 21.30. Trans din Königsberg, concert de plăci de gramofon. 1.30. Muzică de dans Belgrad : 2,5 kw., 431 m.—20.30. Conf.. 21. Trans. din Praga, concert al filarmonicei cehe. 23.15. Concert de plăci de gramofon. Roma : 50 kw., 441,nr._— 21,35. Concert simfonic. Praga : 5 kw., 487 m. — 20,50. Trans. din Zagreb şi Ljubljiana. 20.50. Inf.. 21. Trans. din sala Smetana, concert simfonic. 23. Noutăţi sportive. 23,15. Inf. teatrale. Milano : 7 kw., 501 m. — 21,40. Radio-cabaret și muzică din operete. Viena : 15 kw., 516 m. — 21.30. Aur. Causerie. 22. Goldrausch de Jan Grmela, tradus şi prelucrat de O. Neruda. In continuare concert seral. Budapesta : 20 kw,. 550 m. — 21. Reprezentaţie din studio, în continuare concert al orchestrei de ţigani. Paris (Radio): 16 kw., 1724 m — 20. Conf.. 20.30. Lecturi. 2t. Concert al orchestrei radio. „Vrăjitoare“ arestată Deva, 28 Sept. A fost înaintată parchetului ţiganca Iuliana Zlatan, de 72 de ani, pentru că înşela pe locuitorii din comunele Geoagiu şi Simeria cu mari sume de bani şi lucruri, spunându-le că le ghiceşte şi le vrăjeşte. -----------X X---------- Preţul pâinii la Ploeşti Ploeşti, 28 Septembrie Membrii delegaţiunei permanente a municipiului Ploeşti au ţinut aseară o şedinţă, sub preşedinţia d-lui C Brezeanu, primarul municipiului. S’au fixat nouă preţuri la pâine, astfel că dela 1 Octombrie se va vinde în loc de 9 cu 8 lei pâinea albă (franzela), iar pâinea neagră cu 6 lei. Greutatea pâinii va fi de un kg. fără toleranţă. S-au mai fixat preţuri maximale la diferite alimente. Şi-a ucis mam Brăila, 28 Septembri Sâmbătă seara, în aprop’e de com. Baldovineştii, Ion vin, împreună cu un văr al n-Au Ion Dovleciu, a omorît cu loovituri de cuţit, pe mama sa, Zinca Lovin şi a rănit grav pe tatăl său, Ion, care a fost transportat la spital. La faţa locului au sosit d-nii prim-procuror Pastia şi căpitan Burcel, comandantul legiunii de jandarmi. Asasinii au fost arestaţi. Interogaţi, ei au declarat că au voit să suprime pe bătrâni din cauză că aceştia au cerut tribunalului anularea testamentului făcut în favoarea lui Ion Lovin. Mare scandal la o întrunire socialistă la Ploeşti UN GRUP DE COMUNIŞTI INCEARCA SA ZĂDĂRNICEASCĂ ÎNTRUNIREA Ploeşti, 28 Septembrie Astăzi la ora 10 dim, s-a ţinut în grădina cinematografuluii „Griviţa" din localitate o întrunire a partidului socialist din Ploeşti, sub preşedenţia d-lui dr. Şerban. Oratorii au criticat atitudinea guvernului, care a adus ţara în cea mai rea situaţie economică, iar şomajul a luat propor’ţii cum niciodată n’a fost la noi. Un grup de comunişti, ce se afla aranjat în apropierea tribunei, a început, la un moment dat, să vocifereze spre a zădărnici întrunirea. Socialiştii au procedat atunci la evacuarea lor, iar comuniştii opunându-se s-a iscat o încăerare în toată regula. Socialiştii fiind în număr mai mare au reuşit să-i scoată afară, ciomăgiţi însă deabinelea. După aceasta, întrunirea a continuat şi la sfârşit s’a votat o moţiune ce cuprinde doleanţele muncitorilor, care a fost înaintată ministerului muncii. —oxo “ ~ Serbare şcolară Galaţi, 29 Septembrie 1 Absolvenţii şcoalei comerciale superioare, seria 1905, s-au întrunit în localul şcoalei din str. Lascar Catargiu. Au participat