Universul, februarie 1931 (Anul 49, nr. 28-55)
1931-02-01 / nr. 28
CUPOH Nr. 10 Asigurarea „FraSCO-România” Bucureşti, Criviţel 23. Fondata 1920 (M. O. 182 19201. Capital 9.100 000 Rezerve bilanţ 1929 Lei 96.554.444 Cititorii cari vor strânge şi trimete Asig. Franco-Română 25 cupoane consecutive, dinpreună cu lei 103, vor primi o poliţă de lei 20.000 cu rata la de lei 163 acordată gratuit, cum şi chitanţa pentru luna 2-a. Ei vor lua parte la tragerile din 2 luni şi vor fi asiguraţi pe acest timp. Contra blenoragiei DJMICTINE du DTM. LEPPINCE, PARIS Nu atacă rinichiila farmacii și drognerii- A/VStWWVWS SEMINŢE SEMINŢE ECONOMICE SEMINŢE PENTRU ZARZAVA-rura SEMINŢE DE FLORI SEMINŢE DE TRIFOI In calitatea cea mai demnă de încredere se pot procura la Societatea Comercială a Agricultorilor ARAD Fondată 1900 ! Prospect la dorinţă gratuit. 3193 VAAAAAAA/WV ASTMUL W Inecâciunea i1/^'3i\jî( Catarurile bronşiale. gri- 1 s Iii pa. Inflamatiile migdull- 1 1 VA1F ene. catarul faringian la- 1 ringean. tusa convulsivă. ’'OJ1o guturai cronic, răguşea la leziunile vârfurilor pulmonare, vindecă garantat invenţia germană, primit mii scrisori mulţumite, adresaţi Zwenger Popa Tatu 15 Bucureşti, 170 ILUSTRAT gratis mmm apărut de curând, despre Aparate fotografice şi Accesorii cu preţuri ongmare flo fabrică. POLITZER Magazin de articole fofotografice Careii-Mari,Transilvania Remat 1896. Furnizează pentru Întreaga România-Mare TESTA vinoeca; DURERI DE CAP-MIGRENE NEVRALGII-DURERI DE DINŢI RĂCELI-GRIPĂ-JUNGHIURI Mr *A*MaC* pOJtOVUIB* Citiţi „VESELE“ «■as De la Educaţia poporului PENTRU RADIO. Dintr’o adresă a „direcţiei educaţiei poporului“,, — adresă semnată de d. ministru Haţieganu, către d. preşedinte al Soc. de radio-difuziune : „Dorinţa, noastră ar fi ca, în organizarea ciclică a conferinţelor universităţii radio pe care o plănuiţi, să faceţi un loc aparte şi cu titlul special: problema muncii, probleema sănătăţii, problema educaţiei poporului, astfel formulat sau cum veţi socoti mai potrivit, celor trei domenii mari de activitate a ministerului nostru ; şi în al doilea rând, să trataţi în cronică săptămânală chestiuni din aceleaşi domenii, însă cu caracter de actualităţi şi de ştiri, alese şi comentate de cunoscători". PENTRU TEATRU Dintr’o adresă către direcţiile teatrelor naţionale : „Reluarea matineurilor literare în dimineţi de Duminici şi sărbători şi în orice formă veţi crede de cuviinţă, socotim că ar fi o măsură din cele mai bune numai pentru schiţarea deocamdată a liniei culturale pe care teatrul ce-l conduceţi, are căderea I să o urmeze". I Direcţia educaţiei poporului I recomandă o selecţiune a clasicilor din orice literatură, cu completări de piese într-un act, realizate pentru prima oară. PENTRU CINEMATOGRAF De la 1 Martie, fiecare cinematograf e obligat să ruleze zilnic, cel puţin 300 m, de film cultural. ------- XO x ------ Explozia din Vornicu Mărgineanu (Prahova) Ploeşti, 29 Ianuarie O explozie s’a produs astănoapte la bateria 8-a de cazane a soc. I. R. D. P. din comuna Vornicu Mărgineanu. In urma exploziei s’a declarat un incendiu care a distrus acoperișul clădirii în care este instalată bateria. Deasemeni s’au deteriorat mai multe injectoare de apă. Pagubele se ridică la suma de 200 mii lei. UNIVERSUM CALOMNIATOR! Suntem rugaţi să publicăm : In numărul de Joi 29 Ianuarie a. c. s'a publicat în coloanele acestui ziar un nedrept articol la adresa mea, iscălit de d. N. Georgescu-Tistu. Autorul acestui articol, fără argumente şi dovezi materiale, îmi aduce mai multe acuzaţii grave şi calomnioase, bazat