Universul, octombrie 1930 (Anul 48, nr. 239-269)
1930-10-01 / nr. 239
Anul XLVIII Nr. 239 Miercuri 1 Octombrie 1931. Ziua H-a Confederaţia generală a breslelor. Problema asigurărilor sociale Eridim., au continuat desbaterile congresului general al breslelor şi corporaţiilor, în prezenţa d-lor Pan Halippa, ministrul muncii, M. Enescu, directorul general al asigurărilor sociale, Şt. Cunescu, directorul muncii, Argeşeanu, subdirector. FEDERALIZAREA BRESLELOR D. D. GANESCU, a citit raportul comitetului central asupra tendinţei de federalizare a tuturor breslelor şi corporaţiilor din ţară, într-o singură organizaţie cu denumirea de „Confederaţia generală a breslelor de meseriaşi asiguraţi din România“. Scopul acestei confederaţii este să vegheze la justa aplicare a legilor sprijinind prin toate mijloacele legale pe membrii săi în ceea ce priveşte exercitarea meseriei, drepturile asiguraţilor şi revendicările economice şi profesionale ; să organizeze, îndrumeze şi să controleze breslele pentru a corespunde menirei lor, să sporească şi să completeze educaţia membrilor prin conferinţe, biblioteci, presă, etc., spre a desvolta spiritul de solidaritate şi armonie socială. Să sprijine pe meseriaşi prin înfiinţarea unui mare institut de credit şi economie cu ajutorul statului. Să înfiinţeze un birou de plasare pentru a preîntâmpina şomajul membrilor şi să înfiinţeze federaţiuni în fiecare oraş din ţară. Pot fi membri ai confederaţiei toţi meseriaşii patroni, mici industraşi şi lucrători asiguraţi, din orice fel de breslă, cari se bucură de drepturile civile şi politice. Conducerea confederaţiei se va face de 17 membri, din conducerea breslelor, aleşi de adunarea generală pe timp de 4 ani şi care constitue comitetul central. După citirea statutelor, au luat parte la discuţii făcând propuneri d-nii Drăghici-Caransebeş, Mărgărit-Iaşi, Ionescu-Galaţi, Vâlcu-Brăila, Luca-Cluj, Marinescu- Moreni, Adamescu Florea Tudor- Tecuci, Tomîţeanu Gh. Georgescu-Scăraru, Manole Constantinescu şi alţi.__ În urma propunerei d-lui Vâlcu-Brăila s’a hotărît să se aleagă o comisiune restrânsă din care să facă parte şi reprezentanţi din provincie — comisiune care să facă modificările necesare. ASIGURĂRILE SOCIALE D. D. ADAMESCU a citit raportul asupra unificării legii asigurărilor sociale şi a autonomiei Casei centrale. Se ocupă de anteproectul de lege întocmit de d. Răducanu, căruia îi face aspră critică deoarece nu corespunde cerinţelor asiguraţilor. In concluzie cere : unificarea legii asigurărilor sociale, completa autonomie a Casei centrale, meseriaşii şi muncitorii să fie reprezentaţi în mod egal în consiliul de conducere, consiliul să facă numirile, avansările şi angajările de personal, litigiile să fie judecate de instanţe speciale formate pariiar de reprezentanţi ai patronilor şi salariaţilor sub preşedenţia unui magistrat, să se reducă anii de pensie şi cotele să se mărească până la 1500 lei lunar. Să se creeze aziluri, sanatorii de tuberculoşi, etc.. Să se renunţe la înfiinţarea Oficiului central al asigurărilor sociale, inutil şi costisitor, iar controlul gestiunei să-i facă înalta Curte de conturi. A propus ca toată breslele să studieze anteproectul şi să întocmească memorii cu propunerile ce au de făcut. Aceste memorii se vor centralizaşi prezintă ministerului muncii cu rugămintea de a ţine seamă de doleanţele meseriaşilor la întocmirea şi votarea legii asigurărilor. ÎNTRUNIRILE DE ERI Congresul breslelor şi corporaţiilor ■ OXOI — Deschiderea congresului. Formarea biuroului Duminică dim., s-a deschis în sala de conferinţe a dispensarului „Obor“, congresul breslelor şi corporaţiilor. Au participat numeroşi delegaţi ai corporaţiilor din ţapă S* din Capitală. Au ţinut să fie prezenţi la deschiderea congresului şi d-nii Pan Harlippa, ministrul muncii, D. R. Ioaniţescu, dr. N. Demetrescu, secretar general, St. Cunescu, director general al învăţământului muncitoresc, Enescu, directorul Casei Centrale a asigurărilor sociale, Argeşanu, subdirector general, Dobrotă, director, Protopopescu inspector general, etc. La ora 11 dim. d. GHIŢA GEORGESCU-SCARARU deschide congresul în calitate de cel mai vechiu preşedinte de corpora- tie. : D. DIACONESCU preşedintele corporaţiei tâmplarilor din Capitală arată că iniţiativa tinerei acestui congres a fost a comitetului central al breslelor şi corporaţiilor din Capitală. Din cauza lipsei