Universul, octombrie 1930 (Anul 48, nr. 239-269)

1930-10-01 / nr. 239

Anul XLVIII Nr. 239 Miercuri 1 Octombrie 1931. Ziua H-a Confederaţia generală a breslelor.­­ Pro­blema asigurărilor sociale Eri­dim., au continuat desbate­­rile congresului general al bres­lelor şi corporaţiilor, în prezenţa d-lor Pan Halippa, ministrul muncii, M. Enescu, directorul ge­neral al asigurărilor sociale, Şt. Cunescu, directorul muncii, Arge­şeanu, subdirector. FEDERALIZAREA BRESLELOR D. D. GANESCU, a citit ra­portul comitetului central asu­pra tendinţei de federalizare a tuturor breslelor şi corporaţiilor din ţară, într-o singură organiza­ţie cu denumirea de „Confedera­ţia generală a breslelor de mese­riaşi asiguraţi din România“. Scopul acestei confederaţii este să vegheze la justa aplicare a legilor sprijinind prin toate mij­loacele legale pe membrii săi în ceea ce priveşte exercitarea mese­riei, drepturile asiguraţilor şi re­vendicările economice şi profesio­nale ; să organizeze, îndrumeze şi să controleze breslele pentru a corespunde menirei lor, să spo­rească şi să completeze educaţia membrilor prin conferinţe, bi­blioteci, presă, etc., spre a des­­volta spiritul de solidaritate şi armonie socială. Să sprijine pe meseriaşi prin înfiinţarea unui mare institut de credit şi economie cu ajutorul statului. Să înfiinţeze un birou de pla­sare pentru a preîntâmpina şo­majul membrilor şi să înfiinţeze federaţiuni în fiecare oraş din ţară. Pot fi membri ai confederaţiei toţi meseriaşii patroni, mici indus­­traşi şi lucrători asiguraţi, din orice fel de breslă, cari se bucu­ră de drepturile civile şi politice. Conducerea confederaţiei se va face de 17 membri, din conduce­rea breslelor, aleşi de adunarea generală pe timp de 4 ani şi care constitue comitetul central. După citirea statutelor, au luat parte la discuţii făcând propu­neri d-nii Drăghici-Caransebeş, Mărgărit-Iaşi, Ionescu-Galaţi, Vâl­­cu-Brăila, Luca-Cluj, Marinescu- Moreni, Adamescu Florea Tudor- Tecuci, Tomîţeanu Gh. Georges­­cu-Scăraru, Manole Constantines­cu şi alţi.__ În urma propunerei d-lui Vâl­­cu-Brăila s’a hotărît să se aleagă o comisiune restrânsă din care să facă parte şi reprezentanţi din provincie — comisiune care să facă modificările necesare. ASIGURĂRILE SOCIALE D. D. ADAMESCU a citit ra­portul asupra unificării legii asi­gurărilor sociale şi­ a autonomiei Casei centrale. Se ocupă de anteproectul de lege întocmit de d. Răducanu, că­ruia îi face aspră critică deoarece nu corespunde cerinţelor asigura­ţilor. In concluzie cere : unifica­rea legii asigurărilor sociale, com­pleta autonomie a Casei centrale, meseriaşii şi muncitorii să fie re­prezentaţi în mod egal în consi­liul de conducere, consiliul să facă numirile, avansările şi anga­jările de personal, litigiile să fie judecate de instanţe speciale for­mate pariiar de reprezentanţi ai patronilor şi salariaţilor sub pre­­şedenţia unui magistrat, să se re­ducă anii de pensie şi cotele să se mărească până la 1500 lei lu­nar. Să se creeze aziluri, sanato­rii de tuberculoşi, etc.. Să se renunţe la înfiinţarea O­­ficiului central al asigurărilor so­ciale, inutil şi costisitor, iar con­trolul gestiunei să-i facă înalta Curte de conturi. A propus ca toată breslele să studieze anteproectul şi să întoc­mească memorii cu propunerile ce au de făcut. Aceste memorii se vor centraliza­­şi prezintă mi­nisterului muncii cu rugămintea de­ a ţine seamă de doleanţele meseriaşilor la întocmirea şi vo­tarea legii asigurărilor. ÎNTRUNIRILE DE ERI Congresul breslelor şi corporaţiilor ■ OXOI — Deschiderea congresului. Formarea biuroului Duminică dim., s-a deschis în sala de conferinţe a dispensa­rului „Obor“, congresul bresle­lor şi corporaţiilor. Au participat numeroşi dele­gaţi ai corporaţiilor din ţapă S* din Capitală. Au ţinut să fie prezenţi la des­chiderea congresului şi d-nii Pan Harlippa, ministrul muncii, D. R. Ioaniţescu, dr. N. Deme­­trescu, secretar general, St. Cu­­nescu, director general al în­văţământului muncitoresc, Enes­cu, directorul Casei Centrale a asigurărilor sociale, Argeşanu, subdirector general, Dobrotă, director, Protopopescu inspector general, etc. La ora 11 dim. d. GHIŢA GEOR­­GESCU-SCARARU deschide con­gresul în calitate de cel mai vechiu preşedinte de corpora-­ tie. : D. DIACONESCU preşedin­tele corporaţiei tâmplarilor din Capitală arată că iniţiativa tine­rei acestui congres a fost a co­mitetului central al breslelor şi corporaţiilor din Capitală. Din