numai pe faptul că „lumea bănueşte“, sau domnia sa presupune. Prima acuzare adusă de d. Georgescu-Tistu şi care prezintă cea mai mare gravitate pentru mine este următoarea, pe care o reproduc textual: „D. Cardaş a furat manuscrisul lui Sadi-Ionescu de la Academia Română, cuprinzând Instrucţiuni regulamentare de organizare". Răspunsul meu, d-le Tistu, este neted şi clar : manuscrisul nu este furat de la această instituţie, el se află depus de mine la d. prof. I. Bianu, preşedintele Academiei Române Dacă d. Georgescu-Tistu, după ce va constata adevărul afirmaţiei mele, nu-şi va retrage acuzarea falsă şi nedreaptă, voi fi silit să chem pe calomniator în faţa justiţiei. Din confruntarea textului cuprins în acest caiet-manuscris, cu lucrarea mea „Tratat de bibliografie" se poate dovedi că nu mi am însuşit nici un pasagiu din opera răposatului Al. Sadi-Ionescu. O cercetare în acest sens se va publica de superiorii mei D. Tistu necunoscând conţinutul acestui manuscris se atinge şi de memoria neuitată a răposatului Sadi-Ionescu, afirmând cu multă convingere că acest text este o copie după normele stabilite de Institutul bibliografic de la Bruxelles. In realitate lucrarea lui Sadi-Ionescu este o contribuţie originală inspirată numai ca metodă de Manualul bibliografic de la Bruxelles. Dar d. Georgescu-Tistu merge şi mai departe cu afirmaţiile nedrepte, găsind apropiere între lucrarea mea tipărită şi un curs despre biblioteci, ţinut de Sadi- Ionescu la Arhivele Statului în 1925—1926. După cât sunt informat, d. Georgescu-Tistu caută să mistifice adevărul, deoarece în posesia domniei sale se găsesc numai nişte note culese după acel curs. Cât timp nu are la dispoziţie autograful acelor prelegeri, d. Tistu nu poate să mă acuze de plagiat. Dacă acel curs există în original, rog să fie prezentat spre consultare oficială. Fără dovezi sigure, fără discernământ logic, pornit numai din ură şi patimă, d. Georgescu-Tistu mă învinueşte că mi-am însuşit şi alte lucrici rămase de pe urma răposatului Sadi-Ionescu, bazându-se numai pe faptul că subsemnaţii am anunţat apariţia mai miltor opere bibliografice, la sfârşitul „Tratatului de bibliografie“. Răspund şi la aceste acuzări deşi autorul lor nu avea nici-un drept să conteste originalitatea unor opere nepublicate. Materialul brut adunat în fișe de Sadi-Ionescu, se păstrează în cutii la Academia Română , iar .,Bibliografia călătorilor străini în Principatele Române", — în manuscrisul rămas netipărit, — s'a depus de răposatul Sadi-Ionescu, cu câteva luni înainte de moarte, la Arhivele Statului, spre a se publica mai târziu în „Revista Arhivelor", condusă de d. prof Const. Moisil. Observaţia d-lui Tistu în legătură cu clasarea materialului bibliografic românesc în lucrarea mea tipărită, este şi ea nejustă. In capitolul „bibliografii individuale" am trecut toate lucrările publicate de bibliografii români şi pentru acest motiv am citat opera lui Bengescu despre Toltaire, alături de alte lucrări similare din literatura română. „Revista periodicelor“ publicată de „Dacoromania" din Cluj a fost redactată în volumele II, III şi V de d. Georgescu-Tistu, iar în volumul IV de d-na Maria Lipăneanu-Muşlea. D. Georgescu- Tistu nu recunoaşte acest adevăr? Ca încheiere adaug câteva lămuriri pentru toţi acei oameni de bine, care au urmărit activitatea mea din ultimii opt ani. Am anunţat în „Tratatul de bibliografie“ o serie de lucrări de ale mele, ce sunt rodul unei munci de aproape zece ani. Condus de entuziasmul tinereţii şi de răbdarea firească înăscută, am cercetat zilnic în