Universul, octombrie 1930 (Anul 48, nr. 239-269)

1930-10-01 / nr. 239

““"CUPON N-rul 35 Cititorii clarului „Universul“ cari vor strânge şi trimite Administraţiei ziarului nostru seria IV-a de 50 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare în valoare de 20.000 lei a soc. flFranco-RomfniftM de asigurări, Buc. Griviţei 23. Ei vor participa la tragerea de amortizare a lei 20.000 care se va face la începutul lunii Noembrie a. c. De la Asociaţia creştină „patriarhul Mferon“ — Sărbătorirea d-nei Smara Gheorghiu — Duminică, la 4 d. a., asociaţia creştină „Patriarhul Miron" a sărbătorit, în pavilionul Banat, din parcul Carol, pe d-na Smara Gheorghiu, cu prilejul împlinirii a 73 de ani de viaţă. Peste două mii de membri ai însufleţitei asociaţii creştine au adus un prinos de dragoste cura­tă şi spontană d-nei Smara, „sora“ lor mai mare, care de trei ani participă cu o largă iubire la educaţia tineretului asociaţiei în spiritul naţional şi creştin. Primirea d-nei Smara, care a venit însoţită de cele două fiice ale sale şi de d-na Alexandrina Pălt­ineanu, colegă de învăţă­mânt, a fost impresionantă. Mem­brele asociaţiei au oferit sărbă­toritei zeci de buchete, în timp ce întreaga asistenţă cânta în cor. Părintele protosinghel TEOFIL IONESCU, conducătorul asocia­ţiei, relevă personalitatea d-nei Smara, care timp de o jumătate de veac a fost o educatoare i­­deală şi o neobosită propagandi­stă a ideii româneşti peste ho­tare. D-na Smara adaugă la opera sa didactică şi literară, numeroa­se iniţiative creştine care-i dau dreptul la recunoştinţa bisericii noastre ortodoxe. Dânsa a fost iniţiatoarea reclădirii mitropoliei domneşti din Târgovişte, acest monument al vieţii noastre reli­­gioase din trecut. Părintele Teofil Ionescu a mul­ţumit sărbătoritei din partea a­­sociaţiei pentru dragostea cu care lucrează de trei ani, în rân­durile ei pentru întărirea vieţii creştineşti. D-na ELENA HAGI-ŞTEFAN, din partea comitetelor de doam­ne ale asociaţiei, oferă d-nei Sma­ra o superbă jerbă de flori albe şi o roagă să lucreze cu aceeaş râvnă cu care a lucrat până a­­cum pentru binele neamului şi al vieţii noastre spirituale. D. G. LUNGULESCU din par­tea Casei Şcoalelor, face elogiul vieţii de muncă şi idealism al sărbătoritei. Urmare a poetului Gr. Alexandrescu, din familia Andronescu, boeri ctitori de bi­serici în Târgovişte, d-na Smara a lucrat cu o rară vrednicie nu numai în învăţământul primar pe care l-a ilustrat, d-sa fiind ini­ţiatoarea şcoalei active la noi, ci şi în literatura şi în domeniul cultural. A ridicat monumente lui Ion Heliade Rădulescu,­­lui Gr. Alexandrescu, Tudor Vladi­­mirescu, a înfiinţat soc. „Arta şi istoria naţională"­, a fost .o. .mi­sionară însufleţită a ideii româ­neşti peste hotare, şi-a încunu­nat viaţa de muncă şi vrednicie prin repararea mitropoliei isto­rice din Târgovişte aflată în ruină. O astfel de personalitate nu numai că merită să fie cinstită de ţara întreagă, dar cinsteşte învăţământul şi neamul căruia aparţine. D-na SMARA GHEORGHIU, răspunde mulţumind cu multă căldură pentru sincera sărbăto­rire care i se face. Nu mi-am făcut decât datoria şi dacă ne-am face-o toţi cu toată inima — spu­ne d-sa — am fi în fruntea ce­lorlalte neamuri. Am iubit elevii mei, ca pe co­piii mei. De aceia am şi fost numită de doctorul Gerota „mai­ca“ micuţilor oropsiţi. Am iubit însă şi virtuţile neamului meu de care am fost mândră şi pe care şi eu şi fiica mea am cău­tat să-l facem cunoscut străi­nilor în lumina adevăratelor lui însuşiri. Sunt fericită că-mi închei viaţa după ce-am isbutit să fac să se repare mitropolia istorică din Târgovişte, din care ar trebui să se facă un Panteon al româ­nismului şi în care ar trebui să se încoroneze Regele Carol al II-lea aşa cum se încoronau acolo fericiţii domnitori Basarabi. (A­­plauze). Ţin de datoria mea să mulţu­mesc pentru această mare înfăp­tuire sprijinitorilor, în fruntea cărora stă d. Stellian Popescu, di­rectorul ziarului „Universul" primul creştin şi adevărat român care m-a ajutat cu banul şi ziarul său la această