cauza lipsei de lucru şi a fisca­lităţii excesive meseriaşii din întreaga taxă suferă şi socotim că toate chestiunile ce interesează pe meseriaşi trebue discutate de ei în congres. Meseriaşii nu cer decât egală proteguire din partea statului după cum sunt ajutaţi şi pluga­rii. Salutând prezenţa ministru­lui muncii propune preşedinţia de onoare a congresului d-lui Pan Halippa. Propune creiarea confederaţiei generale a muncii şi o intensă acţiune pentru îndrumarea tine­retului spre învăţământul mun­citoresc. D. GANESCU spune, că la congresul celor cari muncesc mai mult decât consumă, se vor expune doleanţele clasei mese­riaşilor, de cari guvernul trebue să ţină seamă, căci sunt dolean­ţele unei categorii de muncitori şi le expun adevăraţii şi legiti­mii lor reprezentanţi. Congre­sul de azi poate fi considerat ca adevăratul parlament al mese­riaşilor. Meseriaşii nu trebue nici să se lase amăgiţi, nici să se facă ecoul unor interese meschine ce nu au nimic comun cu preocupările de ordin general şi profesional mun­citoresc. Ei trebue să-şi exprime sincer şi fără nici o rezervă do­leanţele lor, şi să ceară măsurile ce trebue aplicate de orice gu­vern. E însă necesar să fie o sin­gură organizaţie a tuturor me­seriaşilor din ţară. Propune alipirea la internaţio­nal a meseriaşilor şi încheie fă­când apel la solidaritatea mese­riaşilor. Se dă citire unei telegrame primite de la d. Trancu-Iaşi, fost ministru şi iniţiatorul creerei a­­cestui departament. D-sa îşi scu­ză absenţa şi asigură de mese­riaşi de solicitudinea sa. D. ing. STAVRI CUNESCU, director general al muncii şi în­văţământului muncitoresc, felici­tă breslele pentru activitatea lor. Guvernul trebue să dea deosebi­tă atenţie meseriaşilor. Nu se poate înfăptui confede­raţia generală a breslelor decât printr’o lege specială. Dacă me­seriaşii ţin să se creeze confede­raţia, să ceară guvernului şi am credinţa că se va aduce o lege în acest sens. D. MIHAIL ENESCU, directo­rul general al Casei centrale a a­­sigurărilor sociale, spune că me­seriaşii n’au avut niciodată aspi­­raţiuni neîntemeiate. Felicită pe congresişti pentru ideea unirii tuturor breslelor căci astfel se înlesneşte cu o oră i­/.i devreme rezolvarea aspiraţiuniior clasei meşteşugarilor. In ceea ce priveşte asigurările sociale, sunt pentru autonomia Casei centrale, de­oarece clasa meseriaşilor şi a asiguraţilor este pregătită să ia conducerea aces­tei instituţiuni.­­ D. ARGEŞANU, subdirector al Casei centrale, spune că breslele ca organism public şi profesional prezintă chezăşia unui frumos trecut de muncă şi înfăptuiri, reşide conduc, selecţionează şi regătesc pe meseriaşi. Prin ele,­­ poate duce lupta profesională, dezideratele ce se vor exprima , acest congres vor fi ţinute­ în umă prin legea ce se pregăte-D. D. R. IOANIŢESCU, fost mnistru, face un istoric al bres­­lelor de meseriaşi care au nevoe de sprijin nu de tutelă. Se strâng miliarde din cotizaţiile patroni­lor şi meseriaşilor, dar statul nu este bun gospodar. Vorbeşte şi de alte probleme ce interesează viaţa muncito­rilor faţă de care statuii e vi­treg. D. VÂLCU-«Brăila: Meseriaşii cer o viaţă demnă şi asigurarea bătrâneţelor. D. MĂRGĂRIT-Iaşi face apel la presă să susţină doleanţele muncitorilor şi meseriaşilor cari nu mai pot trăi în situaţia de azi. Ei sunt satui de promisiu­nile politicianilor. Aşteaptă în­făptuiri. D. DIACONESCU­ R. - V­alee­a: Meseriaşii sunt în situaţia grea de azi şi doleanţele lor n’au fost satisfăcute din cauza dezor­ganizării breslelor. D. dr. N. DEMETRESCU, se­cretar general al ministerului muncii, spune că e mulţumit de felul cum a decurs deschiderea congresului şi de programul ce şi-a propus să-l discute. Trebue să se dea cât mai mare extin­dere celor ce se discută în acest congres. Meseriaşii sunt o forţă şi îm­plinirea dezideratelor ce se vor exprima în acest congres e o datorie pentru guvern. D. PAN HALIPPA, ministrul muncii:. Să-mi daţi -pe mie», ca­re numai în chip provizoriu şi din mim aţi făcut «o proclamându-mă necesitatea de partid ca Basara-preşedinte de onoare al congre­­bia să fie reprezentată în gu­sului. Socotesc că agitaţia dv. veni, să vă declar că am toată nu e cântecul lebedei ci un cânt dragostea şi solicitudinea pen-de speranţă. Tot astfel ş­i ţără­­tru clasa muncitorească. nimea şi-a avut cântecul ei de Vă mulţumesc pentru cinstea ce durere. Şedinţa de după amiază La ora 3.30 d. a., se procedează la alegerea biuroului. Sunt aleşi: d. Diaconescu pre­şedinte; d. D. Gănescu, secretar general; d-nii G. D. Sorescu, M. Constantinescu, F. Tudor, Bog­­dan-Ploeşti, Ionescu-Galaţi, Măr­­gărit-Iaşi, Turtureanu-Storojineţ, N. Ronta, vicepreşedinţi ; d-nii Ernest Turek, Al. Sofronie, Diaco­­nescu-R.