Biblioteca Academiei Române, — şi timp de un an şi la Biblioteca Naţională din Paris, — aproape tot materialul românesc, sau referitor la Români. Din rezultatul acestei munci se cunosc cele câteva lucrări publicate de istorie literară şi folklor, iar o altă serie mult mai bogată, de lucrări diferite aşteaptă lumina tiparului. In lucrarea tipărită recent, am anunţat apariţia contribuţiunilor mele bibliografice. Câteva explicaţii: Bibliografia literaturii populare româneşti a fost terminată în 1926 şi am din acel timp un schimb de scrisori cu d. prof. S. Puşcariu, pentru a se publica în revista ""Dacoromania" din Cluj. Plecarea mea la Paris în 1927 a determinat amânarea acestei publicări. Bibliografia călătorilor străini la Românii din Peninsula Balcanică este într'un domeniu deosebit de preocupările lui Sadi-Ionescu și din izvoarele pe care le dau în revista „Macedoromână" se vede pregătirea mea în acest sens. Bibliografia călătorilor străini în Principatele Române de la 1246 —1900 va fi o contribuţie nouă pe lângă materialul deja publicat de Sadi-Ionescu, d. N. Iorga şi alţii. Bogate informaţii în acest sens am găsit în LE BARON GUILLAUME, Essai Bibliographique sur la Roumanie et Ies Roumains (2 vol.) și D. STURDZA, Biblioteca română (5 vol.) manuscrise în Biblioteca Academiei Române, neutilizate nici de Sadi-Ionescu, nici de d. N. Iorga. Bibliografia românească modernă de la 1831 până în zilele noastre, împreună cu Bibliografia, românească veche (1817—1830) şi suplimentul la volumele apărute, sunt lucrări pe care le fac sub directa conducere a d-lui prof. I. Bianu, preşedintele Academiei Române şi ele constituesc îndeletnicirea mea profesională la această instituţie. Manual de bibliologie şi curs complet de bibliografie românească vor fi lucrări de mai târziu. In ele voi expune pe larg şi documentat ceia ce am schiţat numai, în „Tratatul“ publicat acum, cu scop de popularizare. Despre bibliotecile noastre vechi am publicat o schiţă sumară în revista „Boabe de grâu", numărul pe Decembrie 1930. îndreptar pentru organizarea bibliotecilor populare va fi un studiu pentru mai târziu. In faţa acestui material bibliografic anunţat de mine, d. N. Georgescu-Tistu, — care nu s'a angajat până acum la lucrări mai grele, — s-a simţit desigur ameninţat în profesiunea domniei sale de bibliograf oficial. Atunci, fără argument şi dovezi materiale, a căutat să lovească, nu atât în lucrarea mea — şi aici se vede tendinţa, — cât mai mult în persoana mea, aducându-mi tot felul de acuzări nedrepte și mincinoase. Gh. Cardaș LI * (-1-------— ■— Anchetarea unui jandarm Tg.-Mureş, 28 Ianuarie. Am anunţat la timp faptul întâmplat în comuna Vărgata, unde, la o petrecere, mai mulţi tineri s-au îmbătat şi au înconjurat, pe doi jandarmi, veniţi pentru păstrarea ordinei. In această împrejurare, elevul Toc din jandarmerie, văzându-se în primejdie, a tras un foc de armă, care a nimerit pe tânărul Mihail Andrei şi l-a ucis pe loc. Comisiunea de anchetă a mers la ţaţe locului şi a stabilit că elevul Toc a fost cel dintâi atacat şi că deci a fost în sfere de legitimă apărare atunci când a ucis pe tânărul Andrei. ------- xcs —— Şezători şi conferinţe la Tg.-Mureş Tg.