Universul, mai 1931 (Anul 49, nr. 113-142)

1931-05-01 / nr. 113

. bon Asigurarea „FRANCO-ROMÂNA“ EIECIEL Bucureşti, Griviţei 23. Fondată 1920 I A ____________ M. O- 182/1920 I Cetitorii cari vor trimite 800. de Asig. FRANCO- ROMÂNE bonil epe­­loial A. de mai sus, lipit pe dosul unui mandat de 258 lei, vor primi o poliţa Ia. il. „UNIVERSUL“ de 1 50.000 LEI |ea rata l-a de 860 Iei acordata gratuit, cum şi chitanţa pentru luna 2-a.­­ Cei cari vor trimite regulat ratele lunare vor beneficia de toate avan­tajele asigurării şi tragerii la sorti, In condiţiunile generale ale poliţiei. Pentru a calma durerile reumatice cât mai repede, toate durerile Învechite sunt Iraai accentuate cănd e mai­­frig afară ! Iar lncheeturile­­sunt mai Înţepenite şi mai­­dureroase In zilele umede ? ! Aci aveţi la Îndemână un mij­loc experimentat pentru a calma lncheeturile şi muşchii­­ dureroşi. Ungeţi uşor cu Sloan’s Lini­ment locul dureros. Repetaţi la fiecare ceas. Sloan’s face să dispară durerea, aduce o vindecare rapidă binefăcă­toare şi durabilă. Cumpăraţi chiar astăzi un flacon proas­păt de Sloan’s la Farmacistul D-voastră. Lei 75. SLOAN’S. Liniment DELA 9-25 MAI 1931 UNIVERSAL si INTERNATIONAL Produsele tuturor industriilor sunt reprezentate prin cele mai noui creaţiuni. Reduceri importante pe Căile Ferate se acordă comercianţilor şi industriaşilor posesori a unei cărţi de legitimaţie. TÂRGUL în PARIS ALTOITE­ainte de a cumpăra cereţi pre­ţurile noastre Pepinierile Franceze Piteşti 22 In mod definitiv şi fără d­urere vindecăELENORAGIA Cu complicaţii vechil la bărbaţi şi femei prin ELECTRICII , VINDECAREA ESTE SIGURA şi se confirma prin analize de laborator Complicaţiile la prosta­l, băşică, ovare, orchită, cedează foarte repede -Apli­­catiuni electrice moderne— nnr, «rahimx-­ SIFIEIS — GENII O uni NIMB - BOCI DE FEME» Diathermie— Electrotherapie - Raze ultra violete şi infra­roşu - Vibraţiuni de înaltă frequenţă — instalaţie specială electrică pentru m­omen­tu­l­­ al IMPOTENŢEI — SCIATICEI — HEMOROIZILOR — SPERMATHOREEI VARICELOR­ etc. ______ INSTITUTUL MEDICA­L „CE­NT­RI­E 129 Calea Griviţei 129. Tel. 314/34, funcţionează toată ziua dela 8 dim.­V s W-d­istimur M MM Colaborator al inst. Psycho physiologii Berillon Paris). TRATEAZA numai boalele funcţionale: Impotenţa Histeria, Me­lancolia, Timiditatea Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI si a STOMACU­LUI (palpitaţie, sughiţul, noduri văr­sături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături psih­ica. In­somnie, somnolenta, dureri de cap. Tratamentul copiilor întârziate impul­sivi. ONANIA. INCONTINENTA DE URINA ELECTRICITATE. HYPNO­TISM persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 54. Pare drum de Teatrul National. Consult 9-U si 2-7. MIEI 1500 capete de vânzare la Moşia K­ertesti de Jos din Jud Brăila. Gara Cioara A se adresa la Administr. Succesiune! Prin­cipelui G. Ştirbey, Bucureşti, Str. Lascar Catargi No. 5, te­lefon 207­37 sau la Adminis­traţia Moşiei. 587 Regia Autonomă P. T. T. ANUNCIU Se aduce la cunoştinţa gene­rală, că licitaţia pentru furnitu­ra de imprimate, anunţată prin Monitorul Oficial No. 76­1/11/931 pentru data de 2 Mai 1931, se amână pentru data de 16 Mai 1931, orele 16. * Condiţiunile rămân aceleaşi, ca în anunţul citat. 10376 cu relaţiuni, se cere pentru a vizita mori, fabrici, magazine, docuri etc. N’are de dus mostre. Comision dela 33/­la 1. st. 10.10­0 de articol vândut. Venit sigur pen­tru vânzător activ. Răspundeţi la : Box 163 Queen Victoria Stre­et. London E. C. 4. England. Declaraţie de revocare de Procură Subsemnata Principesa Valen­tine Soutzo, domiciliată în Bucu­reşti strada Ştirbey Vodă 32, a­­duc la cunoştinţa tuturor că pe ziua de 25 Aprilie 1931 am re­tras procura generală ce am dat d-lui Dimitrie G. Fioru din Bu­cureşti autentificată de tribuna­lul Râmnicu-Sărat sub No. 2420 din 12 August 1927, ridicându-i or­ce fel de putere sau autoriza­ţie pentru exploatarea pădurei şi moşiei Săftica proprietatea mea din comuna