operă. (întreaga asistenţă manifestă călduros pentru ziarul nostru şi directorul său). Datoria d-voas­­tră este să întăriţi viaţa creş­tină a neamului, fiindcă ea ne-a fost sprijin şi ea ne-a mântuit la vremuri grele. (Sala a ovaţionat îndelung pe d-na Smara). MUSSOLINI ŞI BISERICA Cerută de surtă să vorbească d-na ZOE GARBEA TOMELLI­­NI, fiica d-nei Smara şi soţia profesorului universitar Tomelli­­ni şi consulul român din Geno­va, arată cât este de fericită că după două­zeci de ani de lipsă din ţară să vadă o afirmare atât de puternică de viaţa creştină. In Italia, — spune d-sa— am putut constata rolul regenator al religiei în viaţa de Stat. Până la întronarea fascismului, socialis­mul care sub masca iubirii de oameni urmărea internaţionali­zarea şi distrugerea vieţii spiri­tuale — adusese Italia la anar­hie. Mussolini — prin geniul lui creator — tocmai fiindcă fusese socialist şi-i cunoscuse puterea distructivă, a introdus religia în şcoale de unde fuseseră excluse icoanele. Prin împăcarea cu Vaticanul el a redat vieţii italiene puterea vieţii spirituale, astfel că după opt ani Italia este ţara muncii uriaşe şi a cinstei desăvârşite. Doresc ca şi ţara noastră să ajungă prin muncă şi credinţă la locul de cinste şi vrednicie pe care trebue să-l aibă în rândul celorlalte neamuri. Părintele Teofil Ionescu a mul­ţumit d-nei Temelini pentru în­sufleţită d-sale comunicare. Solemnitatea a luat sfârşit la ora 7.30. Cârti noul DREPTUL ROMAN, de C. Ha­mangiu şi Matei Nicolau (editura Socec, 1930). Profesioniştii juridici au găsit întotdeauna un puternic sprijin în studiul dreptului roman, care re­prezintă pentru lumea modernă cea mai înaltă instituţiune juri­dică de-a lungul tuturor veacuri­lor, şi cel mai sigur mijloc de a putea cerceta şi îmbrăţişa cu gândul, vastul teren al ştiinţei dreptului în cea mai pură accep­ţiune a cuvântului. Cu toate transformările şi a­­dăugirile câştigate timp de 2 mi­lenii, ştiinţa dreptului roman a rămas acelaş monument ,— mai tare ca arama — pe care au ştiut să-l înalţe spiritul juridic şi puterea de organizare a popo­­rullui rom­an."­ ........... " Temelia ştiinţei dreptului de totdeauna şi de pretutindeni, o formează acel sistem neîntrecut de legi şi aşezăminte juridice pe cari le-au conceput şi înfiinţat romanii, şi pe cari şi astăzi po­poarele le socotesc, în bună parte, necesare bunei lor rândueli ju­ridice şi morale. Şi cum învăţământul nostru u­­niversitar suferea de lipsa unui drept roman complet, scris lim­pede şi atractiv, opera recentă a marelui cărturar în domeniul dreptului, care este d. C. Haman­­giu şi a tânărului, dar valorosu­lui său colaborator, distins în cercurile culturale franceze, Ma­tei Nicolau, este mai mult decât bine venită. O recomandăm călduros nu numai studenţilor, cărora le este cu tot dragul şi cu toată grija în­chinată, dar şi avocaţilor şi ma­gistraţilor tineri, cari vor găsi în ea un sprijin absolut necesar pen­tru servirea şi cinstirea ştiinţei dreptului. —— xDx------­G. R. Expoziţia de desen a şcolarilor In foyerul teatrului „Ven­tura" e deschisă expoziţia copi­lului. Lucrări de copii, instructivă şi atrăgătoare pentru copii, această expoziţie originală a fost inspi­rată de alta similară, ţinută la Paris, organizată de şcoalele noui din occident. Noua metodă a desenului, după care se predă în acele şcoli, era experimentat şi la noi în clasele primare. îndrumările au fost date prin revista „Şcoa­la şi familia de mâine“. Acum o aplică multe şcoale primare. Materialul de desen astfel obţi­nut a fost strâns, apoi selecţio­nat, iar expoziţia de la teatrul „Ventura“ rezumă rezultatele. Arapectul expoziţiei este acela al u­nei săli şcolare. Pe plan­şete de carton, încadrate sim­plu, sunt lipite grupuri de de­sene clasate: desene libere, după natură, din memorie şi decora­tive. Câtă deosebire de desenele ve­chi ale claselor primare, desene liniare, încătuşate sever în fi­guri geometrice! Aci este expresia spontană a copilului. Este limbagiul lui grafic, bogat şi expansiv, în care abundă greşelile şi care a­­minteşte