d-nii: dr. Atanase Galan, director Uniunea cooperativă din regiunea Galaţi; Gh. P. Ionescu, director Banca Naţională a României din Cluj, Eugen Sala, subdirector la Comisiunea Europeană a Dunărei, M. A. Gheorghiu, director la Banca Naţională din P.Neamţ, Intendant maior Andrei Velichi, N. Voinescu, director banca cooperativă din Iaşi, Dumitruloan, director Banca cooperatistă din Bucureşti, Ionel Şăitan, I. Zamfirescu, A. Bădărău, expert contabil. D. Zaharia, directorul şcoalei comerciale superioare, deschizând şedinţa festivă, mulţumeşte absolvenţilor seria 1905 că, participă la festivitate şi mai ales la sărbătorirea d-lui prof. I. Gh. Munteanu, care şi-a regulat drepturile la pensie. D. Lăzărescu, subdirector al şcoalei, mulţumeşte pentru cinstea făcută de a fi ales preşedinte onorific al absolvenţilor din seria 1905. Au mai vorbit d-nii dr. Galan şi Voinescu după care d. prof. I. G. Munteanu arată foloasele aduse de societatea absolvenţilor şcoalei comerciale superioare şi cere câteva minute de ■reculegere pentru cei decedaţi. # La cimitirul „Eternitatea“ s-a oficiat un parastas pentru Virgil Benisache, fost profesor şi decan al baroului de Covurlui. Au participat o delegaţie de profesori, avocaţi şi elevi ai şcoalei comerciale. Au vorbit părintele Arşic, din partea corpului profesoral, avocat Stelian Taşcă din partea baroului şi Voinescu din partea absolvenţilor. • In cinstea d-lui prof. I. G. Munteanu, fost multă vreme profesor la şcoala comercială, s’a dat un banchet, la care au participat, pe lângă absolvenţi, şi numeroşi profesori. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni 59 D •no H. Wood Tainele labirintului I __Nu poate să vă spue nimic, dar dacă vrei n’ai decât I să-l întrebi. N’a văzut însă pe acel domn şi eu nu i-am spus I încă nimic. Dacă vreţi să-l întrebaţi, să mergem atunci, căci I cât e de surd, fără mine nu mai scoateţi nimic nici întrun I ceas. ■ ' __ Dece nu-i spui bărbatului despre toate celea ? I __Ba îi spui, dar n’am avut încă vreme să-i spui aceasta, I deoarece ca să vorbeşti cu el înseamnă pe puţin un ceas pier- I dut şi eu am avut cam multă treabă. I Avea dreptate, detectivul era desperat dar aşa era. Fe- I meea părea aşa de cumsecade şi vorbea așa de simplu încât nu I se putea să nu spue adevărul. I Totuși nu-i venea să creadă că bolnavul din seara tre- I cută plecase. Un instinct îi spunea că n’avea decât să în- I tindă mâna să o pue pe el, de-ar fi ştiut în ce parte. Porni I spre flori şi Ana plecă atunci în bucătărie nădăjduind că a I sfârșit cu ea. Ajunsă în bucătărie, se uită de jur împrejur. I Detectivul vorbea cu amândoi polițiştii. Fugi la stăpâna ei. — Doamnă, șopti, să vă spun ce am spus când m’au în■ gerat. ■ ii spuse ce vorbise detectivului. — Bine, bine, Ana, dar du-te să nu te prindă aci. Doamne, îmi vine să mor ! — Deloc, trebue să te faci că nici nu-ți pasă că sunt aci. Mă duc să-ți aduc un pahar cu vin. Spune că era fratele d-tale sau cumnat. N’avea grije, că eu sunt aci de pază. Și fugi în bucătărie unde începu să facă sgomot ca s’o vadă detectivul. Ce noroc că fusese la stăpâna ei. Peste o clipă, bătu în ușe detectivul și intră la d-na Grey. Toate întrebările lui tindeau sau să adeverească spusele Anei, sau s’o dea de gol. Cum îl chema ? — Grey. Rudă ? — Cumnat. De ce venire ? — Să-și ia ziua bună înainte de a pleca în Australia. Unde se îmbarcă?