de lucru şi a fiscalităţii excesive meseriaşii din întreaga taxă suferă şi socotim că toate chestiunile ce interesează pe meseriaşi trebue discutate de ei în congres. Meseriaşii nu cer decât egală proteguire din partea statului după cum sunt ajutaţi şi plugarii. Salutând prezenţa ministrului muncii propune preşedinţia de onoare a congresului d-lui Pan Halippa. Propune creiarea confederaţiei generale a muncii şi o intensă acţiune pentru îndrumarea tineretului spre învăţământul muncitoresc. D. GANESCU spune, că la congresul celor cari muncesc mai mult decât consumă, se vor expune doleanţele clasei meseriaşilor, de cari guvernul trebue să ţină seamă, căci sunt doleanţele unei categorii de muncitori şi le expun adevăraţii şi legitimii lor reprezentanţi. Congresul de azi poate fi considerat ca adevăratul parlament al meseriaşilor. Meseriaşii nu trebue nici să se lase amăgiţi, nici să se facă ecoul unor interese meschine ce nu au nimic comun cu preocupările de ordin general şi profesional muncitoresc. Ei trebue să-şi exprime sincer şi fără nici o rezervă doleanţele lor, şi să ceară măsurile ce trebue aplicate de orice guvern. E însă necesar să fie o singură organizaţie a tuturor meseriaşilor din ţară. Propune alipirea la internaţional a meseriaşilor şi încheie făcând apel la solidaritatea meseriaşilor. Se dă citire unei telegrame primite de la d. Trancu-Iaşi, fost ministru şi iniţiatorul creerei acestui departament. D-sa îşi scuză absenţa şi asigură de meseriaşi de solicitudinea sa. D. ing. STAVRI CUNESCU, director general al muncii şi învăţământului muncitoresc, felicită breslele pentru activitatea lor. Guvernul trebue să dea deosebită atenţie meseriaşilor. Nu se poate înfăptui confederaţia generală a breslelor decât printr’o lege specială. Dacă meseriaşii ţin să se creeze confederaţia, să ceară guvernului şi am credinţa că se va aduce o lege în acest sens. D. MIHAIL ENESCU, directorul general al Casei centrale a asigurărilor sociale, spune că meseriaşii n’au avut niciodată aspiraţiuni neîntemeiate. Felicită pe congresişti pentru ideea unirii tuturor breslelor căci astfel se înlesneşte cu o oră i/.i devreme rezolvarea aspiraţiuniior clasei meşteşugarilor. In ceea ce priveşte asigurările sociale, sunt pentru autonomia Casei centrale, deoarece clasa meseriaşilor şi a asiguraţilor este pregătită să ia conducerea acestei instituţiuni. D. ARGEŞANU, subdirector al Casei centrale, spune că breslele ca organism public şi profesional prezintă chezăşia unui frumos trecut de muncă şi înfăptuiri, reşide conduc, selecţionează şi regătesc pe meseriaşi. Prin ele, poate duce lupta profesională, dezideratele ce se vor exprima , acest congres vor fi ţinute în umă prin legea ce se pregăte-D. D. R. IOANIŢESCU, fost mnistru, face un istoric al breslelor de meseriaşi care au nevoe de sprijin nu de tutelă. Se strâng miliarde din cotizaţiile patronilor şi meseriaşilor, dar statul nu este bun gospodar. Vorbeşte şi de alte probleme ce interesează viaţa muncitorilor faţă de care statuii e vitreg. D. VÂLCU-«Brăila: Meseriaşii cer o viaţă demnă şi asigurarea bătrâneţelor. D. MĂRGĂRIT-Iaşi face apel la presă să susţină doleanţele muncitorilor şi meseriaşilor cari nu mai pot trăi în situaţia de azi. Ei sunt satui de promisiunile politicianilor. Aşteaptă înfăptuiri. D. DIACONESCU R. - Valeea: Meseriaşii sunt în situaţia grea de azi şi doleanţele lor n’au fost satisfăcute din cauza dezorganizării breslelor. D. dr. N. DEMETRESCU, secretar general al ministerului muncii, spune că e mulţumit de felul cum a decurs deschiderea congresului şi de programul ce şi-a propus să-l discute. Trebue să se dea cât mai mare extindere celor ce se discută în acest congres. Meseriaşii sunt o forţă şi împlinirea dezideratelor ce se vor exprima în acest congres e o datorie pentru guvern. D. PAN HALIPPA, ministrul muncii:. Să-mi daţi -pe mie», care numai în chip provizoriu şi din mim aţi făcut «o proclamându-mă necesitatea de partid ca Basara-preşedinte de onoare al congrebia să fie reprezentată în gusului. Socotesc că agitaţia dv. veni, să vă declar că am toată nu e cântecul lebedei ci un cânt dragostea şi solicitudinea pen-de speranţă. Tot astfel şi ţărătru clasa muncitorească. nimea şi-a avut cântecul ei de Vă mulţumesc pentru cinstea ce durere. Şedinţa de după amiază La ora 3.30 d. a., se procedează la alegerea biuroului. Sunt aleşi: d. Diaconescu