Baloteşti jud. Ilfov. Principesa V. Soutzo PIERDUT In ziua de 27 Aprilie la Ci­mitirul Catolic Belu la înmor­mântarea fiului meu, portmo­­neu cu bani şi acte. Găsitorul să reţie banii, iar actele şi cu bonul de plată al Băncei Naţio­nale să le restitue D-lui Jean Lacroix CALEA RAHOVEI 355 în caz contrar le declar nule. unui înfiinţarea liceu sanitar Societatea „Principele Mircea" Înfiinţează o şcoală de Invăţă­­m­ânt secundar, cu numele „Li­ceul sanitar Principele Mircea“, cu scop de a da o cultură gene­rală şi o pregătire pre­liminară tinerelor fete ce se vor specia­liza mai târziu in ,,Şcoala de a­­sistenţă socială", surorile de o­­crotire. Instrucţiunile in acest liceu sa­nitar durează 3 ani, clasele fiind numerotate: IV, V, VI. Cursurile teoretice vor fi predate după programa analitică a cursului superior de liceu cu prescurtă­rile, adaptările şi ctlausele nece­sitate de scopul pentru care se creiază această şcoală. Elevele liceului se recrutează dintre absolventele gimnaziului, sau ale oricărei şcoli, alle căror studii se pot echivala cu stu­diile gimnaziale. Candidatele vor depune un examen de admitere în conformitate cu dispoziţiunile legii învăţământului secundar. Soc. ..Principele Mircea“ va pune la dispoziţie localul necesar pentru fu­nc­ţio­narea acestui li­­ceu­ internat şi va întreţine per­sonalul necesar pentru funcţio­narea lui. Deocamdată va fi in­stalat în clădirea spitalului „Xe­­nocrat”, iar pe viitor in imobilul pe care societatea iii constru­­este in bulevardul Mărăști, ime­diat ce va fi gata. Pentru restaurarea bisericii Mihai-Voda In urma apelului făcut de pre­otul Em. Păsculescu-Orlea pen­tru restaurarea bisericii lui Mi­­hai Viteazul (capela cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul") din București, au mai subscris ur­mătoarele persoane : Suma din urmă: Iei 160.654. Regimentul 5 Călăraşi, lei 980 D-ra Amelia Chirescu, profe­soară, Bucureşti, lei 500 Divizia 7, Roman, lei 174. Şcoala superioară de comerţ, Sălişte, lei 60. D. coloneii Amzulescu, C R. Ciuc, lei 157. D-na Niculina Anghelescu, Bu­­cureşti lei 100. Divizia IX-a Constanţa, lei Regimentul 17 infanterie, lei 50 Total 162.775 lei. ---------xpx--------­ 100. PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 16 Mai 1951, orele 10, se va ţine licitaţie publică în localul Diviziei de Mare, Constanţa, cu oferte în­chise, pentru procurarea materi­alului prim, necesar pentru con­fecţia echipamentului de oraş al elevilor Şcoalei Navale. Garan­ţia este de 5% din va­loarea ofertei și se va depune numai in rec­ipisa Cassei de De­puneri. Cartele de sarcini se pot ve­dea în fiecare zi de lucru, între orele 12 —13. Art. 88—1­­0 din Legea Conta­bilităţii F­ublice, sunt aplicabile acestei licitaţii. No.2660. 27.IV.931 prețul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni 200 ne 3 luni •» Ipanclî-coals iirl Lei 70C Trensli-coais-upi copil m 425 Timlî-coals-url W „ 2100 mantale de cauciuc . 450 Halaié » ißö numai la Fabrica „Bernhard" Şelari 10 Etaj I Telet. 365/60 Cărămizi de Presă prima calitate, bine arse, vin­de cu preţul excepţional de lei mia de bu­­­jelicăţi franco Fabrica Reconstrucţia Biuroul: Calea Victoriei 214 ! Telefon 203­­ 62 466 —---------IOT ■ — I 1 Süli! MiÉlMlíSli Ilii iii — 0 Intervenţie a proiectului de judeţ — Ploeşti, 28 Aprilie Ultimul eveniment important petrecut în oraşul nostru, cu ri­dicarea în massă a depunerilor de pe la bănci, este pe cale de a lua sfârşit. Băncile din Capitală, ce au băn­ci ploeştene afiliate, sesizându-se, au trimis prin Banca Naţională, sume mari de bani, cu care aces­tea au putut să facă faţă cere­rilor, plătind sumele integral, atât pe cele la vedere, cât şi pe cele cu termen. Cele din localitate, au primit ajutoare de la Banca Naţională, şi au plătit cote de 20 şi 30 la sută. Deponenţii, văzând calanţa cu care plătesc băncile mari şi sa­crificiile ce fac celelalte spre a face faţă cererilor, s-au calmat şi astăzi retragerile de depuneri au fost scăzute la mai puţin de jumătate decât ori. Ceva