gălăgia drăgălaşă a limbagiului micuţilor de doi ani. Se pare că desenul liber este preferat de şcolari. Aceştia, fan­­tazişti di­n fire, iubesc compo­ziţia din imaginaţie şi compun mai veseli cu pensula decât cu tocul. Tema generală propusă a fost „Primăvara“. Reuşite sunt lucrările din cl. II­I-a a şcoalei primare Banila- Chicera (Storojineţ). Acestea sunt adevărate "peisaje de aquarelă. DELA NOI" reprezintă o co­lină cu o turmă de oi. Lucrată în planuri, cu umbre, are chiar frumoasă perspectivă; coloritul, bine executat, denotă că elevul a fost mai de mult exercitat în această dexteritate. Ca notă poe­tică, micul autor a făcut păsto­rul cântând din flaut: „LA A­­RAT“, „ÎNFLORESC CIREŞII“ şi alte două bucăţi, tot bune, au tehnica la fel. Deşi din aceeaş şcoală, apare cu totul originală o aquan­elă: „FLORI DE BAL­TA“. Micuţul, care a făcut-o, bănuesc că a stat retras şi a pictat ce i-a plăcut lui, fără să se uite la­ vecinii de bancă. O lucrare, care depăşeşte mult aşteptările, este „LA A­­RAT“, a unui băeţel de col. IV la o şcoală din Gura­ Humorru­­lui Pe un petec de hârtie al­bastră, este desenat, cu cretă şi cărbune, plugul tras de doi boi în plină mişcare şi condus de doi ţărani, cel din urmă înco­voiat de la mijloc, cu un braţ întins şi cu piciorul în flexiune, exprimă exact sforţarea de a îm­pinge plugul. Proporţiile sunt păstrate şi nic­i o greşeală mare nu face discordanţă. Tabloul are şi viaţă: un stol de pasări sboară în urma plugului; are şi poezie, soarele răsărind la o­­ri­zont, e făcut un galben-roş viu. Un băeţel de la şcoala de a­­plicaţie Cetatea-Albă introduce în peisaj, ca centru al compo­ziţiei, un cuib de barză, în ju­rul căruia oboară frumos trei berze. Cu o naivitate ingenioa­să, a colorat coada uneia din berze în tricolorul naţional. Toate aceste lucrări oglindesc natura la ţară, văzută prin o­­chiul celor micuţi. „Cu totul în a­lt cadru au re­dat acelaş subiect elevii de la oraşe. Aşa, de pildă, bucata „PRIMA­­VARA IN PARC“ reprezintă, In culoare, parcul şcoalei de apli­caţie din Cluj. In mijlocul pei­sajul ce ridică câţiva copaci înalţi formând massă compactă, fără detalii de frunze şi crăci. In jurul lor un bazin de apă şi o aleea lângă. Desen liber au executat şi copiii, cari au ilustrat diferite istorioare cu creioane culori­ S-au obţinut rezultate reuşite la ilustrarea povestei „SCUFIŢA ROŞIE“, la şcoala din Reciţa. După o bucată de citire „ŢARA MEA“, copiii au încercat să ex­prime, în tablou sinoptic, bogă­ţiile ţării. Tema aceasta mi s-a părut prea grea. Sunt drăgălaşe desenele din imaginaţie la cl. I (şcoala din Tg.-Ocna). • In desenul după natură exce­lează şcoala din Găeşti prin flori, frunze şi muguri, toate modele simple. Un copil de d­l. II a observat atent şi a pictat o frunză compusă. Desenul este impecabil. La şcoala din P.­Neamţ, două fetiţe au desenat în culori, cu fineţe, un pahar cu narcise. Şcoala de aplicaţie din Brăila a trimis mai multe exemplare corecte de desen natură moartă. Arta decorativă a găsit altoi fecund în şcoala nouă a desenu­lui. Dispozitive decorative bine în­drumate: chenare, coperte, li­tere ornate, modele ce ar servi de broderii. Înfloresc vesele pe hârtie din mâna micilor începă­tori. Elementul decorativ va­riază şi se vede că a fost bine studiat în prealabil cu aceştia. Se disting fetiţele şcoalei din Gârbovi (Ialomiţa) prin che­nare lucrate cu măestrie în pe­niţe. Şcoala din Trei­ Scaune a trimis, între altele, un bujor roşu chiar frumos stilizat, în­chis într’un chenar de lalele, tot stilizate. Expoziţia aceasta şcolară cu lucrări, în care se citeşte inte­ligenţa copilului, după spiritul subtil de observaţie, după gra­dul de interpretare şi de repre­zentare, prezintă un interes di­dactic şi unul artistic. Pedagogul a ţintit prin pre­darea raţională a desenului, folosinţa copilului, fie ca obiect auxiliar pentru întregul învăţă­mânt, fie ca o îndrumare pro­fesională în viitor. Artistul citeşte în cunoscă­tor desenul copilăresc şi cerce­tează cu pasiune confirmarea unui talent. Dr. Lucreţia Nissim­ a O domnişoară Înecată In nord­ Iaşi, 28 Septemb.