preşedinte; d. D. Gănescu, secretar general; d-nii G. D. Sorescu, M. Constantinescu, F. Tudor, Bogdan-Ploeşti, Ionescu-Galaţi, Mărgărit-Iaşi, Turtureanu-Storojineţ, N. Ronta, vicepreşedinţi ; d-nii Ernest Turek, Al. Sofronie, Diaconescu-R.Vâlcea, Lauterman, Adamescu, Petrescu-Muscel, Arsenie Ion, P. Niţu-C. Lung, secretari ai biroului; d-nii Oroviceanu şi Panaitescu Lucă, secretară După constituirea biuroului congresiştii au plecat în corpore să viziteze câteva instituţi. Azi la ora 9 dim., în acelaş local se va ţine a doua şedinţă a congresului Aut. străin şi credem că vom realiza o operă serioasă de construcţiuni. Chiriaşii să vie la sediul Ligii să complecteze chestionarele ce le sunt puse la dispoziţie. D. dr. MANOLESCU insistă asupra necesităţii ca statul să armonizeze interesele tuturor categoriilor cetăţeneşti. Arată apoi pilde cu scrisori anonime primite din partea unor proprietari ca răspuns pentru propunerea făcută ca chiriaşii cu libera transacţie să plătească chiria la Sf. Dumitru şi Sf. Gheorghe. D. architect VARNAV insistă asupra diferitelor tipuri de case ce s’ar putea construi în mod mai lesnicios. D. ATANASIU, pensionar, cere ca propaganda să se facă cât mai intens. D. G. CHICOŞ, pensionar, vorbeşte despre conditiunile în care Casa autonomă acordă împrumuturile găsindu-le prea grele. Mai vorbesc d-nii Popescu C-tin pensionar, Derera, Adjudeanu, Hociung, d-na Proper etc. D. MAGDER închee cu credinţa că se vor găsi soluţiuni cu ajutorul cărora toate categoriile de chiriaşi să-şi realizeze căminul lor in scurt timp. D-sa anunță pentru Duminică, 5 Octombrie c., o nouă întrunire. Liga contra cametei Duminică dim. Liga contra cametei a ţinut întrunire, la sediul său din str. Batiştei. D. V. POPESCU: Avem dreptul să cerem guvernului să ne ajute să nu mai plătim 30 la sută doibinzi. D. IONESCU: Am credinţa, că lupta va duce la bun sfârşit. D. C. IARCA, îndeamnă la solidaritate, căci cămătarii sunt strânşi uniţi, pentru salvarea situaţiei lor. Proprietarul e cel mai bun platnic al fiscului, pe când cămătarii, aproape toţi, se sustrag de a-şi plăti dările. D. prof. EM. ANTONESCU: Am fost acuzat că mi-am aranjat situaţia. E adevărat că mi s’a recunoscut de marile bănci dreptatea cauzei. Voiu sta în fruntea luptei contra camerei, până la izbândă. Nu cerem să se treacă datoriile noastre în seama statului, ci să se ia căimătarilor ceeace au smuls necinstit, dela nevoiași. Se spune că băncile străine vor retrage capitalurile de la noi când se va vedea că dobânda nu este asigurată. Declarăm categoric că acceptăm întru totul dobinzile pe care le pretinde capitalul străin. Niciodată capitalul străin nu ia dobândă mai mare de 10 la sută. Revizuirea datoriilor noastre nu va atinge în niiciun caz capitalul străin ci numai pe cămătarii noştrii cari în multe cazuri speculează chiar capitalul străin de care se serveşte. Citeşte apoi programul-manifeist ce va adresa ţării. D. BOŞCULESCU- Ploeşti, a citat cazuri de speculă cu camătă din jud. Prailva. D. STANESCU a dat sfaturi cum să se facă propaganda în vederea congresului de la 14 octombrie. Proprietarii ipotecaţi Proprietarii ipotecaţi s-au întrunit Duminică, la ora 11 dim, în sala Transilvania. D. Jandarmu, vice-preşadintele societăţii şi preşedintele întrunirii, anunţă că în toată ţara se ţin în acelaş timp întruniri ale proprietarilor ipotecaţi. Citeşte o telegramă prin care delegaţii societăţii trimişi să ia parte la întrunirea din Toporoveni (Muscel), înştiinţează că guvernul a interzis orice adunare. D. DUMITRESCU: Acţiunea proprietarilor ipotecaţi şi a datornicilor era luata înainte în râs , dar în faţa situaţiei celor copleşiţi de dobânzi, guvernul va fi silit să aducă o lege de protecţie D. VTCOL. — Guvernaţii ne-i fie siliţi de numărul nostru din ce în ce mai mare să ia masuri de îndreptarea răului Să se acorde moratoriu general, suspendarea plăţilor şi a dobânzilor. D. DIACONESCU-Reni : Proprietarii nu mai pot suporta camătă neomenoasă. Noi, cei din Basarabia, cari nu ne putem întruni şi protesta, cerem sprijinul celor de la centru. D. ONCESCU-Piteşti, spune că peste 5 mii de argeşeni sunt gata să răspundă la convocarea congresului general al ipotecaţilor. D. CANCEA-C.