-Mureş, 28 Ianuarie. D. Pamfil Şeicaru va tine Sâmbătă seara o conferinţă în sala mică a Palatului Cultural, vorbind despre „Europa industriala“, „Europa agricolă“. Conferinţa se ţine sub auspiciile societăţii „Tinerimea Română“ din localitate şi ale „Extensiunii Universitare din Cluj“. La şcoala superioară de comerţ din localitate, d. locat. aviator Gh. Pârvulescu şi-a ţinut a doua conferinţă din ciclul organizat de Asociaţia română pentru propaganda aeronautică. Conferenţiarul a vorbit despre „Epopeea aripilor“. D. Târnoveanu, directorul şcoa lei, i-a adus conferenţiarului mulţumiri. Curier judiciar Perimarea şi neconstituţionalitatea legilor înalta Curte de Casaţie s’a întrunit joi în secţiuni unite —sub preşedinţia d-lui prim preşedinte I. Starabulescu — spre a examina o interesantă problemă de perimare. Petiţionar era ministerul armatei, iar petiţia se purta asupra recursului făcut de d. Iosub Almabiei. — în proces cu ministerul — care recurs, fiind respins în fond de secţia I, a fost trimis apoi în secţiuni unite în vederea soluţionării incidentului de neconstituţionalitatea legii rechiziţiilor, invocat de recurent ca suprem argument contra judecăţii curţii de apel de rezort. Se cerea anume perimarea recursului cf. art. 257 pr. civ. pe motiv că deşi a avut ultim termen de judecată la 7 Martie 1928, au trecut totuşi mai mult de doi ani, fără să fi mai intervenit vreun act de procedură în cauză. Intimatul s’a apărat cu susţinerea că perimarea nu operează în această materie, înalta curte însă — constatând, că ministerul nici nu se prezintă în instanţă spre a’şi susţine cererea şi că în genere afacerile nu se pot judeca în lipsa părţilor decât dacă acestea au cerut-o anume — a respins cererea de perimare ca nesusţinută. Camera de acuzare a menţinut pe N. D. Cocea la Văcăreşti Camera de punere sub acuzare a curţii de apel din Bucureşti — în completul d-lor preşedinte Jan Constantinescu cons. Bottez, cons. Zenovie şi procuror Dautte — a judecat joi apelul făcut de Nicolae D. Cocea contra jurnalului tribunalului s. I corn. prin care i s’a confirmat pentru 30 de zile mandatul de arestare. Inculpatul e învinuit — precum am scris pe larg şi la timp — că a ademenit şi răpit de sub ocrotirea legală pe d-ra Gina Manolescu şi că apoi, spre a-şi desăvârşi isprava, s-a procurat paşaport fals şi a expediat-o la Zagreb. Camera, de acord cu concluziile parchetului, a respins opoziţia prevenitului hotărînd menţinerea lui în stare de arest încă un tripou D. procuror Simionescu a deschis acţiune publică cf. art. 350 c. pen. contra lui Niculae Crăciunescu şi Miluţă Simion, conducătorii clubului „Cercului Uniunii comercianţilor şi industriaşilor“ din bd. Elisabeta 6. Ambii sunt învinuiţi că au transformat clubul — pentru care dobândiseră autorizaţie de funcţionare — în tripou. Şi că au ademenit astfel în jurul meselor de joc persoane străine spre a pierde sume considerabile. Descoperirea acestui tripou s’a făcut cu prilejul unei descinderi —efectuată de d. jude in str. Stănescu — într’o noapte de Mai în 1930. Dosarul cauzei s’a restituit cabinetului pentru desăvârșirea anchetei. Ancheta „Gărzii de Fer” şi a legiunii „Arhanghelul Mihail” Magistratul intructor titular al cab. 3 — căruia i s’a remis spre cercetare cazul organizaţiilor „Garda de Fer“ şi „Arhanghelul Mihail“ — fiind bolnav, s'a cerut delegarea unui înlocuitor pentru desăvârşirea anchetei Primul president al tribunalului a comunicat parchetului, că s’a hotărît delegarea, ca interimar, a d-lui judecător Constantin lonescu (din trib. IV--- statele). u. jude lonescu a luat de îndată în primire lucrările cabinetului (referitoare la cazul celor două asociaţii) şi a lucrat — în cursul după amiezii de ori ! în cursul după amiezii de joi trecu, se angajeze şi să depună garanţii. Şi a reuşit să le devoreze depozitele înainte chiar ca întreprinderea să ia fiinţă. In stare de arest, culpabilul a fost trimis în cercetarea cabinetului 