­­Astă noapte pe la ora 11, un trecător, pe malul Bahluiului, a zărit o fiinţă omenească, scătân­­duse într'o mlaştină din Bahlui, la locul numit Bălţătoarea, unde se scurg toate canaturile oraşului şi, obişnuit, se varsă vasele cu murdării, aduse de serviciul ba­rometric. Trecătorul a dat alarma. Până când victima să fie salvata, s’a frecat, . Cadavrul a fost scos la mal. S'a constatat că e o d-șoară fru­moasă, bine îmbrăcată. Purta un impermeabil, pantofi gris și pe cap o bască. Identitatea ei nu s’a putut stabili; de asemenea nu se știe dacă e crimă, sinucidere sau accident. Congresul pensionarilor militari din Iaşi Iaşi, 28 Septemb. In sala „Cercului militar“ s-a ţinut, astăzi, congresul pensiona­rilor militari,, ofiţeri şi grade in­ferioare şi văduvelor de război. D-nii col. Zamfirescu, col. Bră­­deanuu şi alţii au arătat situaţia nenorocită, în care se găseşte a­­ceastă categorie de pensionari de război. S’a insistat asupra necesi­­tăţii solidarizării tuturor pensio­narilor de război. În cele din urmă s’a decis în­fiinţarea, la Iaşi, a unei filiale a soc. pensionarilor militari, care are sediul la Bucureşti, bul. Pa­­che. Primul campionat de PING-PONG în Romania urs de masă) la ILUSTRATIUNEA ROMANA“ — N-rul 40 din 25 Septembrie 1930 — ■■ m­ . universul. Instrucţia contrabandei de pe vaporul „Regele Carol” CE-I CU BALOTURILE CU FOI­ŢA DE ŢIGARA.­­ CINE SUNT VINOVAŢII Galaţi, 29 Septembrie Marea contrabandă de pe vapo­rul „Regele Carol”, în magaziile căruia s-au găsit şase baloturi cu foiţă de ţigaretă, au format o­­biectul unor minuţioase cerce­tări a tribunalului maritim din Galaţi. D. comandor Pompiliu Geor­­gescu, jude-instructor pe lângă tribunalul maritim, a interogat pe d. Maximilian Hrubeş, coman­dantul vasului­, Cornas Mihai, prim-ofiţer, C. Mihalache, ma­gaziner, chelnerul M. Nicolae şi marinarul Cereciuc. Toţi au negat că ar fi avut vre­o cunoştinţă de provenienţa baloturilor în magaziile vasului. Comandantul vasului a susţinut că, nu ştia nimic şi a fost sur­prins de cele descoperite. S-a stabilit că în timp ce va­porul „Regele Carol“ se întorcea din cursa regulată Alexandria— Constanţa, în apropiere de San- Ştefano, nu departe de Constan­­tinopol, au fost aruncate în apă mai multe hale ce au fost pes­cuite de câţiva pescari ce aştep­tau anume. Autorităţile turceşti fiind informate că, pe bordul va­sului s’ar afla mărfuri de con­trabandă, au făcut o descindere. In magaziile Nr. 2 s’au găsit 6 baloturi cu foiţă de ţigaretă, ar­ticol prohibit. D. comandor Georgescu con­chide la vinovăţia celor de mai sus. Comandantul Hrubes mai este învinuit că a permis autori­tăţilor de port din Stambul să facă descindere pe bordul vasu­lui, fără asistenţa consului gene­ral al României, aşa cum prevăd regulile maritime. Ordonanța definitivă a fost semnată şi întregul dosar a fost înaintat tribunalului maritim. D. procuror general Macri urmează să pună concluziuni. --------rDx------- Escursia ziariştilor iugoslavi Ploeşti, 28 Sept. I­n cursul zilei de astăzi zia­riştii iugoslavi au vizitat Slănni­­cul de Prahova. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de d. Aved Teoha­­rescu, primarul oraşului şi con­duşi la salină, unde însoţiţi de ingineri au coborît în mine. Li s-au făcut diferite demonstraţii de extragerea sării cu ciocane şi dinamită. La ora 7 seara au sosit în gara Ploeş­ti, unde li s-a servit o masă în restaurantul gării şi apoi au plecat spre Cernăuţi. A apărut Nr. 40 din Ziarul „Ştiinţelor şi al Călătoriilor“ cuprinzând un bogat şi variat material ECLIPSĂ DE LUNĂ Un interesant fenomen ceresc în cursul lunei Octombrie. — Date asupra eclipsei. — Cum se va vedea eclipsa din România. CHEIA CODURILOR CIFRATE Poliţia, armata, comerţul, or­ganizaţiile secrete şi chiar par­ticularii folosesc coduri cifrate. Toate pot fi deslegate. — Miste­rioasa telegramă a unui ameri­can. — Tălmăcirea oricărui cifru. Modele de coduri convenţionale. GOANA DUPĂ SOARE Acţiunea razelor ultra-violete.— Institute actinologice.