-Lung. Marile instituţii şi bănci, spre a provoca destrămarea mişcării noastre, încearcă să corupă cu bani pe unii fruntaşi. C. D. NEGULESCU protestează contra interzicerii întrunirii de la Topoloveni. Guvernanţii noştri sunt ocupaţi cu chivernisirea lor şi a partizanilor. Proprietarii au luptat pe cale paşnică, dar dacă cei de la guvern nu vor să audă de suferinţele mulţimii, vor fi făcuţi responsabili de ce se va întâmpla. Au mai vorbit d-nii IOAN D£CUSARA Tecuci, N. IONESCU, FILIP, D. COSTIN DUMITRESCU . Guvernanţii nu vor da ascultare doleanţelor noastre decât forţaţi de marea massă a celor împovăraţi de datorii şi dobânzi insuportabile. Guvernul trebue silit să aducă o lege a conversiunii datoriilor, suspendarea legii executărilor silite şi eşalonarea plăţii datoriilor pe termene de 10—15 ani. D. TEM. ALEXANDESCU spune că atât timp cât a fost ajutor de primar, nu s-ar fi îndulcit cu nimic, cum au făcut şi fac alţi edili. Noi nu vrem ştergerea datoriilor. Vom plăti, dar cerem o lege care să ne dea posibilitate să putem plăti. întrunirea Ligii chiriaşilor Duminică, „Liga chiriaşilor“ a ţinut la sediul său din str. Academiei 15, o nouă întrunire. A prezidat d. avocat MAGDER, care a expus necesitatea unei noi prelungiri a contractelor. Arată că prin Banca imobiliară a chiriaşilor se va soluţiona grava problemă a locuinţelor. Suntem în tratative cu capital UNIVERSUL întrunirea deponenţilor băncii„Franco-Române“ Duminică dimineaţă, deponenţii băncii ,,Franco-Române” s-au întrunit la bufetul de la şoseaua Kiseleff. A prezidat d. avocat Vintilescu. D-sa a propus ca în fiecare sector din Capitală, să fie delegat câte un deponent, care să se intereseze de revendicările acelora cari şi-au depus economiile, la banca „Franco-Română" Referindu-se la procesul intentat băncii — proces ce urmează să se judece la 16 Octombrie, — d. Vintilescu a spus, că în acţiunea civilă îndreptată de deponenţi, să fie introduse persoane pe care se poate conta. Sentinţa, prin care tribunalul Ilfov a declarat banca „Franco- Română" în stare de faliment, e binevenită, întrucât, cu modul acesta, administraţia acestei instituţiuni, este luată din mâna unor oameni cari au lăsat atâta lume pe drumuri. D-sa a opinat ca o delegaţie a deponenţilor să se prezinte primului ministru, cerându-i să abroge dispoziţiunea prin care administraţia băncii s’a dat vechilor conducători ai instituţiunii. D. CONSTANTINESCU a stăruit ca deponenţii să se ducă în număr mare la proces, rugând Gurtea să nu mai dea nici o amânare. D. GOROVEI, pensionar la c. f. r. a cerut darea în judecată a postiliului de administrație al băncii. D. CONSTANTINESCU a protestat contra faptului, că unul dintre directorii băncii ar fi amenințat cu revolverul pe un deponent, care solicitase o audiență. După ce au maii vorbit d-nii Filip, Hristea Stan, Finkelstein, Const. Ionescu, s’a hotărît să țină întrunire și Duminica viitoare. întrunirea liberală din Brăila 28 Septembrie. Duminică, la ora 10 dim., liberalii din localitate au ţinut întrunire în sala Goldenberg. Au vorbit d. Leonte Moldovanu, şeful organizaţiei locale a partidului. D-sa a făcut o expunere generală a situaţiei creiată de guvernarea naţional-ţărănistă. Partidul liberal, spune d-sa spre a pune capăt acestei situatului, a întocmit un proect de program, in baza căruia va revendica puterea. Conform dorinţei d-lui Vintilă Brătianu, programul va fi adus la cunoştinţa cetăţenilor. Acest proect de program va fi modificat după obiecţiunile organizaţiilor la şedinţa comitetului executiv al partidului. D-sa citeşte pasagii din program, care combat curentele de dictatură şi făgăduesc îmbunătăţire financiară, reducerea cheltuelilor nesăbuite, micşorarea impozitelor, etc. D. Leonte Moldovanu spune că partidul liberal, care a fost ală-turi de Coroană, va sprijini şi de aci înainte acţiunea M. S. Regelui Carol al II-lea pentru binele şi prosperitatea ţării. Partidul liberal, în baza programului de înfăptuiri, va fi chemat în curând la putere. Sindicatul lucrătorilor brutari şi franzelari Duminică, la 10 dim, a fost în sala „Gutemberg“, din str. Imprimeriei 38, o întrunire a sindicatului lucrătorilor brutari şi franzelari din Capitală, la care au luat parte şi lucrători din comunele suburbane. Au vorbit câţiva lucrători despre şomaj în rândul lucrătorilor brutari şi franzelari. Unii lucrători au ridicat chestiunea că patronii brutari nu ţin socoteala de aceşti meseriaşi ,şi nu le plătesc leafa pe 15 zile la concediere. Sindicatul lucrătorilor brutari a intervenit la minte terul muncii, înaintând