Universul, mai 1931 (Anul 49, nr. 113-142)
1931-05-01 / nr. 113
. bon Asigurarea „FRANCO-ROMÂNA“ EIECIEL Bucureşti, Griviţei 23. Fondată 1920 I A ____________ M. O- 182/1920 I Cetitorii cari vor trimite 800. de Asig. FRANCO- ROMÂNE bonil epeloial A. de mai sus, lipit pe dosul unui mandat de 258 lei, vor primi o poliţa Ia. il. „UNIVERSUL“ de 1 50.000 LEI |ea rata l-a de 860 Iei acordata gratuit, cum şi chitanţa pentru luna 2-a. Cei cari vor trimite regulat ratele lunare vor beneficia de toate avantajele asigurării şi tragerii la sorti, In condiţiunile generale ale poliţiei. Pentru a calma durerile reumatice cât mai repede, toate durerile Învechite sunt Iraai accentuate cănd e maifrig afară ! Iar lncheeturilesunt mai Înţepenite şi maidureroase In zilele umede ? ! Aci aveţi la Îndemână un mijloc experimentat pentru a calma lncheeturile şi muşchii dureroşi. Ungeţi uşor cu Sloan’s Liniment locul dureros. Repetaţi la fiecare ceas. Sloan’s face să dispară durerea, aduce o vindecare rapidă binefăcătoare şi durabilă. Cumpăraţi chiar astăzi un flacon proaspăt de Sloan’s la Farmacistul D-voastră. Lei 75. SLOAN’S. Liniment DELA 9-25 MAI 1931 UNIVERSAL si INTERNATIONAL Produsele tuturor industriilor sunt reprezentate prin cele mai noui creaţiuni. Reduceri importante pe Căile Ferate se acordă comercianţilor şi industriaşilor posesori a unei cărţi de legitimaţie. TÂRGUL în PARIS ALTOITEainte de a cumpăra cereţi preţurile noastre Pepinierile Franceze Piteşti 22 In mod definitiv şi fără durere vindecăELENORAGIA Cu complicaţii vechil la bărbaţi şi femei prin ELECTRICII , VINDECAREA ESTE SIGURA şi se confirma prin analize de laborator Complicaţiile la prostal, băşică, ovare, orchită, cedează foarte repede -Aplicatiuni electrice moderne— nnr, «rahimx- SIFIEIS — GENII O uni NIMB - BOCI DE FEME» Diathermie— Electrotherapie - Raze ultra violete şi infraroşu - Vibraţiuni de înaltă frequenţă — instalaţie specială electrică pentru momentul al IMPOTENŢEI — SCIATICEI — HEMOROIZILOR — SPERMATHOREEI VARICELOR etc. ______ INSTITUTUL MEDICAL „CENTRIE 129 Calea Griviţei 129. Tel. 314/34, funcţionează toată ziua dela 8 dim.V s W-distimur M MM Colaborator al inst. Psycho physiologii Berillon Paris). TRATEAZA numai boalele funcţionale: Impotenţa Histeria, Melancolia, Timiditatea Fobia (Frica) NEVROSA INIMEI si a STOMACULUI (palpitaţie, sughiţul, noduri vărsături, aerofagie). Paralisia, nevralgia, contracturi, tremurături psihica. Insomnie, somnolenta, dureri de cap. Tratamentul copiilor întârziate impulsivi. ONANIA. INCONTINENTA DE URINA ELECTRICITATE. HYPNOTISM persuasiune, autosugestie. Calea Victoriei 54. Pare drum de Teatrul National. Consult 9-U si 2-7. MIEI 1500 capete de vânzare la Moşia Kertesti de Jos din Jud Brăila. Gara Cioara A se adresa la Administr. Succesiune! Principelui G. Ştirbey, Bucureşti, Str. Lascar Catargi No. 5, telefon 20737 sau la Administraţia Moşiei. 587 Regia Autonomă P. T. T. ANUNCIU Se aduce la cunoştinţa generală, că licitaţia pentru furnitura de imprimate, anunţată prin Monitorul Oficial No. 761/11/931 pentru data de 2 Mai 1931, se amână pentru data de 16 Mai 1931, orele 16. * Condiţiunile rămân aceleaşi, ca în anunţul citat. 10376 cu relaţiuni, se cere pentru a vizita mori, fabrici, magazine, docuri etc. N’are de dus mostre. Comision dela 33/la 1. st. 10.100 de articol vândut. Venit sigur pentru vânzător activ. Răspundeţi la : Box 163 Queen Victoria Street. London E. C. 4. England. Declaraţie de revocare de Procură Subsemnata Principesa Valentine Soutzo, domiciliată în Bucureşti strada Ştirbey Vodă 32, aduc la cunoştinţa tuturor că pe ziua de 25 Aprilie 1931 am retras procura generală ce am dat d-lui Dimitrie G. Fioru din Bucureşti autentificată de tribunalul Râmnicu-Sărat sub No. 2420 din 12 August 1927, ridicându-i orce fel de putere sau autorizaţie pentru exploatarea pădurei şi moşiei Săftica proprietatea mea din comuna Baloteşti jud. Ilfov. Principesa