— Solarium învârtitor. Sănătatea prin soare. SUCCESELE ŞTIINŢEI ROM­NEŞTI întoarcerea triumfală a Docto­rului Marinescu. — Vioara elec­trică a ing. Dumitriu. — Geohi­­drostatul d-rului Popescu — Ex­poziţia românească de radio. SĂPTĂMÂNA ŞTIINŢIFICA Experienţele lui G. Claude.— Descoperiri arheologice la Con­stanţa — Meetingul de aviaţie.— Expoziţia de igienă. CRONICA GEOGRAFICA : Prin insula lava. CRONICA ARHEOLOGICA: Omul primitiv. .CRONICA RADIOFONICA: Recepţiile salvatoare. CRONICA NOUTĂŢILOR: Ul­timele descoperiri şi invenţii. GALERIA MARILOR SAVANŢI: Descartes şi Pascal. DE VORBA CU CITITORII. UN ROMAN ŞTIINŢIFIC, SFATURI ŞI REŢETE PRACTICE, ETC. % „ SS71” Preţul 5 lei Anul XLVIII Nr. 239 Miercuri 1 Octombrie 192 MEMENTO RADIO MARŢI, 30 SEPTEMBRIE 391 m. BUCUREŞTI 12 kw. 13. Plăci de gramofon: Muzi­că instrumentală. 13.30. In­formaţiuni: bursa ce­realelor, bursa de efecte, cota a­­pelor Dunării, meteorul, semnal orar. 13,50—14,30. Plăci de gramo­fon : Muzică vocală. 17. Orchestra Sibiceanu : Mu­zică uşoară şi muzică româ­nească. 18. D. Horia Furtună : Humo­rul lui Mark Twain. 18.15. Informaţii şi semnal O­ rar. • 18.30. Orchestra Sibiceanu: Continuarea concertului. 19. D-na Alice Viardot: Des­pre Alfred de Musset (în limba franceză). 19.20. D. Octav Cristescu-terior de la Opera Română . D’Ardelot: Berceuse, Leoncavallo: Les de­ux serenades. Donizetti: Arie din Elixire d’amore. Cilea: A­­rie din „Arlesiana“ Andreescu- Skeletti: Mi-e dor. Andreescu- Skeletti: Lacul. Sylvian Ciia­­tescu : In crâng. 19,50. Plăci de gramofon : Mu­zică uşoară. 20,30. D. Ion Mano­­lescu: Cetirea unui fragment din „Despot Vodă“ de Vasile A­­lecsandri. 20,40. D. Radu Roeetti: Cara­­giale pedagog. 21. Orchestra Radio : Boest: Marş solemn. Offenbach : Uver­tură la „Frumoasa Elena“. Joh. Strauss: ziare de dimineaţă. Vali. Tscherennine: Romanţă. 21.30. D. I. Jianu: Un cântă­reţ al muntelui (Calistrat Ho­gaş). 21.45. D. Edgar Istratty-bas de la Opera Română . Haendel: Balthazar. Schubert: Moartea şi fata. Lully : Alcesie. Berlioz : Arie din „Damnaţiunea lui Faust“. Fauré: In rugăciune. Franck: Procesiune, s acomo de vioară, violoncel şi orgă). 22.15. Orchestra Radio : Dvo­rak : Legenda No. 2. Godard: Canzonetta din Concertul de violină (solist d. Teodoru). Franck : Dans® lente. Gounod : Muzică de balet din „Faust“. 22.45. In­formaţiuni: * Şcoala politechnică 30 kw. 41.5 m. Ora 17. Leoncavallo Pagliacci, Prolog cântat de Stracciari, Rossini, Arie din Semiramis, Wagner Tannhauser Rugăciu­nea Elisabetei cântate de Fisa Stirlia, Wieniawsky Romanţă, Jongen Legende naive cântate de Ioanovitch Bratza; Mascag­ni : Cavaleria Rusticană, Uver­tura : Kreisler Caprice Wiend­a Schubert Ave Maria, cântate de Blinder , Margutuil Glockenspiel Intermezzo, Amadei Jocul valu­rilor, orchestra de mandoline. Ora 22. Rose-Marie, Chant d’amour Indien, Coquette, My Angeline, Mimosa, Meditera­nean Blues, Ma mome, Diettro 11 Ventaglio, Voulez-vous m­a main? Lulu, T’aimer librement, Adolfine, Always, Valencia, a Kotawice: 12 kw., 400 m. — 20,25. Conerinţă: 20,50. Trans. de la opera din Poznan. După transmisiune: feuilleton, bill, meteorologic, anunţarea pro­gramului r­ilai vi­­nă to­a­re limba franceză. Ultimele nou­tăţi. Berlin: 4 kw., 418 m. — 20. Concert distractiv de orch.; 21,35. Trans, din Königsberg. Belgrad: 2.5 kw., 431 m. — 21.30. Trans, din Zagreb; 23,45. Concert seral executat de quar tetul radio. Borna: 50 kw., 441 m. — 18. Concert vocal și instrumental; 19. Concert de plăci de gramo­fon ; 20,50. Jurnal radiofonic; 21. Radiosport; 21,35. Concert cu muzică variată. Praga; 5 kw., 487 m. — 20,30. Concert de fanfară ; 21,30. Mu­zică de cameră ; 22. Trans, din Brno ; 23. Noutăți sportive ; 23,15. Trans, din Bratislava; 23,55. Inf. teatrale; 24. Muzică de clopote. Milano; 7 kw., 501 m. — 22,05. Concert simfonic. Viena: 15 kw., 516 m. — 21. Ora, meteorul, programul zilei următoare; 21,05. Dalibor, ope­ră în 3 acte de Smetana. In con­tinuare, concert seral. Budapesta: 20 kw., 550 m. — 20.30. Transm. reprezentaţiei de la Opera regală. Sheherezann, balet în 4 tablouri de Rimsky- Korsakov. Vagabondul şi fiica regelui“ de Seligman, muzica de Poldini. In continuare con­cert al orchestrei de ţigani. Paris: (Radio) 16 kw., 1724 m.