mai mult, au fost unii deponenţi cari, după ce şi-au ridicat banii eri, fiindu-le frică să-i ţină în casă şi văzând că nu este nici­ un pe­ricol, au depus din nou banii la aceleaşi bănci. „Banca Silbermann", după cum am arătat eri, a suspendat plă­ţile şi a lipit pe uşe un afiş prin care spunea că cere concordat. Intre timp, a convocat pe de­punătorii mai importanţi cu cari direcţiunea a avut o consfătuire. In urma acestei consfătuiri a ridicat afişul lipind altul, cu ur­mătorul conţinut: „Din cauza panicei produsă in oraş, suspen­dăm provizoriu plăţile. Rugăm onor. deponenţi să aibă răbdare ţi calm". S’a comunicat tot­odată deponenţilor, că în urma aranja­mentului făcut, nu va mai cere concordatul. In numărul de ori al ziarului, am arătat că panica printre de­ponenţi se detoreşte în bună parte alarmiştilor cari n’au nici­­un fel de legătură cu băncile. D. general T. Tăutu, prefectul jud. Prahova, fiind sesizat, a lan­sat o publicaţie cu următorul conţinut: De către răuvoitori, prin unel­tiri duşmănoase se caută să se strecoare in public credinţa, că situaţia noastră financiară va provoca o scădere a palotei leu­lui. Toate aceste născociri sunt por­nite cu gândul necurat, de a că­şuna neajunsuri ţării, a cărui grije o poartă cu tot interesul ro­mânesc acei cari prin bună chib­­zuire şi muncă cinstită, vin să asigure propăşirea. Asemenea instigatori, rugăm publicul a-i da pe mâna autori­tăţilor locale, spre a le dresa cu­venitele acte, cu cari vor fi defe­riţi parchetului. In urma acestei publicaţiuni, celor ce Ie ardea de glume, le-a trecut pofta. Se speră, că totul se va termina cu bine şi băncile îşi vor relua activitatea normală. C. N. DRAG. De la societatea academică „Amicii Italiei» Intre 8 Iulie — 8 August crt., societatea academică „Amicii Ita­liei” a organizat o excursie de studii în Italia cu următorul iti­­ne­rariu: Bucureşti pl. 8 Iulie, ora 8 — Jimbolia — Zagreb Liubliana — Postumia Grote — Veneţia (Lido, Murano, Burand­ — Bologna — Ravenna — Florenţa (Fiesole) — Napoli (Insula Capri, Pompei, Piozzolli, Sol­fatari, Palermo) — Roma (Ostra, Frascati, Tivoli) — Pisa — Genova — Milano (lacul Como cu Bellagio) — Verona — Innsbruck — Viena — Budape­sta __ Episcopia Bihorului — Bucureşti sos. 8. August, ora 7 dimineaţa, Informaţiuni şi înscrieri până la 1 Iunie la sediul societăţii, str. General Berthelot 18 (S. S. R.), în fiecare Joi, orele 8­­ seara, Sâmbăta orele 214 — 3­4 d. a. şi Duminica orele 9 % — 10 % dimineaţa. ---------xpx--------­itimplări din Capitala Sinuciderea unui soldat La corpul de gardă al centru­lui de instrucţie aeronautică de­­ Cotroceni, s’a împuşcat, eri dim., soldatul Franz Apoll. Moartea i-a fost fulgerătoare. Cazul a fost adus la cunoştin­ţa organelor superioare militare şi cu ancheta a fost însărcinat d. maior Theodora, dela comen­­d­ui­rea pieţii. Din ancheta întreprinsă, reese că soldatul Franz Apell suferea de neurastenie. La ora 7 dim., s’a dus în cor­pul de gardă şi luând o armă din rastel, a încărcat-o. S’a retras apoi intr’un colţ al camerei, s a aşezat pe un scaun şi după ce şi-a descălţat bocan­cul dela piciorul drept, a reze­mat ţeava armei de regiunea inimii. A apăsat cu piciorul de trăgaciul armei, care a luat foc. Un glonte l-a nimerit pe sinucigaş în inimă şi i-a eşit prin spate. La detunătura armei au aler­gat soldaţii de la corpul de gar­dă. Aceştia au găsit pe cama­radul lor pe duşumea, scăldat in sânge, fără viaţă. Cadavrul a fost dus la morga spitalului militar. încercări de sinucidere Leana Tonescu, de 19 ani din şoseaua Colen­tin­a 147, în urma unor certuri familiare a băut o soluţie de piatră vânătă. A fost dusă la spitalul Colţea. __ Tn urma­ unor supărări, E­lena Borănescu, din str. 10 Mai 42, a băut spirt denaturat. Un intern al Salvării i-a dat îngrijiri. Abuz de încredere D. avocat I. Birnberg a recla­mat de curând parchetului, că a înmânat d-lui Heinrich Thal în diferite rânduri sume de bani spre a le duce unei surori a d-lui Birnberg, ce se află bolnavă în­­tr’un