un memoriu în acest sens. La om d. a. întrunirea s’a terminat. Justiţia militară Condamnaţi la muncă silnică Soldaţii Ion Gheorghe, Roşioru Voicu, Sandu Marin şi Toma Ion, din C. R. Brăila, Ion Costache din reg. 63 inf., Petrof Vasile, din reg. 5 artilerie şi Roşica Nicolae din reg. 3 inf., au fost trimişi în judecata consiliului de război, pentru dezertare la inamic. Eri, consiliul de război, secţia I, de sub preşedinţia d-lui colonel Botescu, i-a judecat şi i-a condamnat la muncă silnică pe viaţă. Condamnat pentru dezertare A fost judecat de acelaş consiliu de război, soldatul Neamţu Marin din reg. 9 roşiori, acuzat de dezertare în ţară, şi risipire de efecte. Consiliul l-a condamnat la un an închisoare 1 an şi 6 luni închisoare Sima Anton, soldat din reg. 5 inf., a fost trimis în judecata consiliului de război, acuzat de rănire. Consiliul l-a judecat ori şi l-a condamnat la un an şi şase luni închisoare şi douăzeci mii lei amendă. 10 zile închisoare Pentru vina de scăpare de arestaţi, soldatul Naghi Emeric, din reg. de instrucţie al aeronauticei, a fost condamnat la zece zile închisoare. Armata română insultată de o unguroaică Alba lulia, 28 Sept. Justiția locală s’a sesizat de fapta comisă de unguroaica Paler Maria din localitate, dispunând anchetarea cazului. Numita nutreşte sentimente vrăjmăşeşti statului naţional şi pe care le manifestă sgomotos. Deunăzi, a sosit în localitate reg. 2 călăraşi şi a cantonat vremelnic. Singura notă discordantă în entuziasmul obştesc, manifestat de toţi localnicii, români şi minoritari, a dat-o Maria Paler care, în timp ce populaţia aclama, ea insulta oştirea şi pe conducătorii ei. Nu s-a mulţumit însă cu atât, ci, împingând necuviinţa peste orice limită, a trecut ostentativ prin faţa cafenelei „Dacia“, unde se aflau numeroşi ofiţeri, şi—în gura mare — a repetat insultele la adresa oştirii şi corpului ofiţeresc. ------xQx------ Noui tarife de mărfuri în traficul internaţional Direcţia exploatării c. f. r. studiază normele de alcătuire a nouilor tarife directe de mărfuri. In acest scop, a invitat toate firmele şi societăţile interesate la expedierea cu calea ferată şi în combinaţie cu S. M. R. la apă a mărfurilor de import şi export, să întocmească tablouri de mărfuri ce le interesează. In acelaş timp firmele vor arăta atât staţiile de predare, cât şi cele de destinaţie, precum şi traficul direct. Ţările cu care direcţia generală este în trafic, cu taxe directe sunt: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Austria, Germania şi în combinaţie cu serviciul maritim român, cu porturile turceşti şi din Palestina. Regia autonomă c. f. r.doreşte să aibă aceleaşi relaţiuni şi cu următoarele ţări: Estonia, Letonia, Grecia, Turcia şi Iugoslavia, în care scop urmează tratative directe cu administrațiile căilor ferate din aceste state. . Starea timpului BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL 29 Septembrie In România, ora 8 a. m. In ultimele 24 ore timpul s’a menținut frumos, cu cerul mai mult senin, iar vântul a sufllat slab din sect, estic. Temperatura mai mult în scădere (cu 0—10 gr.) variază între 21 gr. pe literal și 70 gr. la munte. Presiunea în creştere cu 1,8 mm., este cuprinsă între 765 mm. la Tecuci şi 770 mm. la Bolgrad. Temp, maximă de ori a atins 31 gr. la Bazargic şi 21 gr. la Predeal şi Sinaia, iar temp, minimă de azi noapte a coborît între 4 gr. la Gheorgheni-Ciuc şi 8 gr. pe litoral. La Bucureşti-Filaret, ora 8 a. m. Pres. atmosferică 768 mm. Temperatura î7 gr., umiditatea 79%. Cerul senin, iar vântul suflă deja este cu 1 m. p. s. Temp, maximă ori 27 gr. şi cea minimă de azi noapte 13 gr. Temp, maximă pe sol eri 1 38 gr. Timpul probabil. Presiunea în creştere cu 2-5 man. In Ardeal cerul variabil, pe când în restul țării mai mult senin. Vânt slab din sect, s.