— 20.30. Ca user­ie medicală . 21 Concert al orchestrei radio. Mercuri, 1 Octombrie Bucureşti: 12 kw., 394 m.. 13. Plăci de gramofon : Muzică simfonică. 15.30. Informațiuni: bursa ce­realelor, bursa de efecte, cota a­­pelor Dunării, meteorul, semnal orar. 13.50—14.30. Plăci de gramofon: Muzică ușoară. 12. Orchestra Radio : Suppé : Uvertura „Banditenstreiche“ Wald teu fel : Soirée d’été-vals. Ippoli­­tow-Ivanov : „Iveria“-suită. L. lessel: Clopote nupţiale. A. Ru­binstein : Dansul mireselor din Kaschmir. A. Ketelbey : Iu.o gră­dină de mănăstire. 18. D-ra Sorana Ţopa : Poezii din Crisna Murţi. 18.15. Informaţiuni şi semnal o­­rar. 18.30. Orchestra Radio; L. Bee­thoven : Adagio cantabile din So­nata patetică. Boccherini: Me­nuett. E. D’AIbert: Fantezie din opera „Mareika de Nyrnwegen”. II. Ackermans : Notre doux reve. Rameau : Gavotte. 19. D. Grig. Gafencu-subsecre­tar de Stat: Ideea de pace la Li­ga Naţiunilor. 19.20. D. Mladenatz: Congre­sele Cooperative Internaţionale. 19.40. D. prof. Petre Suciu: Problemele Moţilor. 20. Plăci de gramofon : Muzică românească.­ ­ 21. D. Ârmano-flaut: Wetzger: Fantezie de concert. Grieg. Ariet­­te. Grieg : Vals. Beethoven : Lar­go. Lecuven: Melodie Capric­cietta. 21-30. Cărfi noui. 21.45. D-nii Leonid Schulakoms­­kij şi G. Boneff (guitară, balalai­­kă şi canto) : muzică variată. 22.15. D. Ionel Foffno-violonccl: Fauré : Siciliana. Lalo : Cântece ruseşti. Bach: Menuet. Boccherini: Sonata la major. 22 45. Informaţiuni. ŞCOALA POLITECHNICĂ­. 30 yt„ 41,5 m.. 17 Beethoven: Simfonia 6 (Pas­­tornia) dirijată de Felix Wein­gartner ; Rossini: Două arii din Bărbierul din Sevila cântate de Stracciari; Gretchar­inoff : Cân­tecul cazacilor, Tchaikowsky : In biserică cântate de corul Jaroff. * Katowice : 12 kw., 400 m. — 20.30. Conferință. 21. Bul. spor­­tiv. 21.10. Conferinţă. 21.35. Con­cert vocal. 22.20. Audiţie literară, trans. din Varsrvma. După trans­misiune : feuil’l­on, meteorul, a­­nunţarea programului zilei ur­mătoare în limba franceză. Ulti­mele noutăţi. 24. Cutia cu scri­sori în limba franceză. Berlin : 4 kw., 418 m. — 21.10. Concert distractiv de orch. 21.30. Trans din Königsberg, concert de plăci de gramofon. 1.30. Muzică de dans Belgrad : 2,5 kw., 431 m.—20.30. Conf.. 21. Trans. din Praga, con­cert al filarmonicei cehe. 23.15. Concert de plăci de gramofon. Roma : 50 kw., 441,nr._— 21,35. Concert simfonic. Praga : 5 kw., 487­­ m. — 20,50. Trans. din Zagreb şi Ljubljiana. 20.50. Inf.. 21. Trans. din sala Smetana, concert simfonic. 23. Noutăţi sportive. 23,15. Inf. tea­trale. Milano : 7 kw., 501 m. — 21,40. Radio-cabaret și muzică din ope­rete. Viena : 15 kw., 516 m­. — 21.30. Aur. Causerie. 22. Goldrausch de Jan Grmela, tradus şi prelucrat de O. Neruda. In continuare con­cert seral. Budapesta : 20 kw­,. 550 m. — 21. Reprezentaţie din studio, în continuare concert al orchestrei de ţigani. Paris (Radio): 16 kw., 1724 m — 20. Conf.. 20.30. Lecturi. 2t. Con­cert al orchestrei radio. „Vrăjitoare“ arestată Deva, 28 Sept. A fost înaintată parchetului ţiganca Iuliana Zlatan, de 72 de ani, pentru că înşela pe locuitorii din comunele Geoagiu şi Simeria cu mari sume de bani şi lucruri, spunându-le că le ghiceşte şi le vrăjeşte. -----------X X----------­ Preţul pâinii la Ploeşti Ploeşti, 28 Septembrie Membrii delegaţiunei perma­nente a municipiului Ploeşti au ţinut aseară o şedinţă, sub pre­­şedinţia d-lui C Brezeanu, pri­marul municipiului. S’au fixat nouă preţuri la pâine, astfel că dela 1 Octombrie se va vinde în loc de 9 cu 8 lei pâinea albă (franzela), iar pâinea neagră cu 6 lei. Greutatea pâinii va fi de un kg. fără toleranţă. S-au mai fixat preţuri maxi­male la diferite alimente. Şi-a ucis mam Brăila, 28 Septembri Sâmbătă seara, în apr­op’­e de com­. Baldovineştii, Ion vin, împreună cu un văr al n-A­u Ion Dovleciu, a omorît cu loo­­vituri de cuţit, pe mama sa, Zinca