sanatoriu d­in Elveţia. Thal şi-a însuşit sumele şi n’a dat la destinaţie nici ,un ban. Ba, înapoiindu-se în Capitală, s’a făcut stăpân şi pe un imobil, proprietatea bolnavei, pe care l-a închiriat, însuşindu-şi şi banii de pe chirie. Thal fiind arestat, a fost dat în cercetarea cabinetului 6 de in­strucţie. Accident Nicolae Gheorghe Radu, din str. Vesturilor 13, lucrător la re­gie, spinteca ori lemne, în curtea caselor. Din nebăgare de seamă, a scăpat tăişul toporului peste mâna stângă. UNTVERSUELSkus XLIX Nr. ITS Vineri 1 Mai 1931 Vizita industriaşilor şi meseriaşilor bulgari — Banchetul de la Snagov — Marţi dimineaţă, excursioniştii bulgari, însoţiţi de d-nii George Sorescu, Coterbic, Dumitrescu, Samoil, Drăguţescu, Mateescu, Lazăr Petrescu, Grigorescu, Voi­­culescu-Nestor, Georgescu, Ma­­vrodineanu-Giurgiu, Nicolescu, Diaconescu, Vartanian şi d-rele Sorescu, Coterrbic, Căpăţână ş. a. au vizitat fabrica de chocolată ,,Regina Maria“, unde au fost în­tâmpinaţi de d. Roman Căpăţână Zamfirescu şi personalul fabricei Au vizitat apoi fabrica de cho­­coletă „Zamfirescu”, unde d. Zamfirescu , personalul fabricei au întâmpinat pe escursionişti, dându-le explicaţiile necesare. Industriaşii şi meseriaşii bul­gari au fost impresionaţi de pro­gresul la care a ajuns tehnica fabricatelor din zahăr, în ţara noastră. Oaspeţii bulgari au plecat apoi cu automobilele să viziteze îm­­pre­ju­rimile capitalei. După ce s-a vizitat Ştrandul şi Hipodromul, automobilele au luat drumul Otopenilor. BANCHETUL DELA SNAGOV La ora 1 jun, oaspeţii au co­­borit pe malul lacului, unde pri­măria municipiului a pregătit un banchet, la care au participat peste două sute de persoane. A prezidat d. Manole Constantines­­cu, ajutor de primar al Sect. III Albastru. Au­toastat d-nii : Sorescu, Cietoff, şi Mih­ailoff cari au vorbit de înfrăţirea meseriaşilor celor două popoare vecine. D. Manole Constantinescu şi-a arătat mulţumirea că oaspeţii străini doresc să cunoască mai de aproape viaţa meseriaşilor noştri. A stăruit pentru o con­federaţia balcanică a tuturor bre­slelor, care să fie temelia păcii şi a progresului celor două po­poare. A muţumit d-lui Dobrescu, primarul municipiului şi d-lui Chiriţă Vasilescu, primarul sect. III, care au arătat multă solici­tudine meseriaşilor şi oaspeţilor străini. A mulţumit apoi presei şi în special ziarului „Universul” care a urmărit de aproape acţiunea meseriaşilor şi industriaşilor ro­mâni. D. N. Nicolau, administratorul delegat al „Uniunii generale a micilor industriaşi şi meseriaşi” a arătat frumoasa iniţiativă de cu­noaştere a meseriaşilor ţărilor ve­cine, pornită din partea meseria­şilor numai în dorinţa de a asi­gura o viaţă mai bună breslelor. In timp ce intelectualitatea, po­­liticianii, nu ajută cât trebue în­frăţirea muncitorilor, meseriaşii pun piatră de început a păcii şi a bunei linişti. A mulţumit presei. In acelaş sens şi pentru o fede­raţie a meseriaşilor a vorbit şi d. Gănescu. * Escursioniştii au făcut plim­bare cu bărcile pe lac şi au vi­zitat mănăstirea Snagov. Grupul român-bulgar a plecat apoi la mănăstirea Ţigăneşti. S’a vizitat mănăstirea, atelierul de ţesături şi covoare al şcoalei din mănăstire, unde cuvioasa maică Emilia Lăzărescu, stareţa Sft. mănăstiri, a dat explicaţiile necesare. La 8 jum. seara, escursioniştii s’au înapoiat în Capitală. La teatrul Naţional s’a dat o reprezentaţie în cinstea oaspeţi­lor. Gr. Curier judiciar Ingenioasă escrocherie Trib. Ilfov #. N­ * osândit la câte doi ani închisoare pentru escrocherie pe Ş­efan Dragoncea, Ilie Moise Mverzom şi Anton Fu­­snlan. Câte trei sunt autorii unor în­drăzneţe lovituri. S’au dat drept mari comer­cianţi de grâne. Au angajat vân­­zări de stocuri considerabile, ce pretindeau că le posedă în di­verse colţuri ale ţării. Conveneau cu cumpărătorii să le depuie pre­ţul la diverse bănci, de unde să le poată ridica în temeiul fruc­­telor de trainsport (doveditoare că marfa s’a încărcat şi s’a expe­diat). Şi s’au prezentat apoi cu fructele false — dar