-estic, temperatura constantă. Din cauza persecuţiilor T.Severin, 28 Septembrie Treisprezece români de pe valea Timocului au fugit din Bulgaria, trecând la noi. Ei au declarat, că au plecat din Bulgaria, din cauza persecuţiilor autorităţilor bulgare. După declaraţiile luate au fost îndreptaţi în jud. Duros*■or, unde vor fi colonizați. ------- T* tanai tatai és semis a iiiié (Igii) ,100 — — Primirea conitresiştilor. — Lucrările — Şedinţa de dimineaţa care este un aport al ştiinţei moderne, şi este un ajutor puternic pentru propăşirea agriculturii. Dă detalii tehnice asupra felului cum trebuie înfăptuită această reformă şi propune î nfiinţarea unei secţiuni pentru această specialitate la şcoala Politehnică. D. ing. FLORESCU abordează chestiunea agriculturii din punct de vedere social. Arată, că s’a dat sătenilor pământul aproape gratis. Rentabilitatea acestui pământ, după război, fiind foarte mare, a tentat pe ţărani să-şi sporească patrimoniul cumpărând pământ cu bani împrumutaţi şi plătind până la 80 mii lei hectarul. Mai târziu, din cauza dobânzilor mari şi a preţurilor, care scădeau, au ajuns într-o situaţie foarte critică, văzându-se ameninţaţi să piardă nu numai ce cumpărase, dar şi ce aveau. Rezultatele acestor combinaţiuni au fost dezastroase. Azi, mai toţi ţăranii sunt datori şi intervenind şi efectul legii circulaţiei bunurilor, suntem pe punctul de a vedea pe toţi ţăranii deposedaţi, iar pământurile lor trecând pe mâini străine. Aşadar, jertfa cea mare, pe care a făcut-o marele proprietar, n’a fost spre folosul ţăranului, ci pentru pricopsirea străinilor, cari pun mâna acum pe pământuri să i se dea îndărăt proprietarului pământului pe care el Ta dăruit, iar nu străinului. Trecând apoi la latura silvică, arată că şi aci avem o criză, pentru că numai acum în urmă s’au defrişat peste 1.200.000 hectare în dauna şi a silviculturii, şi a agriculturii. Fiindcă se continuă cu exproprierea pădurilor, cere să se stăvilească imediat aceste greşite porniri, fiindcă altfel ducem ţara la peire. D. ISARESCU vorbeşte despre criza industrială şi agricolă Arată că la noi chestiunea maşinismului în agricultură s’a pus prea târziu şi că acum statul trebue să vie neapărat în ajutorul agriculturii, creiând un credit şi un inventar agricol. In ultima analiză, susţine şi d-sa că, pentru moment, este prudent să renunţăm la mecanizarea totală a agriculturii şi să folosim cât mai mult posibil braţele sătenilor. Şedinţa s'a ridicat la ora 8, după ce mai întâi s’a trimis de biroul congresului o telegramă omagială ...13. Regelui Carol II. Şedinţa viitoare mâine la ora 9 dimineaţa. N. Ciocârdia — O Xo —— Craiova, 28 Sept. Azi dimineaţă, la 7, inginerii soc. Agir, cari au venit să ia parte la cel de-al 10-lea congres, au fost întâmpinaţi în gară de reprezentanţii autorităţilor din Craiova. înainte de a începe lucrările, participanţii au asistat la serv. divin. Au vizitat apoi liceul Carol şi muzeul Aman, iar la 11 iam. s-au întrunit în sala teatrului Naţional unde au început desbaterile. Preşedinte al adunării a fost proclamat d. ministru Manoilescu, de d. inginer Davidaşcu, preşedintele asociaţiei inginerilor, cu asentimentul general al adunării. In afară de membrii congresului şi public numeros, au asistat reprezentanţi ai autorităţilor civile şi d-nii Potârcă, subsecretar de stat, Rădulescu, director ministerial al Olteniei, şi d. g-rail Scărişoreanu, comand. corp. I armată. Cuvântările de bună sosire D. C. POTÂRCĂ, primarul oraşului, în numele cetăţenilor, urează congresiştilor spor la muncă. D. VASILESCU-CARPEN arată importanţa acestui congres în care se vor discuta problemele cele mai de seamă ce interesează nu numai breasla ci şi interesele generale ale ţarii. D. g-ral SCĂRIŞOREANU, comand corpului I armată, salută pe congresişti în numele oştirii şi doreşte ca lucrările celui mai select corp profesional din ţară să fie de folos şi ţării, şi armatei. D. dr. BADULESCU, prefectul judeţului, vorbeşte de generaţia ajunsă la maturitate şi de grija pe care oficialitatea o poartă ca să pună în armonie abstractul cu concretul şi idealul cu pozitivul. D. ŞTEFLEA, procuror g-ral, aduce congresului salutul magistraturii, care-şi dă mai bine ca oricine seama, de aportul de muncă şi folos pe care inginerii îl aduc în serviciul ţărrii. D. ing. ATANASESCU, din partea soc. Politehnice, salută deasemenea cel de-al 10-lea congres al inginerilor. D. dr. CANCIULESCU, din partea Asoc. gxale a medicilor, arată că este o afinitate sufletească între ingineri şi medici, amândouă profesiunile fiind de interes obştesc. D. D. STOENESCU, decanul baroului, aduce salutul avocaţilor; d. C. FORTUNESCU, profesor, pe acel al profesorilor secundari; d. PETRESCU, medic veterinar, vorbeşte în numele colegilor săi; d. PĂSĂREANU, ing. silvic, după ce mai întâi cere congresului, care are în programul său promovarea agriculturii să avizeze la toate mijloacele pentru îndeplinirea acestui de-ziderat de interes