­Vâlcea, Lauterman, Ada­mescu, Petrescu-Muscel, Arsenie Ion, P. Niţu-C. Lung, secretari ai biroului; d-nii Oroviceanu şi Pa­­naitescu Lucă, secretară După constituirea biuroului congresiştii au plecat în corpore să viziteze câteva instituţi. Azi la ora 9 dim., în acelaş lo­cal se va ţine a doua şedinţă a congresului Aut. străin şi credem că vom realiza o operă serioasă de construc­­ţiuni. Chiriaşii să vie la sediul Ligii să complecteze chestionarele ce le sunt puse la dispoziţie. D. dr. MANOLESCU insistă a­­supra necesităţii ca statul să ar­monizeze interesele tuturor ca­tegoriilor cetăţeneşti. Arată apoi pilde cu scrisori a­­nonime primite din partea unor proprietari ca răspuns pentru propunerea făcută ca chiriaşii cu libera transacţie să plătească chi­ria la Sf. Dumitru şi Sf. Gheor­­ghe. D. architect VARNAV insistă a­­supra diferitelor tipuri de case ce s’ar putea construi în mod mai lesnicios. D. ATANASIU, pensionar, cere ca propaganda să se facă cât mai intens. D. G. CHICOŞ, pensionar, vor­beşte despre conditiunile în care Casa autonomă acordă împrumu­turile găsindu-le prea grele. Mai vorbesc d-nii Popescu C-tin pensionar, Derera, Adjudeanu, Hociung, d-na Proper etc. D. MAGDER închee cu credin­ţa că se vor găsi soluţiuni cu a­­jutorul cărora toate categoriile de chiriaşi să-şi realizeze căminul lor in scurt timp. D-sa anunță pentru Duminică, 5 Octombrie c., o nouă întrunire. Liga contra cam­etei Duminică dim. Liga contra ca­­metei a ţinut întrunire, la sediul său din str. Batiştei. D. V. POPESCU: Avem drep­tul să cerem guvernului să ne ajute să nu mai plătim 30 la sută doibinzi. D. IONESCU: Am credinţa, că lupta va duce la bun sfârşit. D. C. IARCA, îndeamnă la solidaritate, căci cămătarii sunt strânşi uniţi, pentru salvarea situaţiei lor. Proprietarul e cel mai bun platnic al fiscului, pe când că­mătarii, aproape toţi, se sustrag de a-şi plăti dările. D. prof. EM. ANTONESCU: Am fost acuzat că mi-am aran­jat situaţia. E adevărat că mi s’a recunoscut de marile bănci dreptatea cauzei. Voiu sta în fruntea luptei con­tra camerei, până la izbândă. Nu cerem să se treacă dato­riile noastre în seama statului, ci să se ia căimătarilor ceeace au smuls necinstit, dela nevo­iași. Se spune că băncile străine vor retrage capitalurile de la noi când se va vedea că dobânda nu este asigurată. Declarăm cate­goric că acceptăm întru totul dobinzile pe care le pretinde capitalul străin. Nici­odată ca­pitalul străin nu ia dobândă mai mare de 10 la sută. Revizui­rea datoriilor noastre nu va a­­tinge în niiciun caz capitalul străin ci numai pe cămătarii noştrii cari în multe cazuri spe­culează chiar capitalul străin de care se serveşte. Citeşte apoi programul-mani­­feist ce va adresa ţării. D. B­OŞCULESCU- Pl­oeşti, a citat cazuri de speculă cu ca­mătă din jud. Prailva. D. STANESCU a dat sfaturi cum să se facă propaganda în vederea congresului de la 14 octombrie. Proprietarii ipotecaţi Proprietarii ipotecaţi s-au întru­nit Duminică, la ora 11 dim, în sala Transilvania. D. Jandarmu, vice-preşadinte­­le societăţii şi preşedintele întru­nirii, anunţă că în toată ţara se ţin în acelaş timp întruniri ale proprietarilor ipotecaţi. Citeşte o telegramă prin care delegaţii societăţii trimişi să ia parte la întrunirea din Toporo­­veni (Muscel), înştiinţează că gu­vernul a interzis orice adunare. D. DUMITRESCU: Acţiunea proprietarilor ipotecaţi şi a dator­nicilor era luata înainte în râs , dar în faţa situaţiei celor cople­şiţi de dobânzi, guvernul va fi si­lit să aducă o lege de protecţie D. VTCOL. — Guvernaţii ne-­i fie siliţi de număr­ul nostru din ce în ce mai mare să ia masuri de îndreptarea răului Să se acorde moratoriu general, suspendarea plăţilor şi a dobânzi­lor. D. DIACONESCU-Reni : Pro­prietarii nu mai pot suporta ca­mătă neomenoasă. Noi, cei din Basarabia, cari nu ne putem în­truni şi protesta, cerem sprijinul celor de la centru. D. ONCESCU-Piteşti, spune că peste 5 mii de argeşeni sunt gata să răspundă la convocarea con­gresului general al ipotecaţilor. D. CANCEA-C.