— Nu știiu... a, ba da, Gravesend. Era sănătos îndestul ca să călătorească ? — Nu știa. Călătorea totdeauna. Venise cu trenul ? — Da. Plecase cu trenul ? — Da. Ce tren ? — Un tren de seară. Plecase pe la 3 jum. de la ea. — E vremea să luaţi oul, stăpână, întrerupse Ana intrând cu un ou și un pahar cu vin. Il puse în față, apoi plecă. — Tot în căutarea acelui Filip Salter sunteți. Tot aci, la mine ? întrebă ea încet. — Da, doamnă. — Și tot sigur că e ascuns aci ? — Doamnă, sunt foarte sigur de aceasta ! Dădu din cap. Era prea slabă ca să’ncerce să-i arate contrariul. D. Străinu o privea mereu. — D-le, îți spun pe ce am mai scump, şi îţi jur pe Dumnezeul meu, că nu ştiu şi n’am ştiut nimic, niciodată, de acel Filip Salter.D. Străinu era desperat. Era aşa de sigur că Saltter e acolo şi totuşi nu putea pune mâna pe el. Mai mult, de câte ori îl căuta, avea destule probe contrarii. Ce era de făcut ? ! Intra în numele legii, dar într’o bună zi putea fi tras în judecată de aceste călcări nejustificate. Astfel se sfârşi a doua călcare. Detectivul şi oamenii lui trebui să plece încă odată traşi pe sfoară. CAP. XXXVII Clematis Cottage e cercetat Plecând din labirint, detectivul hotărî să se ducă la gară, să vadă dacă poate găsi vreo urmă de a bolnavului din labirint, dar le doi pași se întâlni cu doctorul Caven. — Ei, dar ce aud ? Că bolnavul meu a plecat. Nu se poate ! — Așa am auzit și eu, totuși sunt sigur că nu-i adevărat. Poveste ! — Va să zică știi ! Dumneata l-oi fi gonit. — Eu în nici un caz, doctore. M’am dus de dimineață să.... să-l văd și mi-au spus că a plecat aseară cu trenul. — De ticluit au ticluit-o de aseară, căci eu am primit din zori o scrisoare prin care îmi spune să nu mai viu azi, fiindcă a fost nevoit să plece aseară. Eu însă tot am venit. Haide Ioane, dă-i drumul. Detectivul așteptă să iasă doctor,^, ca să mai afle câte cea» • » " '....~ —• Ei, doctore ? îl întrebă îndată ce eşi. ’T — Nu l-am văzut căci a plecat cu adevărat, deoarece avea locul reţinut pe un vapor pentru Australia. Ţi-au spus şi d-tale tot ce mi-au spus şi mie deci. — Nu prea înţeleg eu însă bine. Eri bolnavul nu mi-a pomenit nimic de această călătorie şi nici n’a spus că toc, mai venea de la Londra. Din contră, când i-am spus că are exevoe de odihnă şi linişte, avea aerul să spue că trăeşte foarte liniştit de mai multă vreme şi va urma să trăiască la fel. Detectivul era în toate stările. Fugise sau era încă a-» acolo ? Aceasta era singura lui grije. — îmi pare bine că te-am revăzut, ca să te întreb cum te chiamă, zise deodată doctorul. — Cum mă chiamă ? Grimby. — D-le Grimby, mi-ai vorbit aseară de niște griji mari care-1 urmăresc pe bolnavul meu. Crezi că se temea cumva să mai rămâe aci și de aceea a plecat ? — Tot la aceasta m’am gândit și eu, doctore. Dacă a plecat, de frică a plecat. Doctorul o porni, iar detectivul rămase în față cu d. Smith care-și fuma pipa obișnuită la geam. — Bună ziua, d-le Grimby. Detectivul se întoarse și dădu peste Karl care păre scos din fire. — E oare adevîrat, d-le Grimby, chiar ai călcat birintul l *Va ur