6. Se distribue cotele la falimente Sindicatul falimentelor tribunalului local a anunţat că —în cursul lunii — va distribui tuturor creditorilor verificaţi cotele cuvenite din realizarea activului următoarele firme falite: „Au Printempo de Bucarest” (Missir), I. Fofeldea, Marius Herman ; Jean Bercovitz ; Etty Leiber; Aron Croitoru; Adolf Lieber; Osias Aronovici; Werner Ghierghidan ; Fischgold & Schapira, şi Ioil Schwartz. Situaţia notarilor comunali Curtea de apel s. IV a judecat acţiunea de cotencios făcută de notarul Neacşu Andrei, din com. Fundu Părului (Vlaşca) contra deciziei prefecturii judeţului Vlaşca prin care l-a mutat disciplinar. Reclamantul, prin d. av. Plătăianu, a susţinut că notarii cari la data votării statutului funcţionarilor publici aveau vechime de cinci ani — ce le da dreptul la stabilitate în posturi — se bucură de toate ocrotirile statutului şi nu pot fi transferaţi sau supuşi vreunei mutări disciplinare decât cu avizul comisiei de disciplină din minister, — iar nu prin simplul act de autoritate al prefectului. Curtea a admis acţiunea. Şi anulând decizia atacată, a invitat autoritatea să reintre în legalitate. Alţi comunişti osândiţi Curtea de apel s. NI a judecat apelul făcut de instigatorii comunişti Eug. Rosenfeld şi Const. Frântu contra hotărîrii tribunalului local prin care au fost osândiţi pentru infracţiuni la legea Mârzescu. Cei doi comunişti erau învinuiţi anume că au imprimat clandestin o foaie botezată „Muncitorul Flămând", conţinând îndemnuri la răzvrătire şi ofense la adresa conducerii supreme a statului. Curtea a admis apelul primului , dar l-a respins pe al lui Frântu, menţinând astfel condamnarea lui la 2 ani închisoare corecţională. Diverse Parchetul a trimis în judecata tribunalului corecţional ■* pentru abuz de încredere — pe comerciantul George Degen, patronul magazinului de muzică cu acelaş nume. Inculpatul e învinuit că primind în depozit un plan spre vânzare, în adăstarea clientului, a închiriat planul unor restaurante încasând chirii pe cont propriu. — Trib. Ilfov s. I a amânat joi —din cauza procedurii necomplete — judecarea procesului neregulilor de la închisoarea Văcărești, emise pe vremea directoratului d-lui Mihail Stănescu, la 24 Martie a c. Escrocherie Camil Cartojan — incorigibil infractor, bântuit de viţiul nenorocit al stupefiantelor — a ajuns iarăşi la parchet. Şi de data aceasta e învinuit tot de escrocherie A înfiinţat o agenţie activă de editură. A ademenit pe câţiva viitor agenţi de achiziţia ni să .... TOI ------ Starea de asediu la Menemen Ankara, 29 (Rador). — Guvernul a decis să menţină încă pe timp de o lună starea de asediu în regiunea Menemen, unde s-au produs recent mişcările reacţionare, cu caracter religios. 1P»—rWWfflBIBWITM Anul XLIX Nr. 28 Duminici Februarie * Fordismul şi mica industrie Conferinţa d-lui arhitect I. Enescu *— Aseară, d. arh. I. Enescu a vorbit la Uniunea generală a micilor industriaşi despre Fordism şi mica industrie. învăţătura, a spus conferenţiarul, se câştigă, pe două căi: din cărţi citite şi din contactul cu realităţile vieţii, învăţătura din contactul cu realităţile vieţii este mai solidă şi cu rezultate mai practice, decât învăţătura abstractă câştigată numai în cadrul prea redus al unei biblioteci, oricât, ar fi de bogată în lucrări ştiinţifice.. Ford este un învăţat, din acei cari lucrând în marele laborator al vieţii omeneşti, a luat contact cu realităţile acestei vieţi, le-a cercetat, le-a folosit în chip priceput şi cu rezultate satisfăcătoare, şi a tras concluzii pentru viitor. Toată