-Lung. Marile instituţii şi bănci, spre a provo­ca destrămarea mişcării noastre, încearcă să corupă cu bani pe u­­nii fruntaşi. C. D. NEGULESCU protestează contra interzicerii întrunirii de la Topoloveni. Guvernanţii noştri sunt ocu­paţi cu chivernisirea lor şi a par­tizanilor. Proprietarii au luptat pe cale paşnică, dar dacă cei de la guvern nu vor să audă de su­ferinţele mulţimii, vor fi făcuţi responsabili de ce se va întâm­pla. Au mai vorbit d-nii IOAN D£­­CUSARA­ Tecuci, N. IONESCU, FILIP, D. COSTIN DUMITRESCU . Guvernanţii nu vor da ascultare doleanţelor noastre decât forţaţi de marea massă a celor împo­văraţi de datorii şi dobânzi insu­portabile. Guvernul trebue silit să aducă o lege a conversiunii datoriilor, suspendarea legii executărilor silite şi eşalonarea plăţii dato­riilor pe termene de 10—15 ani. D. TEM. ALEXANDESCU spu­ne că atât timp cât a fost ajutor de primar, nu s-ar fi îndulcit cu nimic, cum au făcut şi fac alţi edili. Noi nu vrem ştergerea da­toriilor. Vom plăti, dar cerem o lege care să ne dea posibilitate să putem plăti. întrunirea Ligii chiriaşilor Duminică, „Liga chiriaşilor“ a ţinut la sediul său din str. Aca­demiei 15, o nouă întrunire. A prezidat d. avocat MAGDER, care a expus necesitatea­ unei noi prelungiri a contractelor. Arată că prin Banca imobiliară a chi­riaşilor se va soluţiona grava pro­blemă a locuinţelor. Suntem în tratative cu capital UNIVERSUL întrunirea deponenţilor băncii„Franco-Române“ Duminică dimineaţă, depo­nenţii băncii ,,F­ranco-Române” s-au întrunit la bufetul de la şo­seaua Kiseleff. A prezidat d. avocat Vintile­­scu. D-sa a propus ca în fiecare sector din Capitală, să fie dele­gat câte un deponent, care să se intereseze de revendicările a­­celora cari şi-au depus econo­miile, la banca „Franco-Română" Referindu-se la procesul in­tentat băncii — proces ce ur­mează să se judece la 16 Oc­tombrie, — d. Vintilescu a spus, că în acţiunea civilă îndreptată de deponenţi, să fie introduse persoane pe care se poate conta. Sentinţa, prin care tribunalul Ilfov a declarat banca „Franco- Română" în stare de faliment, e binevenită, întrucât, cu modul acesta, administraţia acestei in­­stituţiuni, este luată din mâna unor oameni cari au lăsat atâta lume pe drumuri. D-sa a opinat ca o delegaţie a deponenţilor să se prezinte primului ministru, cerându-i să abroge dispoziţiunea prin care administraţia băncii s’a dat vechilor conducători ai institu­­ţiunii. D. CONSTANTINESCU a stă­ruit ca deponenţii să se ducă în număr mare la proces, ru­gând Gur­tea să nu mai dea nici o amânare. D. GOROVEI, pensionar la c. f. r. a cerut darea în jude­cată a postiliului de administra­ție al băncii. D. CONSTANTINESCU a pro­testat contra faptului, că unul dintre directorii băncii ar fi amenințat cu revolverul pe un deponent, care solicitase o au­diență. După ce au maii vorbit d-nii Filip, Hristea Stan, Finkelstein, Const. Ionescu, s’a hotărît să țină întrunire și Duminica vii­toare. întrunirea liberală din Brăila 28 Septembrie. Duminică, la ora 10 dim., li­beralii din localitate au ţinut în­trunire în sala Goldenberg. Au vorbit d. Leonte Moldovanu, şeful organizaţiei locale a parti­dului. D-sa a făcut o expunere gene­rală a situaţiei creiată de guver­narea naţional-ţărănistă. Partidul liberal,­­ spune d-sa spre a pune capăt acestei situa­tului, a întocmit un proect de program, in baza căruia va re­vendica puterea. Conform dorinţei d-lui Vintilă Brătianu, programul va fi adus la cunoştinţa cetăţenilor. Acest proect de program va fi modificat după obiecţiunile or­ganizaţiilor la şedinţa comitetu­lui executiv al partidului. D-sa citeşte pasagii din pro­gram, care combat curentele de dictatură şi făgăduesc îmbunătă­ţire financiară, reducerea cheltue­­lilor nesăbuite, micşorarea impo­zitelor, etc. D. Leonte Moldovanu spune că partidul liberal, care a fost ală-­­­turi de Coroană, va sprijini şi de­­ aci înainte acţiunea M. S. Regelui Carol al II-lea pentru binele şi prosperitatea ţării. Partidul libe­ral, în baza programului de în­făptuiri, va fi chemat în curând la putere. Sindicatul lucrătorilor brutari şi franzelari Duminică, la 10 dim, a fost în sala „Gutemberg“, din str. Im­primeriei 38, o întrunire a sindi­catului lucrătorilor brutari şi franzelari din Capitală, la care au luat parte şi lucrători din co­munele sub­urbane. Au vorbit câţiva lucrători des­pre şomaj în rândul lucrătorilor brutari şi franzelari. Unii lucrători au ridicat ches­tiunea că patronii brutari nu ţin socoteala de aceşti meseriaşi ,şi nu le plătesc leafa pe 15 zile la concediere. Sindicatul lucrătorilor brutari a intervenit la minte terul