Lovin şi a rănit grav pe tatăl său, Ion, care a fost tran­sportat la spital. La faţa locului au sosit d-nii prim-procuror Pastia şi căpi­tan Burcel, comandantul le­giunii de jandarmi. Asasinii au fost arestaţi. Interogaţi, ei au declarat că au voit s­ă suprime pe bătrâni din cauză că aceştia au cerut tribunalului anularea testa­mentului făcut în favoarea lui Ion Lovin. Mare scandal la o întrunire socialistă la Ploeşti UN GRUP DE COMUNIŞTI INCE­ARC­A SA ZĂDĂRNICEA­SCĂ ÎNTRUNIREA Ploeşti, 28 Septembrie Astăzi la ora 10 dim, s-a ţinut în grădina cinematografuluii „Griviţa" din localitate o întru­nire a partidului socialist din Ploeşti, sub p­reşedenţia d-lui dr. Şerban. Oratorii au criticat atitudinea guvernului, care a adus ţara în cea mai rea situaţie economică, iar şomajul a luat propor’ţii cum nici­odată n’a fost la noi. Un grup de comunişti, ce se afla aranjat în apropierea­ tri­bunei, a început, la un moment dat, să vocifereze spre a ză­­­dărnici întrunirea. Socialiştii au procedat atunci la evacuarea lor, iar comuniştii opunându-se s-a iscat o încăe­­rare în toată regula. Socialiştii fiind în număr mai mare au reuşit să-i scoată afară, cio­măgiţi însă deabinelea. După aceasta, întrunirea a continuat şi la sfârşit s’a votat o moţiune ce cuprinde dolean­ţele muncitorilor, care a fost înaintată ministerului muncii. —­oxo “ ~ Serbare şcolară Galaţi, 29 Septembrie 1 Absolvenţii şcoalei comercia­le superioare, seria 1905, s-au întrunit în localul şcoalei din str. Lascar Catargiu. Au parti­cipat d-nii: dr. Atanase Galan, director Uniunea cooperativă din regiunea Galaţi; Gh. P. Io­­nescu, director Banca Naţiona­lă a României din Cluj, Eugen Sala, subdirector la Comisiu­­nea Europeană a Dunărei, M. A. Gheorghiu, director la Ban­ca Naţională din P.­Neamţ, In­tendant maior Andrei Velichi, N. Voinescu, director banca co­operativă din Iaşi, Dumitru­­­loan, director Banca cooperatis­tă din Bucureşti, Ionel Şăitan, I. Zamfirescu, A. Bădărău, ex­pert contabil. D. Zaharia, directorul şcoalei comerciale superioare, deschi­zând şedinţa festivă, mulţumeş­te absolvenţilor seria 1905 că, participă la festivitate şi mai ales la sărbătorirea d-lui prof. I. Gh. Munteanu, care şi-a re­gulat drepturile la pensie. D. Lăzărescu, subdirector al şcoalei, mulţumeşte pentru cin­stea făcută de a fi ales preşe­dinte onorific al absolvenţilor din seria 1905. Au mai vorbit d-nii dr. Galan şi Voinescu după care d. prof. I. G. Munteanu arată foloasele aduse de societatea absolvenţi­lor şcoalei comerciale superi­oare şi cere câteva minute de ■reculegere pentru cei decedaţi. # La cimitirul „Eternitatea“ s-a oficiat un parastas pentru Virgil Benisache, fost profesor şi decan al baroului de Covur­­lui. Au participat o delegaţie de profesori, avocaţi şi elevi ai şcoalei comerciale. Au vorbit părintele Arşic, din partea corpului profesoral, a­­vocat Stelian Taşcă din partea baroului şi Voinescu din partea absolvenţilor. • In cinstea d-lui prof. I. G. Munteanu, fost multă vreme profesor la şcoala comercială, s’a dat un banchet, la care au participat, pe lângă absolvenţi, şi numeroşi profesori. Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este: Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni „ 200 pe 3 luni 59 D •no H. Wood Tainele labirintului I __Nu poate să vă spue nimic, dar dacă vrei n’ai decât I să-l întrebi. N’a văzut însă pe acel domn şi eu nu i-am spus I încă nimic. Dacă vreţi să-l întrebaţi, să mergem atunci, căci I cât e de surd, fără mine nu mai scoateţi nimic nici întrun I ceas. ■ ' __ Dece nu-i spui bărbatului despre toate celea ? I __Ba îi spui, dar n’am avut încă vreme să-i spui aceasta, I deoarece ca să vorbeşti cu el înseamnă pe puţin un ceas pier- I dut şi eu am avut cam multă treabă. I Avea dreptate, detectivul era desperat dar aşa era. Fe- I meea părea aşa de cumsecade şi vorbea așa de simplu încât nu I se putea să nu spue adevărul. I Totuși nu-i venea să creadă că bolnavul din seara tre- I cută plecase. Un instinct îi spunea că n’avea decât să în- I tindă mâna să o pue pe