V. Soutzo PIERDUT In ziua de 27 Aprilie la Cimitirul Catolic Belu la înmormântarea fiului meu, portmoneu cu bani şi acte. Găsitorul să reţie banii, iar actele şi cu bonul de plată al Băncei Naţionale să le restitue D-lui Jean Lacroix CALEA RAHOVEI 355 în caz contrar le declar nule. unui înfiinţarea liceu sanitar Societatea „Principele Mircea" Înfiinţează o şcoală de Invăţământ secundar, cu numele „Liceul sanitar Principele Mircea“, cu scop de a da o cultură generală şi o pregătire preliminară tinerelor fete ce se vor specializa mai târziu in ,,Şcoala de asistenţă socială", surorile de ocrotire. Instrucţiunile in acest liceu sanitar durează 3 ani, clasele fiind numerotate: IV, V, VI. Cursurile teoretice vor fi predate după programa analitică a cursului superior de liceu cu prescurtările, adaptările şi ctlausele necesitate de scopul pentru care se creiază această şcoală. Elevele liceului se recrutează dintre absolventele gimnaziului, sau ale oricărei şcoli, alle căror studii se pot echivala cu studiile gimnaziale. Candidatele vor depune un examen de admitere în conformitate cu dispoziţiunile legii învăţământului secundar. Soc. ..Principele Mircea“ va pune la dispoziţie localul necesar pentru funcţionarea acestui liceu internat şi va întreţine personalul necesar pentru funcţionarea lui. Deocamdată va fi instalat în clădirea spitalului „Xenocrat”, iar pe viitor in imobilul pe care societatea iii construeste in bulevardul Mărăști, imediat ce va fi gata. Pentru restaurarea bisericii Mihai-Voda In urma apelului făcut de preotul Em. Păsculescu-Orlea pentru restaurarea bisericii lui Mihai Viteazul (capela cavalerilor ordinului „Mihai Viteazul") din București, au mai subscris următoarele persoane : Suma din urmă: Iei 160.654. Regimentul 5 Călăraşi, lei 980 D-ra Amelia Chirescu, profesoară, Bucureşti, lei 500 Divizia 7, Roman, lei 174. Şcoala superioară de comerţ, Sălişte, lei 60. D. coloneii Amzulescu, C R. Ciuc, lei 157. D-na Niculina Anghelescu, Bucureşti lei 100. Divizia IX-a Constanţa, lei Regimentul 17 infanterie, lei 50 Total 162.775 lei. ---------xpx-------- 100. PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că, în ziua de 16 Mai 1951, orele 10, se va ţine licitaţie publică în localul Diviziei de Mare, Constanţa, cu oferte închise, pentru procurarea materialului prim, necesar pentru confecţia echipamentului de oraş al elevilor Şcoalei Navale. Garanţia este de 5% din valoarea ofertei și se va depune numai in recipisa Cassei de Depuneri. Cartele de sarcini se pot vedea în fiecare zi de lucru, între orele 12 —13. Art. 88—10 din Legea Contabilităţii Fublice, sunt aplicabile acestei licitaţii. No.2660. 27.IV.931 prețul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni 200 ne 3 luni •» Ipanclî-coals iirl Lei 70C Trensli-coais-upi copil m 425 Timlî-coals-url W „ 2100 mantale de cauciuc . 450 Halaié » ißö numai la Fabrica „Bernhard" Şelari 10 Etaj I Telet. 365/60 Cărămizi de Presă prima calitate, bine arse, vinde cu preţul excepţional de lei mia de bujelicăţi franco Fabrica Reconstrucţia Biuroul: Calea Victoriei 214 ! Telefon 203 62 466 —---------IOT ■ — I 1 Süli! MiÉlMlíSli Ilii iii — 0 Intervenţie a proiectului de judeţ — Ploeşti, 28 Aprilie Ultimul eveniment important petrecut în oraşul nostru, cu ridicarea în massă a depunerilor de pe la bănci, este pe cale de a lua sfârşit. Băncile din Capitală, ce au bănci ploeştene afiliate, sesizându-se, au trimis prin Banca Naţională, sume mari de bani, cu care acestea au putut să facă faţă cererilor, plătind sumele integral, atât pe cele la vedere, cât şi pe cele cu termen. Cele din localitate, au primit ajutoare de la Banca Naţională, şi au plătit cote de 20 şi 30 la sută. Deponenţii, văzând calanţa cu care plătesc băncile mari şi sacrificiile ce fac celelalte spre a face faţă cererilor, s-au calmat şi astăzi retragerile de depuneri au fost scăzute la mai puţin de jumătate decât ori. Ceva mai mult, au fost unii