mun­cii, înaintând un memoriu în a­­cest sens. La om­­ d. a. întrunirea s’a terminat. Justiţia militară Condamnaţi la muncă silnică Soldaţii Ion Gheorghe, Roşio­­ru Voicu, Sandu Marin şi Tom­a Ion, din C. R. Brăila, Ion Costa­­che din reg. 63 inf., Petrof Vasi­le, din reg. 5 artilerie şi Roşica Nicolae din reg. 3 inf., au fost trimişi în judecata consiliului de război, pentru dezertare la ina­mic. Eri, consiliul de război, secţia I, de sub preşedinţia d-lui co­lonel Botescu, i-a judecat şi i-a condamnat la muncă silnică pe viaţă. Condamnat pentru dezertare A fost judecat de acelaş con­siliu de război, soldatul Neamţu Marin din reg. 9 roşiori, acuzat de dezertare în ţară, şi risipire de efecte. Consiliul l-a condamnat la un an închisoare 1 an şi 6 luni închisoare Sima Anton, soldat din reg. 5 inf., a fost trimis în judecata consiliului de război, acuzat de rănire. Consiliul l-a judecat ori şi l-a condamnat la un an şi şase luni închisoare şi douăzeci mii lei a­­m­endă. 10 zile închisoare Pentru vina de scăpare de ares­taţi, soldatul Naghi Emeric, din reg. de instrucţie al aeronauticei, a fost condamnat la zece zile în­chisoare. Armata română insultată de o unguroaică­ ­Alba lulia, 28 Sept. Justiția locală s’a sesizat de fapta comisă de unguroaica Paler Maria din localitate, dispunând anchetarea cazului. Numita nutreşte sentimente vrăjmăşeşti statului naţional şi pe care le manifestă sgomotos. Deunăzi, a sosit în localitate reg. 2 călăraşi şi a cantonat vre­melnic. Singura notă discordan­tă în entuziasmul obştesc, mani­festat de toţi localnicii, români şi minoritari, a dat-o Maria Paler care, în timp ce populaţia acla­ma, ea insulta oştirea şi pe con­ducătorii ei. Nu s-a mulţumit însă cu atât, ci, împingând necuviinţa peste orice limită, a trecut ostentativ prin faţa cafenelei „Dacia“, unde se aflau numeroşi ofiţeri, şi—în gura mare — a repetat insultele la adresa oştirii şi corpului ofi­ţeresc. ------xQx------­ Noui tarife de mărfuri în traficul internaţional Direcţia exploatării c. f. r. studiază normele de alcătuire a nouilor tarife directe de măr­furi. In acest scop, a invitat toate firmele şi societăţile interesate la expedierea cu calea ferată şi în combinaţie cu S. M. R. la apă a mărfurilor de import şi export, să întocmească tablouri de mărfuri ce le interesează. In acelaş timp firmele vor arăta atât staţiile de predare, cât şi cele de destinaţie, precum şi tra­ficul direct. Ţările cu care direcţia generală este în trafic, cu taxe directe sunt: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Austria, Germania şi în combinaţie cu serviciul ma­ritim român, cu porturile tur­ceşti şi din Palestina. Regia autonomă c. f. r.­­do­reşte să aibă aceleaşi relaţiuni şi cu următoarele ţări: Estonia, Letonia, Grecia, Turcia şi Iugo­slavia, în care scop urmează tratative directe cu administra­țiile căilor ferate din aceste state. . Starea timpului BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL 29 Septembrie In România, ora 8 a. m. In ultimele 24 ore timpul s’a menținut frumos, cu cerul mai mult senin, iar vântul a sufllat slab din sect, estic. Temperatura mai mult în scă­dere (cu 0—10 gr.) variază în­tre 21 gr. pe literal și 70 gr. la munte. Presiunea în creştere cu 1,8 mm., este cuprinsă între 765 mm. la Tecuci şi 770 mm. la Bolgrad. Temp, maximă de ori a atins 31 gr. la Bazargic şi 21 gr. la Pre­deal şi Sinaia, iar temp, minimă de azi noapte a coborît între 4 gr. la Gheorgheni-Ciuc şi 8 gr. pe litoral. La Bucureşti-Filaret, ora 8 a. m. Pres. atmosferică 768 mm. Tem­peratura î7 gr., umiditatea 79%. Cerul senin, iar vântul suflă deja este cu 1 m. p. s. Temp, maximă ori 27 gr. şi cea minimă de azi noapte 13 gr. Temp, maximă pe sol eri 1 38 gr. Timpul probabil. Presiunea în creştere cu 2-5 man. In Ardeal cerul variabil, pe când în restul țării mai mult senin. Vânt slab din sect, s.-estic, tem­peratura constantă. Din cauza persecuţiilor T.