vital pentru ţară, sfârşeşte, arătând un bogat program delucru în acestă direcţie, de care ar trebui să se ocupe serios congresul. Mai vorbesc d-nii col. GAICU, din partea Uniunii generale a industriaşilor şi d. ISĂCESCU, din partea absolvenţilor şcoalei politehnice. Se dă apoi cuvântul d-lui V. POTÂRCĂ, subsecretar de stat la domenii, care spune că inginerii au ţinut ca, în cel de al 10-lea congres, să dea cu drept cuvânt o atenţie deosebită chestiunii agricole, fapt pentru care d-sa le aduce călduroase mulţumiri şi deosebite felicitări, pentru că, orice s’ar zice, până azi, şi de azi încă multă vreme, singura ramură de avuţie naţională rămâne tot agricultura. D. subsecretar de stat de la domenii mai arată pricinile cărora se datorează criza agricolă prin care trece nu numai România, ci şi întreaga Europă şi preconizează o serie de soluţii ca irigații, asanări de terenuri, facilităţi de transport, maşinism, etc., lucrări pe care nu le poate face decât tot corpul ingineresc. D. ing. DAVIDESCU, inspector general, vorbeşte tot despre îmbunătăţirile ce trebue aduse agriculturii, şi în afară de soluţiile arătate de d. Potârcă, ce sunt şi în programul d-sale, adaogă: îngrăşămintele chimice, selecţionarea seminţelor şi creditul eftin. Analizează documentat fiecare reformă în parte şi, după ce le arată multiplele avantagii, conchide că, fără introducerea acestor reforme, nu mai putem sta în pas cu ţările care au făcut mari progrese, şi, deci, nu mai putem ţine piept concurenţei. CUVÂNTAREA D-LUI MINISTRU AL LUCRĂRILOR PUBICE Cel din urmă, în şedinţa de dimineaţă, vorbeşte d. ministru Manoilescu. D-sa face mai întâi un scurt istoric al înfiinţării soc. Agir şi, după ce îi arată importanţa, stăruie asupra foloaselor pe care ţara le-a avut de pe urma acestui select corp. Arată şi d-sa, că ridicarea agriculturii trebue să fie în ceasul de faţă preocuparea de căpetenie a tuturor, ca un instinct de conservare, căci ţara şi noi locuitorii ei, depindem de bunul mers al agriculturii. Inginerii cari au înscris, în programul congresului de azi, ca deziderat principal, această chestiune, au înţeles că suntem în ceasul al 12-lea şi că măsuri urgente trebue luate, printr’o bună gospodărie, iar nu printr’o precupare politică. Naţiunea care se agită, presa care frământă au început să obosească. Privirile tuturor se îndreaptă acum către cei cari vor să construiască, către acei cari vor să lucreze, şi aceştia sunt inginerii, cuvânt pentru care lucrările lor sunt privite cu atâta simpatie. Vorbind de Federaţia aspiraţiilor profesionale intelectuale, spune că această chestiune trebue să fie acum, mai mult ca oricând, la ordinea zilei, nu atât în profitul personal al asociaţiilor, cât în profitul general I al ţării. Agirul este chemat să soluţioneze şi această mare problemă socială. Vorbind apoi de criza în care se sbate ţara, arată cauza ca pornind din lipsa de numerar şi de credite şi remedierea acestui rău nu se poate face decât tot prin tehnică. O nouă organizare ne trebuie, care să aibă la bază o îmbinare a spiritului tehnic cu spiritul social, pentru ca să obţinem nouă forme cu noui rezultate, fiindcă viaţa de după război este clădită pe alte principii şi norme decât era înainte de război. Technica trebue să-şi modifice calculele la nivelul de sărăcie la care ne găsim şi pe care ţara nu l-a cunoscut încă până acum. Vorbeşte apoi de chestiuni profesionale şi de apărarea titlului de inginer, revendicări egoiste care nu supără pe ingineri, fiind că nu acestea sunt cauzele nemulţumirilor, ci lipsa de lucrări mari şi grandioase ce nu se mai pot face. Mai spune că în ierarhia socială s-au suprapus valori aparente şi că congresul de astăzi ar putea face o revizuire. Contează mult pe corpul ingineresc pentru ridicarea ţării din starea de azi, fiindcă în acestcorp se găsește un mare fond onest și moral. Ședința s-a ridicat la ora 1 d. a. Şedinţa de după amiază * — Desbaterile congresului — Se procedează la constituirea biroului. Preşedinte este ales d. inginer I. Ionescu din Craiova ; vice-preşedinţi d-ni Vasilescu- Carpen, L. Theodoreanu, G. Nicolau, T. Atanasescu, Th. Metianu şi P. Andreescu ; secretar general, d. Aurel Zănescu, iar secretari de şedinţă, d-nii Tomescu, Dumitrescu, Emil Atanasescu şi Nicolae Dumitrescu. D. ing. ATANASESCU-Bucureşti ia cel dintâi cuvântul, ca să analizeze programul şi să arate că două