deponenţi cari, după ce şi-au ridicat banii eri, fiindu-le frică să-i ţină în casă şi văzând că nu este nici un pericol, au depus din nou banii la aceleaşi bănci. „Banca Silbermann", după cum am arătat eri, a suspendat plăţile şi a lipit pe uşe un afiş prin care spunea că cere concordat. Intre timp, a convocat pe depunătorii mai importanţi cu cari direcţiunea a avut o consfătuire. In urma acestei consfătuiri a ridicat afişul lipind altul, cu următorul conţinut: „Din cauza panicei produsă in oraş, suspendăm provizoriu plăţile. Rugăm onor. deponenţi să aibă răbdare ţi calm". S’a comunicat totodată deponenţilor, că în urma aranjamentului făcut, nu va mai cere concordatul. In numărul de ori al ziarului, am arătat că panica printre deponenţi se detoreşte în bună parte alarmiştilor cari n’au niciun fel de legătură cu băncile. D. general T. Tăutu, prefectul jud. Prahova, fiind sesizat, a lansat o publicaţie cu următorul conţinut: De către răuvoitori, prin uneltiri duşmănoase se caută să se strecoare in public credinţa, că situaţia noastră financiară va provoca o scădere a palotei leului. Toate aceste născociri sunt pornite cu gândul necurat, de a căşuna neajunsuri ţării, a cărui grije o poartă cu tot interesul românesc acei cari prin bună chibzuire şi muncă cinstită, vin să asigure propăşirea. Asemenea instigatori, rugăm publicul a-i da pe mâna autorităţilor locale, spre a le dresa cuvenitele acte, cu cari vor fi deferiţi parchetului. In urma acestei publicaţiuni, celor ce Ie ardea de glume, le-a trecut pofta. Se speră, că totul se va termina cu bine şi băncile îşi vor relua activitatea normală. C. N. DRAG. De la societatea academică „Amicii Italiei» Intre 8 Iulie — 8 August crt., societatea academică „Amicii Italiei” a organizat o excursie de studii în Italia cu următorul itinerariu: Bucureşti pl. 8 Iulie, ora 8 — Jimbolia — Zagreb Liubliana — Postumia Grote — Veneţia (Lido, Murano, Burand — Bologna — Ravenna — Florenţa (Fiesole) — Napoli (Insula Capri, Pompei, Piozzolli, Solfatari, Palermo) — Roma (Ostra, Frascati, Tivoli) — Pisa — Genova — Milano (lacul Como cu Bellagio) — Verona — Innsbruck — Viena — Budapesta __ Episcopia Bihorului — Bucureşti sos. 8. August, ora 7 dimineaţa, Informaţiuni şi înscrieri până la 1 Iunie la sediul societăţii, str. General Berthelot 18 (S. S. R.), în fiecare Joi, orele 8 seara, Sâmbăta orele 214 — 34 d. a. şi Duminica orele 9 % — 10 % dimineaţa. ---------xpx--------itimplări din Capitala Sinuciderea unui soldat La corpul de gardă al centrului de instrucţie aeronautică de Cotroceni, s’a împuşcat, eri dim., soldatul Franz Apoll. Moartea i-a fost fulgerătoare. Cazul a fost adus la cunoştinţa organelor superioare militare şi cu ancheta a fost însărcinat d. maior Theodora, dela comenduirea pieţii. Din ancheta întreprinsă, reese că soldatul Franz Apell suferea de neurastenie. La ora 7 dim., s’a dus în corpul de gardă şi luând o armă din rastel, a încărcat-o. S’a retras apoi intr’un colţ al camerei, s a aşezat pe un scaun şi după ce şi-a descălţat bocancul dela piciorul drept, a rezemat ţeava armei de regiunea inimii. A apăsat cu piciorul de trăgaciul armei, care a luat foc. Un glonte l-a nimerit pe sinucigaş în inimă şi i-a eşit prin spate. La detunătura armei au alergat soldaţii de la corpul de gardă. Aceştia au găsit pe camaradul lor pe duşumea, scăldat in sânge, fără viaţă. Cadavrul a fost dus la morga spitalului militar. încercări de sinucidere Leana Tonescu, de 19 ani din şoseaua Colentina 147, în urma unor certuri familiare a băut o soluţie de piatră vânătă. A fost dusă la spitalul Colţea. __ Tn urma unor supărări, Elena Borănescu, din str. 10 Mai 42, a băut spirt denaturat. Un intern al Salvării i-a dat îngrijiri. Abuz de încredere D. avocat I. Birnberg a reclamat de curând parchetului, că a înmânat d-lui Heinrich Thal în diferite rânduri sume de bani spre a le duce unei surori a d-lui Birnberg, ce se află bolnavă într’un sanatoriu