­Severin, 28 Septembrie Treisprezece români de pe va­lea Timocului au fugit din Bul­garia, trecând la noi. Ei au declarat, că au plecat din Bulgaria, din cauza perse­cuţiilor autorităţilor bulgare. După declaraţiile luate au fost îndreptaţi în jud. Duros­­*■or, unde vor fi colonizați. -------­ T* tanai tatai és semis a iiii­é (Igii) ,1­­0­0 — — Primirea conitresiştilor. — Lucrările — Şedinţa de dimineaţa care este un aport al ştiinţei moderne, şi este un ajutor puternic pentru propăşirea agri­culturii. Dă detalii tehnice asupra felu­lui cum trebuie înfăptuită acea­stă reformă şi propune î nfiinţa­­rea unei secţiuni pentru această specialitate la şcoala Politeh­nică. D. ing. FLORESCU abordează chestiunea agriculturii din punct de vedere social. Arată, că s’a dat sătenilor pă­mântul aproape gratis. Rentabi­litatea acestui pământ, după război, fiind foarte mare, a ten­tat pe ţărani să-şi sporească pa­trimoniul cumpărând pământ cu bani împrumutaţi şi plătind pâ­nă la 80 mii lei hectarul. Mai târziu, din cauza dobânzilor mari şi a preţurilor, care scădeau, au ajuns într-o situaţie foarte cri­tică, văzându-se ameninţaţi să piardă nu numai ce cumpărase,­­ dar şi ce aveau. Rezultatele acestor combinaţi­­uni au fost dezastroase. Azi, mai toţi ţăranii sunt datori şi inter­venind şi efectul legii circulaţi­ei bunurilor, suntem pe punctul de a vedea pe toţi ţăranii de­posedaţi, iar pământurile lor trecând pe mâini străine. Aşa­dar, jertfa cea mare, pe care a făcut-o marele proprie­tar, n’a fost spre folosul ţăra­nului, ci pentru pricopsirea­­ străinilor, cari pun mâna acum pe pământuri să i se dea îndărăt proprieta­rului pământului pe care el Ta dăruit, iar nu străinului. Trecând apoi la latura silvică, arată că şi aci avem o criză, pentru că numai acum în ur­mă s’au defrişat peste 1.200.000 hectare în dauna şi a silvicul­turii, şi a agriculturii. Fiindcă se continuă cu expro­prierea pădurilor, cere să se stăvilească imediat aceste gre­şite porniri, fiindcă altfel du­­­cem ţara la peire. D. ISARESCU vorbeşte des­pre criza industrială şi agricolă Arată că la noi chestiunea ma­­şinismului în agricultură s’a pus prea târziu şi că acum statul trebue să vie neapărat în ajuto­rul agriculturii, creiând un cre­dit şi un inventar agricol. In ultima analiză, susţine şi d-sa că, pentru moment, este prudent să renunţăm la meca­nizarea totală a agriculturii şi să folosim cât mai m­ult posibil braţele sătenilor. Şedinţa s'a ridicat la ora 8, după ce mai întâi s’a trimis de biroul congresului o telegramă omagială ...13. Regelui Carol II. Şedinţa viitoare mâine la ora 9 dimineaţa. N. Ciocârdia — O X­o —— Craiova, 28 Sept. Azi dimineaţă, la 7, inginerii soc. Agir, cari au venit să ia parte la cel de-al 10-lea con­gres, au fost întâmpinaţi în ga­ră de reprezentanţii autorităţi­lor din Craiova. înainte de a începe lucrările, participanţii au asistat la serv. divin.­ Au vizitat apoi liceul Carol şi muzeul Aman, iar la 11 iam. s-au întrunit în sala teatrului Naţional unde au început des­­baterile. Preşedinte al adunării a fost proclamat d. ministru Manoile­­scu, de d. inginer Davidaşcu, preşedintele asociaţiei ingineri­lor, cu asentimentul general al adunării. In afară de membrii congre­sului şi public numeros, au a­sistat reprezentanţi ai autorită­­­ţilor civile şi d-nii Potârcă, sub­secretar de stat, Rădulescu, di­rector ministerial al Olteniei, şi d. g-rail Scărişoreanu, comand. corp. I armată. Cuvântările de bună sosire D. C. POTÂRCĂ, primarul o­­raşului, în numele cetăţenilor, urează congresiştilor spor la muncă. D. VASILESCU-CARPEN a­­rată importanţa acestui congres în care se vor discuta proble­mele cele mai de seamă ce in­teresează nu numai breasla ci şi interesele generale ale ţarii. D. g-ral SCĂRIŞOREANU, co­mand c­orpului I armată, salută pe congresişti în numele oşti­rii şi doreşte ca lucrările celui mai select corp profesional din ţară să fie de folos şi ţării, şi armatei. D. dr. BADULESCU, prefectul judeţului, vorbeşte de generaţia ajunsă la maturitate şi de gri­ja pe care oficialitatea o poar­tă ca să pună în armonie ab­stractul cu concretul şi idealul cu pozitivul. D. ŞTEFLEA, procuror g-ral, aduce congresului salutul ma­gistraturii, care-şi dă mai bine ca oricine seama, de aportul de muncă şi folos pe care inginerii îl aduc în serviciul ţărrii. D. ing. ATANASESCU, din partea soc. Poli­tehnice, salută deasemenea cel de-al 10-lea congres al inginerilor. D. dr. CANCIULESCU, din partea Asoc. g­xale a medicilor, arată că este o afinitate sufle­tească între ingineri şi medici, amândouă profesiunile fiind de interes obştesc. D. D. STOENESCU, decanul baroului, aduce salutul avocaţi­lor; d. C. FORTUNESCU, profe­sor, pe acel al profesorilor se­cundari; d. PETRESCU, medic veterinar, vorbeşte în numele colegilor săi; d. PĂSĂREANU, ing. silvic, după ce mai întâi cere congresului, care are în progra­mul său promovarea agriculturii să avizeze la toate mijloacele pentru îndeplinirea acestui de-­­ziderat de