iscusit fal­sificate — de au ridicat curca un sfert de milion de lei, reprezen­tând preţul cumpărăturilor. Frauda de la poşta centrală D. jude in str. Stănescu a ares­tat şi depus la Văcăreşti pentru complicitate necesară la falsuri în acte publice pe surorile Ma­ria Bădescu şi Cristina Cernescu, funcţionare la poşta centrală, şi a dispus urmărirea ca autor principal al falsurilor, a frate­lui lor Niculae Cernescu, cu­noscut infractor, desenator şi fost suplinitor la gimnaziul din Pietroşani. Dispărutul Niculae Cernescu e autorul confecţionării unui stoc de mandate poştale false, în su­mă de circa 200 mii lei. Iar cele două arestate sunt în­vinuite că fiind funcţionare la poştă, — Cristina Cernescu la ..cartarea mandatelor’1, iar Ma­­rila Bădescu la telefon, — au In­trodus mandatele false, procura­te de fratele lor în teancurile celor valabile ale poștei şi au încasat apoi contravaloarea lor, la ghişeu, prin interpuși. --------exp-------­ Accidentul unui şlep in portul Galaţi Galaţi, 28 Aprilie Azi d. a. şlepul „S. R. D.“ No. 53 s-a lovit de cheiul Dunării, în dreptul danei IV. Administraţia d­ocurilor a tri­mis ajutoare. Căpitănia de port a deschis anchetă. V­ESELIA 12 de Joi 30 Aprilie cuprinde: S E L I A Sistemul d-lui Iorga: lucrul la domiciliu. Păţania d-lui Ion Sân-Georgiu. De ce n’a reuşit d. Titulescu să facă gu­vernul.—N’a ştiut câte judeţe are ţara. Extrase umoristice celebre.— Reproş lu­nii Aprilie.—Să te căsătoreşti? Indignarea unui factor poștal apropos de vizitele cu scrisori ale primului mi­nistru.—Romanța aeroplanului.— Numeroase desene, glume, hazuri, etc. 16 pagini 5 iei Petr­uMiatea sitim a neamuii —— OXO —— Urmare «Un paff. 1 Ne face impresia că ţi chema-­­ rea din „Unirea" este tot un de- j sideral platonic inseilat din fra­ze sentimentale, cari nu diferă de nenumăratele apeluri la soli­daritate, pe cari le-au auzit ţi li­nii ţi alţii ţi la mese albe ţi la­­ mese verzi, dar fără soluţii prac- j­­­ice. . 1 . După ce acum se vizeaza direct­­ , arhiereii bisericii ortodoxe, ca să­­­­ nu se creadă că biserica aceasta este indiferentă faţă de o proble- J mă de importanţă naţională, o­­ tratăm ţi noi în consecinţă ţi ne spunem opinia, pe care o credem singură ducătoare la scop. Noi ne punem întrebarea : ce motive îndeamnă biserica unită ca acum, după ce mai bine de 200 de ani am trăit în neconteni­te ostilităţi, — câteodată mai po­tolite, altă dată însă chiar sânge­roase, — să se lase ademenită de interesul superior al neamului, al patriei ţi al bisericii creştine pe­ste tot ţi să întindă mâna de în­frăţire ? Pentru ca să poţi judeca efectul, este necesar să cumpă­neşti întâi cauzele. PECETEA BLESTEMATA DELA 1700 Şi acestea nu pot fi decât una din aceste două : 1) Ori că bise­rica unită a ajuns la convingerea sinceră, că interesele superioare ale neamului şi ale patriei româ­neşti reclamă imperios reunirea celor două biserici şi este apli­cată să aducă anumite jertfe pentru aceasta ; 2) ori că are oa­recare temere de curentul viu, ce s’a pornit în popor ca o ava­lanşă de jos în sus, de a reveni la biserica strămoşească, evren­ care se accentuiază din zi în zi tot mai puternic şi care cu tim­pul va duce inevitabil la rupe­rea peceţilor dela 1700. Oricare din acestea ar fi cau­za adevărată, noi avem convin­gerea, că ceea ce s’a zidit la 1700 pe temelii de nisip, pe interese politice h­absburgice şi vremel­nice, respinse de sufletul popo­rului, nu poate dăinui în veci. Mai curând sau mai târziu se va topi ca ceara de­ faţa locului şi scânteierile acestui foc al adevă­rului încep să licărească tot mai vii în diferitele colţuri ale Ar­­dealului şi ale Maramureşului. Iar dacă biserica oficială înţe­lege cu un eras mai de­vreme pulsaţiile ce svâcnesc din adân­curile sufletului poporului, nu putem decât să simţim o sinceră bucurie, încălzită de nădejdea că vom vedea încă noi cei de astăzi înfăptuită reunirea, pentru care biserica ortodoxă a vărsat multe lacrimi şi lacuri de sânge. Să ni­ se ierte însă sentimentul de îndoială