experienţa, se culeasă în 50 ani de activitate, , cu concluziile la care ajunge, a exdunat-o în trei lucrări: „Viaţa şi opera mea“, „Astăzi şi mâine“ şi „Progresul“, punând-o astfel la dispoziţia tuturor celor cari caută calea spre progresul omenirei. In prima lucrare arată viaţa ca, începând de la ucenicia într-un atelier mecanic şi până îla marele industriaş de azi, care a revoluţionat multe din metodele de producţie şi multe din teoriile economice şi sociale. In a doua lucrare arată că nu ocazia de a reuşi în viaţă lipseşte omului, căci ocazii se întâlnesc destule, în toate, direcţiile, ci marele obstacol în calea tuturor oamenilor sunt ideile în verbele care barează drumul nouilor idei. Oamenii se gândesc prea mult la ceea ce a fost ori şi prea puţini la ceea ce va fi mâine. In a treia lucrare „Progresul“ arată că buna stare a omenirii nu poate veni decât de la dezvoltarea producţiei, sub toate formele, de la ieftenirea ei în mod continuu, paralel cu o mărire continuă a salariilor, pe măsura descoperirii şi adoptării producţie, care să uşureze şi să reducă durata muncii. Multe din ideile lui Ford par, pentru cei obişnuiţi cu vechile formule, paradoxe economice, cum ar fi: economia duce la mizerie, salariile mici reduc producţia, căci reduc consumaţia; pentru a ajunge să câştigi, eşti uneori nevoit să vinzi în pagubă, pentru a mări volumul vânzării, etc. Atâtea formule noui, cari la o mai atentă cercetare se dovedesc adevărate realităţi economice. D. Enescu constată apoi că numai mica industrie este o realitate economică la noi, căci în majoritate marea industrie, trăesc artificil, cu baloane de oxigen, furnizate de stat sub formula protecţiei industriei naţionale. Mica industrie singură poate dezvolta producţia, reducându-i tot mai mult preţul de cost, după principiile fordiste şi prin urmare mărind desfacerea în straturi cât mai largi ale populaţiei. Mini industrie nu are a se teme de concurenţa marei industrii, căci în stadiul actual este o imposibilitate, iar mai târziu noui mijloace de producţie, vor pune la îndemână micului industriaş, noul posibilitati de adaptare. Ford a pornit ca mic industriaş şi prin priceperea şi munca ea a ajuns azi comandantul unei armate formidabile de salariaţi de toate categoriile, pe toată suprafaţa globului, cu ajutorul cărora caută să creeze condiţii mai bune de viaţă pentru toată omenirea. In aceste vremuri, de restrişte, când experienţa celor cu învăţătură numai din cărţi de sociologie şi economie politică, a dat faliment, salvarea nu poate veni decât de la ori cari activează în câmpul muncii, în contact zilnic cu realităţile vieţii. Să părăsim cu toţii terenul abstracţiunilor pseudoştiinţifice, ale economiştilorde catedră, cercetând cât mai de aproape realităţile vieţii. E nouă mijloace de singura cale spre progres. înmormântarea lui George Cretzianu Joi, la 2 şi luni, d. a., s-a făcut înmormântarea lui George Cretzianu, ministru plenipotenţiar. George Cretzianu a încetat din viaţă la Viena şi corpul său a fost adus în Capitală şi depus în capela, cimitirului Bellu. Serviciul religios a fost oficiat, în capela cimitirului de arhiereul Tit Simedrea, preoţii Marius şi Ionescu, de la biserica Amza. Răspunsurile au fost date de corul bisericii Popa Tatu, sub conducerea maestrului Pirvan. Erau de faţă în afară de rude, d-nii Stârcea, din partea palatului, I. G. Duca, C. Argetianu, Hiott, I. Mitilineu, B. Ştirbey, Gr. Filipescu, R. Djuvara, G Gafencu, Filalitti, Arion, general, Mânu şi Morari, Ch. A Cantacuzino, Iacovache, maior Rioşeanu, membrii corpului