interes­­ vital pentru ţară, sfârşeşte, arătând un bo­gat program de­­lucru în­ ace­stă direcţie, de care ar trebui să se ocupe serios congresul. Mai vorbesc d-nii col. GAICU, din partea Uniunii generale a industriaşilor şi d. ISĂCESCU, din partea absolvenţilor şcoalei politehnice. Se dă apoi cuvântul d-lui V. POTÂRCĂ, subsecretar de stat la domenii, care spune că in­ginerii au ţinut ca, în cel de al 10-lea congres, să dea cu drept cuvânt o atenţie deosebită chestiunii agricole, fapt pen­tru care d-sa le aduce călduroa­se mulţumiri şi deosebite feli­citări, pentru că, orice s’ar zice, până azi, şi de azi încă multă vreme, singura ramură de avu­ţie naţională rămâne tot agri­cultura. D. subsecretar de stat de la do­menii mai arată pricinile căro­ra se datorează criza agricolă prin care trece nu numai Româ­nia, ci şi întreaga Europă şi preconizează o serie de soluţii ca irigații, asanări de terenuri, facilităţi de transport, maşinism, etc., lucrări pe care nu le poate face decât tot corpul ingineresc. D. ing. DAVIDESCU, inspec­tor general, vorbeşte tot des­pre îmbunătăţirile ce trebue a­­duse agriculturii, şi în afară de soluţiile arătate de d. Potârcă, ce sunt şi în programul d-sale, adaogă: îngrăşămintele chimice, selecţionarea seminţelor şi cre­ditul eftin. Analizează documentat fiecare reformă în parte şi, după ce le arată multiplele avantagii, con­chide că, fără introducerea aces­tor reforme, nu mai putem sta în pas cu ţările care au făcut mari progrese, şi, deci, nu mai putem ţine piept concurenţei. CUVÂNTAREA D-LUI MINI­­STRU AL LUCRĂRILOR PU­­BICE Cel din urmă, în şedinţa de dimineaţă, vorbeşte d. ministru Manoilescu. D-sa face mai întâi un scurt istoric al înfiinţării soc. Agir şi, după ce îi arată importanţa, stă­ruie asupra foloaselor pe care ţara le-a avut de pe urma aces­tui select corp. Arată şi d-sa, că ridicarea agriculturii trebue să fie în ceasul de faţă preocu­parea de căpetenie a tuturor, ca un instinct de conservare, căci ţara şi noi locuitorii ei, depin­dem de bunul mers al agricul­turii. Inginerii cari au înscris, în programul congresului de azi, ca deziderat principal, această chestiune, au înţeles că suntem în ceasul al 12-lea şi că măsuri urgente trebue luate, printr’o bună gospodărie, iar nu printr’o precupare politică. Naţiunea care se agită, presa care frământă au început să o­­bosească. Privirile tuturor se îndreaptă acum către cei cari vor să co­n­struiască, către acei cari vor să lucreze, şi aceştia sunt inginerii, cuvânt pentru care lucrările lor sunt privite cu atâta simpatie. Vorbind de Federaţia aspiraţii­­lor profesionale intelectuale, spune că această chestiune tre­bue să fie acum, mai mult ca ori­când, la ordinea zilei, nu a­­tât în profitul personal al aso­­­­ciaţii­lor, cât în profitul general I al ţării. Agirul este chemat să soluţio­neze şi această mare problemă socială. Vorbind apoi de criza în care se sbate ţara,­­ arată cauza ca pornind din lipsa de numerar şi de credite şi remedierea aces­tui rău nu se poate face decât tot prin tehnică. O nouă organizare ne trebuie, care să aibă la bază o îmbinare a spiritului tehnic cu spiritul so­cial, pentru ca să obţinem nouă forme cu noui rezultate, fiindcă viaţa de după război este clă­dită pe alte principii şi norme decât era înainte de război. Technica trebue să-şi modifice calculele la nivelul de sărăcie la care ne găsim şi pe care ţara nu l-a cunoscut încă până acum. Vorbeşte apoi de chestiuni pro­fesionale şi de apărarea titlului de inginer, revendicări egoiste care nu supără pe ingineri, fiind că nu acestea sunt cauzele ne­mulţumirilor, ci lipsa de lucrări mari şi grandioase ce nu se mai pot face. Mai spune că în ierarhia so­cială s-au suprapus valori apa­rente şi că congresul de astăzi ar putea face o revizuire. Contează mult pe corpul ingi­neresc pentru ridicarea ţării din starea de azi, fiindcă în acest­­corp se găsește un mare fond onest și moral. Ședința s-a ridicat la ora 1 d. a. Şedinţa de după amiază * — Desbaterile congresului — Se procedează la constituirea biroului. Preşedinte este ales d. inginer I. Ionescu din Craiova ; vice-preşedinţi d-ni Vasilescu- Carpen, L. Theodoreanu, G. Ni­­colau, T. Atanasescu, Th. Metia­­nu şi P. Andreescu ; secretar ge­neral, d. Aurel Zănescu, iar se­cretari de şedinţă, d-nii Tomescu, Dumitrescu, Emil Atanasescu şi Nicolae Dumitrescu. D. ing. ATANASESCU-Bucu­reşti ia cel dintâi cuvântul, ca să analizeze programul şi să arate că două