ce ne ispiteşte. Lun­ga şi dureroasa experienţă nu din cuprinsul celor două sute de ani, ci experienţa anilor din ur­mă, ne dau o umbră de scepti­cism şi de neîncredere, că gându­rile de înfrăţire ale ,,Unirii“ ar fi într-adevăr sincere. Nu le­ spunem acestea ca să facem reproşuri, când este vorba să trecem cu buretele uitării pes­­te trecutul amărăciunilor, ci fa­cem constatări, pentru ca din ele să tragem concluzii asupra posi­bilităţii de soluţionare a unei probl­e­me de o importanta capi­tală pentru poporul românesc. DUHUL PĂCII ŞI BISERICA ORTODOXA Cine cunoaşte istoria trecutului românesc din Ardeal, trebue să ştie un adevăr istoric incontesta­bil : biserica ortodoxă din Ardeal na avut niciodată o atitudine a­­gresivă sau de ofensivă faţă de alte biserici. A fost însă de nenu­­­­mărate ori încolţită în special de biserica romano-catolică. Cartea d-lui dr. Silviu Dragomir este o adevărată Evanghelie a ortodo­xiei din Ardeal, iar temniţele din Viena, Kufstein, Cluj, Seghedin şi altele, precum şi mucenicii or­todoxiei, începând cu Nagi­szeghi de la Alba lulia. Oprea Miclăuţ din Saliţie, popa Ion din Acilin­ şi până la nenorocitul de Gheor- I­ghe Stoica din Maramureşul de astăzi, sunt atâtea dovezi despre „intoleranţa'' cu care a fost ade­seori învinuită biserica ortodoxă. Curat povestea mielului cu lupul. PORNIREA OSTILA A BISERI­CII UNITE Dar sa lăsăm trecutul şi să ne oprim o clipă asupra pre­zentului. Experienţa vremilor din ur­mă, începând cu legea cul­­i­telor şi cu concordatul, dau­­d mărturia clară că fraţii noş­tri trăesc în mentalitatea îna­­ întaşilor lor celor ocrotiţi de­­ stăpânirea dela Viena şi Bu­dapesta.­­ Astăzi în România­ mare,­­ când condiţiile de existenţă ale neamului nostru s’au schimbat din temelii şi păca­tele trecutului reclamă o re­parare tot din temelie, porni­rea ostilă a bisericii unite îm­potriva bisericii noastre este mai intensă şi mai dârză ca în trecut. ’ Fraţii uniţi, ocrotiţi de laI-NI ga toleranţă a sfatului româ­­nesc, nu s'au sfiit să se în­t­­lebeze prin concordat în ca­­­­drele bisericii romano-catoli­­■ ce, iar de altă parte totuşi să se declare biserică naţională Cu bună ştiinţă şi plan bine ticluit au pus în lucrare me­todele din trecut, ispitiţi de nădejdea, că acum în era li­bertăţilor succesele sunt ma ieftine şi mai sigure. Şi tre­bue să o spunem pe şleau, ci ocrotiţi de guvernul celor de ani din urmă, au dat cele mii îndrăsneţe lovituri elementu­lui ortodox. Cartea părintelui Nichita dela Sibiiu şi dosarele noas­tre dau dovezi indiscutabili de atacul făţiş şi conştient a uniţilor împotriva noastră. Ş în slujba ideii acesteia s’ai solidarizat cu toţii indiferen de partide sau alte veleităţ de natură personală, înce­pând de rus din anturaju !Amintim de pildă cazul elocu­­ent al fostului inspector general E.Onovie Pâcliţanu de la ministe­rul cultelor, descris pe larg în cartea d-lui Russu Abrudeanu, a­­poi cazul unei profesoare orto­doxe, căreia i s'a pus condiţia chiar la minister ca să treacă la uniţi, dacă vrea să fie numită profesoară, apoi calvarul agro­nomului Gheorghe Stoica din Si­­ghet, care cu o casă de copii a rămas pe drumuri fiindcă este ortodox, atitudinea prefectului din jud. Alba, care ţi-a bătut joc in modul cel mai feroce de creş­tinii ortodocşi din Gâmbaş, pur­­tându-i ca pe nişte tâlhari ordi­nari dela Ana la Caiafa, precum şi persecuţia împotriva protopo­pului nostru din Aiud ; apoi cal­varul credincioşilor noştri din Sâniacob despoiaţi de pământ, sechestraţi, executaţi şi maltrataţi pentru ca sunt ortodocşi. Un pre­lat (papal) din Oradea Mare nu s'a ruşinat să ridice cele mai cru­de injurii la adresa bisericii noa­stre, într'o conferinţă publică din Cluj. „Agrul" s’a năpustit cu foc şi pară împotriva noastră în con­gresul d­in Maramureş . un învă­ţământ posturile cele mai însem­­i­nate sunt atribuite uniţilor, iar­­ preoţii noştri cari fac servicii şi de învăţători sunt transferaţi fără­­ anchetă şi fără motive, notarii­­ uniţi fac mizerii celor ce vor să