diplomatic, funcţionarii diplomatici şi consulari de la ministerul de externe, membrii Jockey clubului, etc. După terminarea serviciului religios, d. V. V. Tilea, subsecretar de stat la preşedinţia consiliului de miniştri, a ţinut o cuvântare, în numele guvernului, aratând activitatea rodnică depusă de defunct pe tărâmul diplomaţie. Sicriul a fost ridicat apoi și dus la locașul de veci. Dispariţia unui comerciant din Galaţi Galaţi, 29 Ianuarie O seasaţională dispariţie s-a înregistrat în localitate. Cunoscutul comerciant Solomon Moha şi fiul său Tţic, au dispă-rut din localitate după ce au fraudat cu multe milioane de creditori. Moha se stabilise acum câtva timp la Galaţi şi a deschis un magazin de mărunţişuri şi galanterie în str. General Berthelot 10. Treptat a ştiut să-şi câştige încrederea importatorilor şi fabricanţilor de manufactură şi ţesătorie, luând astfel mărfuri pe credit. De două luni afacerea stagna şi Moha, strâmtorat, a vândut mărfurile din magazin sub preţul zilei. După ce şi-a lichidat unele chestiuni familiare, a dispărut din ţară împreună cu fiul său. O parte din creditori au introdus la tribunal cereri în declarare de faliment, iar pe de altă parte au cerut portăreilor sechestrarea magazinului. Pasivvil se cifrează: la milioane. După trainarea asfuaisilui foileton nm PESTE NOUA MAU SI TARI“, Universul va începe publicarea unuia ilu cele mai zguduitoare romane din literatura mondială. Este vorba de Ben Hor Celebrul roman datorit nemuritorului scriitor englez Lewis Wallace la traducerea preotului D. C.Vişan 39 Be iesle îl lin şi mi in... — Kote dintr’u călători© un furai PăraâaMul — ne m. FLAISLSN Consilier onorific la înalta Curte de Casaţie Pentru mişcare şi pentru trecerea timpului erau pe bord ample resurse. Se juca un fel de popier; se juca şi un tenis de punte în care, în loc să lansezi o minge cu rachetă, prinzi şi asvărli cu mâna un inel de 10—15 centimetri. Este apoi shuffle-board, unde împingi, pe punte, cu un băţ lung, un rondel de lemn la o ţintă cu diferite numere. O sală de gimnastică e înzestrată cu multiple aparate, mişcate prin electricitate; basinul de înotat (swimming pool) este deschis toată ziua; când e rece afară, apa şi aerul în el se încălzesc. Basinul se goleşte în fiecare seară, şi se umple dimineaţa direct din mare. Cât stăm în porturi nu se pompează apă în el, fiindcă apa din port nu e curată. Amatorii de vânătoare se pot deda sportului lor favorit, trăgând de pe punte în porumbei, sau mai exact în inelele de lut, ce se asvârle în aer cu o maşină. Există şi efecte de scrimă, dar nu de prima calitate, şi nu există nici o pistă. Aşi fi tras cu toate astea, dar n’ara găsit cu cine. Se joacă mult jsndge, poker, căişori şi şah. Din când în când se aranjeaza concursul, atât sportive cât şî cartofore, ori chiar şahiste. Se aranjează şi festivaluri, mai mult sau mai puţin artistice, ca serate indice, javaneze, chineze, japoneze, etc., unde marea sală de mâncare e împodobită în stilul respectiv, şi lumea vine, pe cât se poate, în costumul ţării. Se ţin conferinţe în limba engleză, ba câteodată şi germană, despre ţările pe care le vizităm. La ceaiul de după amiază — five o’clock tea — şi la masa de seară cântă orchestra de coarde cu un pian. O bibliotecă destul de bogată, cu cărţi engleze, franceze şi germane, stă la dispoziţia pasagerilor. Apar pe bord două ziare, unul „Resolute Observer“, în limba engleză, aproape zilnic, altul „Globe trotter“, german, cu intermitenţe mai mari. Pe bord ai cu ce să ucizi timpul. Eu personal nu mă prea amestecam în toate