chestiuni mari trebue să preocupe congresul : proprietatea titlului de inginer şi chestiunea agricolă. In legătură cu cea din urmă, ar fi şi chestiunea forestieră, tot aşa de importantă. D. ing. DAVIDESCU, preşedintele Agirului, vorbeşte despre problema irigaţiunilor, arătând importanţa operei. D-sa se miră că nu i se dă toată atenţiunea meritată , ba, dimpotrivă, se ocoleşte aşa cum s’a făcut şi în şedinţa solemnă de dimineaţă. Irigaţiile sunt cotate la justa lor valoare şi pentru înfăptuirea lor nu se cruţă niciun sacrificiu. Franţa şi Italia, care n’au condiţiunile noastre prielnice pentru irigaţie, au cheltuit capitaluri enorme pentru efectuarea acestor lucrări, ale căror roade n’au întârziat să le culeagă. Inginerii au datoria să lupte pentru înfăptuirea acestei gigantice lucrări, de care depinde salvarea agriculturii. Ţara va avea avantajele ei sociale şi economice, atunci când vor fi săvârşite canaluri navigabile şi de irigaţie, iar proprietarii pământului, de la ţăran, până la marele proprietar, numai atunci îşi vor putea valorifica munca depusă şi capitalurile investite. D. ing. ŞTEFAN MIHAESCU, deputat, vorbeşte despre maşinismul în agricultură. Nu se declară împotriva progresului realizat prin maşinism, dar se ridică împotriva introducerii lui, în mare, în ţara noastră, pentru că el provoacă şomajul şi lasă fără de lucru pe ţărani. La noi este încă ieftină mâna de lucru şi trebue să o folosim cu atât mai mult, cu cât ţăranii n’ar mai avea ce face. D. ing. ANDREESCU-CALE, din Iaşi, vorbeşte despre irigaţii şi utilizarea apelor subterane pentru irigaţii. "La noi s’au făcut—spune d-sa — încercări în jud. Dolj de d. ing. Brătăşanu (e vorba de folosirea apelor subterane), şi s’au găsit debite suficiente. Iniţiativei private trebue să i se substitue cea publică, pentru ca folosinţa şi rentabilitatea irigaţiilor să fie ceva real. D. ing. CIURILEANU - Bucureşti, tratează chestiunea cadastrului. S’a întocmit un proect de lege — spune disa. — pentru cadastrare, dar aplicarea nu s’a făcut. Avem datoria ca în acest congres să stăruim penisrs Înfăptuirea și aplicarea «Cadastrului. Apelul unui propagator al culturii Dorind să aduc un folos prietenilor mei, cari se îndeletnicesc cu luminarea poporului precum şi oamenilor din popor şi mai cu seamă tineretului, am înfiinţat o bibliotecă ambulantă pe cheltuiala şi osteneala mea. Cine are încredere în mine şi vrea să mă ajute la această treabă poate să adauge o carte-două când are de prisos. M'am hotărît la aceasta, fiindcă la orice școală am fost conducător, bibliotecă n'am găsit; dar bibliotecă am lăsat. In urmă Dumnezeu știe despre continuarea lucrului început de mine. Biblioteca aceasta însă va merge cu mine. Cărţile se împrumută semnând de primire într’ul registru. Din când în când voiu face câte o şezătoare de cetire la care voiu aduna oamenii după categorie : cărturari, poporeni sau tineret de şcoală. Tot pe lângă bibliotecă am înfiinţat şi un muzeu şcolar, de care se poate servi atât şcoala de care funcţionez eu ca învăţător cât şi şcoalele din vecinătate cari prin escursiuni conduse de învăţătorii lor mă pot vizita, îndemn pe prietenii mei să faci cunoscut în cercul cunoştinţele lor acest produs al ostenelile mele precum şi călduroasa mei dorinţă de a face bine pe această cale, cât şi pe altele ce-mi stai prin putinţă. Sfătuesc pe toţi să folosească în cetire de cărţi şi gazete lungii seri de iarnă precum şi sărbătorile de peste tot anul. Să se convingă toţi de adevărul că ce mai bună călăuză în vârsta tinereţii şi o plăcută distracţie în vremea bătrâneţii este cartea. E ne face să suportăm singurătate, şi ne împiedică de a ne fi nou, înşine o sarcină. Ne ajută să uităm răutatea oamenilor, calmează patimile şi adoarme necazurile. Chiar cărţile de poveşti şi anecdote (ghiduşii) încă sun bune. Un învăţat al nostru, Mehedinţi, scrie că acum o sută , ceva de ani, danezii (un popo de la miază-noapte) după ce căzuseră în mare strâmtoare di partea străinilor, şi-au înviora sufletul cetind şi recitând cântecele lor vechi, aşa numite „Saga şi ne îndeamnă şi pe noi să cetim cântecele, proverbele, colindei şi basmele noastre naţionale, asigurându-ne că „în ele vom afl nu numai alinarea amărăciunile prin care am trecut şi treceri dar şi întărirea credinţei în viitor“. Gh. V. Arghir preot şi învăţător, fost ofiţe în război, directorul şcoaledin Carmen Syloa