din Elveţia. Thal şi-a însuşit sumele şi n’a dat la destinaţie nici ,un ban. Ba, înapoiindu-se în Capitală, s’a făcut stăpân şi pe un imobil, proprietatea bolnavei, pe care l-a închiriat, însuşindu-şi şi banii de pe chirie. Thal fiind arestat, a fost dat în cercetarea cabinetului 6 de instrucţie. Accident Nicolae Gheorghe Radu, din str. Vesturilor 13, lucrător la regie, spinteca ori lemne, în curtea caselor. Din nebăgare de seamă, a scăpat tăişul toporului peste mâna stângă. UNTVERSUELSkus XLIX Nr. ITS Vineri 1 Mai 1931 Vizita industriaşilor şi meseriaşilor bulgari — Banchetul de la Snagov — Marţi dimineaţă, excursioniştii bulgari, însoţiţi de d-nii George Sorescu, Coterbic, Dumitrescu, Samoil, Drăguţescu, Mateescu, Lazăr Petrescu, Grigorescu, Voiculescu-Nestor, Georgescu, Mavrodineanu-Giurgiu, Nicolescu, Diaconescu, Vartanian şi d-rele Sorescu, Coterrbic, Căpăţână ş. a. au vizitat fabrica de chocolată ,,Regina Maria“, unde au fost întâmpinaţi de d. Roman Căpăţână Zamfirescu şi personalul fabricei Au vizitat apoi fabrica de chocoletă „Zamfirescu”, unde d. Zamfirescu , personalul fabricei au întâmpinat pe escursionişti, dându-le explicaţiile necesare. Industriaşii şi meseriaşii bulgari au fost impresionaţi de progresul la care a ajuns tehnica fabricatelor din zahăr, în ţara noastră. Oaspeţii bulgari au plecat apoi cu automobilele să viziteze împrejurimile capitalei. După ce s-a vizitat Ştrandul şi Hipodromul, automobilele au luat drumul Otopenilor. BANCHETUL DELA SNAGOV La ora 1 jun, oaspeţii au coborit pe malul lacului, unde primăria municipiului a pregătit un banchet, la care au participat peste două sute de persoane. A prezidat d. Manole Constantinescu, ajutor de primar al Sect. III Albastru. Autoastat d-nii : Sorescu, Cietoff, şi Mihailoff cari au vorbit de înfrăţirea meseriaşilor celor două popoare vecine. D. Manole Constantinescu şi-a arătat mulţumirea că oaspeţii străini doresc să cunoască mai de aproape viaţa meseriaşilor noştri. A stăruit pentru o confederaţia balcanică a tuturor breslelor, care să fie temelia păcii şi a progresului celor două popoare. A muţumit d-lui Dobrescu, primarul municipiului şi d-lui Chiriţă Vasilescu, primarul sect. III, care au arătat multă solicitudine meseriaşilor şi oaspeţilor străini. A mulţumit apoi presei şi în special ziarului „Universul” care a urmărit de aproape acţiunea meseriaşilor şi industriaşilor români. D. N. Nicolau, administratorul delegat al „Uniunii generale a micilor industriaşi şi meseriaşi” a arătat frumoasa iniţiativă de cunoaştere a meseriaşilor ţărilor vecine, pornită din partea meseriaşilor numai în dorinţa de a asigura o viaţă mai bună breslelor. In timp ce intelectualitatea, politicianii, nu ajută cât trebue înfrăţirea muncitorilor, meseriaşii pun piatră de început a păcii şi a bunei linişti. A mulţumit presei. In acelaş sens şi pentru o federaţie a meseriaşilor a vorbit şi d. Gănescu. * Escursioniştii au făcut plimbare cu bărcile pe lac şi au vizitat mănăstirea Snagov. Grupul român-bulgar a plecat apoi la mănăstirea Ţigăneşti. S’a vizitat mănăstirea, atelierul de ţesături şi covoare al şcoalei din mănăstire, unde cuvioasa maică Emilia Lăzărescu, stareţa Sft. mănăstiri, a dat explicaţiile necesare. La 8 jum. seara, escursioniştii s’au înapoiat în Capitală. La teatrul Naţional s’a dat o reprezentaţie în cinstea oaspeţilor. Gr. Curier judiciar Ingenioasă escrocherie Trib. Ilfov #. N * osândit la câte doi ani închisoare pentru escrocherie pe Şefan Dragoncea, Ilie Moise Mverzom şi Anton Fusnlan. Câte trei sunt autorii unor îndrăzneţe lovituri. S’au dat drept mari comercianţi de grâne. Au angajat vânzări de stocuri considerabile, ce pretindeau că le posedă în diverse colţuri ale ţării. Conveneau cu cumpărătorii să le depuie preţul la diverse bănci, de unde să le poată ridica în temeiul fructelor de trainsport (doveditoare că marfa s’a încărcat şi s’a expediat). Şi s’au prezentat apoi cu fructele