treacă la biserica noastră, matri­­culele in cele mai multe comune nici azi nu sunt rectificate, deşi trecerile sunt făcute legal de 6— 8 ani. Morţii noştri nu încap în cimitirele unite, ci pe sub gar­duri, cum a fost cazul dir. şcolii d­in­ Vişău, fiindcă era ortodox şi regăţean. Nu mai continuăm. Pomelnicul este inepuizabil. Le amintim acestea, m- am­ spus mai sus, nu ca să facem reproşuri în scopul de a zădăr­nici apropierea, dar ca să dove­dim că sentimentul nostru de în­doială în sinceritatea chemării, ce ni se face, este justificat. Şi tot atât de justificată este credinţa noastră, ca o consecinţă logică a celor de mai sus, că fra­ţii noştri au fost inspiraţi in ar­ticolul din „Unirea", nu din con­sideraţii de înalt simţ de jertfă pentru neam şi patrie, ci de o credinţă subiectivă, că acum, după ce prin legea cultelor şi con­cordat, prin bugetul statului şi prin plasamentele de favoare ale oamenilor săi, biserica unită s'a aranjat perfect de bine in statul românesc, cucerind şi un loc în i­­nina Bucureştilor pentru o cate­drală unită, aşa peste noapte şi pe furiş — să ne cheme la pace, prin care să se sancţioneze sta­rea aceasta de fapt. Iar prin o confirmare şi din partea noastră a stării acesteia să se oprească curentul de întoarcere a poporu­lui la biserica noastră străbună. UNIŢI TREC LA ORTODOXISM Pentru că este un fapt incon­testabil, că atitudinea agresivă a fraţilor uniţi a­­iro­ine .a­cţiune în înşişi credincioşii bisericii u­­nite. Nu este o săptămână să nu ne asalteze delegaţii peste delegaţii din satele unite, să-i primim în biserica noastră. Şi suntem ne­voiţi să-i refuzăm, pentru că nu dispunem de preoţi şi de mijloa­­cele, pe cari le reclamă organi­zarea lor cu capele şi utensilii, deşi am fost învinuiţi de repeţite ori că noi cumpărăm sufletele cu bani. O, dacă am avea aceşti bani şi dacă i-am utiliza anume , pentru cumpărarea satelor unite, suntem convinşi că în 20—30 ani biserica unită ar rămânea fără credincioşi. Asta este credinţa noastră şi am spus-o aci sincer, curat şi fă­ră reticenţe, pentru ca să facem un serviciu întru lămurirea ches­tiu­­nii. PROBLEMA ÎMPĂCIUIRII Şi acum să ne întoarcem la însăşi problema împăciuirii. Măr­­turisim că suntem înclinaţi să credem în sinceritatea chemării I de la Blaj, îndemnaţi de principiile de iu­­bire şi iertare ale Evangheliei In Hristos, pe care II slujim, suntem gata să iertăm toate pentru în­­viere, să tragem dungă peste to DAR PENTRU ACEASTA NUT VEDEM ALTA CALE DECÂT RUPEREA PECETILOR BLES­TEMATE DELA 17­10 .Si pentru aceasta nu vedem mc. 0 greutate. dogmele bisericii nnîte, ex­ceptam pC teoreticianii crescuţi In şcol­u catolice, nu diferă în­tru nimic fie cele ale bisericii noastre. In practică nici cele pa­tru pune e­­u se respectă, decât poate pe haujc_ 2. Cultul bis-ejp.” nnjte este ab­­solut acelaș ea nostru. Iar su­fletul poporul«, unil din tonle co­­urile A r deal ni, j este curat ortodox. 3. Actul unirii del. roo _ste astazi deplin elucidat.^ fost un act pur politic si cei ce,u jftcul unirea au făcut-o nu c. ,,a.)a dela Roma, ci cu curtea »pară­­tească dela Viena şi papa i,gu«j n'.a V0‘* ,sa 'a ac* t*e aceastâ ui­­nire^ decât târziu după 14 ani gj după continue stăruinţe şi inter, venfii din partea împăratului dela Viena. 4. Infalibilitatea papei şi su­premaţia lui nefiind întemeiată pe nici un canon al sinoadelor ecumenice, ci pe un act­ de na-t tură locală, biserica noastră nu o poate accepta. 5. Tot restul examenului de­­ conştiinţă, de organizare, de n­ranjarea situaţiilor în cadrele importanţă, încât n'ar putea în­­mportanţă, încât na ar putea în­tâmpina nici un fel de dificul­tate. Biserica noastră în spiritul ei larg de concilianţii, de sigur că nu stă la îndoială să facă anu­mite jertfe pentru ca să vadă poporul românesc întreg o tur­mă şi un păstor. 