chestiuni mari trebue să preocupe congresul : proprietatea titlului de inginer şi chestiunea a­­gricolă. In legătură cu cea din urmă, ar fi şi chestiunea forestieră, tot aşa de importantă. D. ing. DAVIDESCU, preşedin­tele Agirului, vorbeşte despre pro­blema irigaţiunilor, arătând im­portanţa operei. D-sa se miră că nu i se dă toată atenţiunea meritată , ba, dimpo­trivă, se ocoleşte aşa cum s’a fă­cut şi în şedinţa solemnă de di­mineaţă. Irigaţiile sunt cotate la justa lor valoare şi pentru înfăptuirea lor nu se cruţă niciun sacrificiu. Franţa şi Italia, care n’au con­­diţiunile noastre prielnice pentru irigaţie, au cheltuit capitaluri e­­norme pentru efectuarea acestor lucrări, ale căror roade n’au în­târziat să le culeagă. Inginerii au datoria să lupte pentru înfăptuirea acestei gigan­tice lucrări, de care depinde sal­varea agriculturii. Ţara va avea avantajele ei so­ciale şi economice, atunci când vor fi săvârşite canaluri naviga­bile şi de irigaţie, iar proprietarii pământului, de la ţăran, până la marele proprietar, numai atunci îşi vor putea valorifica munca de­pusă şi capitalurile investite. D. ing. ŞTEFAN MIHAESCU, deputat, vorbeşte despre maşinis­­mul în agricultură. Nu se declară împotriva progresului realizat prin maşinism, dar se ridică îm­potriva introducerii lui, în mare, în ţara noastră, pentru că el pro­voacă şomajul şi lasă fără de lu­cru pe ţărani. La noi este încă ieftină mâna de lucru şi trebue să o folosim cu atât mai mult, cu cât ţăranii n’ar mai avea ce face. D. ing. ANDREESCU-CALE, din Iaşi, vorbeşte despre irigaţii şi utilizarea apelor subterane pentru irigaţii. "La noi s’au făcut—spune d-sa — încercări în jud. Dolj de d. ing. Brătăşanu (e vorba de fo­losirea apelor subterane), şi s’au găsit debite suficiente. Iniţiativei private trebue să i se substitue cea publică, pentru ca folosinţa şi rentabilitatea iri­gaţiilor să fie ceva real. D. ing. CI­U­RILE­ANU - B­uc­u­­reşti, tratează chestiunea ca­dastrului. S’a întocmit un proect de lege — spune disa. — pentru cadas­trare, dar aplicarea nu s’a fă­cut. Avem datoria ca în acest con­gres să stăruim penisrs Înfăptui­rea și aplicarea «­Cadastrului. Apelul unui propagator al culturii Dorind să aduc un folos prie­­tenilor mei, cari se îndeletnicesc cu luminarea poporului precum şi oamenilor din popor şi mai cu seamă tineretului, am înfiinţat o bibliotecă ambulantă pe chel­tuiala şi osteneala mea. Cine are încredere în mine şi vrea să mă ajute la această treabă poate să adauge o carte-două când are de prisos. M'am hotărît la aceasta, fiindcă la orice școală am fost conducător, bibliotecă n'am gă­sit; dar bibliotecă am lăsat. In urmă Dumnezeu știe despre con­tinuarea lucrului început de mine. Biblioteca aceasta însă va mer­ge cu mine. Cărţile se împru­mută semnând de primire într’ul registru. Din când în când voiu face câte o şezătoare de cetire la care voiu aduna oamenii după categorie : cărturari, poporeni sau tineret de şcoală. Tot pe lângă bibliotecă am în­fiinţat şi un muzeu şcolar, de care se poate servi atât şcoala de care funcţionez eu ca învăţător cât şi şcoalele din vecinătate cari prin escursiuni conduse de învăţătorii lor mă pot vizita, îndemn pe prietenii mei să faci cunoscut în cercul cunoştinţele lor acest produs al ostenelile mele precum şi călduroasa mei dorinţă de a face bine pe această cale, cât şi pe altele ce-mi stai prin putinţă. Sfătuesc pe toţi să folosească în cetire de cărţi şi gazete lungii seri de iarnă precum şi sărbăto­rile de peste tot anul. Să se con­vingă toţi de adevărul că ce mai bună călăuză în vârsta tine­reţii şi o plăcută distracţie în vremea bătrâneţii este cartea. E ne face să suportăm singurătate, şi ne împiedică de a ne fi nou, înşi­ne o sarcină. Ne ajută să ui­tăm răutatea oamenilor, calmează patimile şi adoarme necazurile. Chiar cărţile de poveşti şi a­necdote (ghiduşii) încă sun bune. Un învăţat al nostru, Me­hedinţi, scrie că acum o sută , ceva de ani, danezii (un popo de la miază-noapte) după ce că­zuseră în mare strâmtoare di partea străinilor, şi-au înviora sufletul cetind şi recitând cânte­cele lor vechi, aşa numite „Saga şi ne îndeamnă şi pe noi să cetim cântecele, proverbele, colindei şi basmele noastre naţionale, asi­gurându-ne că „în ele vom afl nu numai alinarea amărăciunile prin care am trecut şi treceri dar şi întărirea credinţei în vii­tor“. Gh. V. Arghir preot şi învăţător, fost ofiţe în război, directorul şcoale­­din Carmen Syloa

Next