false — dar iscusit falsificate — de au ridicat curca un sfert de milion de lei, reprezentând preţul cumpărăturilor. Frauda de la poşta centrală D. jude in str. Stănescu a arestat şi depus la Văcăreşti pentru complicitate necesară la falsuri în acte publice pe surorile Maria Bădescu şi Cristina Cernescu, funcţionare la poşta centrală, şi a dispus urmărirea ca autor principal al falsurilor, a fratelui lor Niculae Cernescu, cunoscut infractor, desenator şi fost suplinitor la gimnaziul din Pietroşani. Dispărutul Niculae Cernescu e autorul confecţionării unui stoc de mandate poştale false, în sumă de circa 200 mii lei. Iar cele două arestate sunt învinuite că fiind funcţionare la poştă, — Cristina Cernescu la ..cartarea mandatelor’1, iar Marila Bădescu la telefon, — au Introdus mandatele false, procurate de fratele lor în teancurile celor valabile ale poștei şi au încasat apoi contravaloarea lor, la ghişeu, prin interpuși. --------exp------- Accidentul unui şlep in portul Galaţi Galaţi, 28 Aprilie Azi d. a. şlepul „S. R. D.“ No. 53 s-a lovit de cheiul Dunării, în dreptul danei IV. Administraţia docurilor a trimis ajutoare. Căpitănia de port a deschis anchetă. VESELIA 12 de Joi 30 Aprilie cuprinde: S E L I A Sistemul d-lui Iorga: lucrul la domiciliu. Păţania d-lui Ion Sân-Georgiu. De ce n’a reuşit d. Titulescu să facă guvernul.—N’a ştiut câte judeţe are ţara. Extrase umoristice celebre.— Reproş lunii Aprilie.—Să te căsătoreşti? Indignarea unui factor poștal apropos de vizitele cu scrisori ale primului ministru.—Romanța aeroplanului.— Numeroase desene, glume, hazuri, etc. 16 pagini 5 iei PetruMiatea sitim a neamuii —— OXO —— Urmare «Un paff. 1 Ne face impresia că ţi chema- rea din „Unirea" este tot un de- j sideral platonic inseilat din fraze sentimentale, cari nu diferă de nenumăratele apeluri la solidaritate, pe cari le-au auzit ţi linii ţi alţii ţi la mese albe ţi la mese verzi, dar fără soluţii prac- jice. . 1 . După ce acum se vizeaza direct , arhiereii bisericii ortodoxe, ca să nu se creadă că biserica aceasta este indiferentă faţă de o proble- J mă de importanţă naţională, o tratăm ţi noi în consecinţă ţi ne spunem opinia, pe care o credem singură ducătoare la scop. Noi ne punem întrebarea : ce motive îndeamnă biserica unită ca acum, după ce mai bine de 200 de ani am trăit în necontenite ostilităţi, — câteodată mai potolite, altă dată însă chiar sângeroase, — să se lase ademenită de interesul superior al neamului, al patriei ţi al bisericii creştine peste tot ţi să întindă mâna de înfrăţire ? Pentru ca să poţi judeca efectul, este necesar să cumpăneşti întâi cauzele. PECETEA BLESTEMATA DELA 1700 Şi acestea nu pot fi decât una din aceste două : 1) Ori că biserica unită a ajuns la convingerea sinceră, că interesele superioare ale neamului şi ale patriei româneşti reclamă imperios reunirea celor două biserici şi este aplicată să aducă anumite jertfe pentru aceasta ; 2) ori că are oarecare temere de curentul viu, ce s’a pornit în popor ca o avalanşă de jos în sus, de a reveni la biserica strămoşească, evren care se accentuiază din zi în zi tot mai puternic şi care cu timpul va duce inevitabil la ruperea peceţilor dela 1700. Oricare din acestea ar fi cauza adevărată, noi avem convingerea, că ceea ce s’a zidit la 1700 pe temelii de nisip, pe interese politice habsburgice şi vremelnice, respinse de sufletul poporului, nu poate dăinui în veci. Mai curând sau mai târziu se va topi ca ceara de faţa locului şi scânteierile acestui foc al adevărului încep să licărească tot mai vii în diferitele colţuri ale Ardealului şi ale Maramureşului. Iar dacă biserica oficială înţelege cu un eras mai devreme pulsaţiile ce svâcnesc din adâncurile sufletului poporului, nu putem decât să simţim o sinceră bucurie, încălzită de nădejdea că vom vedea încă noi cei de astăzi înfăptuită reunirea, pentru care biserica ortodoxă a vărsat multe lacrimi şi lacuri de sânge. Să ni se ierte