6. Şi în cazul acesta nu poate­­ vorba nici de învinşi, nici de în­vingători, ci de realizarea unui deziderat, pentru care fiecare biserică face continue rugăciuni în slujbele sale. In cele de mai sus ne-am ex­pus deci cu toată sinceritatea pă­rerile noastre în marea problema ce s’a pus, animaţi de dorinţa vie ca această reunire să se să­vârşească cu un cras mai de­vre­me spre binele şi fericirea nea­mului şi a patriei noastre româ­neşti. SA SE ŢINĂ UN SOBOR IN CATEDRALA ÎNCORONĂRII Şi, dacă este vorba să se ţină un sobor al tuturor ar­hiereilor şi ortodocşi şi uniţi pentru soluţionarea proble­mei, acesta nu se poate întru­ni nici la Sibiu, nici la Blaj, nici la Cluj sau altundeva, ci numai la Alba-Iulia în Ca­tedrala încoronării. Acolo să ne adunăm îndemnaţi de in­teresul superior al bisericii creştine româneşti, să desfa­cem peceţile vrajbei de la 1700 şi falsificatele hrisoave ale iezuitului Baranyi fără jionîrcn nimănui. Sa roîîlfiiîl’ ţăm vechia şi glorioasa mi­tropolie a lui Sava Branco­­vici şi a celorlalţi mitropo­­liţi dela Alba-Iulia, pentru întreg poporul românesc din Ardeal. Să organizăm cele 5 eparhii ortodoxe şi cele 5 foste unite,­­ în 10 centre, ca eparhii ortodoxe sub şefia mitropoli­tului din Alba-Iulia, — iar nu ca acum câte două episcopii­­ I de vrajbă, în un loc, iar aiu- i rea nimica — şi să recucerim oraşele pe seama românilor i întărind elementul românesc ■ singurul pe care se poate bi­­­zui Statul. Aşa înţelegem ne­apropierea, aşa înţelegem în­frăţirea, acesta e glasul sân­gelui, care ne chiamă să re­zolvvim­ problema cea mai do­i căpetenie a statului naţiona­l român­. Propunerea e concretă —­­ terenul de conlucrare armo­nioasă e dat — să vedem­­­ : ne spun iniţiatorii apropie­­­rii şi împăcării. Cluj, 12 Aprilie, 1931. * Nicolae Ivan, episcop I 1111,14 UAl1* " NIC« ministerelor până la cel din urmă notar unit de lu­m­e, trecutul de lacrimi şi p­e unii pe alţii să îmbrăţişăm şi să fim iarăşi una precum a mai fost. s PERSECUTAREA ORTOtroXI­­LOR acmnmHHHaHHMMHBna gmnHanoajBŞ M SIlÉlllijniFfiilii — Deposedaţi de loturi după nouă ani, d­a d-lui ministru al agriculturii . Ploeşti, 28 Aprilie Scandalurile cu împroprietări­­ţ­rile nici acum n’au luat sfârşit, deşi au trecut opt ani de când s’au dat în primire loturile celor găsiţi îndreptăţiţi. In tot timpul, am fost sesizaţi de actele de samavolnicie săvâr­şite de unii oameni ai zilei aşa protejaţii lor ,cari trec peste legi şi bună cuviinţă, spre a-şi însuşi drepturile altora. Astăzi s-au prezentat la redac­ţia noastră locuitorii Ioan Ştefă­­nescu şi Savu Niculescu, din str. Regina Maria 204, Gh. C. Enes­­cu, din str. Regina Maria 265 şi Simina N. Gheorghe, din str. E­­ternităţei 10 (Ploeşti), cari ne-au rugat să publicăm nedreptatea ce s’a săvârşit asupra lor. Ei au fost împroprietăriţi în terenul de pe şoseaua Ghighiu­­lui, în fosta moşie Creţulescu, cu câte două pogoane pământ, afară de Simina N. Gheorghe, care a fost împroprietărită nu- i mai cu un pogon. Pe motiv că pogoanele lor sunt mai mici şi trebue din nou mă­surate un domn inginer a făcut măsurătoare scoţând pe cei patru inşi din drepturile lor. Imediat însă, au fost împro­prietăriţi pe acelaş loc, cu aceiaş suprafaţă, locuitorii: Petre Pave­­lescu, cu 3 pogoane; Gheorghe Năstase, cu 1 pogon; Moiica Const, cu un pogon; Florea Gor­­gescu, cu un pogon şi Gier Ni­culescu, cu un pogon. Cei scoşi, după nouă a­ni din pământul lor, reclamă, ci noua împietruire a locurilor sa făcut noaptea, iar nouii poprietari le-au dărâmat împrejmuirile stri­­cându-le şi recolta de­oamnă pe care o semănaseră, întorcând-o cu plugurile. Au reclamat peste tot, dar ne­fiind pe placul oamenilor fostu­lui guvern, n’au .putut obţine dreptatea. Credem necesară o anchetă se­rioasă, spre a stabili de partea cui stă dreptatea Co’esp. --------Box------­cu iu ater- Procesul fraţilor Bauer Craiova, 28 Aprilie La Curtea de Apel, ®®cţid I, a venit spre judecare apelul în fifc­limentul şi concordatul nmet* „Fraţii Banor“. Au vorbit u­nii avocaţi Ga** prescu şi Murgăşeanu. Procesul s a amânat la 30 A­­prilie, când se va judeca şi ape­lul Băncii Generale în chestia fabricii „Florica “ și în leaturi cu falimentul Banov, '^iUUiUEt

Next