el, de-ar fi ştiut în ce parte. Porni I spre flori şi Ana plecă atunci în bucătărie nădăjduind că a I sfârșit cu ea. Ajunsă în bucătărie, se uită de jur împrejur. I Detectivul vorbea cu amândoi polițiştii. Fugi la stăpâna ei. — Doamnă, șopti, să vă spun ce am spus când m’au în­■ gerat. ■ ii spuse ce vorbise detectivului. — Bine, bine, Ana, dar du-te să nu te prindă aci. Doam­ne, îmi vine să mor ! — Deloc, trebue să te faci că nici nu-ți pasă că sunt aci. Mă duc să-ți aduc un pahar cu vin. Spune că era fratele d-tale sau cumnat. N’avea grije, că eu sunt aci de pază. Și fugi în bucătărie unde începu să facă sgomot ca s’o vadă detectivul. Ce noroc că fusese la stăpâna ei. Peste o clipă, bătu în ușe detectivul și intră la d-na Grey. Toate întrebările lui tindeau sau să adeverească spu­sele Anei, sau s’o dea de gol. Cum îl chema ? — Grey. Rudă ? — Cumnat. De ce ve­nire ? — Să-și ia ziua bună înainte de a pleca în Australia. Unde se îmbarcă?— Nu știiu... a, ba da, Gravesend. Era sănă­tos îndestul ca să călătorească ? — Nu știa. Călătorea tot­deauna. Venise cu trenul ? — Da. Plecase cu trenul ? — Da. Ce tren ? — Un tren de seară. Plecase pe la 3 jum. de la ea. — E vremea să luaţi oul, stăpână, întrerupse Ana in­trând cu un ou și un pahar cu vin. Il puse în față, apoi plecă. — Tot în căutarea acelui Filip Salter sunteți. Tot aci, la mine ? întrebă ea încet. — Da, doamnă. — Și tot sigur că e ascuns aci ? — Doamnă, sunt foarte sigur de aceasta ! Dădu din cap. Era prea slabă ca să’ncerce să-i arate con­trariul. D. Străinu o privea mereu. — D-le, îți spun pe ce am mai scump, şi îţi jur pe Dum­nezeul meu, că nu ştiu şi n’am ştiut nimic, niciodată, de acel Filip Salter.­­D. Străinu era desperat. Era aşa de sigur că Saltter e­­ acolo şi totuşi nu putea pune mâna pe el. Mai mult, de câte­­ ori îl căuta, avea destule probe contrarii. Ce era de făcut ? ! Intra în numele legii, dar într’o bună zi putea fi tras în judecată de aceste călcări nejustificate. Astfel se sfârşi a doua călcare. Detectivul şi oamenii lui trebui să plece încă odată traşi pe sfoară. CAP. XXXVII Clematis Cottage e cercetat Plecând din labirint, detectivul hotărî să se ducă la gară, să vadă dacă poate găsi vreo urmă de a bolnavului din la­birint, dar le doi pași se întâlni cu doctorul Caven. — Ei, dar ce aud ? Că bolnavul meu a plecat. Nu se poate ! — Așa am auzit și eu, totuși sunt sigur că nu-i adevă­rat. Poveste ! — Va să zică știi ! Dumneata l-oi fi gonit. — Eu în nici un caz, doctore. M’am dus de dimineață să.... să-l văd și mi-au spus că a plecat aseară cu trenul. — De ticluit au ticluit-o de aseară, căci eu am primit din zori o scrisoare prin care îmi spune să nu mai viu azi, fiind­că a fost nevoit să plece aseară. Eu însă tot am venit. Haide Ioane, dă-i drumul. Detectivul așteptă să iasă doctor,^, ca să mai afle câte cea» • » " '....~ —• Ei, doctore ? îl întrebă îndată ce eşi. ’T — Nu l-am văzut căci a plecat cu adevărat, deoarece avea locul reţinut pe un vapor pentru Australia. Ţi-au spus şi d-tale tot ce mi-au spus şi mie deci. — Nu prea înţeleg eu însă bine. Eri bolnavul nu mi-a pomenit nimic de această călătorie şi nici n’a spus că toc­, mai venea de la Londra. Din contră, când i-am spus că are exevoe de odihnă şi linişte, avea aerul să spue că trăeşte foarte liniştit de mai multă vreme şi va urma să trăiască la fel. Detectivul era în toate stările. Fugise sau era încă a-» acolo ? Aceasta era singura lui grije. — îmi pare bine că te-am revăzut, ca să te întreb cum te chiamă, zise deodată doctorul. — Cum mă chiamă ? Grimby. — D-le Grimby, mi-ai vorbit aseară de niște griji mari care-1 urmăresc pe bolnavul meu. Crezi că se temea cumva să mai rămâe aci și de aceea a plecat ? — Tot la aceasta m’am gândit și eu, doctore. Dacă a ple­cat, de frică a plecat. Doctorul o porni, iar detectivul rămase în față cu d. Smith care-și fuma pipa obișnuită la geam. — Bună ziua, d-le Grimby. Detectivul se întoarse și dădu peste Karl care păre scos din fire. — E oare adevîrat, d-le Grimby, ch­iar ai călcat birintul l *­­­­Va ur

Next