însă sentimentul de îndoială ce ne ispiteşte. Lunga şi dureroasa experienţă nu din cuprinsul celor două sute de ani, ci experienţa anilor din urmă, ne dau o umbră de scepticism şi de neîncredere, că gândurile de înfrăţire ale ,,Unirii“ ar fi într-adevăr sincere. Nu le spunem acestea ca să facem reproşuri, când este vorba să trecem cu buretele uitării peste trecutul amărăciunilor, ci facem constatări, pentru ca din ele să tragem concluzii asupra posibilităţii de soluţionare a unei probleme de o importanta capitală pentru poporul românesc. DUHUL PĂCII ŞI BISERICA ORTODOXA Cine cunoaşte istoria trecutului românesc din Ardeal, trebue să ştie un adevăr istoric incontestabil : biserica ortodoxă din Ardeal na avut niciodată o atitudine agresivă sau de ofensivă faţă de alte biserici. A fost însă de nenumărate ori încolţită în special de biserica romano-catolică. Cartea d-lui dr. Silviu Dragomir este o adevărată Evanghelie a ortodoxiei din Ardeal, iar temniţele din Viena, Kufstein, Cluj, Seghedin şi altele, precum şi mucenicii ortodoxiei, începând cu Nagiszeghi de la Alba lulia. Oprea Miclăuţ din Saliţie, popa Ion din Acilin şi până la nenorocitul de Gheor- Ighe Stoica din Maramureşul de astăzi, sunt atâtea dovezi despre „intoleranţa'' cu care a fost adeseori învinuită biserica ortodoxă. Curat povestea mielului cu lupul. PORNIREA OSTILA A BISERICII UNITE Dar sa lăsăm trecutul şi să ne oprim o clipă asupra prezentului. Experienţa vremilor din urmă, începând cu legea culitelor şi cu concordatul, daud mărturia clară că fraţii noştri trăesc în mentalitatea îna întaşilor lor celor ocrotiţi de stăpânirea dela Viena şi Budapesta. Astăzi în România mare, când condiţiile de existenţă ale neamului nostru s’au schimbat din temelii şi păcatele trecutului reclamă o reparare tot din temelie, pornirea ostilă a bisericii unite împotriva bisericii noastre este mai intensă şi mai dârză ca în trecut. ’ Fraţii uniţi, ocrotiţi de laI-NI ga toleranţă a sfatului românesc, nu s'au sfiit să se întlebeze prin concordat în cadrele bisericii romano-catoli■ ce, iar de altă parte totuşi să se declare biserică naţională Cu bună ştiinţă şi plan bine ticluit au pus în lucrare metodele din trecut, ispitiţi de nădejdea, că acum în era libertăţilor succesele sunt ma ieftine şi mai sigure. Şi trebue să o spunem pe şleau, ci ocrotiţi de guvernul celor de ani din urmă, au dat cele mii îndrăsneţe lovituri elementului ortodox. Cartea părintelui Nichita dela Sibiiu şi dosarele noastre dau dovezi indiscutabili de atacul făţiş şi conştient a uniţilor împotriva noastră. Ş în slujba ideii acesteia s’ai solidarizat cu toţii indiferen de partide sau alte veleităţ de natură personală, începând de rus din anturaju !Amintim de pildă cazul elocuent al fostului inspector general E.Onovie Pâcliţanu de la ministerul cultelor, descris pe larg în cartea d-lui Russu Abrudeanu, apoi cazul unei profesoare ortodoxe, căreia i s'a pus condiţia chiar la minister ca să treacă la uniţi, dacă vrea să fie numită profesoară, apoi calvarul agronomului Gheorghe Stoica din Sighet, care cu o casă de copii a rămas pe drumuri fiindcă este ortodox, atitudinea prefectului din jud. Alba, care ţi-a bătut joc in modul cel mai feroce de creştinii ortodocşi din Gâmbaş, purtându-i ca pe nişte tâlhari ordinari dela Ana la Caiafa, precum şi persecuţia împotriva protopopului nostru din Aiud ; apoi calvarul credincioşilor noştri din Sâniacob despoiaţi de pământ, sechestraţi, executaţi şi maltrataţi pentru ca sunt ortodocşi. Un prelat (papal) din Oradea Mare nu s'a ruşinat să ridice cele mai crude injurii la adresa bisericii noastre, într'o conferinţă publică din Cluj. „Agrul" s’a năpustit cu foc şi pară împotriva noastră în congresul din Maramureş . un învăţământ posturile cele mai înseminate sunt atribuite uniţilor, iar preoţii noştri cari fac servicii şi de învăţători sunt transferaţi fără anchetă şi fără motive, notarii uniţi fac mizerii celor ce