astea. Preferam să stau la o parte şi să observ, începeam ziua la basmnul de înotat, combinând astfel călătoria cu un sezon de plajă de mare. Mă plimbam mult, cu predilecţie pe puntea de la provă. Pe puntea de promenadă propriu zisă se învârtea prea multă lume, era conversaţie prea sgomotoasă şi râsete prea ascuţite, ca să nu zic histerice. Pe provă se rătăcea rar vreunpasager; pe provă îmi venea briza oceanului deadreptul, proaspătă ; pe provă stăteam de multe ori de vorbă cu oameni din echipagiu. Am descoperit că unul era născut în munţii Bavariei şi că altul fusese boxeur de profesiune ; acesta era un specimen splendid de trup omenesc. Am găsit printre ei mai mulţi cu studii liceale şi chiar universitare, cari, neavând mijloace spre a merge înainte cu studii, se tocmiseră steward sau marmiton, spre a putea aduna banii necesari pentru continuarea şi terminarea studiilor. Ce caracter şi ce voinţă ! O plăcută ocupaţie era pentru mine ţinerea în curent, aranjarea şi redactarea acestor note de călătorie. Impresiunile urmează de multe ori în număr foarte mare şi foarte de aproape una de alta. Dacă nu le fixezi îndată negru pe alb, ele se suprapun, se amestecă în creeri, amintirea se tulbură. Dacă notezi imediat cele văzute, notele vin în ajutorul memoriei, o clarifică, o întăresc. In prospecturile Hamburg- America-Linie publicul călător era rugat să se aprovizioneze cu săpun și prosoape. M’am conformat. Dar am readus întregul stoc înapoi acasă. In toate trenurile era săpun, în toate cabinele, în toate camerele iarăși acest articol indispensabil pentru gentleman era prezent. Tot așa cu prosoapele , numai că la toaletele dela hotelul de pe Kileanea și alte câteva hoteluri ele erau de hârtie poroasă. * Masa pe „Resolute“ a fost foarte bună şi copioasă. De multe ori ni s’a dat vânat, ca iepure, căprior, prepeliţe, fazani, potârnichi, găinuşe şi altele. De două ori pe săptămână, Joia şi Dumineca, la masa de seară ni se servea icre moi, dintr’o farfurie pusă pe un bloc de ghiaţă cristalină, escavată niţel la suprafaţa de sus, şi în toate zilele figura îngheţată cu diferite combinaţiu şi jos lift* de mâncări. Menu-urile erau tipărite pe câte un carton elegant cu margini aurite. Erau pe bord camere frigorifere cu o temperatură constantă de 5” Celsius sub zero. Brutăria bordului producea zilnic pâine şi patiserii proaspete. * Preţurile pe bord erau americane, ca monedă şi ca proporţiuni. Tot ce este în afară de cele cuprinse în preţul cabinei e scump ; spălatul scump, bărbieritul scump , băuturile scumpe. Când îmi spărsesem capul, a trebuit să dau la spălat jacheta, vesta, o cămaşe şi un guler : trei dolari (vreo 500 lei); capul face... punga trage. Spălatul unui costum de vară costa doi şi jumătate dolari (vreo patru sute lei). Pentru tunsul capului şi a barbei plăteam 80 cenţi (130 lei). Un păhărel mic de coniac la ceai era 50 lei ; idem de rom 30 lei ; o sticlă de vin potabil un dolar (170 lei). Le reste a Tavenant. Dacă te mărgineşti la viaţa obişnuită şi eviţi extraurile n’ai decât expensele curente şi bacşişuri reglementare bimensuale la stewarzii de masă, de cabină, de bac, sport, etc. * Am întâlnit multe vapoare în cursul călătoriei, deşi mai puţine decât crezusem. Oceanul e vast. Frumos este când întâlnirea se face noaptea. Dacă vasul e mic şi distanţa mare, zăreşti numai o steluţă slabă care se strecoară sfiicioasa la orizont. Când vaporul e mai aproape, când e mai mare și mai cu seamă când e un vas de pasageri, vezi o îngrămădire de lumini, o feerie misterioasă, care lunecă pe apă. (Va urma) a. al