vor să treacă la biserica noastră, matriculele in cele mai multe comune nici azi nu sunt rectificate, deşi trecerile sunt făcute legal de 6— 8 ani. Morţii noştri nu încap în cimitirele unite, ci pe sub garduri, cum a fost cazul dir. şcolii din Vişău, fiindcă era ortodox şi regăţean. Nu mai continuăm. Pomelnicul este inepuizabil. Le amintim acestea, m- am spus mai sus, nu ca să facem reproşuri în scopul de a zădărnici apropierea, dar ca să dovedim că sentimentul nostru de îndoială în sinceritatea chemării, ce ni se face, este justificat. Şi tot atât de justificată este credinţa noastră, ca o consecinţă logică a celor de mai sus, că fraţii noştri au fost inspiraţi in articolul din „Unirea", nu din consideraţii de înalt simţ de jertfă pentru neam şi patrie, ci de o credinţă subiectivă, că acum, după ce prin legea cultelor şi concordat, prin bugetul statului şi prin plasamentele de favoare ale oamenilor săi, biserica unită s'a aranjat perfect de bine in statul românesc, cucerind şi un loc în inina Bucureştilor pentru o catedrală unită, aşa peste noapte şi pe furiş — să ne cheme la pace, prin care să se sancţioneze starea aceasta de fapt. Iar prin o confirmare şi din partea noastră a stării acesteia să se oprească curentul de întoarcere a poporului la biserica noastră străbună. UNIŢI TREC LA ORTODOXISM Pentru că este un fapt incontestabil, că atitudinea agresivă a fraţilor uniţi airoine .acţiune în înşişi credincioşii bisericii unite. Nu este o săptămână să nu ne asalteze delegaţii peste delegaţii din satele unite, să-i primim în biserica noastră. Şi suntem nevoiţi să-i refuzăm, pentru că nu dispunem de preoţi şi de mijloacele, pe cari le reclamă organizarea lor cu capele şi utensilii, deşi am fost învinuiţi de repeţite ori că noi cumpărăm sufletele cu bani. O, dacă am avea aceşti bani şi dacă i-am utiliza anume , pentru cumpărarea satelor unite, suntem convinşi că în 20—30 ani biserica unită ar rămânea fără credincioşi. Asta este credinţa noastră şi am spus-o aci sincer, curat şi fără reticenţe, pentru ca să facem un serviciu întru lămurirea chestiunii. PROBLEMA ÎMPĂCIUIRII Şi acum să ne întoarcem la însăşi problema împăciuirii. Mărturisim că suntem înclinaţi să credem în sinceritatea chemării I de la Blaj, îndemnaţi de principiile de iubire şi iertare ale Evangheliei In Hristos, pe care II slujim, suntem gata să iertăm toate pentru înviere, să tragem dungă peste to DAR PENTRU ACEASTA NUT VEDEM ALTA CALE DECÂT RUPEREA PECETILOR BLESTEMATE DELA 1710 .Si pentru aceasta nu vedem mc. 0 greutate. dogmele bisericii nnîte, exceptam pC teoreticianii crescuţi In şcolu catolice, nu diferă întru nimic fie cele ale bisericii noastre. In practică nici cele patru pune eu se respectă, decât poate pe haujc_ 2. Cultul bis-ejp.” nnjte este absolut acelaș ea nostru. Iar sufletul poporul«, unil din tonle courile A r deal ni, j este curat ortodox. 3. Actul unirii del. roo _ste astazi deplin elucidat.^ fost un act pur politic si cei ce,u jftcul unirea au făcut-o nu c. ,,a.)a dela Roma, ci cu curtea »parătească dela Viena şi papa i,gu«j n'.a V0‘* ,sa 'a ac* t*e aceastâ uinire^ decât târziu după 14 ani gj după continue stăruinţe şi inter, venfii din partea împăratului dela Viena. 4. Infalibilitatea papei şi supremaţia lui nefiind întemeiată pe nici un canon al sinoadelor ecumenice, ci pe un act de na-t tură locală, biserica noastră nu o poate accepta. 5. Tot restul examenului de conştiinţă, de organizare, de nranjarea situaţiilor în cadrele importanţă, încât n'ar putea înmportanţă, încât na ar putea întâmpina nici un fel de dificultate. Biserica noastră în spiritul ei larg de concilianţii, de sigur că nu stă la îndoială să facă anumite jertfe pentru ca să vadă poporul românesc întreg o turmă şi un păstor. 6. Şi în cazul acesta nu poate vorba nici de învinşi, nici de învingători, ci de realizarea unui deziderat, pentru care fiecare biserică face continue rugăciuni în slujbele sale. In cele de mai sus ne-am expus deci cu toată sinceritatea părerile noastre în marea problema ce s’a pus, animaţi de dorinţa vie ca această reunire să se săvârşească cu un cras mai devreme spre binele şi fericirea neamului şi a patriei noastre româneşti. SA SE ŢINĂ UN SOBOR IN CATEDRALA ÎNCORONĂRII Şi, dacă este vorba să se ţină un sobor al tuturor arhiereilor şi ortodocşi şi uniţi pentru soluţionarea problemei, acesta nu se poate întruni nici la Sibiu, nici la Blaj, nici la Cluj sau altundeva, ci numai la Alba-Iulia în Catedrala încoronării. Acolo să ne adunăm îndemnaţi de interesul superior al bisericii creştine româneşti, să desfacem peceţile vrajbei de la 1700 şi falsificatele hrisoave ale iezuitului Baranyi fără jionîrcn nimănui. Sa roîîlfiiîl’ ţăm vechia şi glorioasa mitropolie a lui Sava Brancovici şi a celorlalţi mitropoliţi dela Alba-Iulia, pentru întreg poporul românesc din Ardeal. Să organizăm cele 5 eparhii ortodoxe şi cele 5 foste unite, în 10 centre, ca eparhii ortodoxe sub şefia mitropolitului din Alba-Iulia, — iar nu ca acum câte două episcopii I de vrajbă, în un loc, iar aiu- i rea nimica — şi să recucerim oraşele pe seama românilor i întărind elementul românesc ■ singurul pe care se poate bizui Statul. Aşa înţelegem neapropierea, aşa înţelegem înfrăţirea, acesta e glasul sângelui, care ne chiamă să rezolvvim problema cea mai doi căpetenie a statului naţional român. Propunerea e concretă — terenul de conlucrare armonioasă e dat — să vedem : ne spun iniţiatorii apropierii şi împăcării. Cluj, 12 Aprilie, 1931. * Nicolae Ivan, episcop I 1111,14 UAl1* " NIC« ministerelor până la cel din urmă notar unit de lume, trecutul de lacrimi şi pe unii pe alţii să îmbrăţişăm şi să fim iarăşi una precum a mai fost. s PERSECUTAREA ORTOtroXILOR acmnmHHHaHHMMHBna gmnHanoajBŞ M SIlÉlllijniFfiilii — Deposedaţi de loturi după nouă ani, da d-lui ministru al agriculturii . Ploeşti, 28 Aprilie Scandalurile cu împroprietăriţrile nici acum n’au luat sfârşit, deşi au trecut opt ani de când s’au dat în primire loturile celor găsiţi îndreptăţiţi. In tot timpul, am fost sesizaţi de actele de samavolnicie săvârşite de unii oameni ai zilei aşa protejaţii lor ,cari trec peste legi şi bună cuviinţă, spre a-şi însuşi drepturile altora. Astăzi s-au prezentat la redacţia noastră locuitorii Ioan Ştefănescu şi Savu Niculescu, din str. Regina Maria 204, Gh. C. Enescu, din str. Regina Maria 265 şi Simina N. Gheorghe, din str. Eternităţei 10 (Ploeşti), cari ne-au rugat să publicăm nedreptatea ce s’a săvârşit asupra lor. Ei au fost împroprietăriţi în terenul de pe şoseaua Ghighiului, în fosta moşie Creţulescu, cu câte două pogoane pământ, afară de Simina N. Gheorghe, care a fost împroprietărită nu- i mai cu un pogon. Pe motiv că pogoanele lor sunt mai mici şi trebue din nou măsurate un domn inginer a făcut măsurătoare scoţând pe cei patru inşi din drepturile lor. Imediat însă, au fost împroprietăriţi pe acelaş loc, cu aceiaş suprafaţă, locuitorii: Petre Pavelescu, cu 3 pogoane; Gheorghe Năstase, cu 1 pogon; Moiica Const, cu un pogon; Florea Gorgescu, cu un pogon şi Gier Niculescu, cu un pogon. Cei scoşi, după nouă ani din pământul lor, reclamă, ci noua împietruire a locurilor sa făcut noaptea, iar nouii poprietari le-au dărâmat împrejmuirile stricându-le şi recolta deoamnă pe care o semănaseră, întorcând-o cu plugurile. Au reclamat peste tot, dar nefiind pe placul oamenilor fostului guvern, n’au .putut obţine dreptatea. Credem necesară o anchetă serioasă, spre a stabili de partea cui stă dreptatea Co’esp. --------Box------cu iu ater- Procesul fraţilor Bauer Craiova, 28 Aprilie La Curtea de Apel, ®®cţid I, a venit spre judecare apelul în fifclimentul şi concordatul nmet* „Fraţii Banor“. Au vorbit unii avocaţi Ga** prescu şi Murgăşeanu. Procesul s a amânat la 30 Aprilie, când se va judeca şi apelul Băncii Generale în chestia fabricii „Florica “ și în leaturi cu falimentul Banov, '^iUUiUEt